Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MARINELA GEAMĂNU
•
EFICIENŢĂ ECONOMICĂ
I. Geamănu, Marinela
33(075.8)
EFICIENŢĂ ECONOMICĂ
10
Autorii
11
1.1. Definiţie
Categoria de eficienţă, aplicată în foarte multe domenii ale
activităţii umane cu varianta sa cvasiechivalentă – eficacitate, în
cei mai generali termeni, reprezintă caracterizarea calitativă a
rezultatului desfăşurării unei acţiuni a omului care presupune
luarea în considerare a unui volum de efort fizic şi intelectual,
concretizat într-un volum de muncă vie sau trecută, anterior
consumată.
Eficienţa este un termen relativ, iar corecta sa determinare
şi percepere este extrem de importantă pentru activitatea
oamenilor. Tocmai datorită acestui fapt, întotdeauna eficienţa va
fi relativizată unui anumit criteriu. Atunci când afirmăm că o
economie sau o firmă este mai eficientă decât alta, avem în
vedere o comparaţie în funcţie de un anumit criteriu sau indi-
cator (producţia pe salariat, randamentul pe hectar sau producţia
pe maşină etc.).
Criteriul general al eficienţei în economie este valoarea,
care reprezintă o noţiune subiectivă, în sensul dorinţei cuiva de a
avea un anumit lucru, aprecierea valorii fiind destul de dificilă,
mai ales în condiţiile cerinţei de maximizare a acesteia (a
profitului şi utilităţii unui bun sau serviciu), ceea ce, implicit,
presupune şi aspecte normative legate de recomandări de
instrumente şi politici economice, pe baza comparaţiei dintre
mai multe variante de politici.
13
14
15
16
19
T M
Asimptotă
R A
E = curba eficienţei
R3
C
R2 B
Zona Eficienţă R = Ch
eficienţei
Zona
ineficienţei
R1 A (Ch=R)
Ineficienţă
23
28
33
în care: ∏ = produs;
ai = coeficient regresie;
xi = factor de influenţă.
34
y = AF1 × F2 × ... × Fn
Din această relaţie, se pot deduce mărimile coeficientului
eficienţei integrale care, de această dată, are un fundament mai
extins al integralităţii sale, fiind luaţi în considerare n factori de
influenţă.
Întrebări de autoevaluare
1. Cum definim eficienţa economică?
2. Care sunt criteriile de eficienţă/ineficienţă?
3. Când se realizează optimul de piaţă?
4. Care este relaţia dintre echilibrul costurilor şi venitu-
rilor marginale şi eficienţă?
5. Ce semnificaţie au parametrii ecuaţiei de regresie
simplă?
37
Teste-grilă
38
39
41
La o primă abordare, toate cele patru variante par să fie egale din
punctul de vedere al volumului cheltuielilor de investiţii
(900 u.m.). Dacă vom ţine seama de faptul că pe măsură ce
fondurile de investiţii se imobilizează pe o perioadă mai lungă, pe
atât pierderile de efect (venit) vor fi mai mari, atunci, pentru a
vedea care este cea mai bună variantă, trebuie să ponderăm fiecare
sumă anuală cheltuită cu numărul de ani de imobilizare, în felul
următor:
V1 = 100 × 3 ani + 300 × 2 ani + 500 × 1 an = 1.400 u.m.
V2 = 550 × 3 ani + 200 × 2 ani + 150 × 1 an = 2.200 u.m.
V3 = 200 × 3 ani + 300 × 2 ani + 400 × 1 an = 1.600 u.m.
V4 = 400 × 3 ani + 400 × 2 ani + 100 × 1 an = 2.100 u.m.
44
varianta
anul V1 V2 V3 V4
Lei
Q
Ch
PROFIT
PROFIT Pierdere
Tr Ta Tn Td Ani
Tef Tp
Tf
Ch
PROFIT
Pierdere
PROFIT Pierdere
Tr Ta Tn Td Ani
Tf
48
S2
Ch
S1
0 T1
Tr Tf
49
Întrebări de autoevaluare
51
Teste-grilă
52
53
57
58
cost
beneficiu
preţ
CMP
Ep
P1
BMP
Q
0 Q1 cantităţi, producţie
60
61
ES
P2 CMP
CME Ep
P1
CMS
BMP
CMP
Q
0 Q2 Q1 Cantitate, producţie
cantitate, producţie
Graficul 6. Reprezentarea grafică a eficienţei economice
cu externalităţi negative
62
63
P2 M A
P1 D
CME BMP = BMS
CMP
0 Q2 Q1 Q
64
1. Vt = ? 0Q2; CME
Vt = 0Q2 × CME; exprimat în u.m.
2. 0Q2 = ? Vt; CME
Vt
0Q2 = ; exprimat în cantităţi
CME
3. CME = ? 0Q2; Vt
V
CME = t ; exprimat în u.m.
0Q2
4. BSN = ? CME; ΔQ
ΔQ × CME
BSN = ; exprimat în u.m.
2
5. CME = ? BSN; Q2Q1
2 BSN
CME = ; exprimat în u.m./cantitate
Q2 Q1
6. ΔQ = ? BSN; CME
2 × BSN
ΔQ = ; exprimat în cantităţi
CME
66
67
68
Pret BMS
Cost CMP = CMS
Beneficiu BMP
C
P4
P3 B
P2 M
D
P1 A
BME
BMP
0 Q1 Q2 Q
69
70
întrucât AB = BME.
În mod orientativ, statul va plăti indirect producătorului o
subvenţie egală cu produsul dintre cantitatea optimă din punct
de vedere social şi beneficiile marginale externe pe care le gene-
rează producătorul respectiv la o unitate de produs sau serviciu.
Dar subvenţiile corective mai pot genera şi ceea ce numim
beneficiul social net (BSN), ca urmare a unor efecte propagate
favorabile cererii, cum ar fi folosirea temporară a subvenţiilor în
depozitele bancare sau în alte scopuri.
71
Întrebări de autoevaluare
1. Precizaţi care sunt criteriile de optimalitate din punct de
vedere social.
2. Ce înseamnă optimul Pareto?
3. De câte tipuri sunt externalităţile?
4. Ce reprezintă externalităţile negative?
5. Prin ce se realizează internalizarea externalităţilor nega-
tive?
72
Teste-grilă
73
74
76
77
în care: P = profit;
V = venituri;
A = active;
Kpr = capital propriu.
78
81
CA Mf a Mf n Qe CA
• = × × ×
Mf Mf Mf a Mf n Qe
VA Mf a Mf n Qe VA
• = × × ×
Mf Mf Mf a Mf n Qe
Pe Mf a Mf n Qe Pe
• = × × × ,
Mf Mf Mf a Mf n Qe
în care: Qe = producţia exerciţiului;
Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe totale;
Mf a = valoarea medie a mijloacelor fixe active;
Mf n = valoarea medie a mijloacelor fixe noi;
CA = cifra de afaceri;
VA = valoarea adăugată;
Pe = profitul din exploatare.
⎛ P ⎞
afaceri ⎜ ⎟.
⎝ CA ⎠
82
85
86
Întrebări de autoevaluare
1. Ce reprezintă rentabilitatea economică?
2. Cum se determină rata rentabilităţii economice?
3. Care sunt modelele cu ajutorul cărora se analizează rata
rentabilităţii financiare?
4. Ce este rata rentabilităţii comerciale?
5. Cum se determină rata rentabilităţii capitalului real şi
ocupat?
6. Care este formula de calcul a eficienţei fondurilor fixe?
7. Câte categorii de efecte de levier cunoaşteţi şi care sunt
acestea?
8. Când are loc efectul de levier pozitiv?
9. Când se produce efectul de levier negativ?
10. Când apare efectul de levier nul?
Teste-grilă
87
CA
5. Ce se determină cu ajutorul formulei :
Mf a
a) înzestrarea tehnică a muncii;
b) pârghia financiară;
c) eficienţa fondurilor fixe.
88
89
90
y
Y11
y2
Y2
Beneficii
CF
Pierderi
x
X
CA
PR
92
y Y
Beneficiii
X
x
0 Pierderi PR CA
y1Y1
y2Y2
y1 = x
Y1=x
Beneficii
Y2=ax+b
PR y2 = ax+b
Pierderi
Xx
0 CA
93
– lei -
Elemente Sumă %
94
Trimestrul 1 2 3 4
CA 440 400 240 220
PR 910
• Punctul mort = × 360 = × 360 zile = 252 zile
CA 1.300
sau 8 luni şi 12 zile
Perioada CA cumulată
Trim I 440
Trim II 840 PR se situează între aceste două
Trim III 1.080 niveluri ale cifrei de afaceri (CA).
Trim IV 1.300
95
a) Modificarea de structură
Determinarea noului prag al rentabilităţii atunci când au
loc schimbări structurale, ne permite evaluarea cifrei de afaceri
necesare pentru a acoperi cheltuielile fixe suplimentare şi a
aprecia rentabilitatea operaţiunii de a achiziţiona un nou echipa-
ment investiţional sau de a angaja personal permanent.
Exemplu
Firma ale cărei date economico-financiare le-am prezentat
mai înainte intenţionează să facă o nouă investiţie în a treia lună
a trimestrului III. Cheltuielile fixe, în valoare de 300 mil. lei vor
creşte cu 100 mil. lei. Rata marjei costurilor variabile va rămâne de
30% şi cifra anuală de afaceri previzionată este de 2.400 mil. lei.
96
300 + 100
• Noul prag de rentabilitate = = 1.334 mil.lei
0,30
97
c) Alegerea structurii
Costurile schimbărilor structurale nu sunt independente de
activitatea unei firme decât pentru o capacitate de producţie
determinată. Dacă o întreprindere prevede o schimbare de
structură, atunci este util pentru aceasta să-şi determine pragul
de rentabilitate care-i va permite să-şi acopere sporul de
cheltuieli fixe.
Exemplu
O firmă suportă anual cheltuieli fixe de 400.000 €, care-i
permit să realizeze o cifră de afaceri de 900.000 € cu o rată a
marjei costurilor variabile de 50%. Pentru a-şi mări cifra de
afaceri (CA), întreprinderea trebuie să suporte un supliment de
80.000 € cu cheltuielile fixe. Să se determine pragurile de
rentabilitate şi care este cifra de afaceri minimă pe care între-
prinderea trebuie s-o realizeze pentru a-şi menţine rezultatul.
Să se determine grafic pragurile succesive de rentabilitate.
• Pragul de rentabilitate (PRi), în condiţiile structurii
iniţiale:
400.000
PRi = = 800.000 €
0,50
98
Beneficii
480.000
400.000
Pierderi
PR i PR n X
800.000 960.000
Δ Rezultat de exploatare
Coeficientul pârghiei
= Rezultat de exploatare
de exploatare Δ Cifra de afaceri
Cifra de afaceri
99
Exemplu
O întreprindere realizează o cifră de afaceri de 450.000 €,
iar rezultatul se ridică la 45.000 €. Care va fi variaţia rezultatului
pentru o variaţie a CA de 10.000 € ? RMCV este 45% şi
volumul valoric al costurilor fixe de 140.000 €. Să se calculeze
coeficientul pârghiei de exploatare.
− Rezultatul previzionat = (CA + 10.000) ×0,45 –
– costuri fixe = (450.000 + 10.000) × 0,45 – 140.000 =
= 67.000 €
100
Producţie
Profit
C
CV
I
CV Y CV
A B PM
CF H
CF CF
G
D E
X
100%
101
adică :
⎧ x y + CF
⎨ = {100 y = x × PM − 100 × CF
⎩100 PM
CF
x × CV = x × PM – 100 × CF → x = × 100
PM − CV
CF = cheltuieli fixe;
CV = cheltuieli variabile;
PM = producţia medie anuală.
Exemplu
Considerând o producţie de 148 mild. lei şi un cost de
producţie de 125 mild. lei din care CV = 64 mild. lei, pragul de
rentabilitate va fi:
61
PR = ×100 = 72,6%
148 − 64
102
Întrebări de autoevaluare
1. Ce reprezintă pragul de rentabilitate?
2. Cum se calculează pragul de rentabilitate?
3. Ce permite pragul de rentabilitate unei întreprinderi?
4. Ce este punctul mort?
5. Când se calculează marja de securitate?
6. Care este formula de calcul a indicelui de securitate?
7. Cum este pragul de rentabilitate faţă de cifra de afaceri,
dacă o societate înregistrează profit?
8. Ce determină coeficientul pârghiei de exploatare?
9. Ce exprimă coeficientul pârghiei de exploatare?
10. Care este formula de calcul a coeficientului pârghiei
operaţionale?
Teste-grilă
103
MS
4. × 100 reprezintă formula de calcul a:
CA
a) punctului mort;
b) pragului de rentabilitate;
c) indicelui de securitate.
104
105
107
Exemplu
Un capital iniţial de 10.000 € plasat timp de 150 zile pe un
livret de economii cu o rată a dobânzii de 3% anual va aduce
beneficiarului său:
108
109
C n = C 0 (1 + d) n
110
111
unde: α = 0,04; n = 5
P 5 = 520 × (1 + 0,04) 5 = 632,66
1
2. Factor de actualizare sau discontare, ne arată
(1 + α ) n
cât valorează în prezent o sumă de 1 leu care se aşteaptă să fie
realizată în viitor, după n ani.
α
4. Factorul fondului de reducere, indică
(1 + α ) n − 1
depozitul anual uniform necesar pentru a ajunge la 1 leu într-un
anumit an n. Cu ajutorul său se poate determina cuantumul
uniform al unei plăţi anuale depuse, investite, cu scopul de a
realiza o sumă dorită după un anumit număr de ani.
114
(1 + α) n − 1
5. Factorul de anuitate, indică valoarea în
(1 + α) n × α
prezent a sumei de 1 leu obţinută anual pe o perioadă dată de
timp. Valoarea actuală a factorului de anuitate pentru o perioadă
dată de ani este reprezentată de suma tuturor factorilor de
discontare pentru anii respectivi. Atunci când în calculele bazate
pe indicatorii statici eficienţa este egală pentru mai multe
variante de activităţi sau investiţionale, cu ajutorul acestui factor
putem departaja, selecta, în ordine descrescătoare, variantele în
funcţie de eficienţa lor.
115
(1 + α) n × α
6. Factorul de recuperare a capitalului, este
(1 + α) n − 1
inversul factorului de anuitate şi ne arată cât trebuie să plătim
anual pentru a asigura achitarea unui împrumut de 1 leu în n ani.
Cu ajutorul factorului de recuperare a capitalului, se determină
ratele anuale constante necesare plăţii unui împrumut, la o rată
dată a dobânzii. Suma astfel calculată este formată din rata la
împrumut plus dobânda.
Întrebări de autoevaluare
1. Ce este actualizarea?
2. Precizaţi care sunt factorii de actualizare.
3. Timpul acţionează doar pe întreaga perioadă de
realizare a unui obiectiv investiţional?
4. Cum numim acea rată care face indiferentă alegerea
între o sumă actuală şi una viitoare?
5. Când are loc mecanismul capitalizării dobânzii?
6. Cu ajutorul cărui factor se aduce o sumă prezentă în
viitor?
7. Ce se calculează cu ajutorul factorului de fructificare
sau de compunere pentru 1 an?
8. De cine este determinată valoarea actuală a factorului
de anuitate pentru o perioadă dată de ani?
9. Ce rate sunt determinate cu ajutorul factorului de
recuperare a capitalului?
10. Care este formula de calcul a factorului fondului de
reducere?
117
(1 + α) n − 1
b) ;
(1 + α) n × α
(1 + α) n × α
c) .
(1 + α) n − 1
(1 + α) n − 1
b) ;
(1 + α) n × α
(1 + α) n × α
c) .
(1 + α) n − 1
118
(1 + α ) n − 1
5. Relaţia exprimă:
(1 + α ) n × α
a) factorul de anuitate;
b) factorul fondului de reducere;
c) factorul de recuperare a capitalului.
119
120
121
122
Vtα
• Raport: γ = ,
K tα
123
Eficienţă Va > Ka
Va =Ka
Va < Ka
Timp
Tr Tf
127
Proiect P1 P2 P3 P4
Indicatori
I tα 700 200 300 450
VNAT 200 100 75 60
128
129
Anii 1 2 3 4 5
Ia 10 30 - - -
FLa - - 15 20 23
130
131
∑VNAT
n =1
n =
= 27.080,4 €
134
∑K α
n =1
t =
= 101.580 lei
Ktα(lei)
Deci, CRN α = =
VNAT( valută )
101.580 lei
= = 3,75 lei/€.
27.080,4 euro
135
Întrebări de autoevaluare
1. Ce indicatori utilizează instituţiile financiare interna-
ţionale?
2. Ce reprezintă capitalul angajat?
3. Cum se calculează avantajul net actualizat total?
4. Ce neajunsuri are valoarea netă actualizată totală
(VNAT)?
5. Mărimea venitului net actualizat depinde de valorile
coeficientului de actualizare α?
6. Care este formula de calcul a RIR?
7. Când rata internă de rentabilitate este mai mare decât
rata dobânzii, proiectul este eficient?
8. Care sunt neajunsurile ratei interne de rentabilitate?
9. Ce exprimă cursul de revenire net actualizat?
10. Cum arată comparaţia dintre testul Bruno şi cursul de
schimb?
Teste-grilă
1. RIR reprezintă:
a) rata de actualizare care maximizează VNAT;
b) rata de actualizare pentru care veniturile totale nete
actualizate sunt egale cu cheltuielile totale nete actualizate;
c) rata de actualizare care minimizează Kta;
136
137
141
143
144
145
σ(VNAT )
• CV =
E(VNAT )
146
σ(VNAT )B 700
CVB = = = 0,384
E (VNAT )B 1.820
148
1. Modelul Laplace
Pentru a înţelege esenţa modelului Laplace vom recurge la
un exemplu concret.
Exemplu. O societate comercială producătoare de mobilă
trebuie să aleagă între trei investiţii posibile, ale căror rezultate
sunt în funcţie de preţul mobilei şi dimensiunea cererii.
Întreprinderea a identificat trei situaţii posibile:
• situaţia A: preţul mobilei este ridicat şi cererea slabă;
• situaţia B: preţul mobilei este ridicat şi cererea puter-
nică;
• situaţia C: preţul mobilei este slab şi cererea puternică.
situaţii A B C
investiţii
VNAT 1 (mil. €) 5 10 15
VNAT 2 (mil. €) 2 16 20
VNAT 3 (mil. €) 3 13 32
149
Investiţia VNAT
1 1
× (5 + 10 + 15) = 10
3
2 1
× (2 + 16 + 20 ) = 12,66
3
3 1
× (3 + 13 + 32) = 16
3
2. Criteriul Wald
Criteriul Wald presupune reţinerea soluţiei care maxi-
mizează câştigul minim al fiecărei decizii. Acest criteriu este, de
asemenea, cunoscut sub denumirea de Maximin. În cazul exem-
plului nostru, câştigul minimal este de 5 mil. € pentru prima
investiţie, de 2 mil. € pentru a doua investiţie şi de 3 mil. €
150
3. Criteriul Savage
Cunoscut, de asemenea, sub denumirea de Minimax,
criteriul Savage sugerează reţinerea soluţiei care minimizează
maximul de regret. Regretul corespunde lipsei de câştig care
rezultă dintr-o decizie. El se măsoară plecând de la diferenţa
dintre câştigul obţinut pe baza unei decizii şi câştigul celei mai
bune decizii posibile. În cazul exemplului nostru, atunci când
conjunctura este de primul tip A, câştigul maxim este de
5 mil. €, de 16 mil. € pentru conjunctura de al doilea tip B şi de
32 mil. € pentru cel de-al treilea tip C.
Vom construi tabelul regretelor pentru fiecare investiţie:
situaţii A B C
investiţii
VNAT 1 (mil. €) 0=5–5 6 = 16 – 10 17 = 32 – 15
VNAT 2 (mil. €) 3=5–2 0 = 16 – 16 12 = 32 – 20
VNAT 3 (mil. €) 2=5–3 3 = 16 – 13 0 = 32 – 32
151
152
Întrebări de autoevaluare
1. Care sunt factorii supuşi riscului şi incertitudinii?
2. Ce reprezintă ecartul tip?
3. În ce constă modelul lui Baumol?
4. Care sunt metodele ce permit luarea în calcul a
incertitudinii legate de viitor?
5. Ce este speranţa matematică?
6. Care sunt metodele bazate pe luarea în calcul a
probabilităţilor?
7. Cum definim riscul şi incertitudinea?
8. Care este formula de calcul a abaterii standard?
9. Ce reprezintă coeficientul de variaţie?
10. Care sunt metodele bazate pe teoria jocurilor?
Teste-grilă
σ (VNAT )
4. Cu ajutorul formulei se determină:
E (VNAT )
a) dispersia;
b) abaterea standard;
c) coeficientul de variaţie.
156
157
158
159
160