A.

Morfologia normala a mucoasei orale

1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.
- Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie
o Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata
- Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2
o Uneori poate fi proeminenta
- Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon
2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.
- Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare
- Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale
o Cea externa ridicata de fasciculul intern al m. temporar
o Cea interna ridicata de ligg pterigomandibular pe care se insera m.
buccinator
- Intre cele 2 plici sant care urca pana la distantei dintre cele 2 maxilare = Sant
retromolar
3. Delimitarea fosei tonsilare aspect clinic, structura
- Anterior pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos)
- Posterior pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)
- Inferior fata D a limbii (dorsul limbii)
4. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii
- Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a
numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare
- Papilele filiforme = subtiri si alungite
- Papilele fungiforme rotunjite 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer
papilele filiforme
- Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma
de V cu vf posterior
o Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza V-ul lingual
o In mucoasa acestor papile numerosi muguri gustative
- Foramen caecum = la vf V-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos
o Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil
- Papilele foliate pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical
paralele, care contin muguri gustativi
- Mici mase rotunjite proeminente printer papilele foliate si posterior de ele
o Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual
o Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara
- Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata,
plicaturata aspect numit limba fisurata
5. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii
- Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin
grosimea careia se pot observa decvent venele sublinguale
- Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal
- Carunculele sublinguale la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de
deschidere a can Warthon
6. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal
- Planseul bucal mucoasa fina, foarte subtire
1

Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3
anterioare
Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult
devenind practic un sant

7. Santul paralingual. Delimitare

- Posterior plica gloso amigdaliana
- Medial mucoasa fetei V a limbii
- Lateral mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3
8. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur
- Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un
aspect neuniform
- Rugile palatine in 1/3 anterioara = plici transversale de mucoasa ce pornesc
dinapoia papilei incisive
- Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul
can incisiv
- O mica foseta - in dreptul M2
- Torusul palatin formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile
9. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin
- Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta
- Rafeul median pe linia mediana
- Foveele palatine la limita cu palatul dur, 2 mici fosete
- Hamulusul pterigoidian spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica.
10.
Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a
mucoasei
- Fata dorsala a limbii datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin
keratinizate
- Mucoasa palatului dur este in general keratinizata
- Mucoasa care acopera gingiile
11.
-

Clasificarea embriologica a epiteliului bucal

Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari:
1. Epitelii profunde
a. Epiteliile odontogene
b. Epiteliile glandulare
2. Epitelii superficiale

12.
-

Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala.

Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:
1. Mucoasa masticatorie
2. Mucoasa de acoperire
3. Mucoasa specializata (senzoriala)

13.
-

Ce este mucoasa bucala masticatorie

Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB
Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii)
Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent
Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de
cell keratinizate vor da nastere unui strat de keratina asemanator pielii
2

14.
-

Ce este mucoasa bucala de acoperire ?

Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale
Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale
Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei
Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat
keratinizat

15.
-

Ce este mucoasa senzoriala ?

Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii
Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de
suprafata musculara
Mugurii gustativi in abundenta la niv papilelor linguale

16.
-

Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale

Dpdv embriologic
Dpdv structural
Dpdv functional

B. Histologie
1. Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale
- Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului
conjunctiv
- Este format din 1-2 randuri de cell
- Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion
- Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal
- Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente
- M.E. :
o Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli
o Citoplasma contine organitele cell uzuale
o In interiorul cell epiteliale tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la
niv RE, participa la formarea citoscheletului
2. Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale
- Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell
- Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal)
- Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell vizibile.
- Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de
spini
- Pe masura apropierii de suprafata cell spinoase devin mai turtite
- In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza
3. Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale
- Stratul granular
o Este situat deasupra stratului spinos
o Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate
intens
aceste granule contin kerato-hialina
o acest strat nu este totdeauna prezent
o apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat)
- stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)
3

o
o
o

nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei

are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai
prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati.
Grosimea este variabla in functie de zonele CB
Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale
Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa

4. Lamina lucida. Structura.

- Membrana bazala este formata din:
o Lamina lucida stratul superficial electrono-transparent
o Lamina densa stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara
- Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol
fundamental in fixarea cell bazale.
o Dintre acestea : laminina si epiligrina constituie liganzi extracell
o ME: Are o structura anhista
Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si epiligrina)
5. Lamina densa. Structura.
- Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai
electronodens
- Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat
- Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina densa spre corion
- ME: prezinta o structura fibrilara
o Este formata din fibre de reticulina si colagen
6. Corionul. Structura generala
- Corionul sau submucoasa este compus din tesut conjunctiv
- Dpvd topografic se imparte in:
o Corionul superficial sau papilar imediat sub epiteliu in zona retelei papilare
o Corionul profund situat spre structurile subadiacente
- Grosimea corionului variaza in functie de zone:
o Foarte ingust : gingie fixa, palat dur
o Gros: mucoasa labiala, jugala
- Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr`o
substanta fundamentala, vase si nn
o Fibrele: sunt reprezentate de fascicule dense de colagen, reticulina si fibre
elastice
o Celulele: fibroblasi si cell cu functii imunitare: macroface. Langerhans, T, B,
plasmocite, melanocite
o Vasele: bine reprezentate fiecare papila prezinta un ax conjunctivo-vascular
o Corionul profund prezinta o retea vasculara cu numeroase anastomoze
o Glande salivare mici
7. Complexul bazal. Definitie
- Complexul bazal = o structura proteica complexa, stratificata, ce contine multiple
molecule de adeziune; se mai numeste si zona membranei bazale
- Carte noua: este o structura morfo-functionala, complexa la care participa cell bazale,
membrana bazala si conjunctivul subadiacent
4

8. Complexul bazal. Functii

- Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si epiteliu
- Ofera suport mecanic pentru cell bazale si epiteliu
- Asigura adeziunea intre epiteliu si corion
- Asigura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei
- Functioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti, macromolecule si cell imunitare
migratorii

9. Enumerati tipurile de jonctiuni intercelulare si rolul lor

- Exista 3 clase de jonctiuni intercelulare
1. Jonctiuni de inchidere
Rol de a solidariza cell intr`un strat continuu, care va functiona ca o membrana
cu permeabilitate selectiva
2. Jonctiuni de ancorare
Rol: controlul stratificarii celulare (Zona Adherens) si cresc rezistenta stratului
epitelial (Desmozomii)
3. Jonctiuni de comunicare
Rol : actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell vecine
10.
-

11.
-

Zona Adherens. Functie. Structura generala

Face parte din jonctiunile de ancorare.
Functie:
o Este un complex de jonctiuni intrecell situat la polul apical sub nivelul jonctiunii
stranse, care solidarizeaza cell epiteliale intre ele
o Rol esential in controlul stratificarii epiteliale
Structura
o Cadherinele
Sunt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de celelalte in
zona extracell
Alcatuire:
Domeniu extracelular
Domeniu transmembranar
Domeniu intracitoplasmatic prin care se leaga de proteinele
intermediare
o Proteinele intermediare
Sunt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de actina din
citoschelet la cadherine
o Filamentele de actina
Se insera pe proteinele de legatura
O parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al cell un inel
contractil
Desmozomii. Descriere si structura generala
Functie:
o Sunt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell epiteliale, fiind situate
in zona lor bazo-laterala
5

Cresc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare

din citoschelet
Structura:
o Cadherinele
Sunt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona adherens
o Proteinele de legatura
(demoplachia 1 si 2) sunt proteine endocelulare care conecteaza domeniul
intracitoplasmatic al cadherinelor de filamentele intermediare
(citokeratine)
Filamentele intermediare (tonofilamentele) se insera pe proteinele
intermediare, apoi se contiuna transmembranar, ocolesc nucleul si se
insera pe alti desmozomi
Practic conecteaza desmozomii la citoschelet
o

12.
-

13.
-

Hemidesmozomii. Descriere, functii

Functie:
o Sunt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale de matricea
extracelulara, respectiv membrana bazala
o Endocelular sunt legati de citoschelet, respectiv de reteaua de tonofilamente
o Sunt prezenti numai la polul bazal al cell bazale
Descriere:
o Spre deosebire de desmozomi prezinta un complex de adeziune asimetric
o Membrana bazala nu prezinta un complex de adesiune similar cu care sa se
poata lega
Citoscheletul. Definitie, functii, componente
Definitie :
o Citoscheletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente (actina, filamente
intermediare si microtubuli) ce asigura stabilitatea volumetrica a celulelor
Functii:
o Mitoza
o Transportul endocelular
o Contractul intercelular
o Motilitatea celulara
Componente:
o Filamentele de actina
o Filamentele intermediare (tonofilamentele)
o Microtubulii

14.
-

Enumerati tipurile de fibre din citoschelet

Filamentele de actina, tonofilamentele, microtubulii

15.
-

Tonofilamentele definitie, functii

Tonofilamentele sunt proteine filamentare din grupul citokeratinelor
Rol important in:
o Asigurarea stabilitatii volumetrice
6

16.
-

o Asigurarea rezistentei mecanice

o Asigurarea contactelor intercelulare
Traverseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi sau hemidesmozomi
pe care ii interconecteaza
Filamentele de actina definitie, functii
Definitie:
o Sunt fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele
focale
Sunt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub membrana plasmatica,
concentrate spre polul apical
Functii:
o Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei celulare
o Rol important in motilitatea cell epiteliale

17.
-

Fibroblastele functii
Sunt celule mari, de forma alungita, fuziforma
Principala functie: sinteza colagenului
Ei pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjunctiv
Fibroblastii secreta factori activi solubili cu rol important in morfogeneza si diferentierea
cell epiteliale (KGF)

18.
-

Jonctiuni de inchidere descriere, functii

Descriere:
o Sunt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta,
sigiland membranele cell
o Pe fata endocelulara se insera filamente de actina
o Se dispun ca un inel circular, situat la polul apical
Functii
o Solidarizeaza cell intr`un strat continuu care va functiona ca o membrana cu
permeabilitate selectiva
o Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante
Aceasta trecere este selectiva si poate fi reglata
Celulele de tip progenitor definitie, functii
Definitie :
o Cell de tip progenitor sunt cell situate in stratul bazal sau parabazal care au
tendinta se se adune in grupuri la varful prelungirilor interpapilare
Dupa diviziune fiecare cel poate ramane in compartimentul progenitor sau poate intra
in grupul de tip maturativ
Un mic numar de cell vor ramane in grupul progenitor => celule STEM
Functii:
o Cell STEM au un ript de diviziune foarte lent, avand ca functie :
producerea de noi cell bazale
mentinerea capacitatii generative a epiteliului
deoarece se divid rapid au capacitatea de a conserva tiparul genetic al
tesutului
cea mai mare parte a cell progenitorii intra in compartimentul maturativ

19.
-

20.
-

Celulele de tip maturativ definitie, functii

Definitie:
o Cell de tip maturativ constituie un grup de cell a carei functie este de a asigura,
prin multiple diviziuni, necesarul de cell disponibile pentru maturare
7

21.
-

22.
-

23.
24.
-

Acest proces se numeste amplificare mitotica

o Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip keratinizat, fie catre unul
de acoperire
Controlul proliferarii epiteliale este supravegheat de anumite gene ADN =
protooncogene
o Au ca functie reglarea cresterii si diviziunii celulare dar si a ritmului mitotic
Ce reprezinta Ritmul mitotic?
Ritmul mitotic este rezultatul echilibrului dintre factorii stimulatori si factorii inhibitori ai
procesului de maturare (amplificare mitotica)
Ritmul mitotic poate fi apreciat prin indexul mitotic sau turn-over epitelial
o Reprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa se divida si sa
parcurga intreaga grosime a epiteliului
Cum se materializeaza functional relatia epiteliu-corion ?
Epiteliul si tesutul conjunctiv sunt 2 tesuturi vecine, de origine embrionara diferica,
care formeaza o singura structura: mucoasa bucala.
Ele se influnenteaza reciproc:
o In procesul de morfogeneza
o In homeostazia mucoasei din viata adulta
Citokinele produse de cell epiteliale (IL-1) pot influenta metabolismul tesutului
conjunctiv, cresterea fibroblastelor, sinteza fibrelor conjunctive sau a substantei
fundamentale.
La randul sau, tesutul conjunctiv are un rol important in morfogeneza, diferentierea si
fiziologia normala a epiteliului
o Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubili secretati de
fibroblaste (KGF, GM CSF)
La randul ei, IL-1 stimuleaza fibroblastele in aceasta sinteza
Enumerati factorii de care depinde permeabilitatea mucoasei bucale
Zonele topografice
Tipul de substante
Greutatea moleculara
Structura chimica
pH`ul
gradul de ionizare, in cazul solutiilor
Enumerati caile pe care substantele pot strabate epiteliul
Substantele in functie de proprietatile lor chimice strabat epiteliul pe 2 cai:
o Transcelular se refera la materialul care este transportat prin celula, trecand
prin membrana si citoplasma
o Intercelular se refera la materialul trasportat printre celule

C. Imunologie
1. Enumerati cele 4 subsisteme ce concura la apararea cavitatii bucale
- Imunitatea generala a organismului (imunitate celulara si umorala)
- Imunitatea locala
- Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS)
- Imunitatea prin peptidele antimicrobiene
2. Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale
- Fata de agresiuni, cavitatea bucala are mai multe bariere de aparare:
o Saliva
8

o
o
o

Integritatea mucoasei bucale

Tesuturile limfoide bucale
Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa (sistemul imun al mucoasei)

3. Ce este sistemul imun comun al mucoaselor?

- Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS) este un compartiment imunitar aparte
unde are loc declansarea sintezei si secretiei de Ig A
- CMIS este compus din 2 compartimente
o Compartimentul inductor
o Compartimentul efector
4. Definiti notiunea de compartimentare a sistemului imun
- Se refera la faptul ca fiecare organ/sistem/aparat isi are imunitatea sa proprie, dar
participa si la apararea generala a intregului organism.
- Astfel pe langa organele imunitare clasice (maduca, timus, ggl limfatici) au un
important rol imunitar pielea, CMIS, ochiul, ficatul, sistemul nervos
- Cele 2 situsuri (inductor si efector) compun CMIS.
- Glandele salivare faci si ele parte din acest sistem.
- Celulele producatoare de Ig A de la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale

5. Care sunt zonele inductorii ale sistemului imun comun al mucoaselor (CMIS)?
Compartimentul inductor
i. Tesut limfoid asociat cavitatii nazale (NALT)
ii. Tesut limfoid intestinal - Placile Peyer din intestin (structurile GALT)
iii. Tesut limfoid asociat arborelui traheo-bronsic Str.limfatice bronsice
(structurile BALT)
iv. La acest nivel antigenele declanseaza un raspuns imun specific, avand ca
rezultat aparitia unor celule capabile de sinteza Ig A secretor
6. Care sunt zonele efectorii ale sistemului imun al mucoaselor (CMIS)?
Compartimentul efector
i. Este reprezentat de totalitatea structurilor glandulare anexe mucoaselor unde
are loc productia de AC specifici
1. Glandele intestinale
2. Glandele salivare
3. Glandele lacrimale
ii. Situsurile inductor + efector compun Sist Imun comun al mucoaselor, din
acest sistem fac parte si Gl. Salivare
1. Cell producatoare de Ig A ed la acest nivel provin din structurile
limfoide intestinale
7. Celulele M. Definitie si functii
- Definitie:
o Celulele M (membranoase) fac parte din mucoasa acoperitoare a structurilor
GALT, fiind in contact direct cu foliculii limfoizi
- Functii:
o Cell M care acopera efectiv placile Peyer, nu poseda microcili
9

o
o
o

Prezinta o intensa activitate pinocitara si de transport molecular

Cell M functioneaza ca un dispencer imunitar, capabil sa trieze si sa transporte
transmucos mubstantele din continutul intestinal
Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen, substantele transportate
vor fi transmise cell din structurile GALT.

8. Peptidele antimicrobiene
- peptidele antimicrobiene epiteliale
o fac parte din structurile de aparare innascute, extraimunitare cu rol de protectie
o sunt unul dintre cele mai vechi mijloace de protectie a suprafetelor corpului
o prezinta un spectru larg antimicrobian
o rol important in temperarea activitatii florei saprofite de suprafata
o actiune asemanatoare unui AB cu spectru larg
o actioneaza rapid pe: G (+), (-)
o la nivelul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu alti factori
imunitari antimicrobieni
9. Ce este toleranta imuna ?
o Expunerea la antigene solubile (alimente sau produsele florei microbiene saprofite
intestinale) duce la aparitia tolerantei imunitare = lipsa de raspuns imun
o Este influentata de : Natura AG, Doza, Imaturitatea imunologica a persoanei, Factori
genetici
o Are la baza un mecanism imunitar ANERGIE CLONALA (DELECTIE) care se
traduce prin lipsa de raspuns a cell T-helper la anumite tipuri de antigene.
o Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a AG din partea
cell M intestinale sau a cell prezentatoare de antigen (Macrofage)
10.
-

Ce este comutarea imunologica ?

Inducerea secretiei de Ig A este un proces particular denumit comutare imunologica
(sau switching) care are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A
bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)

11.
Ce tipuri de antigene induc apararea imuna generala si secretia de Ig A
secretor
- Expunerea la antigene microbiene vii, in multiplicare
12.
Descrieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor Peyer, avand ca
rezultat formarea de cell B secretoare de IgA.
o Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2)Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de
AG
3)Prezentarea AG procesate celulelor T helper
4)Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare
de Ig A
13.
-

Rolul structurilor GALT.

Structurile GALT sunt importante formatiuni limfoide inductorii
In structurile GALT are loc un proces imunitar complex, care realizeaza un echilibru
functional intre capacitatea acestora de a reactiona la potentialii agenti patogeni
intestinali si de a nu reactiona la alte antigene din hrana sau din flora saprofita din
intestin
10

14.
-

Ce tipuri de antigene induc toleranta imuna ?

Expunerea la antigenele solubile
o Alimente
o Produsele florei microbiene saprofite intestinale
Toleranta imunitara este influentata de : natura AG, doza, imaturitatea imunologica a
persoanei si factori genetici

15.
Enumerati tipurile de raspunsui imune induse de expunerea la antigenele
digestive
- In functie de tipul de antigen in cauza, la nivel intestinal se pot obtine urmatoarele
feluri de raspuns:
a. Lipsa de raspuns imun (TOLERANTA IMUNITARA) expunerea la antigene solubile
b. Aparare imunitara generala si sinteza de Ig A prin COMUTARE IMUNOLOGICA
expunerea la antigene microbiene vii
c. Cand echilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip ALERGIC, sau REACTII DE
INTOLERANTA la nivel intestinal
d. Persistenta acestor raspunsuri si in viata adulta duce la aparitia unor REACTII
INFLAMATORII INTESTINALE
16.
-

Cat este fluxul salivar normal intr`o ora? Dar in 24 de ore ?

In gura exista un flux salivar continuu, care fara o stimulare suplimentara este de cca
20 ml/ora
Cantitatea secretata zilnica este de cca 500 ml
Fluxul salivar creste considerabil in prezenta alimentelor si masticatiei

17.
-

Enumerati factorii care scad fluxul salivar

Fluxul salivar scade considerabil in :
o Deshidratari
o Stari febrile
o In urma unor tratamente medicamentoase

18.

Enumerati enzimele din structura salivei.

i. Lyzosimul sau muramidaza
ii. Lactoperoxidaza
iii. Lactoferina

19.

Lyzozimul. Rol. Mecanism de actiune

Lyzosimul sau muramidaza
Este o enzima cu actiune bactericida, prin desfacerea acidului N-Acetil
Muranic din capsula bacteriana
Se mai gaseste in lacrimi sau la niv leucocitelor
Prezinta o activitate antibacteriana directa legata de transportul
metabolitilor prin peretele microbian
Prezinta o capacitate de agregare microbiana si astfel de eliminare a
lor
Intervine in controlul multiplicarii microorganismelor comensuale ale
CB

20.

Peroxidaza. Rol. Mecanism de actiune

Lactoperoxidaza
11

21.

Este o enzima cu rol in inhibarea enzimelor glicolitice la anumite tulpini

de streptococ sau lactobacilus acidophilus
Prezinta o activitate bacteriana si antivirala prin blocarea unor cai
metabolice ale acestora

Lactoferina. Rol. Mecanism de actiune

Lactoferina
Este o proteina ce se gaseste in saliva si in lapte
Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni
Scade fierul liber din mediu necesar dezvoltarii germenilor

22.
Descrieti structura IgA secretor.
Secretia de Ig A salivar
o Cell B activate sunt cantonate la nivelul tes conjunctiv ce inconjoara acinii
glandulari
o Ele vor secreta Ig A bicatenar.
o Ig A`ul salivar se compune din 2 molecule de Ig A cuplate intre ele la capatul Fc
printr`un polipeptid (numit lant J)
o Se formeaza astfel dimeri Ig A cuplati prin lanturi J la gruparea Fc a Ig A.
o Dimerii sunt exocitati printr`un mecanism de pinocitoza inversa si se fixeaza
printr`un receptor specific pe membrana cell epiteliale glandulare.
o Apoi, traverseaza membrana cell si patrund in interiorul cell acinoase
La acest nivel dimerilor Ig A li se fixeaza o proteina numita componenta
secretorie care este sintetizata la niv cell acinoase.
Componenta secretorie stabilizeaza dimerii, facandu`I rezistenti la actinea
proteazelor bacteriene.
Astfel iau nastere molecule de Ig A secretor, care apoi sunt exocitate o data
cu celelalte componente ale salivei si eliminate in cavitatea bucala
Ig A secretor, ajuns impreuna cu saliva pe suprafata mucoasei bucale, adera
la cell epiteliale printr`un receptor specific
Astfel devine un mijloc ideal de protectie a mucoaselor impotriva
colonizarii microbilor
IgA secretor mai este denumit si vopsea antigenica

23.
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Proprietatile IgA secretor

Neutralizarea enzimelor si toxinelor microbiene
Inhibarea aderentei microbiene
Capacitatea de aglutinare a microbilor, blocarea mobilitatii bacteriene
Favorizeaza activitatea citotoxica celulara dependenta de anticorpi
Neutralizarea particulelor virale
Impiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, prevenind astfel reactiile
alergice si reactiile autoimune
Creste actiunea factorilor antibacterieni nespecifici (lactoferina, peroxidaza, lizozina)
Este rezistent la degradarea enzimatica bacteriala
Ig A`ul secretor nu activeaza complementul nici pe cale clasica nici pe cale
alternativa

24.
Unde sunt sintetizate moleculele de IgA? Dar lanturile J? Dar componenta
secretorie?
12

Moleculele de IgA sunt sintetizate de cell B cantonate la nivelul tesutului conjunctiv ce

inconjoara acinii glandulari
La acest nivel 2 molecule de IgA se cupleaza intre ele printr`un polipeptid cu GM
15.000 Daltoni = lant J
Componenta secretorie este sintetizata la nivelul cell epiteliale secretorii ale acinilor
salivar, nivel unde are loc si fixarea sa pe dimerii IgA uniti prin lant J

25.
Structura amigdalei palatine
Amigdalele palatine
- sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare (dr/stg) dispuse intre CB si faringe
- mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutului limfoid o serie de fisuri CRIPTE in
nr de 10-20
- sub epiteliu se pot obs folicului limfatici alcatuiti din :
o aglomerai de cell B
o limfocite T si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile de cell B
- cell B prolifereaza in centrele germinative si migreaza apoi in capusonul foliculului , fie ca
limfocite B, fie ca plasmocite ce sintetizeaza Ig
- amigdala prezinta numai vase limfatice eferente nu si aferente
- EPITELIUL CRIPTELOR
o Este specializat, prezinta o permeabilitate crescuta pentru diferite substante
provenite din CB
o AG ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si sunt apoi prelucrate de
macrofagele din centrul germinativ si tesutul perifolicular si prezentate cell
formatoare de AC
o Cell tonsilare raspund la antigenele specifice cell Tsi B prin productie de AC
o Majoritatea plasmocitelor producatoare de AC sunt Ig G pozitive si mai putin Ig A
sau Ig M
o Moleculele de Ig A sunt de tip monocatenar fara lant J iar componenta secretorie
lipseste
- amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurile GALT din intestin, prin faptul
ca tesutul limfoid se afla imediat sub cel epitelial
- ele prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si una efectoare
- la nivel amigdalian se vor produce AC majoritar de tip IG G, ca raspuns la stimulul imunitar
produs de AG ce patrund direct prin mucoasa
o avantajul major al acestui tip de raspuns imun este ca e cel mai scurt si cel mai
rapid
- amigdalele au in acelasi timp inso o organizare foarte asemanatoare cu limfonodulii
prezentant atat o arie B dependenta cat I o arie T dependenta

26.
-

Descrieti circuitul imunitar amigdalian.

raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de circuit imunitar
amigdalian si prezinta urmatoarea funtionalitate
o AG patrund prin epiteliul criptic la nivelul folucululor limfatici
o AG sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si prezentate cell B si T
o Rezultatul este producerea de AC majoritar de tip Ig G
o AC parasesc amigdalele fie pe calea vaselor limfatice eferente, fie transmucos
o Se raspandesc in gura si in faringe
13

o
27.
-

Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locala imunitara imediata,

protejand atat caile digestive, cat si caile respiratorii superioare

Ce tipuri de anticorpi se sintetizeaza la nivelul amigdalelor

Cea mai mare parte din AC produsi la nivelul amigdalelor palatine sunt de tip IgG si
foarte putini de tip IgA

28.
Amigdala linguala. Localizare. Aspect clinic. Structura
Amigdalele linguale
- mici proeminente nodulare pe suprafata limbii situate inapoi sau lateral de V`ul lingual
- dimenisuni de cca 3-5 mm
- epiteliul coboara in masa limfoida producand cripte
- ductele unor glande salivare mici se deschid in aceste cripte
- saliva spala criptele, antrenand cu ea atat AC secretati si cell imunocomponente cat si
resturile acumulate aici, protejand de infectie aceste spatii
- ca si in cazul amigdalelor palatine se pot observa noduli limfatici cu centrii germinativi si
arii perifoliculare formate din infiltrate celulare difuze
- functional sunt similare amigdalelor palatine
29.
Masele limfatice submucoase. Definitie. Localizare. Structura
Aglomerarile (masele) limfatice
- mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu, fata V a lb si uneori obraz
si buze
- se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta centrala captusita cu epiteliu
pavimentos stratificat
- histologic, aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar
- deseori, in submucoasa (corion) poate fi observat un strat difuz de limfocite, numit infiltrat
fiziologic, este posibil ca atunci cand sunt activate, aceste cell sa prolifereze, generand
mici mase limfoide
30.
Tesutul limfoid al glandelor salivare. Definitie. Localizare. Componenta.
Functii.
Tesutul limfoid al glandelor salivare
- mase de cell limfatice (limfocite, plasmocite) in gl salivare mici cat si in cele accesorii
- tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate, vecine ductelor salivare
sau raspandite printre acinii glandulari
- numeroasele plasmocite observate la acest nivel vor secreta Ig A dimeric

31.
Tesutul limfoid gingival. Localizare. Componenta.
- se prezinta sub forma unui infiltrat subepitelial relativ putin dens in stare normala
- este compus din:
o limfocite
o plasmocite
14

o macrofage
structura se schimba in mod dramatic odata cu aparitia si acumularea placii bacteriene
daca in sangele circulant raportul cell T/ cell B = 4:1 in fluidul din sacul gingival devine 1:3
concomitent apar aglomerari de plasmocite vecine fundului de sac gingival
treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel de cell
proliferearea acestor cell are loc in :
o gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi dirijate la niv gingiei
SAU
o limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub actiunea AG bacteriene
din placa bacteriana

32.

Ce este comutarea imunologica?

Este un proc denumit Comutare imunologica , si are ca rezultat modificarea secretiei
de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite)
o Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M
2) Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de
AG
3) Prezentarea AG procesate celulelor T helper
4) Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell
secretoare de Ig A
Exista 2 tipuri de comutare imunologica
Dependenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
Independenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
Prin comutare cell B devin celule secretoare de Ig A.
Cell B activate nu raman la nivelul structurilor GALT, ci migreaza pe cale limfatica ( gg
mezenterici, duct toracic, circulatie sangvina) la distanta in diferitele structuri glandulare
periferica( gl mucoasei intestinala, gl salivare, gl lacrimale, mamare, gl arborelui traheobronsic)
La acest nivel cell B se vor fixa intraglandular si vor deveni plasmocite secretoare de Ig A
o

33.
Enumerati categoriile de celule care concura la elaborarea raspunsului
imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale
- Celulele imunocompetente migratorii (circulante) de origine medulara
o Limfocite, macrofage, cell L, mastocite, granulocite
- Celulele proprii (authtone) ale mucoasei
o Kenatinocite, fibroblasti, cell endoteliale si mastocitele
34.
Enumerati celulele de origine medulara care concura la elaborarea
raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.
- Limfocite: B,T
- Monocite
- Granulocite: Eo, Ne, Ba
- Mastocite
- Hematii
- Trombocite
- Macrofage, cell Langerhans
- Keratinocite
- Cell endoteliale
35.
Enumerati celulele autohtone care concura la elaborarea raspunsului imun
la nivelul mucoasei cavitatii bucale.
- Keratinocitele
15

36.
37.
-

Celulele endoteliale
Mastocitele
Melanocitele
Fibroblastii
Ce se intelege prin notiunea de semnale imunitare ?
Este modalitatea de comunicare intre celulele implicate in elaborarea raspunsului imun
Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii chimici solubili de natura proteica cu
masa moleculara mica - numite citokine
Citokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul imun
Cell la randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin receptorii membranari specifici
(molec de adeziune)
Descrieti structura generala a unei imunoglobuline.
2 lanturi heavy ----2 lanturi light ------ > legate prin punti disulfurice
Prezinta:
o 2 domenii variabile Fab
o Un domeniu constant FC permite fixarea la complement, macrofage, lant J
Unitatea structural a anticorpului este monomerul.
Monomerul este o protein tetracatenar, avnd dou lanuri formate fiecare din cte
450 de aminoacizi cu masa molecular mare, i dou lanuri fiecare a cte 216
aminoacizi cu masa molecular mic, ntre catene stabilindu-se legturi prin puni.
De-a lungul catenelor se gsesc secvene sensibile la aciunea structurilor chimice
strine, i care pot reconfigura succesiunea aminoacizilor structurali.

38.
Moleculele de adeziune. Definitie. Functii.
- sunt glicoproteine de membrana care mediaza contactele intre cell sau contactele
cell la structurile extracell.
- Se mai numesc si receptori
- Gruparile chimice de care se leaga se numesc liganzi
- Legatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism cheie-broasca si prezinta un gr
inalt de specificitate
- Sunt prezente pe majoritatea cell eucariote
- Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitatii (citokinele)
Functiile moleculelor de adeziune
o Rol in adeziunea intercelulara sau la matricea extracelulara
o Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente (prezentare de AG)
o Rol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza
o Repartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi sau organe =
Efectul HOMING
Cell T catre ganglioni, Cell B catre structurile GALT
o Dirijarea cell imunocomp spre sediile de inflamatie sau alte conflicte imune
o Rol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell, legate de cresterea cell,
activarea celulei, apoptoza, refacere tisulara

39.

Superfamilia imunoglobulinelor: exemple, structura

16

sunt asemanatoare ca structura imunoglobulinelor

prezinta:
o un domeniu extracelular multiplu
o un domeniu transmembranar
o un domeniu citoplasmatic, care se fixeaza pe citoschelet
cuprind mai multe tipuri
o PECAM-1
Este prezent pe : placete sangvine, monocite, neutrofile si subseturi de cell
Este constituentul major al jonctiunii intercelulare ale endoteliului
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari
o N-CAM
Este prezent pe suprafata neuronilor si cell gliale
Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea
nervoasa
o VACAM-1
Este prezent pe cell endoteliale activate
Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele
o I-CAM-1
Este prezent pe : leucocite, fibroblasti, cell endoteliale, cell epiteliale
Este activat de citokine si mediatori ai inflamatiei
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii
o I-CAM-2
Este prezent pe cell endoteliale
Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare
o MA-CAM
Este prezent in placile Peyer si limfonodulii mezenterici
Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu

40.
o
o

o
o
o
o

Superfamilia imunoglobulinelor functii:

PECAM-1
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari
N-CAM
Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care declanseaza cresterea
nervoasa
VACAM-1
Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu integrinele
I-CAM-1
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele inflamatorii
I-CAM-2
Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare
MA-CAM
Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu

41.
Superfamilia cadherinelor. Celulele pe care se afla. Functii
- sunt proteine de membrana care cuprind 3 regiuni:
o domeniu extracell N-terminal format din 5 subunitati identice, Ca dependente
o domeniu transmembranar
o domeniu intracitoplasmatic C-Terminal care se leaga de citoschelet prin
intermediul unor proteine citoplasmatice
- contracteaza legaturi homofile stabile, cu structuri similare de pe cell vecine in cadrul
zonei Adherens si a desmozomilor
17

42.
Superfamilia selectinelor. Enumerare. Functii.
- sunt glicoproteine formate din 3 domenii : extracell, transmembranar si intracitoplasmatic
- au un rol important in directionarea cell imunocompetente cate diferitele sedii tisulare
o P-selectinele
Sunt situate pe plachetele sangvine si cell endoteliale
Mediaza adeziunea cu leucocitele si cell endoteliale prin liganzi specifici
o L-selectinele
Sunt situate pe leucocite si limfocite
Mediaza efectul homing al limfocitelor in limfonoduli
o E-selectinele
Sunt situate pe cell endoteliale activate prin citokine
Favorizeaza rularea vasculara a leucocitelor, ca fenomen premergator
extravazarii lor
- selectinele un importante pentru interactiunea leucocite endoteliu, fenomen ce apare in
raspunsul inflamator
43.
Superfamilia integrinelor. Structura. Functii
- superfamilia integrinelor consta intr`un grup numeros de glicoproteine transmembranare
cu rol in legatura cell cu matricea extracell
- sunt heterodimeri compusi din 2 subunitati si , necombinate covalent, care se pot
asocia in mod diferit
- fiecare subunitate este formata din:
o o zona extracell mare (segment extracell se leaca de proteinele matricii extracell
sau de alti liganzi-> proteine bacteriene, factori ai coagularii, proteine virale sau
alte molec de adeziune)
o un segment transmembranar
o un segment citoplasmatic legat de citoschelet
- Heterodimerii de integrine prezenti in epiteliul normal apar prediminant la polul bazal al
cell bazale ca parti din hemidesmozomi
- Prin intemediul lor se fixeaza de membrana bazala
44.
Superfamilia integrinelor. Rol in reparatia celulara
- Integrinele au rol in procesele de reparatie epiteliala
o La nivelul keratinocitelor sunt exprimate o serie de integrine particulare care
favorizeaza migrarea lor si conectarea cu proteine din cheagul reparator,
fibronectina, vitronectina
- Interactiunea integrine-liganzi poate produce 2 tipuri de semnale la nivel cell
o Un semnal de tip exterior-interior
Declanseaza diferite cai intracell ce pot modifica diferite procese fiziologice
ca:
Reglaj genetic
Proliferarea sau moartea celulara programata
o Un semnal de tip interior-exterior
Apare atunci cand o cell activata trimite un semnal prin intermediul
domeniului citoplasmatic al integrinelor
Are ca rezultat modificarea domeniului extracell
Aceasta actiune influenteaza negativ sau pozitiv legatura integrina-ligand
Aceste molecule de adeziune au in plus un rol in semnalizarea intercelulara
care declanseaza diferitele procese metabolice
45.

Homing receptors. Definitie. Rol

18

Directionarea cell imune catre anumite organe/tesuturi

o Se face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile sau org
respective
o Se numesc Homing receptors (receptori de repartizare)
o Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe si de a le
favoriza extravazarea spre tesuturi

46.
Enumerati citokinele care induc aparitia moleculelor de adeziune
- IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
- Factorul necrozant al tumorilor (TNF)
- Factorii de crestere (CSF)
- Factorii supresori (TGF)
47.
Enumerati superfamiliile moleculelor de adeziune
- Superfamilia imunoglobulinelor
- Superfamilia cadherinelor
- Superfamilia selectinelor
- Superfamilia cadherinelor
48.
MHC clasa I. Functii
Gruparile MHC cl I
o Sunt macromolecule de membraca ce apartin sistemului HLA de
histocompatibilitate
o Sunt prezente pe toate cell nucleate, cu exceptia hematiilor
o Constituie o bariera contra actiunii cell T citotoxice proprii
o Sunt recunoscute prin rec CD8
49.
MHC clasa II. Functii
Gruparile MHC cl II
o Sunt prezente pe toate cell prezentatoare de AG (langerhans, macrofage, cell B)
si pe cell neimunitare (keratinocite, cell endoteliale) in conditii inflamatorii
o Prezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care le pot schimba
cu usurinta
o Prezinta aceste AG cell T-helper care devin activate si vor secreta citokine
necesare R.i.
o Gruparile MHC II sunt recunoscute prin receptorii CD4
50.
Citokinele. Definitie generala. Actiuni fiziologice.
- Definitie: sunt substante care induc, modifica sau suprima functia unei celule, cresterea
si diferentierea celulara prin intermediul unui receptor specific
- Prezentare generala
o Sunt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie imunoreglatorie
o Influenteaza metabolismul hepatic osos sau cutanat, hipotalamusul, maduva
hematogena, metabolismul lipidic
o Sunt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura intre sistemul
imunitar, nervos si endocrin
o O citokina poate atinge mai multe cell tinta, iar o celula tinta poate fi influentata de
mai multe citokine
o Celula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul specific pentru citokina
respectiva
- Modul de actiune
o Dupa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada de evenimente
membranare, apoi citoplasmatice, apoi nucleare
19

Efectele obtinute
o Reglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, activare imunitara, diferentiere cell,
crestere cell, apoptoza
o Regleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi, apararea antitumorala
o Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar
Citokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor cell care vor initia
diferite raspunsuri imune

51.
o
o
o
o

Citokinele. Enumerarea actiunilor generale in procesele patologice

Inflamatie
Aparare antiinfectioasa
Aparare antitumorala
Soc septic

52.
Enumerati citokinele secretate de keratinocite
- Keratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine
o IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
o Factorul necrozant al tumorilor TNF-a,b
o Factorii de crestere (colony stimulating factors- CSF)
IL-3
GM-CSF
G-CSF
M-CSF
o Factorii supresori: TGF-a,b (transforming growth factor)
53.
o
o

Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa produca citokine.

Keratinocite (cell bazale, spinoase), melanocite
Din corion:
Fibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente (LT, LB, plasmocite,
mastocite, PMN)

54.
Enumerati actiunile IL-1 aspura celulelor imunocompetente si asupra
celulelor endoteliale
INTERLEUKINA 1
Este un factor cu efect multifunctional
Secretia ei e produsa de : ultraviolete, produse bacteriene, promotori tumorali si
alte citokine (TNF, IL-6, IL-1)
Are actiuni multiple:
Asupra cell T efect stimulator de activare si divizare
Asupra cell B le stimuleaza activitatea : transfomarea in plasmocite si
secretie de AC
Asupra monocitelor efect stimulator de secretie IL-1, IL-6, TNF
Determina diferentierea cell Langerhans si prezentarea de antigen
Asupra hepatocitelor stimuleaza secretia de proteine legate de inflamatie
Stimuleaza fibroblastele si osteoclastele
Stimuleaza cell endoteliale induce aparitia moleculelor de adeziune
pentru neutrofile, limfocite, si monocite => determina aderenta si
extravazarea acestora
Asupra hipotalamusului actiune pirogena
20


55.
o
o
o

Stimuleaza melanocitele din piele

Ce interleukine au rol in reactia febrila?

IL-1
IL-6
TNF

56.

Enumerati cel putin 3 actiuni ale IL-6.

INTERLEUKINA 6
ca si IL-1 este o citokina cu efect multifunctional
secretia ei este stimulata de endotoxine si raze ultraviolete
se secreta in traumatisme ale epiteliului
este produsa si de alte celule: macrofage, fibroblaste, cell endoteliale
Actiuni:
stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell T si B
este un pirogen endogen in reactia febrila
este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie
are actiuni asemnatoarea cu IL-1 careia ii amplifica actiunea
=> creste apararea locala

57.

Interleukina 8 actiuni.
INTERLEUKINA 8
Producerea ei este stiumulata de IL-1 si TNF
Actiuni:
Puternic chemotactic al PMN neutrofile, prin interactiune pe un rec.
membranar specific
Contribuie la adeziunea PMN la peretii vasculari
Neutrofilele sunt implicate in afectiuni ca: aftoza cronica recidivanta sau
candidoza cr, in care cell epiteliale mai produc un alf factor chemotactic
pentru neutrofile : GRO .

58.

TNF-enumerati actiunile antitumorale

Actiuni:
Puternic stimulent al secretiei de IL-1, IL-6, efect pirogen
Actiune antitumorala, efect citostatic, citolitic pe multe cell tumorale
Blocheaza cell leucemice

59.
TNF-enumerati actiunile asupra celulelor endoteliale, a fibroblastilor si a
keratinocitelor
Rol in proliferarea cell endoteliale
Stimuleaza aparitia MHC clasa I si I si moleculelor de adeziune pe keratinocite
si cell endoteliale
Stimuleaza diferentierea si proliferarea cell T si B
Activitate antivirala
60.

Enumerati citokinele stimulatoare ale coloniilor.

21

IL-3 (multicolony stimulating factor)

GM-CSF
G-CSF
M-CSF
61.
o
o
o

Enumerati principalele citokine cu actiune antitumorala

TNF-a
IF g
GM-CSF

62.

Enumerati actiunile G/M CSF

i. Stimuleaza proliferearea coloniilor pe linii cell multiple si a cell suse din
maduva osoasa (neutrofile, eozinofile, bazofile, macrofage, megakariocite,
eritrocite)
ii. Asupra cell Langerhans : le stimuleaca functia de prezentare antigenica,
maturarea si viabilitatea in asociere cu IL-1
iii. Stimuleaza activitatea tumoricida a macrofagelor
63.
Enumerati actiunile TGF a.
- TGF- stimuleaza cresterea keratinocitelor
- Induce angiogeneza
- Stimuleaza cresterea cell epiteliale
64.
Enumerati actiunile TGF b.
- TGF- favorizeaza vindecarea ranilor, inhiba proliferarea cell epiteliale
o Este un reglator al proliferarii epiteliale
- este antagonist al actiunii IL-1 si IL-2
- in ansamblu TGF- are actiune imunoinhibitorie
65.

Rolul interleukinei 10.

Actiuni:
inhiba sinteza IL-1. IL-3 si GM/CSF
are proprietati imunosupresive, de stingere a raspunsului imun

66.
Functiile celulelor Langerhans.
Cell Langerhans
o Constituie placa turnanta a raspunsului imun cutaneo-mucos
o Se gasesc in numar mare in piele si in mucoasa
o Prezinta o forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase
o MO-> citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de bastonas
(Bibeck)
Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi
o Originea -> maduva hematogena, prezinta AG CD-45 (specific cell dendritice)
o Cell Langerhans migreaza din maduva sub forma de precuror in piele si mucoasa
Aici ramane inactiv timp de cateva luni
Se cantoneaza suprabazal si fac parte din cell migratorii ale mucoasei
Suprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana
67.
Descrieti cum isi exercita functia de prezentare antigenica celulele
Langerhans
o Functia de prezentare de antigene, ca si macrofagele
o Sunt cell foarte mobile capabile sa`si modifice repede forma si numarul si sa
transporte AG la limfonodulii regionali
22

o
o
o
o
o
o
o

Sub actiunea stimularii -> cell L devin activate -> preiau AG -> expun pe
membrana gruparea MHC II -> cresc secretia de IL-1 -> pierd forma dendritica ->
migreaza spre ganglioni pe calea vaselor limfatice
In timpul acestui drum inglobeaza AG prin endocitoza, il prelucreaza si il
reexprima pe suprafata cell cuplat pe molocula MHC II
Dupa ce ajung in limfonoduli cell L prezinta AG cell T nave sau T de memorie
Capacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de activare
Citokinele influneteaza considerabil functia cell L, morfologia viabilitatea,
migrarea.. etc
Cell L din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de AG decat cele cutatate
Spre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii

68.
Enumerati principalele functii ale macrofagelor
Macrofagele
o Au un rol f important in procelele imune ridicate impotriva AG corpusculare
(bacterii)
o Ca si cell L, au rol de cell prezentatoare de AG
o Macrofagele servesc si ca cell efectoare in raspunsul imun, atacand cell devenite
tinta
o Originea -> in maduva osoasa de unde se deplaseaza slectiv in diverse tesuturi
la care ajung pe cale circulatorie.
o Macrofagele reprezinta o populatie celulara heterogena, suprafelele lor
prezentand markeri diferiti in functie de tesutul in care sunt cantonate
(homing receptors)
o => ca precursorii medulari ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul
respectiv sub actiunea unor factori locali
69.
o
o
o
o

Enumerati principalele subgrupe de limfocite T

LT helper
LT citotoxic (K si NK)
LT naive
LT de memorie

70.
Sub influenta caror factori are loc activarea LB ?
- IL1 produsa de cell B si macrofage este necesara pentru activarea cell T helper, care la
randul sau va elibera:
o IL-3,4,5,12 si IFN-g
- Factorii care activeaza LB:
o IL-1
o IL-3,4,5,12 + INF g
o Antigene
o LT-helper
71.

Ce sunt limfocitele B de memorie

23

o
o
o

IL-1 este secretata de cell B si macroface care activeaza cell T care elibereaza IL3,4,5,12 si IFN-g
Sub influenta acestor citokine cell B se divid rapid => clone celulare
Tot sub influenta citokinelor si cell T, o parte din cell B se transforma in
plasmocite secretoare de AC specifici, iar o parte in limfocite B de memorie
(acestea vor reactiona mai rapid si mai eficient la un nou contact cu acelasi AG)
Acest fapt se explica incat cell B de memorie poseda pe suprafata
molecule de AC identici, care vor servi drept receptori la un al doilea
contact cu acelasi AG

72.

Descrieti actiunea citotoxica a celulelor B

o Plasmocitele vor secreta masiv AC (2000 de molecule de IG/sec cateva zile)
o AC produsi vor cupla AG respective => cascada complementului, ai carei produsi
finali C8, C9 se fixeaza pe suprafata AG => distrugerea acestora

73.

Rolul celulelor T in raspunsul imun cu mediere umorala

o Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a
tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell
migratorii din epiteliu
o Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie
o Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I =
TCR
o Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate
o Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
o Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de
stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv
Enumerati cei 2 factori sub actiunea carora are loc activarea limfocitelor T
Cell B si APC
IL-1

74.

75.
Rolul interleukinei 2. Ce alta interleukina influenteaza producerea ei
- IL-2 prezinta
o Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si
sintetizeaza
o Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si
angrenate in acest conflict imun
o IL-1 stimuleaza sinteza de IL-2
76.
Descrieti raspunsul imun cu mediere celulara, initiere, conducere, efect de
recrutare
o Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a
tegumentului
o Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatii
o Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell
migratorii din epiteliu
o Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie
o Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I =
TCR
o Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate
o Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
24

o
o

o
o

77.

78.

Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de
stimulare a proliferarii unor noi cell CD8 specifice AG respectiv
IL-2 prezinta
Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care
o si sintetizeaza
Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate
si angrenate in acest conflict imun
Concomitent, macrofagele vor fagocita resturi de cell distruse, le vor procesa si
le vor expune ca proteine non-selft pe gruparile MHC cl II
Vor antrena astfel in reactia imuna si celulele T helper, care devin
activate, secretand la randul lor IL-2
Aceasta va atrage si stimula noi contingente de cell din vecinatate,
amplificand efectul de recrutare
Prin diferentiere, clonele de cell citotoxice vor sintetiza limfotoxine.
Acestea contin enzime proteolitice care vor produce distrugeri ale
membranei cell tinta antrenand dupa sine apoptoza celulara
O cell citotoxica poate distruge mai multe cell tinta, datorita faptului ca ea se
deplaseaza si identifica noi asftel de cell
O parte din clona activata de cell CD8 se va diferentia in cell T de memorie
Cele mai multe limfocite T aflate in epiteliu sunt cell T de memorie
Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine produse in mod
fiziologic de keratinocite (IL-1,8) si care au un efect chemotactic pozitiv

Rolul IL-2 in raspunsul imun mediat celular.

a. Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si
sintetizeaza
b. Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si
angrenate in acest conflict imun

Enumerati functiile imunitare ale keratinocitelor

Maturarea, activarea, diferentierea cell T implicate in mecanismele de
aparare
Modularea functionale expresie antigenica, viabilitate, motilitate, prezentare
de antige, fagocitoza a cell Langerhans si macrofagelor
Initierea raspunsului imun prin eliberarea de citokine (IL1,6, GM CSF, M CSF,
G CSF)
Stoparea raspunsului imun si a inflamatiei prin eliberarea de citokine
La niv tegumentelor : initierea si stoparea reactiilor adiacente insolatiei
Refacerea functionala dupa expunerea la radiatii UV
Rol crucial in refacerea plagilor, a defectelor tisulare

79.
Ce sunt neuropeptidele? Definitie. Functii
- Neuropeptidele sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatiile lor presinaptice
- Neuropeptidele secretate s`au dovedit a avea si o functie imunoreglatorie.
- Ele inhipa productia de INF-g, dar in schimb cresc productia de IL-10 de catre cell T
- Sunt capabile sa regleze productia de IgE la persoanele atopice
80.

Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor endoteliale ?

25

Activarea cell endoteliale se face su actiunea unor citokine ca:

o IL-1, TNF-a si b, IL-6, IFN-g

81.
o

Prin ce se manisfesta activarea cell endoteliale?

Rezultatul va fi exprimarea unor molecule de adeziune
Raspunsul depinde de tipul si de marimea vasului, precum si de sediul
anatomic al acestuia

82.
Rolul moleculelor de adeziune in procesul de extravazare a leucocitelor
- moleculele de adeziune L-selectina si P-selectina vor opri, fixa si extravaza neutrofilele
circulante spre sediile de inflamatie
83.
o

La ce nivel are loc extravazarea preferentiala a limfocitelor T?

limfocitele T vor extravaza diferentiat in functie de subseturile carora apartin si de
tesuturile unde urmeaza sa ajunga
Acest proces denumit homing effect este practic o dirijare selectiva a
limfocitelor spre tesuturile de destinatie
El face parte prin complementaritatea receptorilor homing ai cell T cu
linganzii lor de pe cell endoteliale
Astfel cell T extravazeaza la niv gangl limfatici in zonele vasculare foarte
specializate (venule post-capilare cu endoteliu inalt) datorita prezentei pe
suprafata lor a unei Lselectine Leccam 1

84.
Ce sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul lor?
- Venulele cu endoteliu inalt = vase postcapilare specializate in ganglioni, si reprezinta locul
unde se face extravazarea celulelor T
- Extravazarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a gruparii LECCAM-1, o L-selectina

85.
o

Enumerati functiile mastocitelor

Sunt cell cu importante functii imunitare
Sintetizeaza multiple citokine IL-1, IL-3, IL-6, IL-8, IL-10, TGF b, GM CSF cu rol
in initierea si mentinerea raspunsului inflamator
Sintetizeaza numeroase substante vazo-active si mediatori ai inflamatiei
(histamina, serotonina, postaglandine, leucotriene)
Sintetizeaza numeroase enzime (heparina, hialuronidaza, triptaza)
Sunt puternic implicate in reactia de hipersensibilitate imediata, datorita
capacitatii lor de fixare a moleculelor de Ig E
Secreta substante puternic chemotactice pentru neutrofile, limfocite,
macrofage
Deseori sunt localizate in vecinatatea fibrelor nervoase din corion si pot primi
si transmite influente imunomodulatorii spre si dinspre sistemul nervos

86.
Enumerati fazele refacerii tisulare
- reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta (traumatisme, plagi, inflamatii, necroze)
este un proces stadializat, care implica
26

o
o
o

formarea tesutului de granulatie

depunerea matricii tisulare si remodelarea sa
reepitelizarea

87.
Formarea tesutului de granulatie
- Tesutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de macrofage ce secreta
numeroase citokine (IL-1, TGFa,b, FGF, EGF, PDGF, IGF = insulin growth factor)
o Acestea induc
Angiogeneza (IGF, FGF, PDGF)
migrarea si proliferarea fibroblastelor (IL-1, FGF, TGF b)
si a cell epiteliale (IL-1, EGF, TGF a)
88.
Formarea tesutului epitelial
- Matricea protetica extracell necesara refacerii tisulare este produsa prin sinteza
proteica a tuturor cell din tesutul de granulatie
o Compozitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie tisulara
o Ea este reglata in mod diferentiat de diferite citokine
o In timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun degradate, in timp
ce altele sunt sintetizate din nou
o Procesul este reglat de o serie de enzime : proteaze, plasimna, colagenazele,
stromolizina, a caror secretie este reglata de citokine
- Epitelizarea plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe suprafata matricii proteice,
sub actiunea unor citokine
o cell epiteliale provin din marginile indemne ale plagii sau din ductele glandulare
o cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGFb
ea este :
chemotactica pentru macrofage
induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF
este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina

89.
o

Rolul TGF-b in modelarea tisulara

cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGFb
ea este :
chemotactica pentru macrofage
induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF
este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina

D. Variantele normalului
1. Descrieti aspectul clinic al leucoedemului
-Leucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale
-Aspect opalin-albicios, usor plicaturat (ca un val translucid)
-Consistenta supla, elastica, nemodificata
2. Leucoedemul. Aspect histologic.
27

Epiteliu mai gros ca normalul

Reteaua papilara mai proeminenta
Cell stratului spinos apar mai vacuolizate deoarece contin mai mult glicogen

3. Cui i se datoreaza pigmentatia melanica? Enumerati sediile de predilectie

- Pigmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei melanocitelor intr`o proportie mai
mare in portiunile profunde ale epiteliului
- Apare in special la pers cu pielea mai inchisa
- Frecvent pe: gingii, palat, mucoasa jugala
4. Ce sunt granulatiile Fordyce? Aspect clinic
- Sunt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la nivelul mucoasei bucale
- Clinic:
o Sub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de 1-2 mm dispuse izolat sau in
aglomerari dense
o Apar mai frecvent la niv mucoasei jugale sau labiale si nu au semnificatie patologica
5. Ce este cheilita glandulara?
- Se mai numeste adenomatoza labiala sau hipertrofia simpla a glandelor salivare mici
- Glandele salivare mici sunt mai numeroase si mai proeminente
o Pot fi palpate ca mici proeminente submucoase
o Fata interna a buzei apare boselata
6. Ce este limba fisurata?
- Este o anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant. Poate fi considerata o
varianta anatomica a morfologiei limbii fara conotatii patologice
- Limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de marimi variabile
o Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile limbii care capata un aspect
franjurat
- Cand volumul limbii este mare marginile prezinta amprentele dd din zonele laterale
- Santurile si fisurile sunt epitelizate fapt ce le diferentieaza de ulceratii si eroziuni
- Datorita numeroaselor anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza
si multiplicarea microbiana
o Foarte frecvent limba fisurata se asocieaza cu glosita migratorie (20-40%)

7. Glosita migratorie (limba geografica). Aspect clinic

- Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna
- Clinic:
o Zone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de dimensiuni variabile
situate pe fata D sau pe marginile limbii.
o Zonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita hiperplaziei sau
keratinizarii papilelor filiforme si a unor depozite care le acopera
o Leziunea prezinta un aspect de harta
o Forma, marimea si dispozitia acestor zone e schimbatoare in timp.
o Uneori poate fi foarte accentuata, alteori poate disparea aproape complet
Leziunile se insotesc uneori de descuamari epiteliale
Leziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare de
discomfort (usturime)
8. Glosita migratorie. Aspect histologic
28

Se pot observa:
o O atrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor superficiale
o Aplatizarea retelei papilare
o Inflamatie cronica nespecifica in corion

9. Ce este limba saburala sau incarcata ?

- La persoanele sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit
fiziologic format din cell descuamate, resturi alimentare si microorganisme
o Miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza permanent depozitul format
- Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni digestive, exces de fumat
sau leziuni care stanjenesc miscarile limbii
o => aparitia unor depozite mai consistente pe fata D a limbii ce dau nastere la
LIMBA SABURALA
o Aceasta stare este de cele mai multe ori tranzitorie
o Persistenta mai indelungata poate favoriza o hiperplazie si o hiperkeratinizare
a papilelor linguale cunoscuta sub numele de limba piloasa (alba sau neagra)
10.
-

11.
-

12.
-

13.
-

Enumerati factorii care duc la aparitia limbii saburale

Diminuarea autocuratirii:
o Febra
o Afectiuni ale tubului digestiv
o Exces de fumat
o Leziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile limbii
o Reducerea ocazionala a fluxului salivar
Cui se datoreaza aparitia limbii negre piloase.
Limba neagra piloasa apare frecvent in urma unor tratamente locale cu AB care pot
favoriza dezvoltarea unor germeni anaerobi producatori de pigment.
Aspectul brun-inchis poate fi datorat si oxidarii keratinei de pe papilele filiforme
hiperplazice.
Afectiunea odata aparuta se poate autointretine
Datorita suprafetei sale neregulate si numeroaselor sale interstitii, fisuri,
neregularitati, constituie un bun mediu pentru dezvoltarea germenilor anaerobi
Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de cauza idiopatica
In aparitia limbii piloase au fost incrimiate:
o Cauzele generatoare de leucoplazii
o Fumatul
o Diversi factori iritativi locali
o Tulburarea echilibrului florei microbiene locale
Tratamentul limbii negre piloase
Tratamentul este in general nesatisfacator
Cam pot fi decelati factorii cauzali eliminarea lor duce la disparitia modificarilor
Cand cauzele aparitiei sunt necunoscute este necesar un tratament local:
o Antiseptice: clorhexidina, violet de gentiana
o Substante mucolitice
o Keratinolitice acid salicilic 5-10%
o Cauterizarea superficiala a suprafetelor hiperplazice si raclarea cu chiureta
Poate persista un numar de ani sau poate disparea spontan
Ce este glosita mediana romboidala? Aspect clinic
Este o anomalie congenitala sau o varianta structurala
Se prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau ovalare situate in 1/3
posterioara a fetei D a limbii inaintea V`uluiu lingual
29

14.
-

Suprafata este neteda sau boselata, fara papile

Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica
Uneori zona poate fi plata, nereliefata
Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala sau ca o forma
candidozica cronica
Ce sunt varicele sublinguale
Sunt anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, sinuoase
situate pe fata V a limbii
Mai frecvente la pacientii in varsta
Situate imediat sub mucoasa, pot fi atinse in cusrul unor manevre stomatologice =>
sangerari importante

E. Leziunile elementare
1. Macula. Definitie.
- Macula este o zoa circumscrisa, plana de coloratie diferita de mucoasa
- Diametru 1-2 mm pana la cativa cm
- In general : culoare mai inchisa decat mucoasa normala si pot fi:
o Rosii, rosii brune, brune spre negru
- Pot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat
2. Petesiile echimozele. Definitie
- Sunt extravazar sangvine in tesuturi de natura traumatica sau metabolica
- Caracteristic este k ele nu dispar la vitropresiune
3. Papula. Definitie
- Papula este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa
- Diametru 1-5 mm
- Are o forma rotunda sau ovala
- Suprafata poate fi ascutita sau plana
- Culoarea alb cenusiu sau roz
4. Ce este o eruptie papulara?
- O eruptie papulara consta intr`un numar mare de papule, extinse pe o are mai mult
sau mai putin intinsa si avand dispozitii diferite
- O eruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile conflueaza in placi sau retele
5. Placile sau placardele- definitie
- Placile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin proeminente, ferme, bine
delimitate
- Culoare gri, albicoasa sau rosiatica
- Dimensiuni 5 mm -> cativa cm
- Suprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu aspect verucos
- Consistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai crescuta, mai aspra
6. Veziculele definitie
- Vezicula este o mica leziune circumscrisa 2-5 mm proeminenta ce contine o acumulare
de lichid
- Este acoperita de un epiteliu subtiat (membrana veziculara)
- Continutul poate fi clar sau rosiatic in functie de severitatea de la baza veziculei
- Prin ruperea membranei => ulceratie
30

7. Bula definitie
- Bula este o leziune veziculara mare (5 mm -> cativa cm)
- Membrana acoperitoare sau tavanul bulei poate fi mai subtire sau mai gros
- O bula poate rezulta din confluarea mai multor vezicule sau poate evolua direct ca
atare.
- In cavitatea bucala bulele se sparg rapid => ulceratii
8. Enumerati tipurile de bule intalnite la nivelul mucoasei
- Bule clare
- Bule cu continut sero-hematic
9. Pustula. Definitie
- Pustula este o leziune veziculara cu continu purulent
- Apare rar la nivelul cavitatii bucale
10.
-

Eroziunea. Definitie
Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu afecteaza stratul germinativ
Are in general un contur neregulat sau linear
Are culoare rosie datorita vascularizatiei din corion, mai vizibila prin epiteliul subtiat

11.
-

Ulceratia. Definitie
Ulceratia este o pierdere de substanta (sau defect al mucoasei) cu intreuperea
intregului epiteliu si a corionului mucoasei
Marimea ei poate varia de la cativa mm la peste 1 cm in diametru

12.
-

13.
14.
15.
-

Care sunt elementele care trebuie mentionate cand se descrie o ulceratie?

Marginile ulceratei netede sau anfractuase, neregulate,
o Pot fi plane sau reliefate
Fundul (sau podeaua) ulceratiei este compusa din tes conjunctiv si fibrina cu infiltrat
de PMN.
o Poate avea aspect proliferativ granular sau un aspect galbui-purulent sau albgalbui
Consistenta este variabila
o Ulceratiile cronice consistenta mi cracute
o Ulceratiile maligne indurate
Atrofia epiteliului. Definitie clinica
Leziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe suprafete mai limitate sau mai
extinse
Zonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate
Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul vecin
Prezinta o culoare rosie-roz, datorita vascularizatiei din corion, mai vizibile prin epiteliul
subtire
Leziunile granulare descriere
Leziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie-inchis sau rosu viu, cu aspect
proliferativ
Suprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de 1-3 mm si de obicei este mai
ridicata decat mucoasa vecina
Nodulul. Definitie
Nodulul este o leziune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu diametrul de la 5 mm
-> 2 cm
31

16.
17.
18.
-

Rezulta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine delimitata de tesut
subadiacent (conjunctiv, glandular, tumoral)
Tumora definitie
Tumora este o leziune proliferativa de marime ce porneste de la nivelul mucoasei,
avand tendinta de crestere fie in afara, fie in profunzime.
Aceste leziuni cuprind neoplasmele adevarate cu trasaturi histologice speficice si
pseudotumori cum sunt granulomul piogen , epulisul.
Tumorile epiteliale pot fi benigne sau maligne
Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile benigne?
Tumorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt mobile pe planurile
profunde
Au un contur mai bine delimitat la palpare
Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile maligne?
Tumorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata si tind sa fie fixate pe
planurile profunde

F. Leziuni histologie ale epiteliului

1. Hiperkeratoza definitie microscopica, tipuri de keratinizare
- Hiperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos
- Microscopic putem distinge:
o Ortokeratoza = ingrosarea stratului cornos fara persistenta nucleilor
o Parakeratoza = ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor (in stratul
exfoliator)
2. Acantoza. Definitie
- Acantoza = ingrosarea, cresterea randurlor stratului spinos de la 7-8 la peste 15
randuri de cell
- Se datoreaza unui ritm mitotic accelerat
- Se poate insoti de o jonctiune epitelio conjunctiva neregulata
3. Atrofia epiteliala definitie microscopica
- Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliului produsa in special pe seama stratului
spinos
- Acesta poate prezenta uneori intre 2-3 randuri de celule
- Stratul bazal desi in general in suferinta, este prezent
4. Spongionza. Definitie
- Spongioza este o largire a spatiilor intercelulare din stratul spinos (edem intercelular)
5. Acantoliza. Definitie
- Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos, ce duce la o separare a cell
intre ele
- Prin acantoliza se poate ajunge la un clivaj intraepitelial cu formarea unor vezicule sau
bule

6. Papilomatoza. Definitie
- Papilomatoza = adancire mare a retelei papilare
32

Se caracterizeaza printr`o adancire de amplare variabila a prelungirilor intercapilare in

corionul subadiacent
Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita, neregulata

7. Atipiile celulare. Definitie

- Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot precede aparitia carcinomului
epitelial
8. Displazia. Definitie
- Displazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr`o leziune epiteliala
- Pot fi clasificate in displazii usoare, medii sau severe mergand pana la carcinom in
situ
9. Infiltratul inflamator. Definitie, tipuri de infiltrat
- Definitie:
o Infiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate din limfocite,
plasmocite, macrofage si PMN, ce pot fi prezente in corion, in cursul anumitor
afectiuni de mucoasa
- Tipuri de infiltrat
o In banda bordeaza jonctiunea epitelio-conjunctiva
o Difuz ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului
o Focal aglomerari celulare relativ bine delimitate una de cealalta
o Perivascular dispus in jurul vaselor din corionul profund
10.
-

Fibroza corionului. Definitie

Fibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de colagen in corion
Este o crestere a numarului acestor fibre care apar foarte aglomerate
o Cuprin aproape in intregime tesutul conjunctiv subepitelial

11.
-

Hiperplazia. Definitie
Hiperplazia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de cell si fibre din
componeta sa

12.
-

Hipertrofia. Definitie
Hipertrofia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de vase din
structura sa

G. Leziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei bucale

1. Leziunea premaligna. Definitie, enumerare
- Leziunea premaligna este o alterare tisulara care evolueaza obligatoriu spre cancer.
- Singurele leziuni recunoscute de OMS ca cert premaligne sunt:
o Eritroplazia
o Papilomatoza orala
2. Leziunile cu potential de malignizare. Definitie, enumerare
- Sunt leziuni care desi nu evolueaza in mod obligatoriu spre cancer, prezinta totusi un
risc degenerativ crescut, apreciat variabil de la o leziune la alta
- In aceasta categorie sunt incluse:
o Leucoplazia
o Candidoza cronica
o Lichenul plan bucal
o Fibroza submucoasa
33

3. Ce reflecta gradul de displazie al unui tesut?

- Gradul de displazie a unei leziuni reflecta gradul de modificare a tesutului in trecerea
sa spre o eventuala transformare maligna
4. Enumerati atipiile legate de nucleu.
- Nuclei mariti de volum = modificarea raportului nucleo-citoplasmatic
- Hipercromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului prin fizarea mai accentuata
a colorantului
- Modificarea formei nucleului
- Pleomorfism nuclear = variatii de forma, marime si tinctorialitate
5. Starea premaligna. Definitie, exemple
- Definitie:
o Starea precanceroasa este o stare patologica generalizata, asociata cu un risc
crescut de malignizare
- Exemple:
o Lichenul plan
o Cheilita actinica
o Sindromul Pulmmer-Vinson
o Fibroza submucoasa
6. Enumerati atipiile legate de forma celulelor
- Prezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid = asemanator cu cell bazale
- Pleomorfism celular = cell cu forme anormale, marime variabila: bizaterii celulare
7. Enumerati atipiile legate de stratificarea si coeziunea celulara
- Stratificare epiteliala neregulata
- Keratinizari de celule sau grupuri de cell izolate in stratul spinos (diskeratoza) cu
formare de perle epiteliale
- Reducerea coeziunii celulare (spongioza)
- Adancirea crestelor interpapilare
8. Enumerati zonele de risc maxim ale mucoasei bucale
- Zonele de maxim risc ale CB:
o Planseul bucal si fata V a limbii
o Palatul moale
o Pilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica (zona istmului faringian)
9. Clasificarea displaziilor dupa Banoczy si Csiba.
- Usoare : 1-2 atipii
- Medii : 2-4 atipii
- Severe: peste 4 atipii observate
10.
11.

Clasificarea displaziilor dupa Boone.

Gradul 1 displazie usoara: cell atipice, prezente predominant in 1/3 bazala a
epiteliului
Gradul 2 displazie medie: cell atipite prezente in 2/3 profunde ale epiteliului (stratul
bazal + spinos)
Gradul 3 displazie severa: alterari ce cuprind toata inaltimea epiteliului
Carcinomul in situ. Definitie
34

12.
-

Displaziile severe sunt greu de delimitat de carcinomul in situ (carcinomul intraepitelial

Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care intreaga arhitectonica epiteliala
este compromisa
Leziunea este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana bazala este
intacta.
Practic carcinomul in situ este stadiul preinvaziv al unui carcinom deja constituit
Eritroplazia. Definitie, etiologie
Definitie
o Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de mucoasa de
culoare rosie vie, catifelata care nu poate fi incadrata in nici o alta afectiune bine
definita a mucoasei
Etiologie
o Posibilii factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzatori si de aparitia
eritroplaziei
o Apare mai frecvent la marii fumatori si bautori in special in jurul varstei de 50-70
de ani
o Sexul masculin este mai interesat (3/4 din bolnavi)

13.
-

Eritroplazia. Enumerati formele clinice

Leucoplazia patata sau eritro-leucoplazia
Forma granulara
Forma atrofica

14.
-

Eritroplazia. Forme clinice

Aspect clinic
o Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia => leucoplazia patata
(eritro-leucoplazia)
o Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate avea 2 forme clinice:
Forma granulara
Apare ca zone rosii vii, catifelate, cu suprafata neregulata,
granulara
Contur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa vecina
Pe suprafata sa pot aparea mici insule keratozice diseminate
Forma atrofica
Se prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosie
intensa
Denivelata fata de planul epiteliului vecin
Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de
mucoasa normala
Suprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi asociate
cu zone granulare => leziuni cu aspect mixt : atrofico-granular
Leziunile sunt in general suple

15.
-

Eritroplazia. Aspect histologic

90% din leziuni prezinta aspect de carcinom in situ sau carcinom microinvaziv
10% format din displazii de grad mediu sau moderat
Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c foarte neregulata
o Grad inalt de displazie care intereseaza toate structurile
Corionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a vascularizatiei
o Atunci cand histologic leziunea este un carcinom in situ membrana bazala este
intacta

35

16.
-

Eritroplazia. Diagnostic diferential

Aspect clinic asemanator cu:
o Candidoza cronica, in faza acuta
o Stomatitele infectioase de diverse naturi in faza lor acuta
Lichenul plan acut forma atrofico-eroziva forma clinica asemanatoare cu eritroplazia
Eritroplazia trebuie diferentiata si de:
o Reactii alergice de contact
o Forma maculara a sarcomului Kaposi
Diagnostic definitiv biopsie

17.
-

Eritroplazia. Tratament
Tratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu evolutie in suprafata
o Extirparea chirurgicala in limitele de siguranta
o Radio sau chimioterapie
o Electrocoagularea, chirurgia cu laser

18.
-

Keratozele mucoasei bucale. Definitie

Keratozele sunt leziuni de etiologii diferite si vor fi numite conform etiologiei: keratoze
lichenoide, keratoze traumatice, keratoze tabacice, etc.

19.
-

Leziunile keratozice. Aspecte clinice

Leziunile keratozice pot imbraca diferite aspecte clinice
Se pot observa:
o Papule, retele, placi, leziuni verucoase
o Leziuni nodulare keratoza punctata
o Keratoza difuza
Leziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice, ulceratii
Pot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente

20.
-

21.

Keratozele mucosei. Clasificare

Fiziologice (variante ale normalului )
o Linia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie, leucoedem
Genetice
o Nev alb spinos, maladia Darier, diskeratoza benigna intraepiteliala
Reactionale (produse de cauze locale)
o Traumatisme cronice si parafunctii
o Galvanism bucal
o Keratoze ocupationale (suflatorii in sticle)
o Keratozele actinice (cheilita actinica)
Simptomatice (in cadrul unor afectiuni bine definite)
o Lichen plan, lupus, psoriazis, candidoza cronica, virale, sarcoidoza, sifilis
Tabacice si alte obiceiuri
o Stomatita nicotica, keratozele produse de betel
Idiopatice (deseori displazice, in functie de zona de maxim risc)
o Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom,
carcinom
Ce sunt keratozele reactionale ?
36

Keratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale: traumatisme cronice si

parafunctii
o Galvanism bucal, keratoze ocupationale (suflatori in sticle), keratoze actinice
(chilita actinica)

22.
-

Ce sunt keratozele simptomatice?

Sunt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite: lichen plan, lupus
eritematos discoid, psoriazis, candidoza cronica, virale(leucoplazia paroasa,
papilomavirus), sarcoidoza, sifilis

23.
-

Ce sunt keratozele idiopatice?

Sunt considerate leucoplazii propriu-zise si constituie afectiuni cu potential de
malignizare sau chiar premaligne
o Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom,
carcinom

24.
-

Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect clinic si localizare.

Aspect clinic
o Leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care capata aspect de
placard verucos, proliferativ, de culoare alba-cenusie sau roz
o In alte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de placarde multiple,
exfoliate, verucoase, ce pot conflua
o Suprafata prezinta diferite grade de keratinizare, Leziunea are consistenta supla
o Are o tendinta de exindere lenta in suprafata sau sub o forma multicentrica
o Clinic este asemanatoare cu carinomul verucos, spre care evolueaza treptat
Localizare
o De predilectie este mucoasa jugala, gingiile, palatul dur si limba

25.
-

Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect histologic

Tabloul este variabil de la o zona la alta a leziunii
Se observa: hiperkeratoza, acantoza, papilomatoza inversa
Grade diferite de displazie in functie de zona examinata
Membrana bazala poate fi intacta sau nu
Corionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar
Se descriu 4 stadii de evolutie histologica
o Leucoplazie simpla, omogena clinic
o Leucoplazie-hiperplazica verucoasa
o Carcinom verucos
o Carcinom spinocelular, de regula bine diferentiat

26.
-

Leucoplazia verucoasa proliferativa. Tratament

De regula chirurgical clasic sau cu laser CO2, in functie de intiderea si sediul leziunii
Au mai fost propuse:
o Chimioterapie cu Metothrexat asociata cu retinoizi
o Radioterapie asociata cu interferon
Dispensarizarea pacientului este obligatorie

27.
-

Leucoplazia. Definitie OMS 1978

OMS `78 leucoplazia este definita : o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm
diametru, care nu poate fi inlaturata prin stergere si care nu poate fi clasificata in nici o
alta boala diagnosticabila
37

28.
-

Leucoplazia definite 2005

Leucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei, care nu poate fi
incadrata in nici un alt tip bine definit de leziuni; unele leziuni se vor maligniza

29.
-

Leucoplazia enumerati factorii etiologici

Fumatul
Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool
Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel
Iritatiile mecanice cronice (dd ascutiti, malpozitionati, resturi radic, proteze incorecte)
Candida albicans

30.
-

Rolul candidei in evolutia unei leucoplazii

In asociere cu fumatul si/sau deficit de fier are un rol sinergic in malignizarea leziunilor
Speciile de candida pot sintetiza nitrozamine ca metaboliti proprii, care pot activa
diferite protooncogene ce favorizeaza transformarea maligna

31.
-

Leucoplazia. Clasificarea clinica dupa OMS 1978

Leucoplazia omogena zone de keratinizare cu aspect uniform, plat, netede sau
rugoase
Leucoplazia patata zone keratozice cu zone atrofice erozive de culoare rosie.

32.
-

Leucoplazia . Clasificarea clinica dupa Axell 1984

4 grupe de leziuni albe keratozice
o Acelea ce apar in cadrul unor boli cunoscute ca: lichen, lupus, sifilis, candidoza,
HIV, viroze
o Keratoze asociate cu sau datorate folosirii tutunului
o Keratoze de cauze locale precise
o Keratoze idiopatice
Clasificare dupa marimea leziuni
o L1 - <2cm
o L2 2-4 cm
o L3 - >>4cm
o Lx -> marime nespecificata
1996:
o Leucoplazie omogena
o Leucoplazie neomogena
Eritro- leucoplazie
Leucoplazie nodulara
Leucoplazie verucoasa

33.
-

Ce este keratoza sublinguala?

Este o keratoza idiopatica a mucoasei sublinguale
Este considerata leucoplazie propriu-zisa si constituie o afectiune cu potential de
malignizare sau chiar premaligna.

34.
-

Stomatita nicotica aspect clinic

Este o keratoza difuza, sitata la nivelul palatului dur
Are evolutie benigna, uneori reversibila, ce nu constituie o leziune cu potential de
malignizare
Intalnita mai frecvent in india unde se practica fumatul invers

35.

Leucoplazia aspect histologic

38

Variabil de la o simpla keratinizarea -> carcinom in situ

In mod obisnuit putem observa:
o Diferite grade de hiperortokeratoza sau hiperparakeratoza
o Acantoza de grade diferite
o Displazii epiteliale de la simple atipii la carcinom in situ
o Jonctiune e-c neregulata
o Corionul subadiacent poate prezenta grade diferite de infiltrat inflamator cronic
ce creste proportional cu gradul de displazie al epiteliului

36.
-

Leucoplazia diagnostic diferential

Se face cu toate afectiunile ce prezinta clinic leziuni keratozice
Cele mai importante sunt:
o Maladia Bowen si carcinomul epitelial
o Lichenul plan bucal
o Genodermatozele
o Candidoza cronica
o Leucoplazia paroasa

37.
-

Ce procent de malignizare prezinta in general leucoplaziile ?

Dintre toate leziunile keratozice ale CB, leucoplazia a fost socotita ca avand cel mai
mare potential de malignizare
Acest potential a fost evaluat la 3-6% cu valori estreme de la 0.1 20% pe o perioada
de observatie de la 1 la 30 de ani

38.
-

Ce legatura exista intre sediul leucoplaziilor si riscul de malignizare?

Localizarea leziunilor in zonele de maxim risc ale CB(planseu, fata V, zona pilierilor
amigdalieni)
Peste 40% din leucoplaziile situate in aceste zone prezinta displazii epiteliale
Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de
malignizare

39.
Ce trasaturi clinice si histopatologice sugereaza un risc crescut de
malignizare al leucoplaziilor?
- Peste 40% din leucplaziile situate in zonele de risc maxim prezinta displazii epiteliale
- Tipul clinic neomogen sau leuoplazia patata 25,9 % din totalul leucoplaziilor
patate urmarita au suferit malignizari.
40.
Ce legatura exista intre gradul de displazie al leucoplaziilor si riscul de
malignizare?
- Prezenta displaziilor epiteliale desi gradul de displazie nu are o valoare prognostica
certa, se pare ca exista o corelatie intre gradul de severite al acestora si dezvoltarea
ulterioara a unui carcinom.
- Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteintialului de
malignizare
41.
-

Punctele urmarite la bilantul preliminar al unei leucoplazii

Datorita faptului k leucoplazia, ca si lezuine keratozica, apare in numeroase alte
afectiuni ale mucoasei bucale, bilantul va urmari eliminarea tuturor factorilor presupusi
cauzali
Primul bilant (bilantul preliminar)
o Foaie de observatie cu depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc
(fumat, alcool, infectii)
o Examen local cu consemnarea in foaia de observatie, fotografii
39

o
o
o
o
o
o

Examene paraclinice (hematologic, biochimic, microbiologic)

Decelarea altor factori etiologici posibili
Eliminarea factorilor presupusi cauzali
Tratament preliminar: antiinflamator local, antimicrobian, antimicotic timp de 2
saptamani
In aceasta etapa se vor elimina toate cauzele iritaive locale de origine dentara,
protetice sau datorate unor materiale dentare
Se va efectua examenul micologic si tratamentul antimicotc in cazul
suprainfectarii cu candida

42.
-

Punctele urmarite la bilantul secundar al unei leucoplazii

Daca dupa toate etapele terapeutice preliminare, leziune nu dispare se trece la
urmatoarele etape:
o Reevaluarea clinica a leziunii (dimensiuni, aspect, modificare a aspectului initial,
amelioarea sau nu a simptomatologiei subiective)
o Biopsia este obligatorie atunci cand leziunea persista
Ea va stabili daca este vorba de o leucoplazie sau de alta leziune de
mucoasa
Se va aprecia gradul de displazie sau prezenta unui carcinom

43.
-

Atitudinea medicului stomatolog in fata unei leucoplazii de mucoasa.

In primul rand depistarea leziunii la examenul extraoral
Depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc prin anamneza
Eliminarea factorilor cauzali/favorizant
Tratament preliminar: aniinflamatoare locale, antimicrobiene, antimicotice
Reevaluare dupa 2 saptamani
Eventula trimiterea la examen de specialitate

44.
-

Enumerati posibilitatile de tratament ale leucoplaziei bucale.

Extirparea chirurgicala
Chirurgia cu laser CO2
Criochirurgia
Tratamentele medicamentoase
Vitamina A, acidul 13-cis-retionic, beta-carotenul, retinolul, alfa-tocoferolul
Antioxidanti
Bleomicina

H. Cheilita actinica
1. Cheilita actinica. Definitie, factori etiologici
- Cheilita actinica este considerat o afectiune sau o stare premaligna aparuta la nivelul
rosului buzei inferioase datorita actiunii indelungate a razelor ultraviolete
- Apare in special la barbati, care prin natura profesiei lor sunt expusi perioade
indelungate la razele solare (agricultori, pescari, constructori), in special la cei cu ten
deschis
- Femeile sunt mai protejate datorita profesiei sau folosii mai frecvente a cremelo de
buze
- Cheilita este asemanatoare keratozelor actinice ca fiziopatologie si evolutie
- Rata de malignizare 6-11%
2. Cheilita actinica. Aspect clinic
- Leziunea apare in general dupa varsta de 40 de ani, are evolutie lenta, asimptomatica
- Treptat rosul de buze capata un aspect atrofic, subtiat, uneori cu zone de eroziune
40

Uneori arii keratozice pot aparea in asociere cu zone de atrofie

o In aceste situatii limita dintre rosul de buza si tegument se sterge, iar mucoasa
sufera un proces de epidermizare => devine asemanatoare pielii
In alte cazuri pe epiteliul ingrosat apare o tentinta de descuamare, de exfoliere
o Pe acest fond lezional polimorf pot aparea ulcerati sugestve pentru o leziune
displazica, mai ales in cazul pacientilor fumatori

3. Cheilita actinica. Aspect histopatologic

- Leziunea se caracterizeaza print`un epiteliu atrofic
o Prezinta uneori zone de acantoza asociata cu hiperkeratoza
- Leziunea poate prezenta displazii
- Corionul poate prezenta un infiltrat inflamator cronic mai mult sau mai putin accentuat,
asociat cu zone de displazie
- Tesutul conjunctiv modificare a colagenului si fibrelor elastice = elastoza solara
4. Ce risc major prezinta cheilita actinica ?
- Afectarea importanta a cell structurilor stratului bazal duce in mod implicit la scaderea
capacitatii regenerative a epiteliului in cazul cheilitei actinice
- Leziunile au un grad de reversibilitate, pe care trebuie sa mizeze tratamentul
- Acesta trebuie sa vizeze evitarea expunerii la soare, folosire cremelor cu factor de
protectie si vitamina A

I. Carcinomul de mucoasa
1. Enumerati cele 3 stadii ale procesului premalign
- Procesul preneoplazic este definit ca o schimbare histologica detectabila imunologic
care prevesteste o evolutie maigna ulterioara a leziunii
- El trebuie impartit in 3 stadii
o Genetic
o Incipient
o Histologic
2. Ce este stadiul genetic al procesului premalign?
- Stadiul genetic = alterari decelabile ale ADN-ului, asociate cu o alterare a proliferarii
celulare sau produse de agentii carcinogeni externi, fara expresie epigenetica
3. Ce este stadiul incipient al procesului premalign ?
- Stadiul incipient = modificari epigenetice moleculare sau biochimice detectabile fara
schimbari histologice
4. Ce este stadiul histologic al procesului premalign?
- Stadiul histologic = modificari decelabile la microscopia optica
5. Procesul preneoplazic definitie
- Procesul preneoplazic = o schimbare histologica detectabila imunologic care
prevesteste o evolutie maigna ulterioara a leziunii.
41

6. Ce sunt factorii de crestere?

- Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana
celulara prin intermediul unor receptori specifici numiti receptori de crestere, iar
moleculele respective = FACTORI DE CRESTERE.
- Cei mai importanti factori de crestere cu efect asupra mucoasei bucale sunt:
o Factorul de crestere epidermic EGF (epidermal growth factor)
o TGF (transforming growth factor) o citokina specifica epiteliului
- Factorii de crestere pot actiona atat asupra cell vecine cat si asupra celulei care ii
produce (efect autocrin)
- Ei se fixeaza pe receptorii specifici de membrana (receptorii de crestere)
7. Receptorii de crestere definitie
- Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana
celulara prin intermediul unor receptori specifici numiti receptori de crestere
8. Ce este transductia?
- Mesajele primite la nivelul receptorilor sunt transmise spre nucleu printr`un mecanism
numit transductie
- Acest mecanism cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitoplasmatice,
diferite in functie de receptorii activati
9. Care este primul nivel la care actioneaza agentii oncogeni?
- Prima transformare celulara apare la nivel genetic

10.
-

Enumerati factorii mutageni. Exemple

Factorii mutageni pot fi :
o Spontani
o Chimici factorii carcinogeni chimici
o Fizici Rx ionizante
o Biologici ex: retrovirusurile purtatoare de oncogene virale

11.
-

Ce este ciclul celular ?

Succesiunea proceselor de diviziune si repaus celular poarta numele de ciclu celular

12.
-

Ce factori regleaza ciclul celular? Exemple

Factorii inhibitori
Factorii stimulatori
Desen p 116

13.
-

Semnalele inhibitorii celulare. Clasificare, exemple

Concomitent cu semnalele de crestere exista si importante semnale inhibitorii ale
cresterii celulare
Ele se impart in:
o Extracelulare factori inhibitori : TGF b sau IL-10
o Endocelulare sunt date de produsele genelor supresoare ale cresterii celulare
Rb, P53, P16
Proteina Rb este un puternic inhibitor al ciclului celular

42


14.
-

15.
-

16.
17.
-

Proteina P53 poate intrerupe ciclul celular si poate sa declanseze apoptoza

in celulele anormale

Protooncogenele. Definitie, functii

Protooncogenele sunt gene prezente in cell normale, care controleaza :
o Cresterea celulara
o Proliferarea celulara
o Diferentierea celulara
Proteinele produse de protooncogene actioneaza la nieveluri diferite in secventele de
stimulare a cresterii celulare
o Unele sunt peptide care stimuleaza cresterea celulara (factorii de crestere)
o Altele sunt receptorii pentru factorii de crestere
Proteine legate de transductia intracelulara
Factori de transcriptie (nucleari)- fosfoproteinele
o Altele pot regla sinteza de ARN-m la nivelul ADN-ului nuclear
In momentul in care o cell reia ciclul celular, cel putin 60 de gene sunt activate
Unele in reglarea transcriptiei: fos, jun
Altele in diferentierea finala a celulei : ras
Oncogenele. Definitii, functii
Oncogenele sunt protooncogene care au sufetit mutatii.
DEF: sunt gene prezente in cell umane, strans conectate de protooncogene, care au
suferit mutatii ce le fac sa dea nastere la produse anormale
Mutatiile intereseaza una din cele 2 gene alele, care capata un caracter dominant =>
un castig de functie
o Ele vor face ca celula sa se divida
Uneori, erori genetice sunt induse chiar de enzimele care asigura duplicarea ADN-ului
o => un ADN modificat, cu portiuni fragile biochimic in zonele de crestere.
o Aceste segmente pot fi tinta mai usoara a altor factori mutageni
o Acesti factori mutageni pot fi spontani, chimici, fizici sau biologici.
Enumerati tipurile de mutatii care duc la aparitia oncogenelor.
Mutatii punctiforme mutatii ras- cancere de colon sau mucoasa bucala
Transductie sau mutatii prin insertie anumite retrovirusuri care pot produce alterari
ale ADN-ului sau se pot integra in vecinatatea protooncogenelor
Translocatii sau rearanjari cromozomiale limfomul Burkitt
Amplificari ce produc multiple copii ale protooncogenelor c-myc, erb B
Oncoproteinele. Definitii. Functii
Produsele oncogene (oncoproteinele) sunt proteine anormale deseori foarte
asemanatoare cu factorii ce regleaza cresterea celular : factori de crestere, receptori,
factori de transductie
Spre deosebire de acesteia ele scapa mecanismelor de control al activitatii si nu
necesita o activare extracelulara

18.
-

Dati cel putin 3 exemple de oncogene.

In cancerele mamare: Erb-B2
In neoplasmele orale: bcl-1, int-2, k-ras, N-ras, c-myc si N-myc

19.
-

Ce sunt genele supresoare?

Genele supresoare au fost identificate in prezent pe cromozomii 11,13,17
Ele au o actiune de reglare a oncogenelor sau posibil de producere a unor proteine cu
actiune de anihilare a efectelor oncoproteinelor.
43

20.
21.
-

22.
-

23.
24.
25.
-

26.
-

Cum actioneaza mutatiile la nivelul genelor supresoare?

Mutatiile sau delectiile in genele onco-supresoare, pot anihila actiunea lor de control
tumoral.
Exista gene supresoare principale Rb si P53.
Mutatii ale genei Rb pe cromozomul 13 si inactivarea Rb-proteinei au fost observate in
anumite neoplasme ca: osteosarcomul, carcinomul mamar, cancerul pulmonar
Proteina Rb definitie, functii.
Definitie: Proteina Rb este un factor cu puternica actiune inhibitorie a cresterii celulare,
care este deseori anihilat de oncogenele virale ale virusurilor papiloma umane, tipul
16-18 sau adenovirusuri
Functii:
o inhiba cresterea celulara
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia
mutatiilor
o Rol important in declansarea apoptozei la cell mutante
o Prin mutatie, proprietatile ei supresoare si reglatoare dispar, iar diviziunea
celulara capata un caracter haotic
Proteina P53 localizare, definitie, functii.
Localizare: cromozomul 17
Definitie: P53 este o proteina codata de o gena situata pe cromozomul 17, cu o
puternica actiune oncosupresoare.
Functii:
o Joaca un rol crucial in controlul genetic celular, asigurand integritatea si
stabilitatea ADN`ului
o Asigura o buna desfasurare a ciclului celular
o Induce de timpuriu degradarea oncogenelor virale, impiedicand astfel aparitia
mutatiilor
Enumerati citokinele cu efect antitumoral.
TGF b
Interferonii
IL-2
TNF a si b
Cum influenteaza inflamatia cronica oncogeneza?
Unele citokine pro-inflamatorii inhiba gena P53 care controleaza sinteza proteine P53
care are un efect oncosupresor
Trasaturile celulei maligne.
Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor
implicati in caile semnalelor de crestere
Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare
Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)
Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
Angiogeneza continua
Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind
trasaturi general valabile pentru toate cancerele
Enumerati fazele dezvoltarii tumorale.
M1 prima mutatie: M1
M2 Leziune hiperplazica cu activitate mitotica crescuta, in care mai survine o noua
mutatie, M2
44

M3 leziune cu displazie medie, in care apare o noua celula mutanta, M3

M4 leziune cu grad inalt de displazie sau carcinom in situ, in care apare o noua
mutatie, M4, celule cu capacitati invazive
M5 cand noi mutatii, M5, survin in aceasta leziune deja tumorala, cell rezultate vor
avea deja capacitatea de a invada tesuturile vecine si a metastaza pe cale generala

27.
Cat la suta din leziunile premaligne pot disparea dupa eliminarea factorilor
favorizanti?
- 40%
28.
-

Enumerati cauzele generale favorizante ale malignitatii.

Varsta si sexul
Ereditatea
Factorii imunitari deficiente imune congenitale, dobandite sau provocate
Factorii nutritionali
o Deficitul cronic de fier
o Avitaminoza B
o Alcoolismul cronic
o Disfunctiile hepatice cronice

29.
-

Ce rol are deficitul de fier in aparitia carcinomului de mucoasa.

In prezent se considera ca deficitul cronic de fier este o stare precanceroasa intrucat
epiteliul nu poate avea o maturare normala
In aceste situatii intalnim foarte frecvent un epiteliu atrofic, subtire si instabil => foarte
vulnerabil pentru actiunea altor factori co-carcinogeni precum fumatul sau infectia
cronica cu Candida.

30.
31.
-

Rolul alcoolismului cronic in aparitia carcinomului de mucoasa

Alcoolismul cronic este frecvent asociat cu deficiente nutritive grave
Alcoolicii pot consuma pe zi ~ 900 Kcal numai din alcool => restul dietei este
insuficient pentru a le furniza un aport de microelemente si vitamine necesare
Consumul de alcool duce la un deficit de absortie al vitaminelor si a unor
microelemente
Dintre tipurile de alcool cele mai nocive sunt cele distilate, a caror actiune generala
este asociata cu o actiune locala iritanta
Enumerati cauzele favorizante de ordin local ale carcinomului
Tutunul si alcoolul
Traumatismele cronice
Infectiile cronice specifice (sifilis tertiar, Candida)
Radiatiile
Virusi (herpetici, papilomavirus)

32.
Ce este cancerizarea multicentrica? Dati exemple de epitelii unde aceasta
poate aparea
- Cancerizarea multicentrica = tentinta unor zone de mucoasa de a suferi degenerari
maligne
- Epitelii unde aceasta poate sa apara:
o Epiteliul genito-urinar
o Gastro-intestinal
o Epiteliul cailor aero-difestive superioare (din care face parte si mucoasa bucala)
33.

Factorii etiologici ai carcinomului dupa McCarthy si Shklar-enumerare

45

34.
-

35.
-

Predispozitia legata de ereditate si sex

Diferite modificari , alterari sau leziuni ale mucoasei bucale, care pregatesc un sol fertil
degenerarilor
Factori iritativi cronici
Substante chimice cariogene, care actioneaza sinergic cu spinele iritative cronice care
joaca un rol co-carcinogenetic
Virusuri care pot produce modificari ale genomului celular
Aspectul clinic al leziunilor foarte timpurii din carcinom
Leziunile foarte timpurii pot aparea ca:
o O zona eritematoaza restransa cu suprafata neteda sau granulara
o O zona de mucoasa putin reliefata, neregulara, ingrosata
Fie ca un mic placard de eritro-leucoplazie
Fie ca o masa polipoasa restransa
Fie ca o mica ulceratie stearsa, nereliefata
De cele mai multe ori aceste leziuni sunt complet asimptomatice
Ele se pot dezvolta fie dintr`o leziune existenta anterior, fie pe o zona de mucoasa
aparent normala.
Descrieti forma ulcerativa de debut al carcinomului de mucoasa.
La inceput
o Ulceratii discrete, de dimensiuni reduse
o In anumite zone ale CB (sant paralingual, fund de sac vestibular) pot aparea sub
forma de fisuri, greu de observat datorita sediului, dimensiunii reduse si
simptomatologiei sterse
Pe masura ce se dezvolta
o Marginile ulceratiilor devin proeminente cu tendinta de rulare spre interior
(aspect crateriform) sau cu aspect proliferativ neregulat
o Fundul ulceratiilor maligne are un aspect granular sau burjonat acoperit sau nu
cu depozite de fibrina sau resturi necrotice
o La nivelul rosului de buza suprafata ulceratiilor poate fi acoperita cu cruste serohematice
Mucoasa vecina este de cele mai multe ori de aspect normal sau foarte putin congestiv
Ulceratia este nedureroasa la dimensiuni sub 1cm
La palpare:
o Ulceratia este ferma de consistenta mai crescuta decat a lez inflamatorii si este
relativ fixa pe tesuturile vecine, chiar la dimensiuni mici
o Uneori astfel de leziuni pot prezenta la suprafata mucoasei doar o foarte mica
arie de ulceratie avand tendinta de invadare profunda a tesuturilor subadiacente
(tip endofitic)

36.
Diagnosticul diferential al formei ulcerative de debut a carcinomului de
mucoasa enumerare.
- Ulceratia traumatica
- Aftele bucale
- Ulceratiile luetice sau TBC
37.
-

Descrieti forma exoftilica de debut a carcinomului de mucoasa.

Forma exoftilica = forma proliferativa
Acest tip de leziune se prezinta ca o excrescenta cu aspect papilomatos, vegetant, cu o
baza larga de implantare (sesila)
Rareori poate fi pediculara
Suprafata nerebulata, cu multiple proeminente vegetante (asemanator conopidei)
46

La inceput:
o Leziunea este de dimensiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusie
Pe masura ce creste baza:
o Se indureaza
o Isi pierde mobilitatea
o Suprafata se poate ulcera
La palpare : leziunea este indurata si nedureroasa
Pe masura ce leziunile proliferative se dezvolta, centrul lor se poate necroza, dand
nastere la ulceratii, leziunea capatand un aspect proliferativ-ulcerativ

38.
Diagnosticul diferential al formei de debut exoftilica a carcinomului de
mucoasa.
- Trebuie diferentiat de :
o Papiloame sau veruci
o Formele hiperplazice de candidoza
39.
-

Carcinomul verucos aspect clinic.

O forma particulara de carcinom cu aspect exoftilic este carcinomul verucos
Debut:
o Leziune de dimesiuni reduse -> o veruca de culoare roz-cenusiu
Pe masura ce creste
o Se extinde predominant in suprafata = capata un aspect proliferativ-verucos
intins
o Culoare alb-cenuiu- datorita keratinizarii suprafetei
Este un carcinom mai putin invaziv, cu evolutie mai lenta si un prognostic postoperator
mai bun

40.
-

Carcinomul verucos diagnostic diferential.

Trebuie diferentiat de :
o Papiloame sau veruci
o Formele hiperplazice de candidoza

41.
-

Descrieti forma de debut nodulara a carcinomului de mucoasa

Forma nodulara = endoftilica, cu infiltrare in profunzime
Aceasta leziune se prezinta ca un mic nodul sub mucoasa de aspect dormal
Este ferm la palpare, nedureros, cu limite neprecise in profunzime
Adera la mucoasa acoperitoare
Este o forma de debut rara, apare in special in grosimea partilor moi: limba, obraz,
buze
Pe masura ce creste:
o Invadeaza mucoasa acoperitoare, se poate ulcera => aspect ulcero-proliferativ,
endoftilic

42.
Diagnosticul diferential al formei nodulare de debut al carinomului de
mucoasa
- Forma nodulara trebuie diferentiata de:
o Tumorile benigne submucoase
o Fibrom, abces cronic, tumori ale glandelor salivare mici
o Tumori ale tesutului muscular din profunzime
o Carcinoamele glandelor salivare mici
47

43.
-

44.
-

Ce sunt formele de debut in suprafata de carcinom de mucoasa?

Formele de debut in suprafata sunt forme de debut atipice ale carcinomului de
mucoasa, care sunt de fapt la fel de intalnite ca si cele tipice.
La inceput leziunea nu are un caracter invaziv in profunzime
Caracterul lor eset aparent bening, sunt asimptomatice si scapa deseori examenului
clinic
In aceste categorii se pot descrie:
o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica
Descrieti forma de debut eritroplazica a carcinomului de mucoasa.
Este cea mai frecventa forma de debut asimptomatica a carcinomului de mucoasa
Apare mai frecvent in zonele de maxim risc al CB
Clinic:
o Leziune eritroplazica de culoare rosie-vie, catifelata, cu aspect neted, atrofic sau
granular de dimensiuni foarte reduse
o Se extinde treptat in suprafata
o Usturimi si arsuri apar cand dimensiunile sale cresc si leziunea se agraveaza
o La inceput leziunea este supla, apoi devine indurata si capata un aspect ulcerat
sau fisurat

45.
Diagnosticul diferential al formei de debut eritroplazica a carcinomului de
mucoasa
- Arsurile banale cu alimente, substante chimice
- Leziuni atrofice din candidoza sau lichen plan
46.
-

Descrieti forma de debut leucoplazica a carcinomului de mucoasa

Deseori carcinomul de mucoasa poate debuta sub forma unei leucoplazii patate sau
verucoase
Placardele izolate prezinta un aspect neomogen cu arii keratozice alternand cu zone
atrofice sau granulare
Uneori anumite portiuni ale leziunii capata un aspect proliferativ limitat, discret indurat
Leziunile pot avea dimensiuni variabile
Se situeaza cel mai frecvent in zonele de maxim risc ale mucoasei
Cand tendinta de malignizare se accentueaza:
o Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in
suprafata si profunzime

47.
Cum se manifesta tendinta de malignizare a formei leucoplazice a
carcinomului de mucoasa?
- Cand tendinta de malignizare se accentueaza:
o Leziunea capata un aspect proliferativ sau ulcerativ si tendinta de extindere in
suprafata si profunzime

48.
Prin ce se manifesta caracterul malign al formelor leucoplazice de debut
ale carcinomului de mucoasa?
- Caracterul displazic sau malign al formelor leucoplazice este sugerat de:
48

o
o
o
o
o

Aspectul patat sau verucos

Sediul in zonele de maxim risc
Absenta unor factori iritativi locali
Prezenta unor leziuni multiple cu dispozitie atipica
Lipsa simptomatologiei subiective (sau tulburari reduse la inceput)

49.
-

Diagnosticul diferential al formei de debut leucoplazice de carcinom.

Leucoplazia idiopatica omogena sau patata
Leucoplaziile ca manifestari ale altor afectiuni de mucoasa
Lichen plan
Lupus eritematos cronic discoid
Candidoza cronica hiperplazica
Genodermatoze

50.
-

Enumerati semnele clinice ale malignizarii

Caracterul trenant, fara tendinta de vindecare cu toate tratamentele aplicate
Tendinta de proliferare a leziunii tradusa prin ulcerarea suprafetei, accelerarea ritmului
de crestere atat in suprafata cat si in profunzime, aparitia de muguru granulativi pe
suprafata
Pierderea elasticitatii, supletei mucoasei, cu indurarea bazei si marginilor leziunii
Fixarea leziunii pe planurile profunde, tendinta de infiltrare a tesuturilor vecine
Aparitia durerii si tendintei la sangerare spntana a unor leziuni pana atunci
asimptomatice

51.

Enumerati tipurile de forme de debut tipice ale carcinomului de mucoasa.

o Forma ulcerativa
o Forma proliferativa (exoftilica)
o Forma nodulara (endoftilica, cu infiltrare in profunzime)

52.

Enumerati tipurile de forme de debut atipice ale carcinomului de mucoasa.

o Forma eritroplazica
o Forma leucoplazica

53.
-

54.
55.

Ce este citologia exfoliativa tehnica de prelevare, metode de colorare.

Citologia exfoliativa foloseste examenul produsului reziltat prin raclarea superficiala a
leziunilor etalat pe lama, fixat si colorat dupa diferite tehnici:
o Papanicolau
o May-Grundald-Giemsa
Prelevarea se face direct cu ajutorul lamei sau cu ajutorul unei spatule
Frotiul obtinut si colorat este examinat la microscom
Modificarile cell observate pot fi sau nu sugestive pentru dg de malignitate
Astfel de modificari care tradeaza caracterul neoplazic al leziunii sunt:
o Modicifari nucleare
o Modificari ale morfologiei celulare
Descrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa II si III.
Clasa I absenta cell atipice
Clasa II cell anormale, dar fara semne de malignitate (prezente in special cell
inflamatorii)
Clasa III cell cu atipii minore, sugestive, dar neconcludente pentru malignitate
Descrieti modificarile celulare dupa Papanicolau aparute in clasa IV, V.
49

Clasa IV cell atipice izolate sau grupate, extrem de sugestive pentru malignitate.
Paralel pot aparea cell inflamatorii
Clasa V cell atipice in numar mare, cu anomalii importante prezentand un net
caracter de malignitate

56.
-

Care este procentul de acuratete diagnostica al metodei Papanicolau?

Valerian Popescu: 72 %
Watanabe: 87%
PapeL 86 %

57.
-

In ce tip de leziuni este indicata citologia exfoliativa?

Leziunile bucale ale dermatozelor buloase cel mai frecvent intalnit pemfigusul
vulgar
Afectiuni virale ale mucoasei bucale
Stomatita herpetica

58.
-

Enumerati substantele folosite in coloratia intravitala

Metodele Lahm-Schiller cu Solutie de Lugol
Impregnarea cu Acrydin oranj
Coloratia cu albastru de toluidina

59.
-

Pe ce principiu se bazeaza coloratia cu albastru de toluidina.

Coloratia cu albastru de toluidina se pazeaza pe proprietatea albastrului de toluidina de
a se fixa pe materialul nuclear (ADN) in special al celulelor canceroase
Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea
de volum lezional
Metoda:
o Se aplica colorantul prin tamponarea leziunii
o Pacientul clateste gura cu apa
o Se sterge leziune cu solutie de acid acetic 1%
o Clateste din nou cu apa si se citeste rezultatul (sub 60)

60.
Coloratia cu albastru de toluidina aspect clinic in leziunile maligne si
benigne.
- Intensitatea coloratiei este proportionala cu densitatea si marimea nucleilor pe unitatea
de volum lezional
- Leziunile benigne se coloreaza in albastru palid, iar culoarea dispare cupa stergere cu
acid acetic 1%
- Leziunile maligne se coloreaza in albastru inchis, culoare nu dispare prin sergere si se
mentine si dupa 24 de ore
61.
-

Ce este citologia prin periaj? Avantaje

Metoda are avantajul ca furnizeaza mai mult material tisular, ameliorand astfel
calitatea frotiurilor, comparativ cu metoda Papanicolau
Pentru prelevare se folosesc mici perii circulare aspre, cu diametru < 1cm, cu care se
freaca prin rotatie suprafata leziunii
Peria va recolta material din toata grosimea epiteliului, abordand astfel toate straturile
Materialul recoltat este cufundat in lichid de fixare odata cu peria.
Lichidul se centrifugheaza, iar produsul rezultat este etalat pe lama si colorat
Examinarea lamelor se face fie prin metode optice clasice fie prin analizorul de imagine
Un alt avantaj al metodei este ca din materialul prelevat se poate face o paleta larga
de investigatii

I.61 Ce sunt markerii tisulari? Valoarea lor prognostica

50

62.
-

63.
-

markerii tisulari sunt factori de suprafata sau intracitoplasmatici

dupa ei se poate evalua riscul degenerativ al leziunilor cu potential de malignizare

Enumerati markerii intratisulari.

Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale
Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs
Prin ce mecanisme actioneaza oncogenele in aparitia cell maligne?
Altereaza genele care controleaza cresterea si diviziunea celulara
Codeaza receptorii de crestere anormali care emit semnale permanente
Codeaza sinteza de proteine care activeaza permanent transductia
Perturba factorii de transcriptie nucleara

64.
Ce se intelege prin pierderea starii heterozigote la nivelul leziunilor
premaligne.
- In oncogeneza apar inca de timpuriu modificari genetice progresive (neobservabile
histologic) la nivelul a 2 situsuri cromozomiale specifice : 3p14 si 9p21.
- Cu cat pierderea de material genetic este mai mare la acest nivel cu atat riscul de
malignizare este mai crescut
- Pierderea starii heterozigotice este apreciata astfel
o Scazuta atunci cand nu se obs modificari genetice
o Mijlocie atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale
cromozomilor 3 si 6
o Mare atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi
si la nivelul altor cromozomi (4,8,11,13,17)
- Pierderea starii heterozigotice (LOH) = pierdere de material din genom intr`una din
perechile de cromozomi
65.
La ce nivel au fost observate modificari cromozomiale in leziunile
premaligne ?
- 3p14
- 9p21
- 4q, 8p, 11q, 13q, 17p
66.

Definiti leziunile premaligne cu risc genetic redus

o Scazuta atunci cand nu se obs modificari genetice

67.

Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mediu

o Mijlocie atunci cand exista pierderi de material genetic pe bratele scurte ale
cromozomilor 3 si 6

68.

Definiti leziunile premaligne cu risc genetic mare

o Mare atunci cand apar pierderi genetice la nivelul 3p si 9p insotite de pierderi
si la nivelul altor cromozomi (4,8,11,13,17)
51

69.
Definiti corelatia dintre indicele LOH si forma clinica a leziunilor
premaligne
- Cu cat pierderea de substanta genetica din genom este mai mare creste riscul de
malignizare si recidivare a leziunii premaligne
70.
-

Enumerati carateristicile fundamentale ale cell maligne

Autoproducerea si autoperpetuarea semnalelor de crestere celulara sau a factorilor
implicati in caile semnalelor de crestere
Lipsa de raspuns (de sensibilitate) la semnalele inhibitorii ale cresterii celulare
Eludarea apoptozei (sustragerea celulei de la moartea celulara programata)
Capacitatea nelimitata de multiplicare (imortalizare celulara)
Angiogeneza continua
Invazie tisulara si metastazare
o Aceste 6 caracteristici sunt comune tuturor tipurilor de malignitati, constituind
trasaturi general valabile pentru toate cancerele

71.
-

Prin ce factori se exercita actiunea oncogenica a fumatului ?

Nitrozo-pirolidina in alimentele afumate
Nitrozo-nor-nicotina produsa prin arderea tutunului
o Genereaza produsi oxidanti endocelulari cu efect mutagen asupra ADN-ului
o Au actiune inhibitorie asupra cell NK

72.
-

Ce este stomatita nicotica?

Stomatita nicotica este o forma particulara de keratoza intalnita la nivelul palatului dur
Se prezinta sub forma unei keratinizari difuze, generalizate a palatului dur si mucoasei
alveolare
Pe suprafata ei se observa mici puncte rosii (orificiile de deschidere a gl salivare mici)
Apare la marii fumatori, nu este o leziune premaligna, evolutia ei fiind benigna si
eventual reversibila

73.
Prin ce se exercita actiunea favorizanta oncogena a infectiei cu Candida
Albicans?
- Se considera ca prezenta Candidei pe suprafata leziunilor displazice bucale s-ar datora
unei suprainfectari, fiind consecinta unei slabe aparari locale
o Candidoza cronica hiperplazica produce ea insasi leziuni leucoplazice, care pot fi
considerate leziuni cu potential de malignizare
o Clinic, leziunile candidozice au deseori un aspectpatat, dovedindu`se ca au
frecvent un grad mediu sau crescut de displazie ceea ce evolueaza catre
carcinom
o Aparitia carcinomului este mai frecventa pe leucoplaziile candidozice decat pe
alte tipuri de leucoplazii
o Infectiile cronice cu Candida perturba metabolismul celulelor epiteliale, incat pot
duce la displazii si carcinom
74.
-

75.

Ce virusuri si ce tipuri sunt implicate in oncogeneza?

Virusul herpetic de tip 2
Virusul papiloma (HPV) din totalul de 70 de tipuri de HPV, virusuri oncogene sunt
considerate :
o 16, 18, 31, 33
Ce produse medicamentoase pot favoriza oncogeneza?
52

76.
-

Apele de gura cu continut alcooli folosite excesiv mai ales dupa perioade de fumat
intens
Produsele de albire a dintilor prin perioxidul de hidrogen folosit

Radiatiile ultraviolete-rol, leziuni produse

Radiatiile ultravilote au un efect mutagen bine cunoscut
Este dovedit ca exista o lunga perioada de latenta intre expunerea la radiatii si aparitia
neoplasmului
Riscul este proportional cu timpul de expunere si marimea dozei
In sfera maxilo-faciala, radiatiile produc cheilita actinica, care este incadrata in
grupul starilor premaligne
o Apare mai frecvent la persoanele care lucreaza multi ani in aer liber
(constructori, agricultori, pescari)
o In special la persoanele blonde cu pelea deschisa la culoare
In mediul urban mai fecvent neplasmele de faringe si limba
In mediul rural mai frecvent cancerele de buza

77.
-

Enumerati factorii celulari intracitoplasmatici

Intracitoplasmatici
o Citokeratinele
o Proteinele legate de keratinizare
o Proteinele desmozomale

78.
-

Enumerati factorii celulari celulari

Markerii nucleari
o Markerii de proliferare celulara: PCNA, Mib-1 si Ciclina D
o Cantitatea de ADN
o LOH (lost of heterozygocy) = evaluare starii heterozigotice
o P53
o Markerii de oncogeneza: genele Ras, grupul C-erbB-1
o Regiunile de organizare nucleolara: AgNORs

79.
-

Ce este o leziune aneuploida?

Leziune aneuploida = leziune in care continutul de ADN nu este multiplu exact al
continutului diploid normal
Leziunile aneuploide prezinta un risc de malignizare de 80% pe un timp de urmarire
mediu de 8 ani
Nu intotdeauna leziunile aneuploide prezinta si aspecte displazice la MO
Ele prezinta un prognostic prost, cu recidive locale si tendinta de aparitie multicentrica
a noi leziuni

80.
-

Gena P53. Actiuni.

Gena P53 face parte din genele supresoare ale malignitatii
Are un rol fundamental in stabilitatea genomului si in reglarea ciclului celular
Poate bloca proliferarea celulara
Poate induce apoptoza in cell alterate genetic
53

Poate inhiba angiogeneza

J. Lichen plan bucal

1. Care este evenimentul primar patologic in lichenul plan bucal?
- Evenimentul primar patologic in lichenul plan este alterarea vacuolara sau hidropica a
celulelor bazale
- Aceasta afectare pare a fi rezultatul unui proces imun mediat celular, in care sunt
implicate cell Langerhans, macrofagele si cell T.
2. Enumerati cele 5 grupe etiologice ale lichenului plan bucal
- Reactii lichenoide ca raspuns la materialele dentare sau iritatii de diverse naturi =
Reactii lichenide de contact
- Eruptii lichenoide mucoase si cutanate dupa medicamente
- Eruptii de lichen in boala de Grefa contra primitor
- Lichenul plan asociat cu diverse afectiuni generale
o Asocierea cu diabetul biochimic sau manifest (sindromul Grinspan)
o Asicierea cu hematopatiile cronice
o Asocierea cu alte afectiuni autoimune (lupus, pemfigoid, colita ulcerativa)
- Lichen plan idiopatic cel mai des intalnit
3. Ce tipuri de leziuni keratozice pot aparea in lichenul plan bucal
- Papule
o Mici proeminente keratozice, reliefate, albe de 1-2 mm diam, diseminate sau
grupate
- Retele (forma reticulara)
o Apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate dispuse in retele (aspect de
dantela)
- Placarde (sau placi)
o Sub forma unor zone keratozice de intindere variabila, albe, sidefii cu suprafata
neteda sau rugoase
o Pot rezulta din confluarea unor papule sau retele
4. Descrieti leziunile reticulare din lichenul plan bucal
- Leziunile reticulare apar ca striatii keratozice liniare sau ramificate, dispuse in retele
(aspect de dantela)
- Aceste retele pot fi mai laxe sau mai dense, dispuse linear ramificat, sau confluand in
placarde
- Uneori leziunile reticulare iau nastere din fuzionarea unor papule dense
o Leziunile astfel formate capata un aspect reticular papular reliefat, pe un fond
de mucoasa normala
o Este forma tipica de eruptie lichenoida recenta
54

Alteori leziunile reticulare sunt fine, densa, sterse, nereliefate si ocupa suprafete intinse
de mucoasa
o Este aspectul tipic de lichen plan medicamentos

5. Enumerati tipurile de leziuni clinice intalnite in lichenul plan bucal

- Leziuni keratozice (papule, retele, placarde)
- Leziuni atrofice (gingivita descuamativa)
- Leziuni erozive sau ulcerative
- Leziuni buloase sau veziculare
6. Ce este gingivita descuamativa?
- Atunci cand leziunile atrofice apar la nivelul gingiei fixe dau nastere unei forme clinice
particulare : GINGIVITA DESCUAMATIVA
- Leziunile atrofice = apar k zone eritematoase de epiteliu subtiat, izolate sau intricate
cu leziuni reticulare, papulare sau erozive
- Aspect clinic:
o Leziuni atrofice intinse, situate in special pe versantul Vestibular al gingiei
o Uneori leziunea poate prezenta un ameste de leziuni atrofice, reticulare sau
keratozice nespecifice
o Alteori atrofia alterneaza cu eroziuni, keratoza si ulceratii => gingivita
descuamativa nespecifica
7. Diagnosticul diferential al gingivitei descuamative
- Maladii buloase autoimune
- Pemfigus
- Pemfigoidul benign
- Lupus eritematos discoid
8. Prin ce se caracterizeaza formele acute de lichen plan bucal
- Forma acuta este o forma lezionala intinsa caracterizata prin:
o Leziuni multiple foarte dense pe unitatea de suprafata
o Mai mult de 3 zone diferite ale CB interesate de diferite tipuri de leziuni
o Prezenta de multiple eroziuni sau ulceratii asociate (leziuni acute)
o Tulburari functionale importante (masticatie, fonatie) ce genereaza suferinte
bolnavilor
9. Ce se intelege prin polimorfismul leziunilor de lichen plan bucal
- Pot aparea leziuni de o mare varietate clinica, care pot simula numeroase alte afectiuni
de mucoasa:
o Eritroplazie
o Leucoplazii patate
o Afectiuni buloase
o Carcinom cu debut in suprafata
- Polimorfismul face uneori dificil un diagnostic diferential
10.
-

Enumerati localizarea leziunilor de lichen plan bucal in ordinea frecventei

Mucoasa jugala peste 90% din cazuri
Fata Dorsala a limbiii
Gingiile
Zona retromolara
Mucoasa labiala
Rosul de buze
Planseul bucal rar
Fata Ventrala a limbii foarte rar
55

11.
-

Enumerati trasaturile histologice ale lichenului plan bucal

Leziunile se caracterizeaza prin hiperkeratoza sau parakeratoza
Acantoza de grade variabile sau atrofie
Degenerescenta vacuolara a stratului bazal
Infiltrat celular cronic cu dispozitie in banda situat in corionul superficial
Jonctiunea epitelio-conjunctiva este deseori modificata
Prelungirile interpapilare pot fi deformate cu aspect globulos, papilomatos sau ascutit
Papilele corionului apar largite, moficate, cu aspect in cupola

12.
-

Diagnosticul diferential al formelor keratozice de lichen plan bucal.

Leucoplazii
Candidoze cronice
Keratoze reactionale de diferite naturi
Genodermatoze

13.
-

Diagnosticul diferential al formelor asociate si erozive de lichen plan bucal

Carcinoame cu debut in suprafata
Eritroplazii sau eritro-leucoplazii
Candidoze acute sau cronice
Lupus eritematos discoid

14.
-

Diagnosticul diferential al formelor eroziv-ulcerative de lichen plan bucal

Toxidermiile buloase
Dermatozele buloase autoimune (pemfigus, pemfigoid)
Aftozele acute
Ulceratiile virale

15.
-

Care este procentul de malignizare al lichenului plan bucal?

Sub 1 -> 15 % pe un timp de urmarire de 4,5 7,5 ani

16.
Enumerati grupele de medicamente utilizate in tratamentul lichenului plan
bucal
- Corticoizii = tratamentul de electie
- Retinoizii = derivati de vitamina A
- Imunosupresoarele (ciclosporina)
- Tacrolimus sau derivatii sai
17.
Enumerati elementele care pledeaza pentru natura autoimuna in lichen
plan
- Predominanta la sexul feminin
- Debut la varsta adulta
- Curs cronic
- Asociere cu alte afectiuni autoimune
- Prezenta de clone celular T autocitotoxice
18.
-

Numiti cauza care produce debutul afectiunii in lichenul plan bucal

Debutul afectiunii este produs de modificarea configuratiei antigenice a celulelor bzale,
insotita de o secretie anormala de citokine
Ca urmare ele sunt agresate si induse in apoptoza de catre cell T citotoxice activate

19.
Ce tip de reactie imunitara si ce celule sunt implicate in fiziopatologia
lichenului plan?
- Reactia imunitara este o reactie autoimuna mediata celular
56

Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule

o Keratinocitele si cell Langerhans
o Celulele T helper CD4+
o Celulele T citotoxice CD8+

20.
-

Enumerati celulele implicate in fiziopatologia lichenului plan bucal

Fiziopatologia leziunilor de lichen plan graviteaza in jurul a 3 grupuri de celule
o Keratinocitele si cell Langerhans
o Celulele T helper CD4+
o Celulele T citotoxice CD8+

21.
-

Ce rol au limfocitele T citotoxice in aparitia leziunilor de lichen plan bucal?

Cell T citotoxice pot declansa apoptoza cell bazala in lichen plan prin urmatoarele
mecanisme:
o Secretia de TNFa, care se fixeaza pe membrana keratinocitelor
o Activarea receptorilor de apoptoza
o Secretia de enzime proteolitice (granzime), introduse endocelular prin perforine.

K. Lupusul eritematos cronic discoid

1. Enumerati modificarile umorale observate in lupusul eritematos
- Aparitie de:
Anticorpi
Celule lupice
Complexe antigen-anticorp circulante
2. La ce nivel se fixeaza selectiv complexele imune circulante din lupusul
eritematos
- Complexele circulante se fixeaza pe membranele bazale din:
o Glomerulii renali
o Vasele sangvine
o Plexul coroid
o Pielea si mucoasele
3. Descrieti leziunile cutanate din lupusul eritematos discoid
- Sunt intalnite mai frecvent la nivelul fetei, gatului si mainilor
- Nasul si obrajii sunt sediul caracteristic al leziunilor din cadrul lupusului eritematos
sistemic dispozitie in fluture
- Leziunile cutanate se prezinta:
o Sub forma unor placarde eritematoase de forma discoida, bine conturate , cu
margini hiperpigmentate si cu suprafata acoperita de scuame aderente
o Pe masura ce leziunile se extind in sens centrifug, centrul se vindeca cu formare
ce cicatrici depigmentate, atrofice
o Rosul de buza este afectat relativ frecvent, odata cu pielea si mucoasa CB
4. Descrieti leziunile bucale din lupusul eritematos discoid
- Se prezinta ca arii sau placarde eritematoase cu centru atrofic sau ulcerat
- Centrul este inconjurat la periferie de arboratii keratozice fine cu dispozitie radiara
57

Marginile keratozice sunt mai reliefate

o Prezinta o vascularizatie mai accentuata cu dispozitie de asemenea radiara
Leziunile sunt in general bine delimitate cu un contur neregulat, eritematos
In ansamblu ele apar alcatuite dintr`o intricare de zone atrofice si hiperkeratozice,
foarte asemanatoare cu cele din lichenul plan, fiind mai putin extinse

5. Enumerati localizarile de predilectie ale lupusului eritematos discoid

- Localizarea de predilectie este mucoasa jugala
- Urmata de:
o Gingii
o Palat
o Rosul de buze
6. Care sunt metodele complementare de diagnostic histochimic si imunologic in
lupusul eritematos discoid?
- Coloratia PAS
o Pune in evidenta prezenta colagenului degenerat in corion, ingrosari ale m
bazale si ale peretilor vasculari
- Imuno-fluorescenta directa
o Pune in evidenta depozite de imunoglobuline (IgG, IgM, IgA) cu dispozitie
granular liniara, de`a lungul membranei bazale

FOAIA DE OBSERVATIE
Foaia de observatie
- Cuprinde totalitatea informatiilor referitoare la un pacient, precum si datele legate de
tratamentele si evolutia afectiunilor pentru care acesta se prezinta
1. Partea generala
1. Datele de identificare
2. Adresa exacta sau domiciluil
3. Situatia familiala
4. Originea geografica
5. Profesia actuala si anterioara
6. Factorii de risc:
a. Profesionali
b. Fumat
c. Alcool
d. Socuri psihice
e. Factori de risc oncologic sau boli autoimune
7. De cine este trimis: medicul, serviciul
2. Anamneza propriu-zisa
1. Motivele prezentarii
o Durere
o Tulburari functionale
o Aparitia unor formatiuni sau leziuni la nivelul CB
durerea/usturimea poate fi localizata/iradiata, continua/intermitenta,
declansata de anumiti factori sau legata de anumite situatii
leziunile sau formatiunile observate pot fi difuze sau bine delimitate
o tulburarile functionale
58

 se pot instala brusc sau treptat, diferite grade de intensitate

2. Istoricul afectiunii
o Momentul debutului
o Felul debutului (brusc, insidios)
o Evolutia simptomatologiei (continua, discontinua, asociata cu alte tulburari locale
sau generale)
o Tratamentele urmate
o Alte afectiuni asociate, factori agravanti sau care duc la ameliorarea
simptomatologiei
o Starea actuala apreciata de bolnav
3. Antecedentele familiale (heredo-colaterale)
o Afectiuni similare in familie
o Afectiuni grave care pot fi corelate cu starea prezenta a pacientului (diabet,
neplasne, afectiuni genetice, psihice)
4. Antecedentele personale fiziologice (APF)
o Nasterile
o Sarcina prezenta
o Tulburile pre si port menopauza
o anticonceptionalele
5. Antecedentele personale patologice (APP)
o Toate afectiunile importante, spitalizari, operatii, accidente
o Bolile aparetelor digestiv, circulator, respirator, uro-genital, sistem nervos, sistem
endocrin, dermato
o Alergii, infectii ORL, infectii reumatismale, boli de colagen , boli hemato, boli
infectioase
o Antecedente oncologice
o Antecedente psihiatrice
La afectiunile semnalate de pacient in antecedente se vor consemna:
Data diagnosticarii
Tratamentele efectuate
Rezultatele, recaderile, starea prezenta
3. Examenul clinic
1. Examenul clinic general
o Pe aparate si sisteme
2. Examenul loco-regional
o Examenul exobucal
Inspectia:
Col tegumentelor, proportia etajelor, prezenta unor leziuni
Palparea
Reliefuri osoase, consistenta partilor moi, sinusuri, ATM
Grupele ganglionare (nr, marime, consistenta, mobilitate, aderenta pe
pl profunde)
Examen clinic al gl salivare exobucal
o Examenul endobucal
Inspectia:
Aspectul mucoasei tuturor zonelor CB (jugale, labiale, limba, planseu,
istm farinian, fosa tonsilara, reguinea retromolara, proces alveolar,
palat dur si moale)
Palparea
Consistenta si elasticitatea partilor moi
59

 Examenul glandelor salivare

Examenul dento parodontal
Pentru fiecare tip de leziune exista un mod specific de descriere:
Keratoza
o Sediu, dimensiune, aspectul suprafetei, marginile, conturul,
gradul de transparenta, dispozitia tipica sau atipica,
limitata/difuza, simetrica/asimetrica
Ulceratie
o Sediul, dimensiunea, unica sau multipla, conturul, marginile,
fundul, tendinta la sangerare, aspectul mucoasei vecine,
consistenta, tendinta de infiltrare in profunzime
Tumora
o Sediul, dimensiunea, suprafata, sesila sau pediculara, daca are
un aspect exo sau endoftilic
Vezicula
o Sediul, marimea, unica sau multipla, continutul, grosimea
plafonului, tendinta de clivaj, forma ulceratiilor lasate dupa
spargere
3. Examenele complementare
o Hematologice
o Biochimice
o Microbiologice
o Imunologice
o Examenele anatomo-patologice
o Ex. radiografice

60