EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA

ELECTROCARDIOGRAMA de suprafata

Definitie: inregistrarea la suprafata corpului a

curentilor electrici generati la nivelul
cordului
suma vectoriala curenti
reproductibilitate
universala
aparatura + interpretare

ECG standard, ECG repaus

- ritm, ax electric, morfologie unde, intervale
- poate orienta catre alte forme complexe
de ECG sau catre alte investigatii
ECG cu inregistrare de durata (Holter, 24 ore)
- ambulator
- tulburari de ritm la bv. suspectati
- modificari ischemice

Explorare electrofiziologica
- mapping endocavitar mod depolarizare
inducere aritmii
Proba de efort ECG - ECG in timp ce pacientul face un
efort dozat si imediat dupa (recovery)
- modificare ritm cardiac
- tulburari de ritm
- modificari de segmente si unde

Tipuri de derivatii in ECG de suprafata

Dreivatii - D 1 - MS dr. MS stg. Derivatii - aVR - MS dr.
bipolare - D 2 - MS dr. MI stg. unipolare - aVL - MS stg.
- D 3 - MS stg. MI stg.
- aVF - MI stg.
Derivatii precordiale - V1 sp.4 parasternal. dr.
- V2 sp.4 parasternal stg.
unipolare
- V3 distanta V2 V4
- V4 sp.5 pe LMC stg.
- V5 oriz. prin V4 LAA stg.
- V6 oriz. prin V4 LAM stg.
- V7 oriz. prin V4 LAP stg.
- V8 oriz. prin V4 vf. scapula
- V9 oriz. prin V4 paravert. stg.
- V3R - V4R simetrice V3,V4,V5
- V5R R, S, q = 0

Pozitionare electrozi
periferici

right

left

Pozitionare electrozi precordiali

Interpretare ECG
1. ritm cardiac
2. frecventa cardiaca
3. ax electric
4. analiza unda P
5. analiza interval P-R / P-Q
6. analiza interval si complex QRS
7. analiza segment S-T
8. analiza unda T
9. analiza unda U
10.durata interval Q-T

Date tehnice
viteza hartie = 25 mm/s uzual
orizontal 1mm = 0.04s, 5mm = 0.2s
vertical 1cm = 1mV

Ritm cardiac
ritm regulat / neregulat
regulat ritm sinusal / jonctional / idioventricular
- se cauta unda P in deriv. D1, D2, V1
neregulat exista / nu periodicitate diverse tipuri de bloc

Fibrilatie atriala

Bradicardie sinusala

Frecventa cardiaca
-1500/dist R-R (medie pe 10 cpx)
-300/150/100/75/60/50/43/37/33/30
-nr. cicluri card. intre 2 puncte considerate ca
interval cunoscut de timp

aplicabil cand complexele cad pe liniile groase

Ax electric
- se det. in planul derivatiilor membrelor (plan frontal)
- reprez. axa complexului QRS
- se det. avand la dispoz. minim 2 derivatii, util 6 derivatii
- triunghi Einthoven sistem hexaaxial
met. vizuala - impulsul electric se inscrie max. in deriv.
paralela cu el si min. in deriv perpendiculara pe el
(sau echidifazic)
met. bisectoarei - determ. cu exactitate a ax. compar 2
deriv. adiacente din cadran. in care se afla ax.
- ax 0 +90 grade = ax normal
- ax +90 +180 grade = ax deviat la dreapta
- ax 0 -90 grade = ax deviat la stanga
- cpx. izoelectrice in toate deriv. ax el. nedet. in plan frontal

Sistem hexaaxial

aVR, -150

aVL, -30

-180 grade

D1, 0 grade

D3, +120

D2, +60
aVF, +90

Analiza unda P
- prima unda de pe ECG
- 1 -depol. AD, 2 -depol. AS
- normal pozitiva D1, D2, V4-6, aVF
negativa aVR
variabil D3, aVL
- amplitudine max. 2-3 mm
- durata = 0.08 0.12 sec
- forma rotunda, fara varfuri
- repolarizarea atriala = T p
- QRS se suprapune peste T p

Analiza interval P-R / P-Q

timp scurs de la inceput P la inceput Q / R
durata normala 0.12-0.20 sec. variaza cu frecv. card.
scade la ritmuri rapide,
prin suprimarea tonus parasimpatic la efort
patologic
P-R la tahicardizare tulburare de conducere
atrii in ritm de pacemaker
digitala
P-R > 0.20 sec. = BAV
P-R < 0.12 sec. + unda QRS larg = sdr. WPW
+ QRS ingust = sdr. de P-R scurt
sdr. LGL
tahiaritmii

Analiza QRS
- depolarizarea intrgii mase ventriculare
- 1 deflexiune negativa = unda Q
- 1 deflexiune pozitiva = unda R
- deflexiune negativa aparuta dupa deflexiune pozitiva = unda S
- excursii consecutive pozitive = R, R
- excursii consecvente negative = S, S
- QRS format dintr-o unda negativa mare = QS
- aspectele q, Q, r, R, s, S depind de amplitudinea undei
- interpretarea QRS: durata
amplitudine (voltaj)
prezenta Q
axa elctrica in plan frontal
zona de tranzitie in deriv. precordiale
deflexiune intrinsecoida
aspectul general al undelor

 durata QRS: - 0.05 - 0.10 sec. in deriv.membrelor

- 0.11 0.12 sec. HV, Bl. minor de ram
- > 0.12sec. Bl. intraventr, Bl. major de ram
voltaj QRS minim deflexiunii si +
> 5 mm in D1-D3, V1, V6
> 7 mm in V2, V5
> 9 mm in V3, V4
anormal: BCI difuza, IC, lichid pericardic,
mixedem, amiloidoza
maxim greu de stabilit - 20 30 mm D2
- 25 30 mm precord.
anormal criterii de hipertrofie
fact. de influentare: pozitie + contact electrozi,
marime torace, emfizem,etc.

 unda Q - q < 2 mm in D1, aVL, aVF, V5, V6 = normal

derivatii inferioare inspir = elimina q pozitional
- Q in aVR <1/4 R = unda R din alte deriv. - normal
- durata maxima de 0.03 sec.
- Q patologic >1/4 R in deriv. respect.
> 0.04 sec.
absenta unda in WPW = q
BRS major D2,D3,aVF,V1-V3 = Q
cord pulmonar cronic emfizem
q V1 V4
axa electrica in plan frontal
zona de tranzitie rotatii in plan transversal
- normal QRS echidifazic in V2 V3
- rotatie orara aspect QRS dr. in V3, V4
- rotatie antiorara aspect QRS stg. in V2, V3

Rotatie orara

Rotatie antiorara

 deflexiune intrinsecoida (TADI)

- timpul scurs de la debut. depolar. ventric.
maximul undei exciatie epicardica prin electrodul
explorator cel mai apropiat
- V1-V2 < 0.035 sec., V5-V6 < 0.045 sec.
- V1-V2 HVD, BRD, WPW
- V5-V6 HVS, BRS, WPW
aspect morfologic al QRS
V1-V2 R/S < 1, de fapt rS
V3-V4 R/S = 1
V5-V6 R/S > 1, de fapt Rs
semnificatie unde componente QRS
Q depolariozare septala
R, S depolarizare masa ventriculara

Analiza segment ST
- punct de emergnta din QRS = punct J
- 2 elemente se urmaresc: translatarea fata de linia izoelectrica
forma
- linia izoelectrica este considerata segmentul TP
- supradenivelari permise: 1 mm D1-D3, 2 mm V1-V2
indiv. afroamericani, tineri, sanatosi
patologic: leziune subepicardica
- subdenivelari permise: 0,5 mm
patologic: leziune subendocardica, modif. sec.
HVS, HVD, BRS, BRD, WPW
-forma: linie curbata usor catre panta undei T
patologic: - linie perfect orizontala suspic. ischemie mioc.
- translatare franca ischemie
!!! supradenivelaretranzitorie - postcardioversie

Analiza unda T
- expresia ECG a repolarizarii ventriculare
- acelasi sens cu QRS, ax electric cu 30 60 grade mai la stg.
pozitiv - D1,D2,V3,V6 // neg. aVR // var. aVL,aVF,V1,V2
negativ - 30% in V1, 5% in V2
- amplitudine aprox. 1/3 R, < 5 mm D1
< 10 mm precordiale
patologic: ischemie epicardica, supraincarc.V, Hk+,
AVC, psihotici
BCI difuza, digitala, supraincarc. V, obezit.
varianta normal indivizi Hvagotoni
- forma asimetrica, cu panta ascend. mai lina, panta descend.
abrupta, vf. rotunjit
patologic: simetric, vf ascutit ischemie miocardica, HK+
crestat pericardita (uneori)

Analiza unda U
acelasi sens cu unda T
vizualizare optima V3
evidentiere:- hK+, cu polaritate nemodif.
- ischemie, incarc. VS din HTA, IMi, IAo negat.
- ECG de repaus, U neg. stenoza TC sau IVA

Analiza interval QT

masurat de la inceput QRS la sf. T durata totala a sistolei V

afectat de: influente autonome, catecolamine, momentul zilei,
somn, sex, varsta
frecventa cardiaca det. cea mai mare variabilitate formule de
corectie = QTc
rapid, QT < interv. RR precedent
matematic, QTc = Qt real/ RR = formula Bazett
QTc = QTreal + 0,154(1 RR) = formula
Framingham
QTc > 0.44 sec. crescut
QT lung - idiopatic / dobandit predispune la fen. reintrare
tahiaritmii SV maligne (torsada vf., TV), sincope, moarte subita

EXPLORARI IN CARDIOLOGIE
ELECTROCARDIOGRAMA
in
DILATATII si HIPERTROFII

Supraincarcari atriale
ECG = modif. ale undei P - depol.atriale
etiol.: solicitare volum : SMi, STri, insuf. fct. prin dil. cavit.
congenit.- DSA, desch. anorm. VP in AD,
VC / VAzig in AS
solicitare de presiune: HTP sec. boli pulm. cr.

Supraincarcare AD (SAD)
CPcr., SP, DSA, Fallot, sdr. Ebstein, STri, ITri
modif. raport de masa intre atrii, modif. 1 moment de depol.A
ECG: modif. axa P = + 75 - +900 orientare dreapta
modif. morfologie P in V1, V2, D2, D3, aVF
hipervoltaj >3mm
P pulmonar simetrica, ascutita, cu aspect de cort
dilat. AD in V1-V2, cu deflex. poz. > 2mm
criterii QRS: qR in V1, fara IMA
voltaj V1, x 3) V2

Supraincarcare AS (SAS)
SMi, IMi, DSA, mixom AS

2 parte a depol. A este modificata, cu amplitud.

ECG: modif. ax P cu deviere la stg.
modif. morfologie P in D1, aVL, V5, V6, indirect V1,V2
durata PR > 0.11 sec.
P mitral durata P > 0.04 sec
crosetata, asincronismului AD-AS > 0.02 sec.
P neg. in V1, V2

Supraincarcare AD + AS (SAD +SAS)

elemente sumate de la SAD, SAS in functie de predom. uneia
ECG: unda P durata >0.11 sec.
hipervoltata > 3 mm, mai ales in deriv. mb.
hipervolatjul ambelor deflexiuni +,- V1, V2

SAS

SAD

Supraincarcari ventriculare
reprezinta un mecanism adaptativ in prima faza, ca raspuns la
suprasolicitarea volemica sau presionala, cu ingrosarea , alungirea
sau hiperplazia fibrelor miocardice

Suprasolicitarea VS
suprasarcina de volum: IMi, IAo, PCA
suprasarcina de presiune: HTA, SAo valv./subvalv., CoAo, CMH
stari dismetabolice: BCI, miocardite, etc.
fen. anatomice: - hipertrofie ventriculara = ingrosare perete
- dilatare cavitati
- fortare VS = strain = HV / dilat. + tulb. metabol.
si electrofiziol. modif. faza term.
fen ECG: durata QRS, TADI, amplit. QRS
rotatie antiorara prin dilat. VS, cu extindere model
epicardic stg. catre deriv. dr. R/S = 1 in V1, V2
modif. faza term. ST, T

 electrofiziologie - asincronism ventricular, cu depol. intarziata

a ventric. Htrof.
- nu e modificata ordinea de depol. nici
ordinea undelor
- modif. faza term. sunt sec. perturb. depol.
- imgini directe: D1,aVL,V5,V6 Hvoltaj +
- imagini indirecte: V1,V2 Hvoltaj
criteriile de diagnostic a HVS includ informatii despre amplit.
QRS, durata TADI, modif. ST,T
elemente de hipertrofie VS:
imag. directa - V5,V6 R >2.5 mV (3.5)
- aVL R >1.3 mV
- D1 R >1.5 mV
imag. indirecta - V1,V2 S >2 mV
durata TADI = 0.06 sec. V5, V6
durata QRS = 0.12 0.13 sec.
modif. faza term. S-T, T - D1, aVL,V5, V6

Indice Sokolow Lyon: R (V5/V6) + S (V1/V2) >3.5 mV

(4.5 mV la copil)
Indicele Cornell: R (aVL) + S (V3) > 2.8 mV (B), 2 mV (F)
Scorul Romhilt Estes: 1) R sau S deriv. mb. > 2 mV
S V1, V2, V3 > 2.5 mV
3 p.
R V4, V5, V6 > 2.5 mV
2) S-T in opoz. de faza cu QRS
3 p.
(fara digitala)
S-T, T de tip strain
1 p.
(cu digitala)
3) deviere ax.stg > -15o
2 p.
4) duarata QRS > 0.09 sec.
1 p.
5) TADI V5, V6 > 0.04 sec.
1 p.
6) panta termina P > 0.04 sec.
3p.
Total 13 p.; HVS = 5 p. ; probabil = 4 p.

 evolutia suprasarcinii VS
- incipient - tulb. repol. T hvoltat / subdeniv.oriz.ST cu T izoel.
- avansat - majorit. criterii de dg.
- strain = fortare - Hvoltaj QRS + tulb. faza term. subdeniv ST
T Hvoltat
- masa ventriculara ecografic
- ischemie mioc., tulb. cond. intramioc.
- apare o data cu dilatarea + insuf. VS
- HVS + BRS incomplet = durata QRS 0.12-0.14 sec.
TADI 0.08 sec.
afectarea retea Purkinje Hvoltaj excesiv QRS
absenta q V5, V6, aVL, D1
- HVS + BRS major - e mascata Htrofia in deriv stg.
- imag. indirecta - S > 2 mV in V1,V2
- HSV + BRD - mascheaza imag. indirecta
- S mari in V1, V2 de asp. rSr / rSR
- HVS + IM sechelar ant. / lat. TADI

 asocierea la HVS a HAS este uzuala, inclusa in crit. dg.

ECG nu diferent. HVS concentr. de dilat. VS. marire de VS
ECG nu este de cele mai multe ori sufic. Pt. caract.marirea de VS
formule de expunere:
1) HVS = crit. dg. clare
2) elem. de HVS = unele crit., dar nu majorit.
3) posibil HVS = prea putine criterii, cu specificit.

HVS

Strain

Suprasolicitarea de VD
mecanism compensator, in final maladaptativ, de lunga durata,
aparut ca urmare a solicitarilor de volum si de presiune impuse
miocardului VD
etiologie: incarcare de volum - DSV, Fallot, PCA (sunt stg. dr.)
incarcare de presiune HTP esent., HTP sec.(emfizem,
TBC, bronsiectazii bilat., fibroze pulm., SMi)
fiziopatol.- balanta vectoriala VD-VS se schimba pana la predom.
VD, in cazuri extreme de HVD
- inversarea asp. normal pe ECG:
R in V1, V2 + S in V5, V6
- rotatie orara, catre anterior a VD + rotatie posterioara
a vf. inimii
- prin masa VD asincronism VD-VS

 consecinte ECG: - devierea ax. dreapta QRS

- modif. modele epicard.
HVD moderat
- hvoltaj QRS
- nemodif. TADI
HVD avansata - asincronism inversat = Hdeviatie dr.
= invers. modele epicard.
HVD concentric - Htrof. masa septala dr. QS V5, V6, aVL, D1
- tulb. sec. faza term
imag. dir. V1,V2, imag indir. V5, V6, D1, aVL
difera asp. electrofiziol. intre HVD de orig. volemica (parietala) si
cea presionala (rezistenta, concentrica)
in HVD volemica se asoc. un grad de dilat. VD

Criterii simplificate: 1) deviatie axiala > 900

2) R V1 > 7 mm
3) R V1 + S V5/V6 > 10 mm
4) R/S V1 >1
5) S/R V6 >1
6) TADI V1 > 0.035 sec.
7) aspect de BRD
8) ST T strain D2, D3, aVF
9) P pulmonar / P congenital
10) Aspect S1S2S3 la copii
spre deoseb. de HVS, aici asp. complet de HVD este rar
HVD se pot insoti si de dilat. AD, cu asp. de SAD
in caz de SMi, cu apar. de P mitral asociat
dg. diferential: a) sdr. WPW unda
b) BRD masurare de TADI
c) IMA postero-bazal si posterolatera
strain: asociaza tulbur. independente celor strict de HVD

Supraincarcre de VS + VD
Criteriile ECG:
Criterii de voltaj pt HVS in precordiale + Hdeviatie ax spre dr.
Criterii de voltaj pt HVS + R V1, V2
S putin adanc V1 + S mai adanc V2
SAS ca expresie a HVS + oricare din: S/R >1 V5,V6
S > 7 mm V5, V6
deviere ax. dr.

HVD

Strain