1.

Chipsurile:
chiar daca au la baza cartoful, o leguma sanatoasa daca
este consumata in cantitati moderate si corect preparata
termic sunt printre cele mai nocive produse de pe piata;
modul de preparare, in speta prajirea este un proces
chimic(de oxidare, hidrolizare si polimerizare) ce duce la
formarea unor cantitati uriase de produsi toxici, in
special acrilamida si acroleina, substante considerate
neurotoxice(afecteaza sistemul nervos) si cancerigene;
toxicitatea acestora se manifesta si asupra ficatului,
pancreasului si rinichilor; de asemenea prin prajire se pierd o
mare parte din proprietatile nutritionale ale cartofului si,
totodata creste densitatea calorica: astfel daca 100g de
cartofi fierti aduc un aport caloric de 90Kcal, 100g de chipsuri
aduc de peste 5 ori mai mult, in jur de 500kcal; densitatea
calorica crescuta interfera cu aportul caloric per 24 de ore
avand ca si consecinta carente vitaminice si
minerale importante, precum si un risc major de aparitie
a supraponderabilitatii si obezitatii.
continutul mare de sare, glutamat, aditivi si arome
sintetice(cascaval, barbeque,branza, etc) contibuie
suplimentar la efectul nociv asupra intregului organism; mai
mult, procentul ridicat de acizi grasi saturati(grasimi
nesanatoase) contribuie la cresterea riscului de afectiuni
cardio-vasculare(hipertensiune arteriala, infarct miocardic,
accident vascular,etc) sidislipidemii(cresterea grasimilor si
alterarea raportului dintre ele);
2.Iaurturile cu fructe:
iaurtul este un produs de baza care ar trebui sa se
regaseasca zilnic atat in alimentatia copiilor cat si a adultilor;
este vorba insa de iaurtul pur, nu de cel care are adaugate
fructe, fructe a caror valoare biologica este net inferioara fata
de fructele proaspete pe care le putem adauga in iaurtul
natur;mai mult, continutul de zahar este uneori nepermis de
mare, mai ales daca vorbim de iaurturile dedicate copiilor
care ar trebui lipsite de zahar si indulcitori;
contin amidon modificat, coloranti, aditivi,
acidifianti(frecvent citrat de sodium), substante care nu
aduc niciun beneficiu sanatatii;

pot fi inlocuite de iaurturile simple la care se pot adauga

bucati de fructe proaspete, seminte(dovleac, nuci, migdale,
etc), stafide, curmale sau cereale neprocesate de tipul
fulgilor de ovaz, taratelor de grau, meiului,etc.
3. Sucurile naturale:
trebuie clar diferentiate de fresh-urile care se prepara
in casa;
chiar daca continutul de suc natural depaseste in unele
sortimente 50-70%, este un suc tratat termic, care si-a
pierdut mult din proprietatile nutritionale(vitamine, minerale,
fibre, antioxidanti);frecvent sunt adaugati coloranti,
acidifianti, rolul ultimilor in aparitia cariilor dentare fiind
binecunoscut;
continut variabil de zahar care aduce un plus caloric
nejustificat, asa zisele calorii goale care interfera cu aportul
caloric per 24 de ore in detrimental altor nutrient esentiali in
alimentatie;(ex: un astfel de suc oferit cu o ora inainte de
masa principala va avea ca efect diminuarea apetitului si in
consecinta o masa mai redusa cantitativ, masa menita a
aduce proteine, carbohidrati, grasimi, esentiale pentru o
crestere armonioasa);
se recomanda a se inlocui cu fresuri preparate proaspat
in casa sau, varianta ideala este aceea a consumului de
fructe proaspete deoarece prin stoarcere se pierd cantitati
importante de fibre extreme de utile in procesul de digestie;
4. Sucurile la doza:
sucurile carbogazoase sunt printre cele mai nocive
datorita in primul randcontinutului mare de zaharuri dar
si a aditivilor si diferitelor arome pe care le contin; nici
varianta light nu este una accepta mai ales in cazul
copiilor, aceasta nefiind cu nimic mai sanatoasa decat
varianta clasica;consecintele consumului pe termen lung sunt
diverse, incepand de la probleme legate de
greutate(suprapondere, obezitate) pana la deficite
vitaminice si minerale(in special deficit de calciu cu
scaderea consecutiva a densitatii osoase) si bineinteles
favorizarea problemelor dentare atat din cauza excesului
de zahar cat si a acidifiantilor folositi;

dincolo de efectele nocive ale sucurilor din aceste

ambalaje se mai adauga si efectele toxice ale
aluminiului, aluminiu care se regaseste si in
alteambalaje(cutii, casserole, folia alimentara de ex) dar
chiar si in aditivii alimentari (E-urile, in special E-173, E520, E-521,E-522,E-523, E-559 ) si in compozitia fructelor si
legumelor confiate dar si a unora dintre dulciuri(bomboane in
special); sunt chiar medicamente care au in compozitia lor
aluminiu(ex: antiacidele). In doze mai mari decat cele
permise, aluminiul are efecte toxice asupra sistemului
nervos, interfera cu transportul fierului, determina
demineralizarea oaselor.
5. Ceaiurile racoritoare:
sunt mai debraba incadrabile in categoria sucurilor si
nu a ceaiurilor; ceaiurile au la baza diverse plante medicinale
si sunt folosite ca alternative sau ca si adjuvant in diverse
afectiuni medicale;
beneficiile acestora pentru sanatate sunt zero, aportul
de calorii goale fiind insa unul semnificativ;
se consuma preponderant vara ca si alternativa pentru
hidratare insa de multe ori efectul este cel invers, datorita
continutului mare de zaharuri;
6. Cerealele:
cerealele in sine reprezinta o componenta alimentara
importanta in nutritia copiilor si a adultilor deopotriva;
trebuie insa facuta o diferentiere clara intre cerealele
neprocesate(integrale) si cele imbogatite cu zaharuri,
arome, coloranti si alti aditivi; daca cele din prima
categorie furnizeaza un aport corespunzator de carbohidrati
si fibre, cele din ultima categorie se detaseaza prin continutul
urias in zaharuri care duce la modificarea indicelui glicemic
cu suprasolicitarea pancreasului;aportul caloric al unei astfel
de portii este urias iar consumul zilnic poate predispune la
aparitia obezitatii;
chiar daca sunt imbogatite cu vitamine si
minerale, valoarea biologica a acestora este redusa,
fiind produsi de sinteza, net inferiori vitaminelor si
mineralelor care se regasesc in stare pura in fructe,
legume,etc;

o alternativa sanatosa o reprezinta fulgii de ovaz,orz,

meiul, etc eventual combinate cu fructe si/sau seminte;
7. Cornuri/prajituri/produse de patiserie
ambalate(micile gustari sanatoase):
foarte des intalnite in alimentatia copiilor, fiind frecvent
folosite pe post de recompense astfel incat copilasii le
asociaza cu ceva pretios pentru care trebuie sa lupte;
greseala apartine parintilor dar si bunicilor care in semn de
dragoste ofera dulciuri in locul altor recompense mult mai
sanatoase;
reclamele in care sunt promovate ca si gustari
sanatoase, asocierea de supereroi si diverse concursuri cresc
foarte mult consumul acestor produse;gustarile se
recomanda a fi compuse din fructe si/sau iaurt natur,
nicidecum prajiturele sau cornuri cu diverse crme, arome;in
aceeasi categorie as mentiona produsele de patiserie care au
la baza grasimi hidrogenate(nesaturate) ce le confera o
durata mai mare de valabilitate precum si un aspect pufos,
apetisant; consumul pe termen lung al acestor grasimi care
creste fractiunea LDL a colesterolului(fractiunea
periculoasa) consta incresterea riscului de boli cerebrovasculare, cardiace, dislipidemii, obezitate,diabet
zaharat;
consecintele consumului pe termen scurt sunt
reprezentate de aceeasi alterare a echilibrului nutritional cu
preponderenta zaharurilor cu absorbtie rapida iar pe termen
lung se asociaza cu cresterea riscului de obezitate, alergii,
carente de vitamine si minerale;
8. Borcanase:
cele destinate bebelusilor sunt produse in general de
firme cu traditie in nutritia pediatrica si trebuie sa respecte
niste reguli foarte stricte impuse de Uniunea Europeana
privind compozitia acestora; astfel sarea nu se recomanda in
primul an de viata si cu toate acestea pe eticheta este
precizat nivelul de NaCl(sare) insa este sarea pe care o contin
alimentele respective in mod natural, fara a adauga sare ca
atare;
constituie o alternativa pentru concedii, vizite, etc insa
nu ar trebui sa se regaseasca zilnic in alimentatia bebelusilor;
chiar daca unele firme ne asigura ca ingredientele sunt

organice(exista si certificarea Uniunii Europene in acest

sens), vorbim de un process industrial, la care se adauga
pasteurizarea, cea care explica durata mare de valabilitate a
unui astfel de produs;
pot fi utile atunci cand se incepe diversificarea si nu
avem la dispozitie un sortiment foarte mare de frcute
proaspete(cum se intampla frecvent iarna) sau avem de-a
face cu un bebelus mofturos care refuza fructele disponibile
pe piata.
conservele insa, de tipul pate, conserve de peste, sau
alte legume conservate nu ar trebui sa se regaseasca in
alimentatia copiilor datorita ingredientele folosite si
adaosurilor de tipul aditivi, agenti de ingrosare, potentiatori
de gust, etc;
9. Bomboane, jeleuri, gume:
contin ca si ingredient de baza zaharul, la care se
adauga binecunoscutii aditivi, coloranti, potentiatori de
aroma;
consumul de dulciuri in general determina o stare de
bine insa consecintele asupra organismului sunt
devastatoare, pancreasul fiind suprasolicitat sa produca o
cantitate suplimentara de insulina pentru a procesa
excesul de zaharuri;
pe langa faptul ca nu aduc substante folositoare
organismului mai contribuie in plus si la pierderea celor
utile:calciu, fier, magneziu, crom, vitamine(grupul B, C,etc);
riscul de obezitate, boli cardio-vasculare, diabet
zaharat dar si problemele dentare asociate ar trebui sa
sensibilizeze parintii si bunicii atunci cand aleg sa ofere astfel
de produse copiilor.
10. Mezelurile:
foarte prezente in alimentatia copiilor, chiar si a
bebelusilor, reclamele de la TV au in general ca si personaje
principale copii foarte draguti care indeamna la consum,
parintii administrandu-le ca si substituent al proteinelor de
origine animal(recomandate la copii avand in vedere procesul
accentuat de crestere si care se regasesc in carne, ou, ficat);
acestea au un continut uriasi de aditivi si potentiatori de
gust. De exemplu, contin foarte multi nitrati si nitriti de sodiu

si potasiu care, sub actiunea proteinelor se transforma in

substante toxice ce cresc riscul de cancer gastric. Mai mult,in
doze mari nitritii blocheaza transportul oxigenului de catre
sange, afectand oxigenarea celor mai importante organe,
consumul frecvent de mezeluri putand cauza complicatii
respiratorii, mai frecvente la bebelusi si copiii mici. Excesul
de fosfati are consecinte negative asupra metabolismului
fosfo-calcic, blocand fixarea calciului, un element deosebit de
important avand in vedere procesul accelerat de crestere din
primii ani de viata;

glutamatul monosodic, un potentiator de gust extrem de

frecvent in mezeluri ofera acestora un gust bun care
stimuleaza apetitul, avand consecinte asupra curbei
ponderale, obezitatea infantila fiind in continua crestere,
influentata atat de regimul alimentar cat si de sedentarism;

faina de soia, colorantii,aromele sintetice sunt

recunoscute ca fiind implicate in aparitia si intretinerea
diverselor forme de alergii, cu atat mai severe cu cat aceste
produse sunt introduse mai devreme in alimentatia copiilor;

sarea si zaharul in exces sunt binecunoscute pentru

efectele nocive asupra metabolismului in general.

. .
. . , . . et al., 2003
:
1. (, , ,
etc.).
2. (, , etc.).
3. ( ,
, , etc.).

4. (, , , etc.)
.
5. .
6. .
7. .
8. , , .
9. , , .
10.

, .

11. .
12..
13. .
14., , , .
15. .
16..
17.
.
:
1. , .
2. : , :
1. ,
2. .
3. , , .
4. .
5. : , , .

6. (, ,
).
7. , , .
8. , .
9. .
10.

11. , , , , .
12. .
2800 (15 , 200
, 150 ).

.
. , ,
: ,
, .

, ,
.

, , ,
.
, ,
.
,
.
,
. ,
:
,
,
.

 ,
:
( ),
, ,
(, , ),
,
,
, , , ,
, , ,
,
: , , , ,
( ),
, ,
,
(, , ),
, , ,
, , ,
( ), , ,
,
.
, :
, , ,
(, , ),
( , , ),
(, , , ),

 (, , ),
.
:
,
( )
,
( ): , , , ,
, , : ,
: , , , ,
, ,
: , , , ,
,
: , , ,
, , ,
.

,
: 2-3
, 7-10 .
, ,
. , ,
,
. ,

,
.
,
,
, .

,


.
.
,
.

1. :

(, , ,
..)

(, , .)

( ,
, , ..)

(, , , .),

, ,

, ,

, , ,

( )
2. :

, (
, )

, ,

: , ,

- (,
, )

, ,

( )
, ,
. :
, , ,
,

, ...
21 .
-
( ),
.
.
,
; , ;
,
;
.
,
, , ...

. , , .
: ,
.
, ,
.
,
3 : -, - .
,
. :

, - , ;

, , ;

(, , ) ;

( ) : ,
, , , ;

: , ,
... - , ;

, , , ;

: , , , , ,
, , , ;

,
: , , , , , ,
, , , , , , , ;

;
, ,
;

: , , , ;

, ;

, , ;

, ,
, ;

, ;

,
, , ;

( , , , ...).

, , ;

, ;

, , , , ,
;

: , , ,
, , , ;

: , , , ;

.
:

(, ,
, );

,
;

(, );

: , , ;

, , , ;

: , ,
, , , , , , ,
, , ;

: , , , ;

, ;

, , , ,
;

: , , ;

, , ;

.

,
.
,



.
, , ,
.
. ,
:
, , .
, ,
, . , ...
, ,
. !
, ,
! (, ) , ""
, .
"" ,
, . :

2- ! , ,

. , ,
, ,
!
-
...

,
, .

.

2-3 ,
7-10 . ,
: ,
, 3 , ,
. 3
,
.
, (

 3 )
.
,
,
,
, ,
.
: ,
,
.
.
,
: ) ; )
, .
, , 1
3 . ,
.
,
, ""
.
.
-
,

.

1.
. ,

, , ,
, .
2. , ,
, ,
.

 , , ,

. , ,
,
,
.
3.
,
.
,

, .
4.
-
.
, . .
.
5. ( )
( ,
, ,
, ,
).
6.
.

,
,
.

()

( 10
12 )

()


()

(
, )

(, ,
,

(.
, )

(,

).
(
)

( )

(

(
)

(

)

()