Studiu - Analiza Profile Ocupationale PDF

+
Analiza profilurilor profesionale ale oportunitatilor

ocupationale non agricole
Sumar
Introducere ................................................................................................................................. 3
Obiectivele cercetarii ................................................................................................................. 3
Metodologia de cercetare .......................................................................................................... 7
Profilul profesional al oportunitatilor ocupationale non agricole ............................................. 8

Lucratorul comercial ..................................................................................................... 8
Lucratorul in gospodaria agroturistica ......................................................................... 15
Ingrijitorul batrani la domiciliu ..................................................................................... 21
Lucratorul instalator pentru constructti ....................................................................... 30
Ajutorul mecanic auto .................................................................................................. 36
Principalele rezultate ale cercetarii .......................................................................................... 45
Pagina 2 din 53
Introducere
Analiza profilurilor profesionale ale oportunitatilor ocupationale non agricole este o
activitatea n cadrul proiectului Dinamizare Rural prin Angajare Sustenabil, denumit n
continuare DR&ES, implementat de AGROSTAR.
Proiectul DR&ES urmrete s contribuie la creterea ratei de ocupare din Romnia,
reorientnd populaia ocupat n agricultura de subzisten ctre alte sectoare ale pieei
muncii, non-agricole, prin intermediul unui ansamblu de aciuni care au n vedere nevoia
de a asigura sustenabilitatea pentru fiecare dintre rezultatele ateptate.
Analiza profilurilor profesionale ale oportunitatilor ocupationale non agricole are drept
punct de plecare studiul Analiza activitatilor economice viabile pentru diversificarea
oportunitatilor de ocupare in mediul rural care a condus la identificarea a cinci oportunitati
ocupationale cu potenial ridicat de a diversifica din punct de vedere economic mediul rural,
mentionate mai jos:
Lucrator comercial
Lucrator in gospodaria agroturistica
Lucrator instalator pentru constructii
Ajutor mecanic auto
Ingrijitor batrani la domiciliu
Analiza profilurilor profesionale are drept obiectiv general descrierea sistematica a
particularitatilor ocupatiilor non agricole identificate, pentru a se asigura corecta captare,
orientare, formare i inserie ulterioar a persoanelor interesate sa urmeze cursurile de
calificare corespunzatoare.
Obiectivele cercetarii
Analiza ocupaional reprezint o metod de colectare sistematica de informaii cu privire la
setul de competente, cunostinte, aptitudini pe care o persoana trebuie sa le dobandeasca in
vederea practicarii cu succes a unei anumite activitati lucrative.
Obiectivele specifice ale cercetarii urmaresc identificarea si descrierea elementelor
constitutive ale unei ocupatii, mentionate in continuare:
Pagina 3 din 53
Principalele activitati si competente

Principalele activitati sau sarcinile majore ale unei ocupatii permit diferenierea ntre o
persoan cu performane ridicate n profesia respectiv i o persoan cu performane
reduse.
Responsabilitile principale sau functiile majore ale unei ocupatii sunt extrase din atat din
analiza fiselor de post ale angajatorilor din domeniu cat si din analiza profilurilor si
standardelor ocupationale realizate sub auspiciile Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de
Sanse.
Sarcinile majore ale unei ocupatii circumscriu atat rezultatele asociate acestora cat i nivelul
calitativ de realizare a atribuiilor, cu alte cuvinte, delimiteaza competentele specifice si
generale solicitate detinatorului postului de munca.
Cunostintele si deprinderile
Aceasta componenta detaliaza principalele cunostinte si deprinderi pe care practicantul unei
ocupatii trebuie sa le dobandeasca pentru a indeplini cu succes sarcinile aferente postului
Cunotinele sunt colecii de informaii relaionate, specifice unui domeniu ocupational si
sunt de regula rezultatul nvrii formale dobandita print-o ruta educationala.
Deprinderile sunt cunotine de tip procedural, seturi de cunotine cu privire la modalitatea
de a realiza o activitate si contin proceduri, strategii si tehnici
Aptitudinile
In cadrul acestei componente a analizei ocupationale se urmareste desprinderea
principalelor tipuri de aptitudini necesare indeplinerii cu succes a unei anumite activitati
lucrative.
Aptitudinea reprezint un set de procese cognitive, psihomotorii sau senzoriale necesare
pentru a obine performan ntr-o gam de activiti.
Caracteristicile de personalitate
Interesele profesionale, sursele satisfactiei profesionale si caracteristicile de personalitate
ale unei ocupatii sunt cele mai importante elemente, altele dect cunotine, deprinderi i
aptitudini a caror cunoastere asigura corecta captare, orientare, formare i inserie
ulterioar a persoanelor interesate in practicarea unei anumite ocupatii.
Pagina 4 din 53
Analiza intereselor profesionale repezinta un tip de analiza motivationala ce are drept

finalitate decelarea tipurilor de motivatii ce stau la baza practicarii cu succes a unei anumite
ocupatii.
Pentru indeplinirea obiectivelor cercetarii de fata am utilizat instrumentul clasic a celor sase
tipuri ideale de interese profesionale, tipuri motivationale ce pot determina practicarea unei
anumite ocupatii, mentionate in continuare: tipul Realist, Investigativ, Artistic, Social,
Intreprinzator si Conventional. Fiecare ocupatie se apropie mai mult sau mai putin de un
anumit tip ideal sau de o combinatie de doua sau sau mai multe tipuri ideale de interse
profesionale.
Cele sase tipuri ideale de interese profesionale folosite in analiza motivationala a unei
ocupatii sunt descrise in tabelul de mai jos:
Realist (R)
Investigativ (I)
Artistic (A)
Social (S)
ntreprinztor ()
Convenional (C)
Interesele realiste(R) se manifest prin tendina unei persoane de a se ndrepta

spre activiti care presupun manipularea obiectelor, mainilor i
instrumentelor.
Interesele investigative(I) presupun o atracie pentru cercetare, investigare sub
diverse forme i n cele mai diverse domenii .
Interesele artistice(A) se manifest prin atracie spre activitile mai puin
structurate, care presupun o rezolvare creativ i ofer posibilitatea de
autoexpresie.
Interesele sociale(S) implic orientarea spre activiti care necesit relaionare
interpersonal (preferina pentru a ajuta oamenii s-i rezolve diverse
probleme).
Interesele antreprenoriale se manifest prin preferina pentru activiti care
permit iniiativ i posibilitate de coordonare a propriei activiti sau a
activitii unui grup.
Interesele de tip convenional(C) presupun preferina pentru activiti care
necesit manipularea sistematic i ordonat a unor date sau obiecte ntr-un
cadru bine organizat i definit.
Sursele satisfactiei profesionale reprezinta asteptarile pe care un individ le are in ceea ce

priveste satisfactia la locul de munca si constituie, asemanator intereselor profesionale,
tipuri de motivatii intrinseci sau extrinseci ce influenteaza decizia de alegere a unei anumite
cariere.
Exemple ale surselor satisfactiei profesionale (de altfel, variate si numeroase) sunt nevoia de
statut social sau nevoia de a activa in echipa, cele doua generand motivatii diferite ale
muncii.
Pagina 5 din 53
Fiecare tip ocupational necesita anumite valori atasate muncii, valori care pot fi sustinute
prin anumite trasaturi de personalitate.
Pentru identificarea tipologiilor de personalitate a fiecarei ocupatii investigate in acest
studiu, vom utiliza drept instrument de cercetare, tipologia Big Five care cuprinde cinci tipuri
de personalitate prin intermediul carora fiecare ocupatie poate fi descrisa si analizata.
Extraversiune
Aamabilitate
Constiinciozitate
Stabilitate emotionala
Autonomie Independenta
Inclinaie psihologic deosebit ctre lucrurile din afara propriei

persoane, orientarea ateniei ctre ambiana fizic sau social.
Abilitatea sau obiceiul de a se comporta politicos.
Corectitudine, seriozitate, scrupulozitate. Comportamente orientate
spre scopuri clar delimitate, rigurozitate n realizarea sarcinilor prin
contientizarea regulilor.
Abilitatea de a menine echilibrul emoional n situaii de stres fr a
prezenta manifestri extreme i neconcordante cu situaia.
Capacitatea de a judeca lucrurile i a aciona n mod independent,
neinfluenat de alii n condiii de libertate deplin.
Contextul muncii
Contextul muncii sau conditiile de munca reprezinta componenta analizei ocupationale ce
delimiteaza principalele informatii cu privire la mediul fizic si socio-organizational n care
practicanii unei ocupaii i exercit activitile, gradul de structurare a sarcinilor, nivelul de
supervizare, relatiile cu celelalte posturi, stilul de munca, eventualele riscuri la care se expun
sau orice alt tip de conditionari care influenteaza ndeplinirea sarcinilor aferente postului.
Nivelul de educatie si calificare
Nivelul de educatie si calificare constituie componenta analizei ocupationale prin care se
precizeaza nivelul de calificare implicat de ocupatia respectiva, tipul de studii si certificari
necesare practicarii ocupatiei si timpul care trebuie alocat efectuarii studiilor.
Nivelul de educatie si calificare deceleaza itinerariile de lucru pentru a asigura corecta
captare, orientare, formare i inserie ulterioar a persoanelor interesate in a practica
ocupatia respectiva.
In cadrul acestei sectiuni includem si informatiile privind dinamica dezvoltrii ocupaiei
respective n raport cu ansamblul ocupaiilor prezente pe pia.
Pagina 6 din 53
Fiecare oportunitate ocupationala non agricola va fi analizata prin prisma elementelor

analizei ocupationale, mentionate mai sus si schematizate in tabelul de mai jos, elemente ce
alacatuiesc profilul profesional al unei ocupatii:
sarcinile cu cea mai mare importan pentru ocupaia respectiv
si competentele solicitate detinatorului postului de munca
colecii de informaii relaionate si cunostinte de tip procedural
procese cognitive, psihomotorii sau senzoriale necesare pentru
a obine performan.
Caracteristici de personalitate Interse profesionale, surse ale satisfactiei muncii, trasaturi de
peronalitate specifice unei ocupatii
conditiile fizice si psiho-sociale ale mediului de munca
Contextul muncii
Nivelul de educatie si calificare studii, cursuri i specializri necesare practicarii ocupatiei
Principalele activitati si
competente
Cunostinte si deprinderi
Aptitudinile
Metodologia de cercetare
Pentru ndeplinirea obiectivelor specifice, demersul de cercetare a fost structurat n
urmtoarele activiti principale:
Analiza documentelor (studii si cercetari relevante in domeniul ocupational)
Analiza datelor secundare de cercatare: modele de fise de post elaborate de firme de
consultanta si recrutare personal, fise de post ale unor angajatori din domeniu,
standardele de pregatire profesionala si ocupationale eleaborate de Consiliul National
de Formare Profesionala a Adultilor; profiluri ocupationale elaborate de catre
Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.
Analiza datelor secundare prezentate de catre principalii furnizori de formare
profesionala atat pe site-urile proprii cat si pe site-urile de formare continua specializate.
Masurarea intentiei de formare a fost realizata in cadrul cercetarii cantitative a
populatiei rurale neocupate din zonele de implementare a proiectului DR&ES ce a avut
drept obiectiv general analiza egalitatii de sanse la angajare; metodologia de cercetare
este anexata studiului respectiv
Informatiile cu privire la principalele cerinte la angajare au fost colectate din cercetarea
cantitativa a anagajatorilor din zonele de implementare a proiectului DR&ES ce a avut
drept obiectiv general analiza egalitatii de sanse la angajare; metodologia de cercetare
este anexata studiului respectiv
Pagina 7 din 53
Lucratorul comercial
Descriere ocupatie
Lucratorul comercial (Vanzatorul) ofer clienilor marfa solicitat i realizeaza formele de
vnzare. Totodata acesta primete marfa de la furnizori i o aranjeaz n magazin/ raion ntrun mod comercial, se asigur c marfa este accesibil clienilor i ofer acestora informaiile
necesare despre marf.
In nomenclatorul clasificarilor ocupatiilor din Romania (COR), Lucratorul Comercial face
parte din grupa ocupationala de baza a vanzatorilor in magazine si piete ce este inclusa in
grupa ocupationala majora a lucratorilor operativi in servicii si comert.
Cod COR: 522006
Grupa majora 5
Subgrupa majora 52
Grupa de baza 5220
Lucratori operativi in
servicii, comert si asimilati
Modele, manechine si
vanzatori in magazine si piete
Vanzatori in magazine si
piete

Lucratorul comercial se ocupa in principal cu prezentarea produselor si serviciilor aferente
vanzarii, organizarea cadrului general de deschidere si inchidere a activitatii magazinului
(punctului de vanzare), efectuarea vanzarii, incasarea contravalorii marfii si intocmirea
documentelor specifice activitatii de vanzare, mentinerea si verificarea stocurilor, precum si
raportarea activitatii de vanzare.
Astfel, cele mai importante sarcini aferente lucratorului in comert se refera la:
1. Comunicarea cu clienii
2. Prezentarea produselor i serviciilor aferente vnzrii
3. Organizarea cadrului general de deschidere i nchidere a activitii magazinului
(punctului de vnzare)
4. Efectuarea vnzrii si incasarea contravalorii mrfii
5. Meninerea stocurilor i necesarului de monetar de rezerv
6. Promovarea imaginii magazinului (punctului de vnzare)
Pagina 8 din 53
n exercitarea acestor atribuii sunt implicate i alte activiti care se refer la :

1. Aprovizionarea cu materiale a locului de munc
2. ntocmirea documentelor specifice
3. Planificarea activitii zilnice
In vederea indeplinirii cu succes a sarcinilor de lucru, lucratorul comercial trebuie in primul
rand sa posede competente legate de buna comunicare cu clientii.
Totodata lucratorului comercial I se solicita atat competente specifice cu privire la modul de
prezentare a produselor si vanzarii acestora cat si competente de ordin administrativ ce tin
in principal de completarea i transmiterea documentelor specifice activitatii de vanzare.
Principalele competente necesare practicarii ocupatiei de lucrator comercial sunt
mentionate in tabelul de mai jos:
Domenii de competen
Competente fundamentale
Competene specifice
Competente Administrative
Unitile de competen
Comunicarea cu clienii
Crearea mediului ambiental necesar vnzrii
Efectuarea vnzrii si incasarea contravalorii mrfii
Prezentarea produselor i serviciilor aferente vnzrii/
Promovarea imaginii standului
Meninerea stocurilor de rezerv/ Verificarea stocurilor cu
vnzrile
ntocmirea documentelor specifice activitii de vnzare
Raportarea activitii de vnzare
n vederea ndeplinirii sarcinilor sale, lucratorul comercial trebuie s dein in principal
cunotine legate de furnizarea serviciilor catre clienti si notiuni minime de tehnica vanzarilor
si marketing.
Totodata, ocupatia necesita si dobandirea unor deprinderi de relationare sociala si de
rezolvarea a problemelor ce pot interveni in situatiile de vanzare-cumparare.
In tabelul de mai jos sunt delimitate principalele cunostinte si deprinderi necesare bune
desfasurari a activitatii de vanzator:
Pagina 9 din 53
Tipuri de cunostinte
Servicii clieni i personal
Tipuri de deprinderi
Deprinderi sociale
Vnzri i marketing
Deprinderi de rezolvare de probleme
Limba romn
Matematic
Cunostintele de furnizare a serviciilor catre clienti sunt cunotine despre principii i procese
de furnizare a serviciilor pentru clieni i personal. Acestea includ: evaluarea nevoilor
clienilor, ndeplinirea standardelor de calitate a serviciilor i evaluarea satisfaciei clienilor.
Cunostintele de vanzari si marketing se refera la principiile i metodele prezentrii,
promovrii i vnzrii produselor sau serviciilor. Acestea includ: strategii i tactici de
marketing, prezentarea produselor, tehnici de vnzare, sisteme de control al vnzrilor.
Nu in ultimul rand, practicarea acestei ocupatii necesita atat o buna cunoastere a limbii
romana (constiyuie un avantaj cunoasterea notiunilor elementare dintr-o limba straina), cat
si stapanirea notiunilor de numerotatie si matematica necesare intocmirii formelor de
vanzare i a documentelor financiar-contabile.
Deprinderile constitutive activitatii de vanzare vizeaza o buna capacitate privind munca cu
oamenii n ndeplinirea unor scopuri, dublata de sensibilitate sociala si capacitatea de a
rezolva problemele complexe ce pot aparea n situatiile de vanzare-cumparare slab definite.
Acestea sunt de altfel si principalele tipuri de solicitari necesare practicarea ocupatiei de
lucrator comercial: buna comunicare si satisfacerea nevoilor clientilor.
Aptitudinile
Practicarea acestei ocupaii presupune in primul rand aptitudini de comunicare verbala (atat
ca Intelegere cat si ca expresivitate verbala), datorita faptului ca realizarea sarcinilor de lucru
necesita o buna inter-relationare cu alte persoane.
Pagina 10 din 53
Aptitudini cognitive
Aptitudine
1(minim)
Nivel de dezvoltare
3(mediu)
4
Aptitudinea verbal
5(maxim)
Rapiditatea n reacii
Capacitatea decizional
Aptitudinea spaial
Aptitudinea de percepie a
formei
Abiliti administrative
Aptitudinea numeric
Abilitatea general de nvare
X
X
X
X
X
X
X
Lucratorului comercial I se solicita o buna comunicare fata in fata sau prin telefon cu alte
persoane (clienti, furnizori sau alti intermediari externi) si totodata abilitati de ascultare
activa si persuasiune atunci cand apar situatii neplacute, nervoase sau conflictuale.
Stilul de munca a unui vanzator eficient se bazeza pe auto control, adaptabilitate, flexibilitate
si rezistenta la stres.
Aptitudini psihomotorii, senzoriale i fizice.

Aptitudini psihomotorii
Aptitudini senzoriale
Aptitudini fizice
Dexteritate manual
Acuitate vizual apropiat

Claritate n vorbire
Rezisten fizic
Dexteritatea digitala si manuala, rezistena trunchiului corporal(lucratorul comercial este

adesea nevoit sa stea mult timp in picioare), claritatea in vorbire si o buna acuitate vizuala
apropiata sunt cele mai importante abiliti de natura psihomotorie si senzoriala necesare
practicarii ocupatiei de lucrator in comert.
Caracteristici de personalitate ale lucratorului comercial

Interesele profesionale sunt tipurile de motivatii ce stau la baza practicarii cu succes a
ocupatiei de lucrator comercial iar cunoasterea acestora asigura corecta orientare si insertie
ulterioara a persoanelor interesate sa urmeze o astfel de ocupatie.
Pagina 11 din 53
Primele trei tipuri de interese profesionale n ordinea relevanei pentru ocupatia de lucrator
comercial sunt: tipul convenional, realist, social.
Lucratorul comercial (CRS)
Convenional
Realist
Social
Interesele de tip convenional(C) presupun preferina pentru

activiti care necesit manipularea sistematic i ordonat a unor
date sau obiecte ntr-un cadru bine organizat i definit.
Interesele realiste(R) se manifest prin tendina unei persoane de a
se ndrepta spre activiti care presupun manipularea obiectelor i
instrumentelor.
Interesele sociale(S) implic orientarea spre activiti care necesit
relaionare interpersonal.
Tipul ideal al lucratorul comercial este reprezentat de o persoana care pe de o parte

manifesta interes pentru activitati ce presupun manipularea obiectelor in cadre
organizatorice bine definite si care pe de alta parte dispune de sensibilitate sociala si o
puternica tendinta spre relatii personale.
Surse ale satisfaciei profesionale
priveste satisfactia la locul de munca si constituie, asemanator intereselor profesionale,
tipuri de motivatii intrinseci ce influenteaza decizia de alegere a unei anumite cariere.
In cazul lucratorului comercial, satisfactia profesionla are drept sursa atat nevoia de
autonomie si initiativa, nevoia de promovare si de a conduce echipe, cat si prezenta unor
conditii bune de munca.
Lucratorul comercial este o persoana independenta, autionoma cu o puternica ambitie
persoanla, dornic de a avansa profesional in posturi de conducere.
Practicantul unei astfel de ocupaii ar trebui s fie o persoan orientat spre aciune,
contiincioas i serioas, amabil n relaiile cu clienii, cu un bun echilibru emoional si nu
in ultimul rand capabil s efectueze timp ndelungat acelai tip de sarcini.
Profilul de personalitate al lucratorului comercial (valorile de munca atasate acestei
ocupatii):
Integritate, constiinciozitate
Persoana independenta si autonoma disponibil de a lua initiative pe cont propriu
Extraversiune, sensibilitate sociala
Ambitie si dorinta de avansare profesionala
Pagina 12 din 53
Contextul muncii
Conditiile de munca, atat cele fizice cat si cele de natura socio-organizationala, ale ocupatiei
de lucrator comercial prezinta urmatoarele caracteristici:
Locaia muncii: Mediu interior controlat in spaiu protejat;
Expunere minima la riscuri
Efortul depus: Proximitatea fizic cu alte pesoane necesita in primul rand efort psihic si
mental urmat de efort fizic; pot interveni stari de oboseala deoarece lucratorul comercial
isi petrece majoritatea timpului in picioare;
De obicei munca se desfoar dup un orar fix;
Cele mai multe sarcini sunt structurate i executate cu presiune de timp; frecvena lurii
deciziilor poate fi mare atunci cand clientul are un grad de incertitudine mare in ceea ce
priveste produsul sau serviciul pe care doreste sa-l achizitioneze;
Interaciuni frecvente i posibilitate relativ mare de apariie a conflictelor
Nivelul de supervizare a muncii minim, de regula lucratorul comercial nu are n subordine
alte persoane;
Posturi superioare ierarhic: Director Vnzri, sau n lipsa acestuia Director Marketing, sau
chiar Director General (n cazul firmelor mici);
Relaii de cooperare: contabil, casier, operator PC, ofer etc
Majoritatea activitatilor se desfasoara in magazin/ punct de vanzare care este de regula un
mediu interior controlat si protejat ce implica expunere minima la riscuri.
Ocupatia de lucrator comercial implica un grad mare de proximitate fizica si relationare cu
alte persoane, uneori necesitand un efort psihic si mental semnificativ.
Totodata, in activitatea lucratorului comercial pot interveni perioade de oboseala si riscuri
de boli datorate statului in picioare timp indelungat.
Ocupatia de lucrator comercial implica activitati structurate, repetive, executate cu presiune
de timp (mai ales atunci cand traficul in magazin este intens) iar frecventa mare a
interactiunilor poate creste probabilitatea situatiilor conflictuale client-vanzator
Nivelul de educaie i calificare
Ruta educationala si profesionala a lucratorului in comert prezinta urmatoarele
caracteristici:
Nivelul de instruire 2 (studii medii): liceu sau coal profesional indiferent de profil;
deseori reprezinta un avantaj urmarea cursurilor unui liceu sau scoala profesionala cu
profil economic/comert;
Pagina 13 din 53
Nivel de calificare 1 conform nomenclatorului calificarilor din Romania (CNFPA)

Alte studii, cursuri i specializri: constituie un avantaj absolvirea unui curs de vnztor
autorizat de catre CNFPA;
Durata pregatirii profesionale: este necesar o pregtire ntre trei luni i doi ani inclusiv
in functie de ruta educationala aleasa;
Pe piata muncii exista o tendinta de crestere a numarului de posturi din domeniu
datorita dezvoltarii fara precedent a activitatilor de retail;
Asteptari salariale: (2-3) * Salariu minim pe economie;
Ocupatii similare: Bufetier/Librar/ Vanzator produse naturiste
Practicantii acestei ocupatii sunt absolventi ai unei scoli profesionale sau ai clasei a X - a
unei forme de invatamant liceal, indiferent de profil dar adeseori constituie un avantaj
alegerea domeniul economic/ comert.
Calificarea de Lucrator comercial poate fi de obtinuta si de persoanele ce absolva un curs de
de formare profesionala (in ocupatia de Lucrator comercial) organizat de catre un centru de
formare continua autorizat de catre CNFPA. Cerinta minima de acces la un astfel de curs o
constituie absolvirea invatamantului comprehensiv (8 clase).
Ocupatia de lucrator in comert se situeaza pe prima pozitie in topul preferintelor de formare
profesionala, aproape jumatate dintre subiectii cercetarii (48,6%) fiind interesati sa urmeaza
un astfel de curs de calificare.
Aceasta ocupatie este preferata mai degraba de catre femei (68,4% din totalul celor
interesati in a urma o astfel de ocupatie), fata de numai 31,6 % din total barbati, ceea ce
confirma faptul ca aceasta ocupatie este relativ asociata persoanelor de sex feminin.
Intentia de formare are o incidenta relativ mai mare in judetele Olt si Dambovita in cadrul
grupelor de varsta tanara si medie (46,3% din totalul celor interesati din grupa de varsta
pana in 24 ani fata de 44,9 % din grupa de varsta 25-45 ani si de numai 8,8% din grupa de
varsta de peste 45ani).
Totodata trebuie remarcat ca aceasta oportunitate de formare este preferata mai degraba
de catre persoanele care nu au fost angajate vreodata pana la momentul desfasurarii acestei
cercetari.
Pagina 14 din 53
Lucratorul in gospodaria agroturistica

Descriere ocupatie
Practicantii acestei ocupatii desfasoara un set de activitati diverse la intersectia dintre
agricultura si turism precum: cultura plantelor agricole, creterea animalelor de producie,
amenajarea i ntreinerea corespunztoare a spaiilor verzi i de agrement, asistarea
turitilor pe perioada sejurului si pregtirea preparatelor culinare simple.
In nomenclatorul clasificarilor ocupatiilor din Romania (COR), Lucratorul in gospodaria
agroturistica face parte din grupa ocupationala de baza a administratorilor (intendentilor) ce
este inclusa in grupa ocopuationala majora a lucratorilor operativi in servicii si comert.
Cod COR: 512114
Grupa majora 5
Subgrupa majora 51
servicii, comert si asimilati
Lucratori in servicii personale si de

protectie
Grupa de baza 5121

Administratori (intendenti)

Lucrtorul n gospodria agroturistic se ocup n principal cu activiti de cultur a plantelor
agricole n special legumicole (nfiinare, recoltare, depozitare), de cretere a animalelor de
producie si de ntreinere a utilajelor i bunurilor din dotare.
Totodata, aceasta ocupatie presupune: ntreinerea corespunztoare a amenajrilor de
agrement, asistarea turitilor pe perioada sejurului, asigurarea securitii turitilor,
pregtirea preparatelor culinare simple si servirea acestora.
Cele mai importante sarcini aferente lucratorului in gospodaria agroturistica se refera la:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Organizarea fermei agroturistice

Prelucrarea materiilor prime de origine animal i vegetal
Executarea lucrrilor de ntreinere a gospodriei agroturistice
nfiinarea si recoltarea culturilor agricole
ngrijirea animalelor
Pregtirea preparatelor culinare simple
Servirea preparatelor i buturilor
Asistarea turitilor pe perioada sejurului
Pagina 15 din 53
1. Exploatarea utilajelor agricole

2. Asigurarea igienei n gospodria agroturistic
3. Gestionarea documentelor de eviden
Lucrtorul din gospodria agroturistic desfoar atat activiti de natura agricola si
zootehnica cat si activitati specifice organizarii actiunilor de turism.
In vederea indeplinirii cu succes a sarcinilor de lucru, lucratorul in gospodaria agroturistica
trebuie sa posede competene in ceea ce priveste promovarea serviciilor agroturistice prin
lucrri de ntreinere i amenajare a spaiilor de servire i cazare, pregtirea preparatelor
culinare traditionale i etalarea ct mai veridic a specificului zonal prin respectarea
tradiiilor culinare i estetice.
Ocupaia presupune dobandirea de competente legate de primirea i comunicarea cu
turitii, instalarea unui climat atractiv si antrenarea cu profesionalism a turitilor n activiti
proprii gospodriei agroturistice.
Totodata lucratorului in gospodaria agroturistica I se solicita competente specifice de natura
agricola cum ar fi: intretinerea culturilor agricole, ingrijirea animalelor si prelucrarea
materiilor prime de origine animal.
Principalele competetente necesare ocupatiei de lucrator in gospodaria agroturistica sunt
delimitate in continuare:
Domenii de competen
Uniti de competen
Comunicarea cu clienii
Organizarea fermei agroturistice
nfiinarea, recoltarea si depozitarea culturilor agricole
Ingrijirea animalelor
Prelucrarea materiilor prime de origine animal i vegetal
Executarea lucrrilor de ntreinere a gospodriei agroturistice
Pregtirea preparatelor culinare simple
Servirea preparatelor i buturilor
Asistarea turitilor pe perioada sejurului
Gestionarea documentelor de eviden
Competene specifice
Competente Administrative
n vederea ndeplinirii sarcinilor sale, lucratorul in gospodaria agroturistica trebuie s dein
in principal cunotine legate de traditiile si specificul zonei.
Pagina 16 din 53
Totodata, ocupatia necesita si dobandirea unor deprinderi in ceea ce priveste formele si

regulile de comunicare si primire a turistilor si de rezolvare a problemelor ce pot interveni
de-a lungul perioadei de sejur.
In tabelul de mai jos sunt delimitate principalele cunostinte si deprinderi necesare bunei
desfasurari a activitatii de lucrator in gospodaria agroturistica:
Tipuri de cunotine
Deprinderi de gestionarea resurselor
Producia de alimente
Deprinderi sociale
Tehnologia de cultur a plantelor i creterii

animalelor domestice
Deprinderi de rezolvare de probleme
Amenajarea spaiilor verzi i de agrement

Normele sanitar-veterinare specifice pentru
agroturism
Limbi straine
Cunostintele de furnizare a serviciilor catre clienti (turisti) cuprind principii i procese de

furnizare a serviciilor pentru clieni i personal. Acestea includ cunostinte privind evaluarea
nevoilor clienilor, ndeplinirea standardelor de calitate a serviciilor i evaluarea satisfaciei
turistilor.
Cunostintele de producie de alimente se refera la cunoaterea tehnicilor i echipamentelor
de plantare, cretere i recoltare a produselor alimentare (vegetale sau animale) pentru
consum, inclusiv tehnici de depozitare i manipulare.
Activitatea lucratorului in gospodaria agroturistica necesita o buna cunoastere a limbii
romana (de preferat si a notiunilor elementare dintr-o limba straina) si stapanirea notiunilor
de numerotatie si matematica necesare intocmirii actelor i documentelor de evidena
primar n gospodria agroturistic.
Deprinderile pe care lucratorul trebuie sa le dobandeasca se refera in primul rand la cele ce
tin de capacitatea privind munca cu oamenii n ndeplinirea unor scopuri si alocarea i
gestionarea eficient a resurselor materiale si de timp.
Pagina 17 din 53
Aptitudinile
Aptitudinile necesare lucratorului in gospodaria agroturistica sunt atat de natura cognitiva
cat si de natura fizica si psihomotorie.
Aptitudine
1(minim)
Nivel de dezvoltare
3(mediu)
4
Aptitudinea verbal
5(maxim)
Aptitudinea spaial
formei
Aptitudinea numeric
X
X
X
X
X
X
X

Coordonarea simultan a
mai multor membre
Claritate n vorbire
Percepie tridimensional
(spaial)
Acuitate vizual apropiat
Aptitudini fizice
Rezisten la efort fizic
prelungit
Flexibilitate dinamic i
extensie corporal
Lucrtorul n gospodria agroturistic asista turitii pe toata perioada sejurului.

Prin urmare, capacitatea de concentrare, de mobilizare, amabilitatea i promptitudinea
reprezint cteva aptitudini absolut necesare unui lucrtor n gospodria agroturistic.
Practicarea acestei ocupaii presupune aptitudini de comunicare verbala (atat ca Intelegere,
cat si ca expresivitate), de auto control si solicitudine, adaptabilitate si flexibilitate datorita
faptului ca realizarea sarcinilor necesita, in primul rand, o buna relationarea cu alte
persoane/turistii.
Pagina 18 din 53
Totodata, Lucratorului in gospodaria agroturistica I se solicita o buna capacitate de a reine i

opera cu reprezentri mintale spaiale, necesare bunei desfasurari a activitatilor de
amenajare si intretinere a gospodariei.
Stilul de munca a unui lucrator in gospodaria agroturistica are la baza un bun management al
timpului si o buna capaciate de organizare si planificare a diverselor activitati subsumate
ocupatiei.
Capacitatea de perceptie tridimensionala, claritatea invorbire, flexibilitatea corporala si si
rezistenta la efort fizic prelungit sunt cele mai importante aptitudini de natura fizica si
psihomotorie necesare practicarii ocupatiei de lucrator in gospodaria agroturistica.
Caracteristicile de personalitate ale lucratorului in gospodaria agroturistica

Interesele profesionale proprii acestei ocupatii reprezinta tipurile de motivatii ce stau la baza
practicarii cu succes a ocupatiei de lucrator in gospodaria agroturistica, cunoasterea acestora
asigurand corecta capatare si orientare profesionala a persoanelor interesate sa urmeze o
astfel de cariera.
Primele trei tipuri de interese profesionale n ordinea relevanei pentru ocupatia de lucrator
in gospodaria agroturistica sunt: tipul realist, intreprinzator, social.
Lucratorul in gospodaria agroturistica (RIS)
Realist
Intreprinzator
Social
Interesele realiste (R) se manifest prin tendina unei persoane de a

se ndrepta spre activiti care presupun manipularea obiectelor,
mainilor i instrumentelor din gospodarie.
Interesele de intreprinzator (C) se manifest prin preferina pentru
activiti care permit iniiativ i posibilitate de coordonare a
propriilor activiti din gospodarie sau a activitii unui grup de
turisti.
Interesele sociale (S) implic orientarea spre activiti care necesit
relaionare interpersonal cu grupurile de turisti din gospodarie.
Tipul ideal al lucratorului in gospodaria agroturistica corespunde unui bun organizator si

initiator de activitati ce manifesta interes pentru activitati care presupun manipularea
obiectelor si instrumentelor si care dispune de sensibilitate sociala si aplecare catre relatiile
interpersonale.
Pagina 19 din 53

priveste satisfactia la locul de munca si constituie tipuri de motivatii intrinseci sau extrinseci
ce influenteaza decizia de alegere a unei anumite ocupatii.
In cazul lucratorului in gospodaria agroturistica satisfactia profesionalaare drept potentiale
surse: nevoia de autonomie (independenta si creativitate in munca), initiativa si varietatea
sarcinilor.
Lucratorul in gospodaria agroturistica este o persoana independenta, autonoma, ce
manifesta grija pentru alte persoane, dar in acelasi timp, un bun organizator, coordonator si
comunicator.
Lucratorul in gospodaria agroturistica are o atitudine amabil, orientat spre nevoile
clientului, dar in acelasi timp da dovada de rigurozitate n organizarea i controlul
activitilor interne.
Activitatile de natura agricola din cadrul ocupatiei si cele derivate din intretinerea
gospodariei necesita contiinciozitate, corectitudine, seriozitate, definirea unor copuri clar
delimitate, exigen si meticulozitate n realizarea sarcinilor.
Profilul de personalitate al lucratorului in gospodaria agroturistica, respectiv valorile de
munca atasate acestei ocupatii:
Integritate, seriozitate, rigurozitate
Persoana independenta si autonoma, disponibil de a lua initiative pe cont propriu
Orientare spre scopuri clar delimitate
Amabil, extrovertit, orientare spre relatii interpersonale
Contextul muncii
Conditiile de munca, atat cele cu privire la mediul fizic cat si cele de natura socioorganizationala, ale lucratorului in gospodaria agroturistica, prezinta urmatoarele
particularitati:
Locaia muncii: Lucratorul isi desfasoara activitatea mai ales in aer liber (spatii
neprotejate), cu expunere la intemperii si temperaturi extreme dar si in mediu interior,
controlat;
Expunere medie la riscuri: posibil expunerea la temperaturi extreme, arsuri, tieturi,
mucturi sau nepturi minore, sunete i zgomote neplcute sau de distragere specifice
activitatii de intretinere a unei gospodarii agrozootehnice.
Pagina 20 din 53
Efortul depus: ocupatia implica in mod aproximativ egal atat efort fizic depus in
activitatile de tip agricol si de intretinere cat si efort de tip psihic necesar asistarii
grupurilor de turisti pe perioada sejurului
De regula munca necesita un program de lucru variabil (nu se desfoar dup un orar
fix);
Activitatile presupun atat sarcini structurate i repetitive cat si sarcini nestructurate,
variate, executate cu presiune de timp; prin urmare, lucratorul dispune de un grad relativ
ridicat al libertii de decizie i de asumare a responsabilitii, mai ales in situatiile
neprevazute ce pot aparea in activitatile de asistare a grupurilor de turisti;
Frecventa relativ mare a interaciunilor poate genera situatii conflictuale.
Nivelul mediu de supervizare a muncii: lucratorul in gospodaria agroturistica poate avea
angajati in subordine;
Posturi superioare ierarhic: Conductor de pensiune turistic agroturistic/ montan;
Relaii de cooperare: agricultor, camerist, buctar, osptar etc
Nu exista sterotipii conform carora aceasta ocupatie se asociaza cu anumite variabile
socio demografice precum gen sau varsta.
Activitatile desfasurate de catre lucratorul din gospodaria agroturistica au loc atat in mediul
extern (ce implica o expunere medie la diferite riscuri de accidentare) cat cel intern, al
gospodariei si necesita efort fizic si psihic semnificativ. in activitatea lucratorului pot
interveni perioade de oboseala datorate efortului fizic indelungat.
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica implica activitati variate, structurate sau
nestructurate ceea ce implica un grad relativ ridicat al libertatii de decizie si de asumare a
responsabilitatii.
Lucratorul in gospodaria agroturistica poate indeplini functii de supervizare iar natura
activitatilor desfasurate necesita, adesea, colaborarea cu diverse posturi din gospodarie.
In cazul acestei ocupatii nu exista stereotipii legate de sex sau varsta privind practicantii
acestei meserii.

Ruta educationala si profesionala a lucratorului in gospodaria agroturistica prezinta
urmatoarele caracteristici:
cateodata reprezinta un avantaj la angajare, absolvirea cursurilor unui liceu sau scoala
profesionala cu profil agricol/turism si alimentatie.
Pagina 21 din 53
Nivel de calificare 1 conform nomenclatorului calificarilor din Romania.

Alte studii, cursuri i specializri: constituie un avantaj absolvirea unui curs de lucrator
in gospodaria agroturistica autorizat de catre CNFPA.
Durata pregatirii profesionale: este necesar o pregtire ntre trei luni i doi ani inclusiv,
in functie de ruta educationala aleasa;
datorita dezvoltarii accelerate a agroturismului;
Asteptari salariale: (2-3) * salariu minim pe economie;
Ocupatii similare: Administrator pensiune turistica/ Ingrijitor vila/ Intendent
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica necesita o calificare profesionala de nivel 1,
conform nomenclatorului calificarilor din Romania publicat de CNFPA/ Directia Standarde
Ocupationale si Atestare si dispune de standarde de pregatire profesionala si ocupationale.
Practicantii acestei ocupatii sunt absolventi ai unei scoli profesionale sau ai clasei a X - a
unei forme de invatamant liceal, indiferent de profil dar constituie un avantaj parcurgerea
domeniului agricol/turism, ce include calificarea de lucrator in gospodaria agroturistica in
oferta sa educationala; aceasta ruta de pregatire profesionala se desfasoara in cadrul
sistemului de invatamant organizat si acreditat de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Cea de a-II-a ruta de pregatire se desfasoara in cadrul centrelor de formare autorizate de
catre Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) si consta in absolvirea
unui curs de calificare in ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica.
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica constituie cea de-a doua preferinta de
formare a populatiei neocupate din mediul rural, 31,1 % dintre subiecti fiind interesati sa
urmeze un astfel de curs de formare profesionala.
Aceasta ocupatie este preferata in mod aproximativ egal atat de catre femei (52,9 % din
totalul celor interesati sa urmeze un astfel de curs de formare) cat si de catre barbati (47,1).
Intentia de formare are o incidenta relativ mai mare in judetele Brasov, Sibiu, Dambovita si
Galati, zone de regula cu nivel ridicat al activitatilor agroturistice si relativ mai mica in judete
precum: Olt, Dolj si Braila.
Pagina 22 din 53
Trebuie remarcat ca aceasta ocupatie este preferata, mai degraba, de catre persoanele de
varsta tanara (55% din totalul celor interesati sa urmeze un astfel de curs de formare), in
comparatie cu cei de varsta medie (34,5%) si cei din grupa de varsta inaintata (10%).
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica este preferata atat de catre cei care nu au
fost niciodata angajati cat si de catre somerii de scurta sau lunga durata.
Datele cercetarii confirma popularitatea acestei ocupatii si totodata faptul ca aceasta
meserie nu este asociata cu diverse stereotipii legate de gen, varsta sau nivel educational.
Ingrijitorul la domiciliu
Descriere ocupatie
Ingrijitorul de batrani la domiciliu se ocupa in principal cu asigurarea confortului batranului
asistat, asistarea alimentatiei si administrarea alimentelor acestuia, acordarea ingrijirilor
igienice, mobilizarea, transportul si supravegherea starii de sanatate.
Cod COR: 513301
Grupa majora 5
Subgrupa majora 51
Grupa minora 513
Grupa de baza 5133
servicii, comert si
asimilati
Lucratori in servicii
personale si de
protectie
Personal de ingrijire si
asimilat
Personal specializat
pentru ingrijire si
supraveghere la domiciliu
Ocupatia de Ingrijitor batrani la domiciliu se regaseste in COR sub denumirea de ingrijitoare

de batrani la domiciliu si face parte din grupa ocupationala de baza a personalului
specializat pentru ingrijire si supraveghere la domiciliu ce este inclusa in grupa ocpuationala
majora a lucratorilor operativi in servicii.
Practicanii acestei ocupaii ofer servicii de ngrijire personal la domiciliul persoanelor care
nu se pot autoservi (infirmi, btrni).
Cele mai importante sarcini aferente ingrijitorului batrani la domiciliu se refera la:
Pagina 23 din 53
1. Acordarea ngrijirilor igienice pentru persoana asistat (inclusiv igienizarea camerei,

igienizarea obiectelor persoanei, igiena personal);
2. Evaluarea i adaptarea programului zilnic in funciile de situaiile aprute, pentru
ngrijirea eficient a persoanei asistate;
3. Acordarea msurilor de prim ajutor cu rapiditate pentru a nltura cauzele accidentului/
incidentului;
4. Asigurarea cadrului de confort psihic al btrnului asistat si organizarea activitatiea de
relaxare
5. Stabilirea i pregtirea meniului persoanei asistate i administrarea alimentaia acesteia
6. Asigurarea transportului btrnului asistat inclusiv a celor imobilizate

1.
2.
3.
4.
Respectarea i aplicarea corecta a prescripiile medicale;

Completarea fiei de ngrijire a persoanei asistate
Asistarea personalului medical la efectuarea curelor terapeutice;
Gestionarea resursele materiale i bneti pentru a satisface nevoile imediate ale
persoanei asistate;
Ocupaia implica o sfer larg de competene necesare bunei desfurari a activitii de

ngrijire.
ngrijitorului la domiciliu i se solicita in principal, competene in aplicarea normelor de igien
att pentru persoana asistat ct i pentru propria-i persoan, la mobilizarea i transportul
persoanei asistate, administrarea alimentelor i la supravegherea permanent a strii de
sntate a persoanei asistate.
Ocupatia presupune competente legate de comunicare, intrucat majoritatea activitailor se
desfoar n permanent colaborare atat cu persoana asistat, cat si cu familia acestuia sau
cu echipa medical.
Principalele competente necesare practicarii ocupatiei de ingrijitor sunt mentionate mai jos:
Domenii de competen
Competene specifice
Competente generale
Uniti de competen
Comunicarea cu cu persoana asistata
Acordarea ngrijirilor igienice pentru persoana asistat
Acordarea primului ajutor
Supravegherea strii de sntate a persoanei asistate si
aplicarea prescriptiilor medicale
Mobilizarea i transportul btrnului asistat
Asigurarea condiiilor igienico-sanitare
Gestionarea resurselor alocate si planificarea activitii zilnice
Pagina 24 din 53
n vederea ndeplinirii sarcinilor sale, ingrijitorul de batrani la domiciliu trebuie s dein in
principal atat cunotine legate de de terapia i consilierea batranului asistat.
Dobandirea deprinderilor de ingrijire a altor persoane sau de rezolvare rapida a problemelor
ce pot interveni de-a lungul perioadei de asistare reprezinta elemente constitutive ocupatiei
de ingrijitor.
In tabelul de mai jos sunt delimitate principalele cunostinte si deprinderi necesare bunei
desfasurari a activitatii de ingrijitor batrani la domiciliu:
Terapie si Consiliere
Deprinderi sociale
Deprinderi de rezolvare a problemelor
Medicin
Anatomie
Cunostintele de terapie i consiliere se refera la principiile, metodele i procedurile de

diagnoz, tratament i reabilitare a disfunciilor fizice i mentale si se subsumeaza tehnicilor
de ingrijire a adultului.
Cunostintele de ingrijire a altor persoane cuprind atat tehnici de comunicare specifice, cat si
metode si tehnici de evaluare a nevoilor persoanelor asistate.
Activitatea ingrijitorului necesita cunostinte medii de medicina, mai ales cele cu referire la
diagnoza i tratamentul rnilor, bolilor i diformitilor umane. Aceasta seturi de cunostinte
cuprind elemente de simptomatologie, alternative de tratament, proprietile i aciunea
medicamentelor si msurile de sntate preventiv.
Tot in acest context, Ingrijitorul batrani la domiciliu trebuie sa aiba o buna cunoastere a
tehnicilor de acordare a primului ajutor, de de mobilizare i transport persoane si a
tehnicilor de control ai parametrilor (tensiune arterial, puls etc.).
Deprinderile necesare practicarii acestei ocupatii vizeaza setul de capacitati privind munca
de ingrijire a altor oameni care necesita la randul lor, o puternica sensibilitate sociala si
orientare spre nevoile oamenilor in suferinta.
Pagina 25 din 53
Aptitudinile
Ingrijitorul batrani la domiciliu trebuie sa detina un set complex de aptitudini, atat de natura
cognitiva cat si de natura psihomotorie si fizica:
Tip de aptitudine
1(minim)
Nivel de dezvoltare
3(mediu)
4
Aptitudinea verbal
Aptitudinea spaial
formei
Aptitudinea numeric
5(maxim)
X
X
X
X
X
X
X
X
Practicarea acestei ocupaii presupune prezenta aptitudinilor de expresivitate verbala (

cateodata cu persoane neplacute sau nervoase) si a celor de intelegere, ascultare activa a
persoanei asistate.
Ingrijitorul de batrani la domiciliu trebuie sa dispuna de capacitatea de a monitoriza si
reactiona rapid la situatiile complexe care pot aparea in procesul de asistare si ingrijire;
capacitatea de reactie rapida se refera atat la reactia motorie la stimuli cat si la cea de
procesare a informatiei.
Pentru a putea face fata situatiilor neprevazute, practicantii acestei ocupatii trebuie sa
manifeste o abilitate ridicata de organizare si evaluare a informatiilor in vederea identificarii
si solutionarii rationale a potentialelor probleme ce pot aparea in conditii de stres.
Deciziile pe care ingrijitorul este nevoit adeseori sa le faca au un impact ridicat asupra starii
de confort si sanatate a batranului asistat.
Ocupatia de ingrijitor la domiciliu necesit rabdare, calm, auto control, solicitudine si
adaptabilitate la nevoile si problemele persoanei asistate i, nu in ultimul rand, abilitatea de
a combina programul zilnic de ngrijire, obligatoriu, cu alte activitai de relaxare in vederea
asigurarii starii de confort a btrnului asistat.
Pagina 26 din 53

Dexteritate manual
Claritate n vorbire
Dexteritatea degetelor
Acuitate vizual
apropiat
Controlul instrumentelor
Aptitudini fizice
Rezisten fizic
Echilibru
Coordonare trunchimembre
Viteaza ajustrii rspunsului n

funcie de stimul.
Dexteritatea manuala si digitala, claritatea vorbirii, o buna recunoastere a vorbirii altei

persoane si viteza mare de ajustare a reactiei in functie de stimulii primiti sunt cele mai
importante aptitudini de natura psihomotorie si senzoriala necesare practicarii ocupatiei.
Ingrijitorul batrani la domiciliu trebuie totodata sa dispuna de forta statica si de rezistenta a
trunchiului corporal datorita efortului fizic implicat de mobilizarea si transportul persoanei
asistate.
Caracteristici de personalitate ale Ingrijitorului batrani la domiciliu

Interesele profesionale proprii acestei ocupatii reprezinta tipurile de motivatii intrinseci sau
extrinseci ai Ingrijitorului la domiciliu, cunoasterea acestora asigurand corecta captare,
orientare, formare i inserie ulterioar a persoanelor interesate in practicarea acestei
ocupatii.
Interesele profesionale
Primele trei tipuri de interese profesionale n ordinea relevanei pentru ocupatia de ingrijitor
batrani la domiciliu sunt: tipul social, realist, conventional
Ingrijitorul batrani la domiciliu (SRC):
Social
Realist
Conventional
Interesele sociale (S) implic sensibilitate sociala si orientarea catre

ingrijirea altor persoane
Interesele realiste (R) se manifest prin tendina unei persoane de a se
ndrepta spre activiti care presupun manipularea obiectelor si
instrumentelor necesare in asistarea si ingrijirea medicala a persoanei
asistate.
Interesele de tip convenional (C) presupun preferina pentru activiti
care necesit manipularea sistematic i ordonat a unor date sau
obiecte ntr-un cadru bine organizat i definit.
Pagina 27 din 53
Tipul ideal al practicantului acestei ocupatii corespunde unei persoane ce manifesta o

puternica sensibilitate fata de nevoile persoanelor neajutorate, care dovedeste pricepere la
manipularea obiectelor si instrumentelor medicale si care prefera un cadru de munca bine
organizat si definit.
Acordarea de ajutor persoanelor in nevoie si suferinde reprezinta sursa principala a
satisfactiei in munca a ingrijitorului la domiciliu.
Practicantul acestei ocupaii este o persoan cu o puternica sensibilitate sociala, orientat
spre aciune, contiincioas i serioas, riguroas n realizarea sarcinilor, capabil s
efectueze timp ndelungat acelai tip de sarcini, cu un bun echilibru emoional.
Profilul de personalitate al lucratorului comercial:
Contiincios, integru, corect, serios, riguros;
Persoana care ii place munca in folosul semenilor cu o orientare puternica spre relatii
interpersonale;
Persoana care agreaza muncile rutiniere, repetitive;
Amabil, Rabdator, echilibrat emotional, autoritar in anumite situatii.
Contextul muncii
Conditiile de munca ale Ingrijitorului la domiciliu prezinta urmatoarele caracteristici:
Activitile se desfoar de obicei n spaiu protejat, la domiciliul persoanei asistate;
Expunerea medie la riscuri profesionale: pot aprea riscuri de expunere la virui, boli i
infecii, arsuri, tieturi sau nepturi minore.
Efortul depus: ocupatia implica in principal efort de natura psihica necesar desfasurarii
activitatilor de asistare a persoanei; in conditiile in care persoana este imobilizata,
ocupatia necesita efort fizic semnificativ
Cele mai multe sarcini sunt structurate i repetitive.
De obicei munca se desfoar dup un orar fix, posibil si sambata si duminica;
Interaciunile interpersonale fa n fa au o frecventa ridicata;
Pagina 28 din 53
Nivelul de supervizare minim, de regul ngrijitoarea de btrni la domiciliu nu are

angajai n subordine;
Relaii de cooperare, cand este cazul, cu infirmiere, asistent social, psiholog, farmaciti,
medici etc.
Dupa cum se poate vedea chiar din titlul ocupatiei, exista o perceptie puternica conform
careia aceasta ocupatie este mai bine indeplinita de catre persoane le de sex feminin.
Activitatile desfasurate de catre ingrijitor au loc la domiciliul persoanei asistate si implica in
cea mai mare parte sarcini structurate si repetitive; Datorita posibilelor situatii conflictuale
ce pot aparea in procesul de asistare, munca ingrijitorului este considerata obositoare din
punct de vedere psihic si necesita o puternica rezistenta la stres. Ingrijitorul trebuie sa
mentina bune relatii de cooperare atat cu personalul medical cat si cu rudele persoanei
asistate. In cazul acestei ocupatii exista o stereotipie stabila si adanc inradacinata conform
careia aceasta ocupatie este mai bine indeplinita de catre femei.
Ruta educationala si profesionala a ingrijitorului batrani la domiciliu prezinta urmatoarele
caracteristici:
adeseori reprezinta un avantaj la angajare absolvirea cursurilor unui liceu sau scoala
profesionala cu profil sanitar sau asistenta medicala;
Nivel de calificare: nivel 1 conform nomenclatorului calificarilor din Romania;
Alte studii, cursuri i specializri: constituie un avantaj detinerea unui certificat de
competen pentru ocupaia de ngrijitoare Btrni la Domiciliu
Durata pregatirii: este necesar o pregtire ntre trei luni i doi ani inclusiv
Pe piata muncii exista o tendinta de crestere a numarului de locuri de munca din
domeniu datorita procesului de imbatranire a populatiei si a deficitului mare de personal
calificat;
Asteptari salariale: (1,5-2) X salariu minim pe economie
Pagina 29 din 53
Ocupatii similare: Baby sitter/ ngrijitor bolnavi la domiciliu/ Asistent personal cu

handicap grav
Ocupatia de ingrijitor batrani la domiciliu necesita un nivel de calificare 1 asa cum reiese din
nomenclatorul calificarilor din Romania si dispune atat de standarde de pregatire
profesionala cat si de standard ocupational.
Desi nomenclatorul calificrilor profesionale pentru care se asigur pregtirea prin coala de
arte i meserii, clasele a-IX-a si a-X-a, include calificarea profesionala de Ingrijitor batrani la
domiciliu, un numar foarte mic de licee cu profil de asistenta medicala/ sanitar includ
aceasta calificare in oferta lor educationala.
Prin urmare consideram ca principala ruta de formare pentru aceasta ocupatie o constituie
sistemul de formare continua constituit din centrele formare pentru adulti, autorizate de
catre CNFPA care au drept conditie minima de acces absolvirea invatamantului minim
obligatoriu.
Ocupatia de Ingrijitor batrani la domiciliu este preferata de catre 25% din populatia rurala
neocupata cu resedinta in zonele de implementare a proiectului, situandu-se la foarte mica
distanta fata de ocupatia de Ajutor mecanic auto preferata de catre 25,7% dintre indivizi.
Aceasta ocupatie este preferata in principal de catre femei (93 % din totalul celor interesati
sa urmeze un astfel de curs de formare), intentia de formare avand o incidenta aproximativ
egala in toate judetele tinta ale proiectului.
Datele cercetarii confirma faptul ca aceasta meserie este puternic asociata cu persoanele de
gen feminin, insasi titulatura ocupatiei din nomenclatorul COR fiind specificata la genul
feminin.
Aceasta ocupatie este vizata mai degraba de catre persoanele de varsta medie (48,6% din
totalul celor interesati sa urmeze un astfel de curs de formare), de cei de varsta tanara
(34,3%) si de cei din grupa de varsta inaintata (17,1%).
Ocupatia de ingrijitor este preferata mai degraba de catre somerii de lunga durata (care nu
au avut un angajament de munca in ultimile sase luni pana la data efectuarii cercetarii) si de
catre cei care nu au fost niciodata angajati.
Pagina 30 din 53
Lucratorul instalator pentru constructii

Descriere ocupatie
Lucratorul instalator pentru constructii executa si monteaza instalatiile exterioare si
interioare de alimentare cu apa, instalatiile de canalizare si cele de ridicare a presiunii apei.
Ocupatia de Lucrator instalator pentru constructii nu este inclusa in nomenclatorul
clasificarilor ocupatiilor din Romania (COR).
In schimb, aceasta este specificata in Nomenclatorul CNFPA al calificarilor pentru care se pot
organiza programe de formare finalizate cu certificate de calificare nivel 1 (Cod 7136.1.1), si
are drept standard ocupational cel corespunzator instalatorului apa canal (denumit uneori
Instalator Sanitar).
Grupa
de
baz
din
COR
Denumire
grup de
baz din
COR
7136
Instalatori
imontatori
de evi
Calificri pentru care se pot organiza programe de formare finalizate cu certificate

de calificare
Cod
nomenclator
Calificri
nivel 1
calificare
Cod
nomenclator
Calificri
nivel 2
calificare
7136.1.1
Lucrtor
instalator
pentru
construcii
7136.2.1
Instalator apa
canal/
instalaii
tehnicosanitare i de
gaze
Cod
nomenc
la-tor
Calificri
nivel 3
Ocupatia de Instalator apa canal este inclusa atat in nomenclatorul COR (cod 713602) cat si
nomenclatorul calificarilor CNFPA, nivel de calificare 2 si face parte din grupa de baza a
instalatorilor si montatorilor de tevi.
Practicanii acestei ocupaii execut lucrri de fixare i susinere a diverselor piese ale
instalaiei de ap si revizuiesc starea de funcionare a diferitelor elemente componente ale
instalaiei de ap i canal.
Cele mai importante sarcini aferente ocupatiei lucrator instalator pentru constructii se refera
la:
1. Montarea instalatiilor interioare de apa rece si calda pentru uz menajer;
2. Montarea utilajelor utilizate in instalatiile sanitare si a obiectelor tehnico sanitare;
Pagina 31 din 53
3. Executarea sistemelor exterioare de alimentare cu ap si montarea instalaiilor de

ridicare a presiunii apei
4. Montarea utilajelor utilizate n instalatiile de canalizare;
5. Remedierea defectiunilor de orice tip aprute la instalatiile montate.
1.
2.
3.
4.
Aplicarea normelor de protectie la locul de munca

Aprovizionarea cu materiale a locului de munc
ntocmirea documentelor specifice
Planificarea activitii zilnice
Ocupatia de Lucrator instalator ce activeaza in cadrul sectorului de constructii civile si

industriale, prezinta att competente cu caracter general ct si competente specifice.
In vederea indeplinirii cu succes a sarcinilor de lucru, Lucratorul instalator in constructii
trebuie sa detine in principal competente tehnice specifice in ceea ce priveste montarea,
punerea n functiune, diagnosticarea si remedierea intregii game de instalatii si utilaje
folosite pentru alimentarea cu ap calda si rece, canalizare sau stingeri incendii.
Principalele competente necesare ocupatiei de lucrator instalator sunt mentionate mai jos:
Domenii de competen
Competene specifice
Competene generale la locul

de muncii
Uniti de competen
Montajul instalaiilor de canalizare
Montajul instalaiilor interioare de ap rece i ap cald pentru
consum menajer si a utilajelor utilizate in instalatiile sanitare
Montajul instalaiilor pentru stingerea incendiilor
Remedierea defeciunilor aprute la instalaiile sanitare
Aplicarea normelor de protecie a muncii i prevenire i
stingere a incendiilor.
n msura n care lucratorul instalator conduce echipe de lucru, nivelul competenelor sale
se extinde i asupra coordonrii si planificarii activitii echipei.
Cunotine i deprinderi
Lucratorul instalator pentru constructii trebuie s detin cunostinte teoretice si deprinderi
practice din domeniile: mecanic, hidraulic, instalatii termice sisanitare si materiale de
constructii.
Pagina 32 din 53
Tipuri de cunotine
Mecanice
Deprinderi de munc cu sisteme tehnice
Inginerie i tehnologie
Deprinderi de gestionarea resurselor
Construcii
Deprinderi folosite n nvare
Matematica
Activitatea Lucratorului instalator necesita o cunoastere de baza a notiunilor generale de

mecanica, prelucrari mecanice si sudura.
Acesta trebuie sa cunoasca funcionarea agregatelor pentru sistemele de alimentare cu apa
si sa interpreteze documentatiile si schemele tehnologice in care sunt implicate utilaje i
instalaii sanitare.
n vederea ndeplinirii sarcinilor sale, instalatorul trebuie s dein cunotine medii de
mecanica constructiilor, rezistenta materialelor folosite in lucrarile de instalatii si a tehnicilor
masuratorilor marimilor neelectrice.
Practicantul unei astfel de ocupatii trebuie sa-si insuseasca notiuni privind parametrii,
unitile de msur, valorile admisibile si normele de timp i consum.
Deprinderile practice necesare activitatii de instalator se refera la munca cu sisteme tehnice
la procedurile de reparatie si intretinere a echipamentelor si la cele ce privesc gestionarea
resurselor financiare, materiale si de timp.
Nu in ultimul rand, lucrator instalator va trebui sa manifeste o buna capacitate de invatare
activa la locul de munca in vederea accederii la nivelul urmator de calificare in ocupatia de
Instalator apa-canal sau Instalator instalatii tehnico sanitare si gaze.
Aptitudini
Lucratorul instalator pentru constructii trebuie sa aiba unele aptitudini absolut necesare
pentru a putea s ndeplineasc cerintele legate de aceast ocupatie si anume: atentie,
ndemnare, putere de analiz si decizie, spirit de echipa si adaptabilitate la situatiile noi de
munca.
Aptitudinile necesare lucratorului instalator sunt atat de natura cognitiva cat si de natura
fizica si psihomotorie
Pagina 33 din 53
Aptitudine
1(minim)
Aptitudinea verbal
Aptitudinea spaial
formei
Aptitudinea numeric
Abilitatea general de
nvare
Nivel de dezvoltare
3(mediu)
4
5(maxim)
X
X
X
X
X
X
Datorita faptului ca ocupatia de lucrator instalator este adesea considerata drept un pas
intermediar catre dobandirea calificarii de instalator (nivel 2 de calificare), aptitudinile ce
vizeaza actualizarea, utilizarea cunostintelor dobandite si invatarea activa la locul de munca
devin preponderente.
Practicarea acestei ocupatii, si cea de instalator in general, necesita o buna capacitate de
reinere si operare cu reprezentri mintale spaiale, de percepere a constanei formei i a
detaliilor obiectelor si de discriminare figur-fond.
Lucratorul instalator trebuie sa dea dovada de concentrae, atentie la detalii, ndemnare,
precizie, acuratete i rigurozitate n efectuarea operaiilor specifice.

Dexteritate manual
Controlul instrumentelor
Percepie tridimensional
Aptitudini fizice
Rezisten fizic
Coordonare trunchimembre
For muscular static
Dexteritatea manual i digital, precizia manipulariii instrumentelor, capacitatea de

perceptie tridimensionala sunt cele mai importante aptitudini de natura psihomotorie si
senzoriala necesare practicarii ocupatiei de instalator in constructii.
Pagina 34 din 53
Manevrarea obiectelor si echipamentelor mecanice necesita efort fizic moderat - intens, prin
urmare practicantul unei astfel de ocupatii trebuie sa dea dovada de suficienta forta
musculara statica si o buna coordonare simultana a trunchiului si membrelor.
Caracteristici de personalitate ale lucratorului instalator

Cunoasterea Intereselor profesionale si sursellor satisfactiei profesionale specifice unei
ocupatii asigura corecta captare si formare a persoanelor interesate in a practica o anumita
ocupatie.
Primele trei tipuri de interese profesionale n ordinea relevanei pentru ocupatia de Lucrator
instalator pentru constructii se refera la tipul realist, conventional si intreprinzator
Lucratorul instalator in constructii (RCA)
Realist
Conventional
Artistic
Interesele realiste (R) se manifest prin tendina lucratorului instalator de

a se ndrepta spre activiti care presupun manipularea obiectelor,
mainilor i instrumentelor ncesare in operatiile de montaj si intretinere.
Interesele de tip convenionalC) presupun preferina pentru activiti
care necesit manipularea sistematic i ordonat a unor date sau
obiecte ntr-un cadru bine organizat i definit.
Interesele artistice (A) se manifest prin atracie spre activitile mai
puin structurate, care presupun o rezolvare creativ i ofer posibilitatea
de autoexpresie
Tipul ideal al Lucraratorului instalator corespunde unei persoane indemanatice, atente la

detalii, care manifesta interes pentru activitati ce presupun manipularea obiectelor si
instrumentelor in contexte mai putin structurate caracterizate de nivele medii de
creativitate.
In cazul Lucratorului instalator satisfactia profesionala deriva din posibilitatea de a avea
acces la dobandirea unor cunostinte si deprinderi necesare extinderii rutei profesionale catre
calificarea de Instalator, nivel 2 de calificare.
Lucratorul instalator este o persoana motivata atat de posibilitatea de a-si pune in aplicare
cunostintele si abilitatile dobandite cat si de realizarea personala si recompansa financiara a
muncii.
Lucratorul instalator ar trebui sa fie o persoana responsabila, meticuloasa, riguroasa si
exacta, cu o mare aplecare asupra lucrului bine facut, deoarece in cazul acestei ocupatii
exista o rapundere mare pentru consecintele muncii efectuate.
Pagina 35 din 53
Profilul ideal de personalitate a Lucratorului instalator si valorile de munca atasate acestei

ocupatii:
Integritate, corectitudine, asumarea responsabilitatii, respectarea obligatiilor;
Adaptabilitate la noile situatii de munca;
Dorinta de a pune in aplicare cunostintele si deprindere dobandite;
Ambitie si dorinta de invatare activa la locul de munca in vederea accederii la un nivel
superior de calificare.
Contextul muncii
Conditiile de munca, atat cele referitoare la mediul fizic, cat si cele de natura socioorganizationala, prezinta urmatoarele particularitati:
Locaia muncii: activitatea lucratorului instalator se desfoar att pe antiere, ct i n
ateliere, pentru pregtirea materialelor n vederea montarii;
Condiiile de munc sunt considerate ca fiind grele, munca necesit eforturi fizice mari
impuse de manevrarea i micarea obiectelor, utilizarea vehiculelor si a instrumentelor
mecanice din dotare;
Lucratorul instalator este adeseori nevoit sa lucreze in spatiu nghesuit, in poziii
neplcute, inconfortabile.
Expunerea la riscuri este de nivel mediu: datorit specificului activitii exist riscuri de
traumatisme mecanice (loviri, striviri, tieri, nepri etc.) sau risc de accidentare prin
cdere de la nlime;
Sarcinile sunt preponderent structurate i repetitive dar exista si situatii care impun un
anumit nivel de creativitate;
Nivelul de supervizare minim: de regul nu supervizeaz activitatea altor angajai;
Posturi superioare ierarhic: ingineri, tehnicieni i maitri diveri etc.
Relaii de cooperare: cnd este cazul, cu ali instalatori cum ar fi instalatorii de instalaii
de ventilare i de condiionare, instalatori ap, canal, instalatori nclzire central i gaze
Lucratorului instalator isi desfoar activitatea att pe antiere, ct i n ateliere, pentru

pregtirea materialelor n vederea montarii. Condiiile de munc sunt considerate ca fiind
grele, munca necesitand eforturi fizice mari impuse de manevrarea i micarea obiectelor,
utilizarea vehiculelor si a instrumentelor mecanice din dotare. Sarcinile sunt preponderent
structurate i repetitive dar exista si situatii care impun un anumit nivel de creativitate.
Pagina 36 din 53

Ruta educationala si profesionala a lucratorului instalator in constructii prezinta urmatoarele
caracteristici:
Nivel de instruire 2: studii medii, liceu sau coal profesional cu profil
constructii/montaj/ lucrari publice;
Nivel 1 de calificare conform nomenclatorului calificarilor din Romania;
Alte studii, cursuri i specializri: absolvirea unui curs de lucrator instalator in
constructii autorizat de catre CNFPA;
Durata pregatirii: este necesar o pregtire ntre trei luni i doi ani inclusiv
Tendinte pe piaa muncii: exist o tendin de cretere a numrului de locuri de munca
din domeniu datorit dezvoltrii fr precedent a sectorului imobiliar;
Ateptri salariale: (1,5 2,5) * salariu minim pe economie;
Ocupaii similare: Instalator reele exterioare ap i canal; Detector pierderi ap i gaze;
Verificator canale subterane; Instalator nclzire central i gaze.
Calificarea de Lucrator instalator pentru constructii (nivel 1 de calificare) poate fi obtinuta de

persoanele ce absolva un curs de de formare profesionala in ocupatia de Lucrator instalator
pentru constructii organizat de catre un centru de formare continua autorizat de catre
CNFPA. Cerinta minima de acces la un astfel de curs o constituie absolvirea invatamantului
comprehensiv (8 clase).
Lucratorul instalator pentru constructii isi poate extinde ruta profesionala odata cu
obtinerea calificarii de instalator instalatii tehnico sanitare si de gaze prin absolvirea unui
curs de calificare profesionala nivel 2, de asemenea, autorizat de catre CNFPA.
Totodata, prin absolvirea unei scoli de arte si meserii sau a claselor a-IX-a si a-X-a din cadrul
invatamantului tehnologic liceal, profil Constructii/Montaj/Lucrari publice se poate dobandi
nivelul 1 de calificare in ocupatia Lucrator instalator pentru constructii.
Ocupaia de lucrtor instalator ocup ultima poziie n topul preferinelor de formare
profesional, doar 17,9% din populaia investigat fiind interesat s urmeze un astfel de
curs de calificare profesional.
Aceasta ocupatie este preferata exclusiv de catre barbati, 36,2% din intreaga populatia de
sex masculin investigata manifestandu-si intentia de a incepe un stagiu de pregatire
profesionala in aceasta meserie.
Intenia de formare pentru aceast ocupaie prezint o inciden relativ mai mare n judeul
Galai, comparativ cu celelalte judee int ale proiectului.
Pagina 37 din 53
n ceea ce privete distribuia rspunsurilor pe grupe de vrst, aceast ocupaie este

preferat mai degrab de ctre persoanele de vrst tnr (44 % din totalul celor interesai
s urmeze un astfel de curs de formare), dar i de cei de vrst medie (38%) sau de cei din
grupa de vrst naintat (18%).
Ocupaia de lucrtor instalator pentru construcii este preferat att de ctre cei care nu au
fost niciodat angajai ct i de ctre omerii de lung durat.
Datele cercetrii confirm relativa popularitate a acestei ocupaii n cadrul brbailor i
stereotipia c aceasta meserie este exclusiv asociat cu persoanele de sex masculin.
Ajutorul Mecanic Auto

Descriere ocupatie
Practicanii acestei ocupaii realizeaz o serie de activiti de ntreinere a autovehiculelor
sub directa supervizare a mecanicului auto.
Ocupatia de Ajutor mecanic auto nu este inclusa in nomenclatorul clasificarilor ocupatiilor
din Romania (COR), dar este specificata in Nomenclatorul CNFPA al calificarilor pentru care
se pot organiza programe de formare finalizate cu certificate de calificare nivel 1 (Cod
7231.1.1).
Denumire
grup de
baz din COR
Mecanici,
montatori i
reparatori de
autovehicule
Calificri pentru care se pot organiza programe de formare finalizate cu certificate de

calificare
Cod
nivel 1
Cod
nivel 2
Cod
Calificri
nomenclator
calificare
nomenclator
calificare
nomenclanivel 3
tor
7231.1.1
Ajutor
7231.2.1
Electrician
mecanic
7231.2.2
electronist
auto
auto
Mecanic
Auto
In schimb, ocupatia de mecanic auto este inclusa atat in nomenclatorul COR (cod 723103)
cat si nomenclatorul calificarilor CNFPA (cod 7231.2.2), nivel de calificare 2 si face parte din
grupa de baza a mecanicilor, montatori si reparatori de autovehicule.
Pagina 38 din 53

Ajutorul mecanic auto asista mecanicul auto in efectuarea de lucrari de intretinere si
reparatie diverse la mecanismele motorului, punti si suspensii, la sistemul de directie,
franare sau transmisie.
Cele mai importante sarcini aferente ocupatiei de Ajutor mecanic auto se refera la:
1. Efectuarea lucrarilor de reparatii auto sub indrumarea Mecanicului auto ( sau a
responsabilului de atelier);
2. Informarea responsabilului de atelier sau a receptionerului cu privire la neconformitatile
observate la autovehicolul aflat in reparatie;
3. Completarea cererii de aprovizionare cu piese de schimb si consumabile conform
necesarului rezultat din comanda de reparatie;
4. nlocuirea pieselor defecte, cu respectarea standardelor prevzute n cartea tehnic a
autovehiculului.
5. Executarea reglajelor la subansamblele motorului (carburatoare, pompe de injecie,
sistemul de direcie, frnare, suspensie etc.).
6. Demontarea si curatarea motorului si a prilor componente utiliznd substane chimice
(ex. solveni de curare), crpe, jet de aer sau alte echipamente;
7. Reasamblarea motorului dup terminarea lucrrilor de reparaie i/sau ntreinere.
8. Efectuarea controlului final impreuna cu mecanicul indrumator, la terminarea ciclului de
reparatie pentru a se asigura de calitatea lucrarilor de reparatie;

1. Respectarea indicatiilor responsabilului de lucrare sau a sefului de atelier
2. Colaborarea cu ali lucrtori (colegi) pentru a repara, muta autovehiculul, prile
componente sau a echipamentului necesar;
3. Utilizarea sculelor si dispozitivelor primite in dotare cit si pe cele aflate in dotarea
atelierului necesare efecturii activitilor de reparaie i ntreinere ale autovehiculului;
4. Respectarea tehnologiei reparatiilor si a conditiilor de calitate impuse de catre
normativele constructorului;
5. Depozitarea rezidurilor rezultate in urma procesului de reparatie in containere special
amenajate, respectind destinatia acestora;
n munca ajutorului mecanic auto preponderente sunt competenele tehnice care decurg din
necesitatea de a utiliza, testa si actiona in mod adecvat echipamentele specifice de lucru.
Pagina 39 din 53
In vederea indeplinirii sarcinilor de lucru, ajutorul de mecanic auto trebuie sa posede

competente minime in ceea ce priveste diagnosticarea disfuncionalitilor si aplicarea
normelor de protectia a muncii.
Principalele competente necesare ocupatiei de Ajutor mecanic auto dunt delimitate mai jos:
Domenii de competen
Competene specifice
Competene generale la
locul de muncii
Uniti de competen
Utilizarea aparatelor i echipamentelor de msurare i
testare
Utilizarea sculelor, dispozitivelor i materialelor
Diagnosticarea disfunctionalitatilor ce pot aparea la
mecanismele motorului, puni i suspensii sau la
sistemele de ungere, rcire, alimentare cu combustibil.
Aplicarea normelor de protecie a muncii i prevenire i
stingere a incendiilor
Ocupatia necesita cunostinte minime de mecanica auto si o buna capacitate de invatare
activa la locul de munca in vederea accederii la nivelul urmator de calificare, cel al ocupatiei
de mecanic auto.
Mecanice
Limba romn
Deprinderi folosite n nvare
Deprinderi tehnice
Activitatea Ajutorului mecanic auto necesita o cunoastere minima a notiunilor generale de

mecanica a mainilor i uneltelor, inclusiv cele referitoare la design-ul, utilizarea, repararea i
ntreinerea acestora.
Ajutorul mecanic auto trebuie sa detina un nivel suficient de cunoastere a principiilor si
modului de funcionare al mecanismelor motorului si a sistemelor de transmisie, directie,
franare, etc
Totodata, ocupatia necesita si dobandirea unor deprinderi practice de natura tehnica ce se
refera la utilizarea instrumentelor sau a utilajelor si la procedurile de diagnosticare rapida,
control, verificare i remediere conform cu tipul de autovehicul.
Pagina 40 din 53
Aptitudinile
Aptitudinile necesare ajutorului mecanic auto sunt atat de natura cognitiva cat si de natura
psihomotorie si senzoriala.
Aptitudine
1(minim)
Nivel de dezvoltare
3(mediu)
4
Aptitudinea verbal
X
X
Aptitudinea spaial
X
X
Aptitudinea de percepie a formei

5(maxim)
Aptitudinea numeric
Datorita faptului ca ocupatia de ajutor mecanic auto este considerata drept un pas
intermediar catre dobandirea calificarii de mecanic auto (nivel 2 de calificare), aptitudinile ce
vizeaza actualizarea cunostintelor dobandite si invatarea activa la locul de munca devin
preponderente.
Practicarea acestei ocupatii, si cea de mecanic auto in general, necesita o buna capacitate
de reinere si operare cu reprezentri mintale spaiale, de percepere a constanei formei i
a detaliilor obiectelor si de discriminare figur-fond.
Ajutorul de mecanic auto trebuie sa dea dovada de concentrare, atentie la detalii,
ndemnare, precizie, acuratete i rigurozitate n efectuarea operaiilor specifice sau la
manipularea instrumentelor si echipamentelor.
Dexteritate manual i
digital
Coordonarea membrelor
Coordonare ochi mn
Percepie spaial
Aptitudini auditive
Atenie concentrat i
susinut
Aptitudini fizice
For i rezisten la efort
fizic
Flexibilitate i extensie
corporal
Pagina 41 din 53
Dexteritatea manual i digital, coordonarea ochi-mana de finete, capacitatea de perceptie

spatiala sunt cele mai importante aptitudini de natura psihomotorie si senzoriala necesare
practicarii ocupatiei de ajutor mecanic auto.
Identificarea disfunctionalitailor ce apar la mecanismele motorului necesita, adeseori, o
buna vedere de aproape, capacitatea de detecie fin a sunetelor i de procesare a
informaiei auditive.
Practicantul unei astfel de ocupatii trebuie sa dea dovada de ndemnare, atentie
distributiva, precizie, acuratete i rigurozitate n efectuarea operaiilor specifice
Manevrarea obiectelor si echipamentelor mecanice necesita efort fizic moderat, prin urmare
practicantul unei astfel de ocupatii trebuie sa dea dovada de suficienta forta musculara si o
buna flexibilitate si extensie corporala.
Caracteristici de personalitate ale ajutorului de mecanic auto

Exercitarea ocupaiei Ajutor mecanic auto poate fi realizat cu succes de persoane care
manifest nclinaie ctre lucrurile din afara propriei persoane, atenie orientat ctre
ambiana fizic i social si orientarea spre aciune.
Acestia sunt persoane contiincioase, corecte, serioase, ce manifesta comportamente
orientate spre scopuri clar delimitate si dau dovada de rigurozitate n realizarea sarcinilor
prin contientizarea regulilor.
Primele trei tipuri de interese profesionale n ordinea relevanei pentru ocupatia de Ajutor
mecanic auto se refera la tipul realist, conventional si intreprinzator.
Ajutorul mecanic auto (RCI)
Realist
Conventional
Intreprinzator
Interesele realiste(R) se manifest prin tendina unei persoane de a

se ndrepta spre activiti care presupun manipularea obiectelor,
mainilor i instrumentelor necesare in operatiile de intretinere si
reparatii ale autovehiculelor.
Interesele de tip convenional(C) presupun preferina pentru
activiti care necesit manipularea sistematic i ordonat a unor
date sau obiecte ntr-un cadru bine organizat i definit.
Interesele de intreprinzator (C) se manifest prin preferina pentru
activiti care permit iniiativ si autonomie in procesul de
identificare a disfunctionalitatilor la diferitele sisteme si mecanisme
ale autovehiculelor
Pagina 42 din 53
Tipul ideal al Ajutorului mecanic auto corespunde unei persoane indemanatice, ordonate,
atente la detalii si care manifesta interes pentru activitati care presupun manipularea
obiectelor si instrumentelor desfasurate in cadre bine oganizate si definite.
In cazul Ajutorului mecanic auto satisfactia profesionala deriva din posibilitatea de a dobandi
noi cunostinte si deprinderi in vederea extinderii rutei educationale si profesionale catre
calificarea de nivel 2, de mecanic auto.
Ajutor de mecanic auto este o persoana motivata atat de posibilitatea de a-si pune in
aplicare cunostintele si abilitatile dobandite cat si de realizarea personala si recompansa
financiara a muncii.
Practicantul acestei ocupatii trebuie sa fie o persoana responsabila, disciplinata si riguroasa,
deoarece in cazul acestei ocupatii, ca si in cazul lucratorului instalator, exista o rapundere
mare pentru consecintele muncii efectuate.
Totodata, ajutorul de mecanic auto trebuie s fie o persoan de natura cooperanta in
vederea stabilirii unor relatii de munca armonioase atat cu supervizorul direct cat si cu
ceillati lucratori din atelierul de reparatii auto
Profilul ideal de personalitate a Lucratorului instalator si valorile de munca atasate acestei

ocupatii:
Integritate, disciplina, asumarea responsabilitatii
Responsabilitate fata de consecintele actelor sale
Persoana cooperanta
Ambitie si dorinta de invatare activa la locul de munca in vederea accederii la un nivel
superior de calificare.
Contextul muncii
Conditiile de munca, atat cele referitoare la mediul fizic, cat si cele de natura socioorganizationala, prezinta urmatoarele particularitati:
Locaia muncii: majoritatea activitilor se desfoar n spaii protejate (ateliere, hale
etc.); exist situaii (lucrri de urgen, asisten tehnic pe drumurile publice) cnd
activitile se desfoar n aer liber/spaii neprotejate;
Pagina 43 din 53
Expunere la riscuri de nivel mediu: datorit specificului activitii exist riscul

accidentelor de natur mecanic (plgi prin zdrobire sau strivire); ocupatia implic si un
nivel destul de ridicat al zgomotului, poziii ne-uzuale (n picioare, aplecat, ghemuit) i
expunerea la noxe in cazul n care se lucreaz n ateliere neventilate corespunztor;
Efortul depus: in unele cazuri, manipularea unor obiecte voluminoase necesita un effort
fizic considerabil;
n general, sarcinile sunt structurate i repetitive;
Activitile ajutorului mecanic auto implic o frecven ridicat a interaciunilor
interpersonale (cu clienii, cu ali colegi de munc), mai ales n atelierele mici;
Nivelul de supervizare minim: Ajutorul mecanic auto nu are angajai n subordine;
Relatii de subordonare: lucreaza sub directa supervizare a mecanicului auto/ sefului de
atelier.
Relaii de cooperare: cand este cazul, cu tinichigii auto, vopsitori auto, recptionist piese
de schimb,etc
Activitatile desfasurate de catre Ajutorul mecanic auto au loc in principal in atelierul de
reparatii auto. Desi dispune de un spatiu de lucru controlat, activitatea ajutorului mecanic
auto implica o serie de riscuri legate mai ales de posibile accidente de natura mecanica sau
de un nivel destul de ridicat al zgomotului si a expunerii la noxe.
In general, ocupatia de ajutor mecanic auto implica activitati structurate si repetitive ceea ce
implica un grad relativ scazut al autonomiei si libertatii de decizie la locul de munca.
Ajutorului de mecanic auto i se solicita un grad ridicat de disciplina in relatia cu supervizorul
direct si intretinerea unor bune relatii de cooperare cu ceilaltlti lucratori din atelierul de
reparatii.
Ruta educationala si profesionala a ajutorului de mecanic auto prezinta urmatoarele
caracteristici:
Nivel mediu de instruire: liceu sau coal profesional indiferent de profil; reprezinta un
avantaj urmarea cursurilor unui liceu sau scoala profesionala cu profil mecanic/
transporturi auto
Nivel 1 de calificare conform nomenclatorului calificarilor din Romania;
Alte studii, cursuri i specializri: absolvirea unui curs de ajutor mecanic auto autorizat
de catre CNFPA
datorita dezvoltarii fara precedent a parcului auto national;
Asteptari salariale: (1,5-2) * Salariu minim pe economie
Pagina 44 din 53
Ocupatii similare: Lucrator Mecanic in motoare/ Motorist/ Mecanic Auto/

Electromecanic Auto
Calificarea de ajutor mecanic auto (nivel 1 de calificare) poate fi obtinuta de catre absolventii
invatamantului comprehensiv sau minim obligatoriu (8-10 clase) ce parcurg un curs de de
formare profesionala in ocupatia de ajutor mecanic organizat de catre un centru de formare
continua autorizat de catre CNFPA.
Ajutorul de mecanic auto isi poate extinde ruta profesionala odata cu obtinerea calificarii de
mecanic auto prin absolvirea unui curs de calificare profesionala de nivel 2.
Cea de a-II-a ruta educationala este constituita din unitatile de invatamant organizate si
acreditate de catre Ministerul Educatiei. Prin absolvirea unei scoli de arte si meserii sau a
claselor a-IX-a si a-X-a din cadrul invatamantului tehnologic liceal profil Mecanic/
Transporturi se poate dobandi nivelul 1 de calificare in ocupatia de Lucrator in mecanica de
montaj, intretinere si reparatii, care reprezinta echivalentul Ajutorului de mecanic auto din
ruta de formare continua.
Ruta profesionala a lucratorului in mecanica de motoare poate fi extinsa prin absolvirea
anului de completare (clasa XI) ce permite dobandirea nivelului 2 de calificare (mecanic
auto) si mai departe prin absolvirea clasei a XIII-a si dobandirea nivelului 3 de calificare
(tehnician mecanic pentru intretinere si reparati sau maistru mecanic auto).
Ocupaia de ajutor mecanic auto este preferat de ctre 25,7% din populaia rural
neocupat din judeele int ale proiectului.
Meseria de ajutor mecanic auto este vizat aproape exclusiv de ctre brbai (97,2 % din
totalul celor care prefer aceast ocupaie) ceea ce confirm faptul c aceast ocupaie este
puternic asociat cu persoanele de sex masculin.
Intenia de formare are o inciden relativ mai mare n judeele Dmbovia, Galai, Sibiu i
Olt i este preferat deopotriv de ctre persoanele de vrst tnr ( 42 % din totalul celor
care prefer aceast ocupaie) i cei de vrsta medie (40%).
De asemenea, trebuie remarcat c aceast oportunitate de formare este preferat mai
degrab de ctre omerii de lung durat (cei care nu au fost angajai n ultimile 6 luni pn
la data efecturii cercetrii).
Pagina 45 din 53
Principalele rezultate ale cercetarii

Lucratorul comercial
Lucratorul comercial (Vanzatorul) ofer clienilor marfa solicitat i realizeaza formele de
vnzare.
Lucratorul comercial trebuie in primul rand sa posede competente legate de buna
comunicare cu clientii.
n vederea ndeplinirii sarcinilor sale, lucratorul comercial trebuie s dein in principal
cunotine legate de furnizarea serviciilor catre clienti si notiuni minime de tehnica vanzarilor
si marketing.
Practicarea acestei ocupaii presupune in primul rand aptitudini de comunicare verbala.
Stilul de munca a unui vanzator eficient se bazeza pe auto control, adaptabilitate, flexibilitate
si rezistenta la stres.
Tipul ideal al lucratorul comercial este reprezentat de o persoana ce manifesta interes
pentru activitati care presupun manipularea obiectelor in cadre organizatorice bine definite
dispune de sensibilitate sociala si o puternica tendinta spre relatii personale.
Satisfactia profesionla este data de atat de nevoia de autonomie si initiativa, de promovare
si de a conduce echipe, cat si prezenta unor conditii bune de munca.
Lucratorul comercial este o persoana independenta, autonoma, cu o puternica ambitie
personala, dornic de a avansa profesional in posturi de conducere.
Practicantul unei astfel de ocupaii ar trebui s fie o persoan orientat spre aciune,
contiincioas i serioas, amabil n relaiile cu clienii, cu un bun echilibru emoional si nu
in ultimul rand, capabil s efectueze timp ndelungat acelai tip de sarcini.
Ocupatia de lucrator comercial implica activitati structurate, repetive, executate cu presiune
de timp (mai ales atunci cand traficul in magazin este intens) iar frecventa mare a
interactiunilor poate creste probabilitatea situatiilor conflictuale client-vanzator.
Practicantii acestei ocupatii sunt absolventi ai unei scoli profesionale sau ai clasei a X -a a
unei forme de invatamant liceal, indiferent de profil dar adeseori constituie un avantaj
alegerea domeniul economic/ comert.
Pagina 46 din 53
Calificarea de Lucrator comercial poate fi de obtinuta si de persoanele ce absolva un curs de

de formare profesionala (in ocupatia de Lucrator comercial) organizat de catre un centru de
formare continua autorizat de catre CNFPA.
Ocupatia de lucrator in comert se situeaza pe prima pozitie in topul preferintelor de formare
profesionala, aproape jumatate dintre subiectii cercetarii (48,6%) fiind interesati sa urmeaza
un astfel de curs de calificare.
Aceasta ocupatie este preferata mai degraba de catre femei (68,4% din totalul celor
interesati in a urma o astfel de ocupatie), fata de numai 31,6 % din total barbati, ceea ce
confirma faptul ca aceasta ocupatie este relativ asociata persoanelor de sex feminin.
Intentia de formare are o incidenta relativ mai mare in judetele Olt si Dambovita in cadrul
grupelor de varsta tanara si medie (46,3% din totalul celor interesati din grupa de varsta
pana in 24 ani fata de 44,9 % din grupa de varsta 25-45 ani si de numai 8,8% din grupa de
varsta de peste 45ani).
Totodata trebuie remarcat ca aceasta oportunitate de formare este preferata mai degraba
de catre persoanele care nu au fost angajate vreodata pana la momentul desfasurarii acestei
cercetari.
Lucratorul in gospodaria agroturistica
Lucrtorul din gospodria agroturistic desfoar atat activiti de natura agricola si
zootehnica cat si activitati specifice organizarii actiunilor de turism.
Ocupaia presupune dobandirea de competente legate de primirea i comunicarea cu
turitii, instalarea unui climat atractiv si antrenarea cu profesionalism a turitilor n activiti
proprii gospodriei agroturistice.
Lucratorul in gospodaria agroturistica trebuie s dein in principal cunotine legate de
traditiile si specificul zonei.
Ocupatia necesita dobandirea unor deprinderi in ceea ce priveste formele si regulile de
comunicare si primire a turistilor si de rezolvare a problemelor ce pot interveni de-a lungul
perioadei de sejur.
Capacitatea de concentrare, de mobilizare, amabilitatea i promptitudinea reprezint cteva
aptitudini absolut necesare unui lucrtor n gospodria agroturistic.
Stilul de munca a unui lucrator in gospodaria agroturistica are la baza un bun management al
timpului si o buna capaciate de organizare si planificare a diverselor activitati subsumate
ocupatiei.
Pagina 47 din 53
Tipul ideal al lucratorului in gospodaria agroturistica corespunde unui bun organizator si

initiator de activitati, ce manifesta interes pentru activitati care presupun manipularea
obiectelor si instrumentelor si care dispune de sensibilitate sociala si aplecare catre relatiile
interpersonale.
Lucratorul in gospodaria agroturistica este o persoana independenta, autonoma, ce
manifesta grija pentru alte persoane, dar in acelasi timp, este un bun organizator,
coordonator si comunicator.
Lucratorul in gospodaria agroturistica are o atitudine amabil, orientat spre nevoile
clientului, dar in acelasi timp da dovada de rigurozitate n organizarea i controlul
activitilor interne.
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica implica activitati variate, structurate sau
nestructurate ceea ce implica un grad relativ ridicat al libertatii de decizie si de asumare a
responsabilitatii.
In cazul acestei ocupatii nu exista stereotipii legate de sex sau varsta privind practicantii
acestei meserii.
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica necesita o calificare profesionala de nivel 1.
Practicantii acestei ocupatii sunt fie absolventi ai unei scoli profesionale sau ai clasei a X - a
unei forme de invatamant liceal, fie absolventi a unui curs de calificare in ocupatia de
lucrator in gospodaria agroturistica.
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica constituie cea de-a doua preferinta de
formare a populatiei neocupate din mediul rural, 31,1 % dintre subiecti fiind interesati sa
urmeze un astfel de curs de formare profesionala.
Aceasta ocupatie este preferata in mod aproximativ egal atat de catre femei (52,9 % din
totalul celor interesati sa urmeze un astfel de curs de formare) cat si de catre barbati (47,1).
Intentia de formare are o incidenta relativ mai mare in judetele Brasov, Sibiu, Dambovita si
Galati, zone de regula cu nivel ridicat al activitatilor agroturistice si relativ mai mica in judete
precum: Olt, Dolj si Braila.
Trebuie remarcat ca aceasta ocupatie este preferata, mai degraba, de catre persoanele de
varsta tanara (55% din totalul celor interesati sa urmeze un astfel de curs de formare), in
comparatie cu cei de varsta medie (34,5%) si cei din grupa de varsta inaintata (10%).
Pagina 48 din 53
Ocupatia de lucrator in gospodaria agroturistica este preferata atat de catre cei care nu au
fost niciodata angajati cat si de catre somerii de scurta sau lunga durata.
Datele cercetarii confirma popularitatea acestei ocupatii si totodata faptul ca aceasta
meserie nu este asociata cu diverse stereotipii legate de gen, varsta sau nivel educational.
Ingrijitorul la domiciliu
Practicanii acestei ocupaii ofer servicii de ngrijire personal la domiciliul persoanelor care
nu se pot autoservi (infirmi, btrni).
Ocupatia presupune competente legate de comunicare, intrucat majoritatea activitailor se
desfoar n permanent colaborare atat cu persoana asistat, cat si cu familia acestuia sau
cu echipa medical.
ingrijitorul de batrani la domiciliu trebuie s dein in principal cunotine legate de de
terapia i consilierea batranului asistat.
Activitatea ingrijitorului necesita cunostinte medii de medicina si o buna cunoastere a
tehnicilor de acordare a primului ajutor.
Ingrijitorul de batrani la domiciliu trebuie sa dispuna de capacitatea de a monitoriza si
reactiona rapid la situatiile complexe care pot aparea in procesul de asistare si ingrijire.
Deciziile pe care ingrijitorul este nevoit adeseori sa le faca au un impact ridicat asupra starii
de confort si sanatate a batranului asistat.
Ocupatia de ingrijitor la domiciliu necesit rabdare, calm, auto control, solicitudine si
adaptabilitate la nevoile si problemele persoanei asistate.
Ingrijitorul batrani la domiciliu trebuie totodata sa dispuna de forta statica si de rezistenta a
trunchiului corporal datorita efortului fizic implicat de mobilizarea si transportul persoanei
asistate.
Tipul ideal al practicantului acestei ocupatii corespunde unei persoane ce manifesta o
puternica sensibilitate fata de nevoile persoanelor neajutorate, dovedeste pricepere la
manipularea obiectelor si instrumentelor medicale si care prefera un cadru de munca bine
organizat si definit.
Acordarea de ajutor persoanelor in nevoie si suferinde reprezinta sursa principala a
satisfactiei in munca a ingrijitorului la domiciliu.
Pagina 49 din 53
Practicantul acestei ocupaii este o persoan cu o puternica sensibilitate sociala, orientat

spre aciune, contiincioas i serioas, riguroas n realizarea sarcinilor, capabil s
efectueze timp ndelungat acelai tip de sarcini, cu un bun echilibru emoional.
Dupa cum se poate vedea chiar din titlul ocupatiei din COR, exista o puternica perceptie,
conform careia aceasta ocupatie este mai bine indeplinita de catre persoanele de sex
feminin.
Ocupatia de ingrijitor batrani la domiciliu necesita un nivel de calificare 1.
Desi nomenclatorul calificrilor profesionale pentru care se asigur pregtirea prin coala de
arte i meserii include calificarea profesionala de Ingrijitor batrani la domiciliu, un numar
foarte mic de licee cu profil de asistenta medicala/ sanitar dispun de aceasta calificare in
oferta lor educationala.
Prin urmare consideram ca principala ruta de formare pentru aceasta ocupatie o constituie
sistemul de formare continua constituit din centrele formare pentru adulti.
Ocupatia de Ingrijitor batrani la domiciliu este preferata de catre 25% din populatia rurala
neocupata cu resedinta in zonele de implementare a proiectului, situandu-se la foarte mica
distanta fata de ocupatia de Ajutor mecanic auto preferata de catre 25,7% dintre indivizi.
Aceasta ocupatie este preferata in principal de catre femei (93 % din totalul celor interesati
sa urmeze un astfel de curs de formare), intentia de formare avand o incidenta aproximativ
egala in toate judetele tinta ale proiectului.
Datele cercetarii confirma faptul ca aceasta meserie este puternic asociata cu persoanele de
gen feminin, insasi titulatura ocupatiei din nomenclatorul COR fiind specificata la genul
feminin.
Aceasta ocupatie este vizata mai degraba de catre persoanele de varsta medie (48,6% din
totalul celor interesati sa urmeze un astfel de curs de formare), de cei de varsta tanara
(34,3%) si de cei din grupa de varsta inaintata (17,1%).
Ocupatia de ingrijitor este preferata mai degraba de catre somerii de lunga durata (care nu
au avut un angajament de munca in ultimile sase luni pana la data efectuarii cercetarii) si de
catre cei care nu au fost niciodata angajati.
Pagina 50 din 53
Lucratorul instalator pentru constructii

Lucratorul instalator pentru constructii executa si monteaza instalatiile exterioare si
interioare de alimentare cu apa, instalatiile de canalizare si cele de ridicare a presiunii apei.
Lucratorul instalator in constructii trebuie sa detine in principal competente tehnice
specifice.
Lucratorul instalator pentru constructii trebuie s detin cunostinte teoretice si deprinderi
practice din domeniile: mecanic, hidraulic, instalatii termice sisanitare si materiale de
constructii.
Lucratorul instalator va trebui sa manifeste o buna capacitate de invatare activa la locul de
munca in vederea accederii la nivelul urmator de calificare in ocupatia de Instalator apacanal sau Instalator instalatii tehnico sanitare si gaze.
Lucratorul trebuie sa aiba unele aptitudini absolut necesare pentru a putea s ndeplineasc
cerintele legate de aceast ocupatie si anume: atentie, ndemnare, putere de analiz si
decizie, spirit de echipa si adaptabilitate la situatiile noi de munca.
Lucratorul instalator trebuie sa dea dovada de concentrare, atentie la detalii, ndemnare,
precizie, acuratete i rigurozitate n efectuarea operaiilor specifice.
Tipul ideal al Lucratorului instalator corespunde unei persoane indemanatice, atente la
detalii, care manifesta interes pentru activitati ce presupun manipularea obiectelor si
instrumentelor in contexte mai putin structurate caracterizate de nivele medii de
creativitate.
In cazul Lucratorului instalator satisfactia profesionala deriva din posibilitatea de a avea
acces la dobandirea unor cunostinte si deprinderi necesare extinderii rutei profesionale catre
calificarea de Instalator, nivel 2 de calificare.
Lucratorul instalator ar trebui sa fie o persoana responsabila, meticuloasa, riguroasa si
exacta, cu o mare aplecare asupra lucrului bine facut, deoarece in cazul acestei ocupatii
exista o rapundere mare pentru consecintele muncii efectuate.
Condiiile de munc sunt considerate ca fiind grele, munca necesitand eforturi fizice mari
impuse de manevrarea i micarea obiectelor, utilizarea vehiculelor si a instrumentelor
mecanice din dotare.
Sarcinile sunt preponderent structurate i repetitive dar exista si situatii care impun un
anumit nivel de creativitate.
Pagina 51 din 53
Calificarea de Lucrator instalator pentru constructii (nivel 1 de calificare) poate fi obtinuta de

persoanele ce absolva un curs de de formare profesionala in ocupatia de Lucrator instalator
Cerinta minima de acces la un astfel de curs o constituie absolvirea invatamantului
comprehensiv (8 clase).
Ocupaia de lucrtor instalator ocup ultima poziie n topul preferinelor de formare
profesional a populatiei rurale neocupate, doar 17,9% din populaia investigat fiind
interesat s urmeze un astfel de curs de calificare profesional.
Aceasta ocupatie este preferata exclusiv de catre barbati, 36,2% din intreaga populatia de
sex masculin investigata manifestandu-si intentia de a incepe un stagiu de pregatire
profesionala in aceasta meserie.
Intenia de formare pentru aceast ocupaie prezint o inciden relativ mai mare n judeul
Galai, comparativ cu celelalte judee int ale proiectului.
n ceea ce privete distribuia rspunsurilor pe grupe de vrst, aceast ocupaie este
preferat mai degrab de ctre persoanele de vrst tnr (44 % din totalul celor interesai
s urmeze un astfel de curs de formare), dar i de cei de vrst medie (38%) sau de cei din
grupa de vrst naintat (18%).
Ocupaia de lucrtor instalator pentru construcii este preferat att de ctre cei care nu au
fost niciodat angajai ct i de ctre omerii de lung durat.
Datele cercetrii confirm relativa popularitate a acestei ocupaii n cadrul brbailor i
stereotipia c aceasta meserie este exclusiv asociat cu persoanele de sex masculin.
Ajutorul Mecanic Auto

Practicanii acestei ocupaii realizeaz o serie de activiti de ntreinere a autovehiculelor
sub directa supervizare a mecanicului auto.
n munca ajutorului mecanic auto preponderente sunt competenele tehnice care decurg din
necesitatea de a utiliza, testa si actiona in mod adecvat echipamentele specifice de lucru.
Ocupatia necesita cunostinte minime de mecanica auto si o buna capacitate de invatare
activa la locul de munca in vederea accederii la nivelul urmator de calificare, cel al ocupatiei
de mecanic auto.
Ajutorul de mecanic auto trebuie sa dea dovada de concentrare, atentie la detalii,
ndemnare, precizie, acuratete i rigurozitate n efectuarea operaiilor specifice sau la
manipularea instrumentelor si echipamentelor.
Pagina 52 din 53
Practicantul unei astfel de ocupatii trebuie sa dea dovada de ndemnare, atentie

distributiva, precizie, acuratete i rigurozitate n efectuarea operaiilor specifice
Exercitarea ocupaiei de Ajutor mecanic auto poate fi realizat cu succes de persoane care
manifest nclinaie ctre lucrurile din afara propriei persoane, atenie orientat ctre
ambiana fizic i social si orientarea spre aciune.
Acestia sunt persoane contiincioase, corecte, serioase, ce manifesta comportamente
orientate spre scopuri clar delimitate si dau dovada de rigurozitate n realizarea sarcinilor
prin contientizarea regulilor.
Tipul ideal al Ajutorului mecanic auto corespunde unei persoane indemanatice, ordonate,
atente la detalii si care manifesta interes pentru activitati care presupun manipularea
obiectelor si instrumentelor desfasurate in cadre bine oganizate si definite.
Practicantul acestei ocupatii trebuie sa fie o persoana responsabila, disciplinata si riguroasa,
deoarece in cazul acestei ocupatii, ca si in cazul lucratorului instalator, exista o rapundere
mare pentru consecintele muncii efectuate.
In general, ocupatia de ajutor mecanic auto implica activitati structurate si repetitive ceea ce
implica un grad relativ scazut al autonomiei si libertatii de decizie la locul de munca.
Calificarea de ajutor mecanic auto (nivel 1 de calificare) poate fi obtinuta de catre absolventii
invatamantului comprehensiv sau minim obligatoriu (8-10 clase) ce parcurg un curs de de
formare profesionala in ocupatia de ajutor mecanic.
Ajutorul de mecanic auto isi poate extinde ruta profesionala odata cu obtinerea calificarii de
mecanic auto prin absolvirea unui curs de calificare profesionala de nivel 2.
Ocupaia de ajutor mecanic auto este preferat de ctre 25,7% din populaia rural
neocupat din judeele int ale proiectului.
Meseria de ajutor mecanic auto este vizat aproape exclusiv de ctre brbai (97,2 % din
totalul celor care prefer aceast ocupaie) ceea ce confirm faptul c aceast ocupaie este
puternic asociat cu persoanele de sex masculin.
Intenia de formare are o inciden relativ mai mare n judeele Dmbovia, Galai, Sibiu i
Olt i este preferat deopotriv de ctre persoanele de vrst tnr ( 42 % din totalul celor
care prefer aceast ocupaie) i cei de vrsta medie (40%).
De asemenea, trebuie remarcat c aceast oportunitate de formare este preferat mai
degrab de ctre omerii de lung durat (cei care nu au fost angajai n ultimile 6 luni pn
la data efecturii cercetrii).
Pagina 53 din 53

Studiu - Analiza Profile Ocupationale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu - Analiza Profile Ocupationale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

+

Analiza profilurilor profesionale ale oportunitatilor

Obiectivele cercetarii ................................................................................................................. 3

Metodologia de cercetare .......................................................................................................... 7

Profilul profesional al oportunitatilor ocupationale non agricole ............................................. 8

Principalele rezultate ale cercetarii .......................................................................................... 45

Principalele activitati si competente

Analiza intereselor profesionale repezinta un tip de analiza motivationala ce are drept

Interesele realiste(R) se manifest prin tendina unei persoane de a se ndrepta

Sursele satisfactiei profesionale reprezinta asteptarile pe care un individ le are in ceea ce

Inclinaie psihologic deosebit ctre lucrurile din afara propriei

Fiecare oportunitate ocupationala non agricola va fi analizata prin prisma elementelor

Grupa de baza 5220

Principalele activitati si competente

n exercitarea acestor atribuii sunt implicate i alte activiti care se refer la :

Deprinderi de rezolvare de probleme

Aptitudini psihomotorii, senzoriale i fizice.

Acuitate vizual apropiat

Dexteritatea digitala si manuala, rezistena trunchiului corporal(lucratorul comercial este

Caracteristici de personalitate ale lucratorului comercial

Interesele de tip convenional(C) presupun preferina pentru

Tipul ideal al lucratorul comercial este reprezentat de o persoana care pe de o parte

Nivel de calificare 1 conform nomenclatorului calificarilor din Romania (CNFPA)

Lucratorul in gospodaria agroturistica

Lucratori in servicii personale si de

Grupa de baza 5121

Principalele activitati si competente

Organizarea fermei agroturistice

n exercitarea acestor atribuii sunt implicate i alte activiti care se refer la :

1. Exploatarea utilajelor agricole

Totodata, ocupatia necesita si dobandirea unor deprinderi in ceea ce priveste formele si

Servicii clieni i personal

Deprinderi de gestionarea resurselor

Tehnologia de cultur a plantelor i creterii

Deprinderi de rezolvare de probleme

Amenajarea spaiilor verzi i de agrement

Cunostintele de furnizare a serviciilor catre clienti (turisti) cuprind principii i procese de

Aptitudini psihomotorii, senzoriale i fizice.

Lucrtorul n gospodria agroturistic asista turitii pe toata perioada sejurului.

Totodata, Lucratorului in gospodaria agroturistica I se solicita o buna capacitate de a reine i

Caracteristicile de personalitate ale lucratorului in gospodaria agroturistica

Interesele realiste (R) se manifest prin tendina unei persoane de a

Tipul ideal al lucratorului in gospodaria agroturistica corespunde unui bun organizator si

Surse ale satisfaciei profesionale

Nivelul de educaie i calificare

Nivel de calificare 1 conform nomenclatorului calificarilor din Romania.

Grupa minora 513

Grupa de baza 5133

Ocupatia de Ingrijitor batrani la domiciliu se regaseste in COR sub denumirea de ingrijitoare

1. Acordarea ngrijirilor igienice pentru persoana asistat (inclusiv igienizarea camerei,

n exercitarea acestor atribuii sunt implicate i alte activiti care se refer la :

Respectarea i aplicarea corecta a prescripiile medicale;

Ocupaia implica o sfer larg de competene necesare bunei desfurari a activitii de

Servicii clieni i personal

Deprinderi de rezolvare a problemelor

Cunostintele de terapie i consiliere se refera la principiile, metodele i procedurile de

Practicarea acestei ocupaii presupune prezenta aptitudinilor de expresivitate verbala (

Aptitudini psihomotorii, senzoriale i fizice.

Viteaza ajustrii rspunsului n

Dexteritatea manuala si digitala, claritatea vorbirii, o buna recunoastere a vorbirii altei

Caracteristici de personalitate ale Ingrijitorului batrani la domiciliu

Interesele sociale (S) implic sensibilitate sociala si orientarea catre

Tipul ideal al practicantului acestei ocupatii corespunde unei persoane ce manifesta o