Sunteți pe pagina 1din 3

Aplicabilitatea imediata a dreptului comunitar

Specificitatea ordinii juridice comunitare

1. Fundament
Specificitatea dreptului comunitar ca ordine juridica si n raporturile sale cu
ordinea juridica a statelor membre a fost exprimat de Curtea de Justitie n doua
decizii care pot fi considerate ca fiind fundamentale pentru intreaga
jurisprudenta.
Ele au fost date n cadrul tratatului C.E.E.
Decizia Van Gend en Loos: n aceasta decizie data pe 5 februarie 1963 Curtea a
afirmat ca "Obiectivul tratatului C.E.E. care este instituirea unei piete comune a
carei functionare i priveste n mod direct pe justitiabilii Comunitatii, implica fapul
ca acest tratat constituie mai mult decat un acord care nu ar crea decat obligatii
mutuale ntre statele contractante".1
Ea a adaugat "Comunitatea constituie o noua ordine juridica de drept
international n profitul careia statele au limitat, chiar daca n domenii restranse,
drepturile lor suverane si ale carei subiecte sunt nu numei statele membre ci si
resortisantii lor.
Decizia Costa: n aceasta decizie data pe 15 iulie 1964 Curtea a mers mai
departe n rationamentul sau juridic decat n decizia Van Gend.
Mai intai ea a abandonat calificarea ordinii juridice "de drept international"
pentru a utiliza formula "ordine juridica proprie" adaugand ca dreptul nascut din
tratat are o "natura specifica originala".
Apoi reluand termenii deciziei Van Gend dupa care dreptul comunitar se
adreseaza atat resortisantilor statelor membre ct si acestora din urma, ea a
concluzionat, pentru a rezuma sistemul relatiilor stabilit ntre dreptul comunitar
si dreptul statelor membre, ca ordinea juridica a Comunitatilor este "integrata
sistemului juridic a statelor membre de la intrarea n vigoare a tratatului si se
impune jurisdictiilor lor" 2
Acesti termeni au fost reluati n texte mai recente precum avizul relativ la
compatibilitatea acordului asupra Spatiului Economic European cu tratatul
C.E.E.:"Tratatul C.E.E. cu toate ca este incheiat sub forma unui acord
international, nu constituie mai putin decat Carta constitutionala a unei
comunitati de drept".
Dupa o jurisprudenta constanta a Curtii de justitie,. Tratatele comunitare au
instaurat o noua ordine juridica n profitul careia statele au limitat, n domenii din
ce n ce mai extinse, drepturile lor suverane si ale carei subiecte sunt nu numai
statele membre ci si resortisantii lor (avizul 1/1991 din 14 decembrie 1991).
2. Metoda de interpretare a C.J.C.E.
Pentru a afirma existanta acestor principii fundamentale, Curtea s-a bazat pe
conceptia de ansamblu a sistemului comunitar.
Astfel, n decizia Costa ea a indicat ca "instituind o comunitate de durata
nelimitata dotata cu institutii proprii, cu personalitate, capacitate juridica,
capacitate de reprezentare international si n special cu puteri reale provenite
dintr-o limitare de competenta sau dntr-un transfer de atributii ale statelor catre

comunitate, acestea au limitat, cu toate ca n domenii restranse, drepturile lor


suverane si au creat astfel un corp de drept aplicabil resortisantilor lor si lor
insisi" .
Ea nu a invocat deci o dispozitie speciala a tratatelor decat cu titlul confirmativ articolul 189 care indica faptul ca regulamentele sunt direct aplicabile.
Ea nu a considerat util sa adauge si o referire la articolul 187 care prevede ca
decziile Curtii au forta executorie pe teritoriul statelor membre si la articolul 192
care atribuie aceasta forta deciziilor Consiliului sau Comisiei care presupun "in
sarcina unor persoane altele decat statele, obligatie pecuniara", cu toate ca
aceste dispozitii converg n sensul integrarii.
3. Notiunea de ordine juridica proprie.
Cu toate ca este fundamentata pe tratate internationale,3 ordinea juridica
comunitara prezinta caracteristici fundamental diferite fata de ordinea juridica
internationala . Dreptul scris fara a margini importanta principiilor generale
ocupa locul esential.
Cu toate acestea sursele de drept sunt ierarhizate si cu exceptia tratatelor
constitutive sunt fundamentate pe o elaborare institutional si nu consensuala.
Dreptul comunitar se aplica din principiul persoanelor fizice. n sfarsit,
reglementarea diferendelor nu depinde cu nimic de consimtamantul interesatilor.
Fara a exclude referirea la principiile de drept inernational, Curtea a indicat n
mod net ca acestea nu erau aplicabile, eventual n ordinea juridica comunitara
decat daca nu erau incompatibile cu principiile acesteia din urma.
Astfel, sistemul comunitar care este fundamentat pe o institutionalizare a
reglementarii diferendelor exclude aplicarea masurilor de retorsiune sau a
represaliilor precum si a oricarei masuri echivalente ("Tratatul nu se margineste
sa creeze obligatii reciproce fata de diferitele subiecte carora li se aplica ci
stabileste o ordine juridica noua care presupune interdictia pentru statele
membre de a-si face justitie singure", 13 noiembrie 1964 Luxemburg si Belgia,
90-91/63).
Notiunea de autonomie a dreptului comunitar are n special drept consecinta ca
priincipiile pe care sistemul este fundamentat - n special pe plan institutional nu trebuie sa fie incalcate prntr-un tratat incheiat de Comunitate.
Astfel, n avizul sau relativ la prima versiune a acordului instituind Spatiul
Economic European ntre Comunitate si tarile A.E.L.S. Curtea dupa ce a amintit
diferentele fundamentale existente ntre sistemul comunitar si sistemul S.E.E. - a
considerat ca sistemul jurisdictional al acordului (fundamentat pe stabilirea unei
curti) era de natura a aduce atingere autonomiei de interpretare a C.J.C.E. si n
acelasi timp era susceptibil de a determina Curtea S.E.E. a se amesteca n
problema repartizarii competentelor ntre comunitate si statele membre (avizul
1/91 a fost urmat de un al doilea 1/92 care a concluzionat asupra compatibilitatii
acordului S.E.E. cu ordinea juridica comunitara).4
4. Notiunea de integrare.
Aceasta nu poate fi inteleasa decat prin studierea consecintelor pe care le
determina. Se poate indica cu titlul general ca acelasi tip de relatii exista n
cadrul unui sistem federal: dreptul federal formeaza un sistem autonom precum
sistemele de drept ale fiecarui stat federat. Dar primul sistem este integrat
celorlalte.
Jurisdictiile statelor membre au adoptat pozitii care au fost uneori contrare
integrarii. Jurisprudenta tribunalului constitutional german a cunoscut asupra

acestui punct o evolutie remarcabila. n ordonanta sa din 29 mai 1974, acesta a


insistat asupra separarii dintre ordinea juridica comunitara si ordinea juridica
germana considerand mai ales ca "dreptul comunitar nu face parte nici din
ordinea juridica nationala nici din jus gentium si constituie o ordine juridica
proprie creata dintr-o sursa de drept autonoma".5
In schimb n decizia sa din 22 octombrie 1986 tribunalul a considerat ca
"tratatele constitutive ale comunitatilor europene precum si dreptul comunitar
derivat adoptat pe baza tratatelor sunt parte integranta a ordinii juridice a
R.F.G." si ca C.J.C.E. are calitatea de judecator legal n sensul articolului 101/1
alineatul 2 al legii fundamentale. Aceste considerente sunt total n acord cu
notiunea de integrare. Nu se regaseste pentru moment un echivalent n deciziile
jurisdictiilor celorlalte state membre.