Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 (Interventii Cognitiv Comportamentala in Depresii)
1 (Interventii Cognitiv Comportamentala in Depresii)
Doctorala, Psihologie
Prefata / 3
9
participantilor / 9
4.5.1.
4.5.2.
4.5.3.
4.5.4.
4.5.5.
4.5.6.
Prefata
9
Inca din primii ani ai facultatii am indragit disciplinele din aria psihologiei clinice, psihoterapiei a caror drum
intortocheat l-am i urmat in specializarile ulterioare i pe care le-am continuat pana la studiile doctorale prezente.
Ataat preferintelor mele de la inceputul studentiei atat la lucrarea de diploma cat i la teza de doctorat am ales drept
procedura metodologica pentru studiu experimentul; toate aceste demersuri se inscriu in curentul actual care domina
tiintele medicale i psihologice evidence based bazat pe dovezi tiintifice.
Multumesc colii Doctorale din cadrul Universitatii din Bucuresti pentru oportunitatea creata de a-mi
desfaura pregatirea pentru studiile doctorale i intregului colectiv tiintific al acestei institutii.
Cercetarea s-a desfasurat sub indrumarea distinsului profesor dr. Nicolae Mitofan, care in calitate de
conducator tiintific m-a sprijinit i coordonat cu mult profesionalism in organizarea, desfaurarea i finalizarea
acestui labirint al cercetarii. Pentru toate acestea doresc sa-i multumesc cu deosebita recunotinta i profund respect.
Un imens gand de recunostinta il indrept spre familia mea, parintii mei i spre fiul meu care au fost alturi de
mine i nu in ultimul rand acelor prieteni care m-au sprijinit activ in realizarea acestei teze.
informatii care sunt consecvente cu continutul sistemului de credinte i de a "omite" informatiile care nu corespund
acestor credinte.
4. Aceti stresori contribuie apoi la o deteriorare functionala a procesarii cognitive individuale i de activare a unor
raspunsuri de coping dezadaptative, suprainvatate. E stabilit un sistem de urmarire in care activarea
comportamentelor de coping dezadaptative contribuie la mentinerea unor evenimente adverse din mediu i la
consolidarea sistemului de credinte. Persoana care crede, de exemplu, ca "autostrada e groaznic de periculoasa" poate
conduce intr-un astfel de mod timid (20 mile pe ora, mai incet decat traficul, oprindu-se la rampa de intrare pe
autostrada), provocand astfel un accident i astfel intarindu-i credinta in pericolul autostrazilor i importanta
conducerii chiar i mai defensiv.
5. "Ipotezele cognitive ale specificitatii" spun ca sindroamele clinice i starile emotionale pot fi diferentiate prin
continutul specific al sistemului de credinte i a proceselor cognitive care sunt activate.
Fundatia terapiei cognitive o reprezinta sistemul de credinte sau intelesuri. Cunotintele noastre ne ofera o
lentila prin care interpretam experientele noastre i un set de expectatii care ne ghideaza in dezvoltarea planurilor i
obiectivelor. Credintele noastre pot fi disponibile constiintei noastre (ca in cazul "gandurilor automate") sau implicite
sau nespuse (schemele). Folosirea termenului de "sistem de intelesuri" sugereaza ca baza noastra de cunotinte i
moduri de procesare a informatiilor sunt organizate i coerente. Din aceasta perspectiva, comportamentul uman e
orientat spre scop i este generativ. Se bazeaza pe reguli i credinte tacite care sunt elaborate i consolidate in cursul
vietii individului. Procesele cognitive, raspunsurile emotionale i abilitatile comportamentale sunt adaptative.
Procesele cognitive joaca un rol important in organizarea raspunsului nostru atat la evenimentele zilnice, cat i la
provocarile pe termen lung. Procesele cognitive nu functioneaza independent de reglarea emotionala i de actiunea
comportamentala. Mai degraba, ele formeaza un sistem integrat adaptativ (Lazarus R., 1991; Leventhal, 1984).
Procesele cognitive, emotiile i comportamentul nu pot fi separate de functionarea biologica i sociala. Cognitiile
sunt dependente de (i influenteaza) functiunile creierului i sunt dobandite intr-un context social. Pentru a intelege
cognitia, apoi, trebuie sa inteleaga actiunea i modul in care vor fi folosite cunotintele. Pentru a intelege emotia,
trebuie sa intelegi cognitia i structura care e impusa de un sistem de intelesuri.
patologica - cadru general de analiza a fenomenului depresiei precum i teoriile explicative au facut parte din ancora
teoretica a cercetarii prezente. Toate aceste informatii constituie suport pentru explicarea cognitiilor disfunctionale
care explica cel mai bine depresia, acestea constituind de fapt vulnerabilitatea cognitiva pentru populatie non-clinica.
psihopatologic depresia i anxietatea. Conceptualizarea generala in terapia cognitiv- comportamentala se face pe baza
modelului stres-vulnerabilitate. Altfel spus, anumite evenimente stresante (de exemplu, stresori psihosociali-Axa IV
DSM) interactioneaza cu o stare de vulnerabilitate generala biologica i/sau psihologica, generand tulburarile clinice
(de exemplu Axa I si II din DSM). In acest model, stresorii i vulnerabilitatea generala se constituie in mecanisme
etiopatogenetice specifce. Aceasta vulnerabilitate va face obiectivul identificarii i inetrventiei cognitivcomportamentale in acest studiu. Din perspectiva mecanismelor etiopatogenetice nu o sa luam in considerare decat
formele subclinice ale depresiei i anxietatii, deci acele simptome care nu ating intensitatea clinica, dar pot
predispune subiectul la dezvoltarea unor tulburari clinice. Altfel spus, interventia psihologica va fi primara, adica se
refera la prevenirea instalarii bolii (psiho-educatie).
Obiectivele cercetarii:
Stabilirea unei baterii de teste folosita pentru testare psihologica de tip screening pentru identificarea
populatiei non-clinice care prezinta vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburarilor psiho-emotionale
(convingeri irationale, scheme cognitive disfunctionale) cu instrumente standardizate i etalonate
Alcatuirea criteriilor de includere a participantilor in lotul asupra caruia se aplica interventia psihologica
propriu-zisa, in acord cu necesitatile studiului
Selectarea grupului tinta in functie de criteriile stabilite (scorurile ridicate la credintele irationale considerate
conform literaturii de specialitate factori de vulnerabilitate pentru tulburarile emotionale, depresie i
anxietate).
Proiectarea designului experimental pentru subiectii identificati cu vulnerabilitate cognitiva spre depresie i
vulnerabilitate
Reducerea distresului emotional pentru subiectii din lotul supus cercetarii in sensul dobandirii capacitatii de a
gestiona cognitiile i comportamentele care constituie un factor de vulnerabilitate pentru tulburarile psihoemotionale
Realizarea unui program de preventie primara eficient, uor de aplicat, de scurta durata
Procente
Procente
Procente
cumulate
Feminin
168
82.0
82.0
82.0
masculin
37
18.0
18.0
Total
205
100.0
100.0
100.
0
valide
Procente
Procente
valide
Procente
cumulate
psihologie
71
34.6
34.8
34.8
sociologie
21
10.2
10.3
45.1
asistenta sociala
30
14.6
14.7
59.8
ecologie i protectia
44
21.5
21.6
81.4
biologie
1.5
1.5
82.8
sport
11
5.4
5.4
88.2
matematica
15
7.3
7.4
95.6
informatica
4.4
4.4
100.
0
mediului
Total
Total
204
99.5
.5
205
100.0
100.0
Valori lipsa
Etapele studiului:
In continuare, voi prezenta metodologia cercetarii pe scurt,enumerand etapele studiului, urmand ca la sectiunea
Metodologia cercetarii prezentata pe larg sa fie detaliate ficare dintre etapele cercetarii i metodele aferente lor.
Prima etapa a studiului: Elaborarea protocolului de psihoterapie cognitiv- comportamentala pe baza
modelului preventiei primare i in acord cu conceptualizarea teoretica. Interventia primara se refera la interventia
pentru preventie, simplu spus psiho-educatie. Din conceptualizarile teoretice ale anxietatii i depresiei, au fost extrase
cognitiile irationale specifice fiecareia i acestea au facut obiectul interventiei din protocolul de psihoterapie.
Urmeaza prezentarea celorlalate etape ale studiului prezentate cronologic i metodologia aferenta fiecareia.
Prezentarea sumarizata a protocolului de psihoterapie cognitiv-comportamentala, cu obiectivele generale pe care lea urmarit:
n
Sedintele 1-4: vizeaza cunoaterea participantilor, stabilirea relatiei terapeutice specifice grupului, elemente de
psiho-educatie i conceptualizarea
distresului emotional pe baza modelului ABC din cognitiv-comportamentala i rational emotiva, perceptia
pozitiva a participantilor asupra coeziunii grupului i confidentialitatea ca factori importanti pentru
evolutia grupului. n Sedintele 5-9: sunt centrate specific pe cognitiile disfunctionale cu scopul disputarii i
flexibilizarii acestora: catastrofarea, trebuie absolutist, evaluarea globala, acceptarea neconditionata a
1
0
A patra etapa a studiului - luna martie, 2009, stabilirea grupurilor experimentale i a designului
experimental
A cincea etapa a studiului - aprilie-iunie 2009, derularea celor zece sesiuni ale interventiei cognitivcomportamentale cu scopul reducerii vulnerabilitatii cognitive pentru depresie comorbida cu anxietatea. Fiind
populatie non-clinica putem spune ca scopul a fost de optimizare personala in sensul reducerii distresului emotional.
A sasea etapa a studiului- iunie 2009 - retestarea subiectilor care au fost inclui in grupul pe care s-a aplicat
procedura de interventie cognitiv-comportamentala. Retestarea s-a facut i pe grupul de control, considerat martor in
acest studiu, asupra caruia nu s-a aplicat interventia psihologica i a avut loc in perioada lunii iunie 2009, pentru
ambele grupuri. Pentru acesta s-au folosit urmatoarele scale extrase de asemenea, din SEC (Sistemul de evaluare
clinica): DAS-A, ABS-2, PDA, ATQ, SS, USAQ, SES.
SCREENING PSIHOLOGIC
matched groups
1
1
design experimental
repartizare aleatorie Tn doua grupuri;
stabilirea aleatorie a grupurilor experimental si de control
1
2
o fiinta valoroasa indiferent de comportamentele sale, va trai emotii pozitive sau negative, conform dinamicii dintre
evenimentele de viata i scopurilor sale i nu va trai emotii invalidante/disfunctionale.
Pentru aceasta etapa am constituit o baterie de teste extrase din SEC (Sistem de evaluare clinica), insotita de
un chestionar de personalitate extras din SCID II, conceput pentru aceste activitati de screening. Scopul aplicarii
bateriei de teste mentionata este de a identifica acele persoane cu scoruri ridicate la anumite scheme cognitive care
pot constitui vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburarilor psiho- comportamentale urmarite in acest studiu.
Descrierea scalelor folosite in bateria de testare precum i a dimensiunilor masurate de acestea, indici de validitate i
fidelitate, vor fi prezentate in continuare.
Participants la studiul de fata constituie o populatie non-clinica, altfel spus emotiile negative traite nu apar ca
parte a unui tablou clinic invalidant. Alegerea scalelor pentru testarea psihologica s-a facut in functie de indicatiile
manualelor testelor care mentioneaza asocierea pozitiva intre credintele irationale i anxietate i depresie (evaluate ca
i complexe de manifestari cognitive, comportamentale, fiziologice i subiective (DiGiusepe,R.,Leaf, Exner, T.,si
Robin, M.(2007). Manual. Scala de atitudini i convingeri 2 (adaptat de Macavei, B.). In D. David (coordinator),
Sistem de evaluare clinica. Editura RTS, Cluj-Napoca).
Chestionarul de personalitate din SCID-II care a folosit la identificarea problemelor clinice pe axa II, utilizat
ulterior pentru interviul structurat i impreuna cu CASM (scala de autoevaluare a sanatatii mentale).
Scalele care masoara credintele irationale (de genul: pretentii absolutiste, evaluare negativa a propriei
persoane, toleranta scazuta la frustrare, catastrofarea, emotii negative functionale i disfunctionale, trebuie directionat
spre sine, trebuie directionat spre altii) sunt: DAS-A (care operationalizeaza i masoara cel mai adecvat
vulnerabilitatea la depresie) i ABS-2 care operationalizeaza anxietatea (aici focusarea atentiei a fost pe scorurile
scaleleor: ABS-2 -SD/GE care masoara evaluarea globala a propriei persoane, ABS-2-AWF - catastrofarea ca element
cheie al vulnerabilitatii spre anxietate, ABS-2-DEM - trebuie absolutist i am mai urmarit scorul ABS-2 total). Aceste
doua scale au fost cele care au influentat decisiv alegerea subiectilor in grupul tinta.
Au mai fost selectate trei scale care nu au jucat rol de decizie pentru admisia in grupul tinta, insa au fost
folosite ca i cumul de informatii psihologice i pentru analizele statistice ale grupului. Acestea sunt: PDA
(operationalizeaza i masoara distresul afectiv), ATQ (masoara gandurile automate), WBSI (masoara fenomenul de
supresie).
Am adugat bateriei selectate i scale care masoara factorii protectivi la confruntarea cu situatiile de viata
negative cum ar fi: acceptarea neconditionata a propriei persoane (masurata cu USAQ), stima de sine (masurata cu
SS) i constructul de autoeficacitate (masurat cu SES), iar aceste probe i nu vor constitui criterii dupa care se vor
selecta participantii ci doar probe folosite pentru analiza datelor de final.
Testarea screening a decurs conform instructiunilor din manualele testelor, in conditii optime de spatiu i
timp, participantii fiind invitati sa completeze bateria de teste dupa ascultarea instructajului. Perioada de timp in care
1
3
s-a desfaurat aceasta etapa a fost de doua saptamani, luna ianuarie 2009. Apoi au fost introduse datele in SPSS
pentru subiectii care au avut bateria de teste completata integral.
Prezentarea instrumentelor folosite pentru etapa de screening psihologie:
1. Chestionarul de Personalitate SCIDSEC (Sistemul de Evaluare Clinica): probele psihologice cuprinse in SEC au fost selectate pornind de la
pardigma psihodiagnosticului i evaluarii clinice validate tiintific. Mecanismele etiopatogenetice/de sanogeneza
asociate pe baza analizei comprehensive a literaturii de specialitate cu tabloului clinic/starea de sanatate, sunt
identificate cu aceste probe psihologice. Din SEC, am selectat urmatoarele probe psihologice:
2. Chestionarul de autoevaluare a sanatatii mentale(CASM)
3. Scala de atitudini i convingeri 2 (ABS-2)
4. Scala de atitudini disfunctionale(DAS-A)
5. Chestionarul gandurilor automate (ATQ)
6. Profilul distresului afectiv (PDA)
7. Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane(USAQ)
8. Inventarul de supresie "Ursul Alb" (WBSI)
9. Scala de stima de sine(SS)
10. Scala de autoeficacitate(SES)
A TREIA ETAPA A STUDIULUI s-a desfaurat in perioada februarie- martie 2009 i a debutat cu stabilirea
criteriilor de includere in grupul tinta a acelor subiecti care se pliaza pe obiectivul general al studiului de fata.
Criterii de includere a participantilor in grupul tinta care va fi supus designului experimental:
1. Identificarea in urma screeningului a subiectilor care au scoruri mari i foarte mari ale credintelor irationale
care operationalizeaza anxietatea i depresia, care conform conceptualizarii teoretice i a manualului testelor
inseamna factori de vulnerabilitate pentru aceste probleme emotionale. Pentru verificarea acestui crietriu s-au
folosit scalele ABS-2 si DAS-A
2. Identificarea subiectilor care prezinta concomitent, scoruri mari i foarte mari la cognitiile care masoara
anxietatea i depresia, indepliniid astfel criteriul de comorbiditate
3. Pentru subiectii care indeplinesc criteriile anterioare, verificam absenta tabloului clinic pentru depresie i
anxietate inregistarate ca probleme pe axa I- DSM IV-TR, realizata prin aplicarea scalelor specifice care
masoara aceste aspecte:Beck Depression Inventory (BDI) i Hamilton anxietate (HARS)
1
4
4. Pentru subiectii care indeplinesc criteriile anterioare, este necesara verificarea absentei tulburarilor de pe
axa II din DSM IV -TR, tulburari de personalitate, realizata cu interviul structurat SCID-II insotit de
chestionarul de personalitate a aceluiai instrument.
Nota: toate cele patru criterii de includere a participantilor in lotul asupra caruia se face interventia psihologica
primara trebuiesc indeplinite integral. Aceste criterii au fost stabilite pentru a raspunde necesitatii studiului i vor fi
verificate punctual de-al lungul etapelor, mentionandu-se explicit acest lucru. Primele doua criterii stau la baza
identificarii vulnerabilitatii cognitive crescute pentru anxietate i depresie cat i a comorbiditatii acestora. Ultimele
doua criterii au fost stabilite pentru includerea in grupul tinta doar acelor subiecti care nu inregistreaza probleme
clinice pe Axele I i II din DSM-IV-TR. Subiectii pe care s-a aplicat screening-ul psihologic sunt ipotetic populatie
non-clinica, dar am considerat obligatotriu acest criteriu.
Verificarea criteriului 1 pentru stabilirea grupului tinta: din cei 205 subiecti testati in faza de screening, au fost
selectati doar aceia care au inregistrat scoruri mari i foarte mari la scalele ABS-2 si DAS-A, astfel:
Tabelul 16. DAS-A etalon, frecventa i numarul subiectilor cu scor foarte ridicat i ridicat al atitudinilor
disfunctionale
Frecventt
Etalon DAS-A
Procent
Atitudini
nivel ridicat
52
25.4
disfunctionale
2.0
Total
56
27.3
14
9
72.7
20
5
100.
0
foarte scazut
Total
Tabel 17. ABS-2 etalon, frecventa i numarul subiectilor cu scor foarte ridicat i ridicat la irationalitate
Frecventa
Procent
Etalon ABS-2
Nivel irationalitate ridicata
irationalitate ... ... . . . ...
irationalitate foarte ridicata
Total
Irationalitate de nivel mediu,
7
5
8
36.6
8
3
122
40.5
205
100.
0
3.9
59.5
Tabelele extrase din baza de date arata ca scoruri foarte ridicate i ridicate au
avut:
56 de subiecti la scala DAS-A, dintre care 4 au avut nivel foarte ridicat de atitudini disfunctionale
1
5
83 de subiecti la scala ABS-2, dintre care 8 au avut nivel foarte ridicat de irationalitate
Acesta a fost primul filtru aplicat in urma constituirii etaloanelor, pentru toti subiectii din baza de date i
verificarea criteriului 1.
Verificarea criteriului 2 pentru stabilirea grupului tinta: adica identificarea subiectilor care prezinta
concomitent, scoruri mari i foarte mari la cognitiile care masoara anxietatea i depresia, indepliniid astfel criteriul de
comorbiditate. Pentru realizarea efectiva a imperecherii scorurilor ridicate i foarte ridicate obtinute de fiecare subiect
la cele doua scale, s-a procedat astfel: s-a luat fiecare scor DAS-A din cele 56, aflate in zona vulnerabilitatii i a fost
imperecheat cu scoruri similare obtinute de cei 83 de subiecti, la ABS-2, stabilindu-se astfel existenta comorbida a
vulnerabilitatii cognitive pentru depresie i anxietate.
In urma acestei explorari au rezultat 44 de subiecti care au indeplinit criteriile 1 i 2 i care au format grupul
tinta, respectiv scoruri mari la credintele irationale care operationalizau depresia i anxietatea aflate in relatie de
comorbiditate
Tot in acesta a doua etapa a urmat verificarea crietriilor 3 i 4 folosindu-se drept metodologie de lucru
interviul clinic structurat i semistructurat: acesta s-a desfasurat in doua sesiuni temporare, programate telefonic, cu
durata de aproximativ o ora fiecare. Acesta metodologie de lucru s-a aplicat acelor 44 de subiecti care au indeplinit
criteriile 1 i 2 de includere in grupul tinta. Obiectivele generale ale interviului clinic in acesta cercetare au fost:
conceptualizarea cognitiv-comportamentala.
a) prima sesiune: a debutat cu completarea scalei BDI i aplicarea Hamilton anxietate, interviul clinic propriu-zis,
verificarea criteriului 3 de includere a subiectilor in grupul tinta, conceptualizarea cognitiv-comportamentala a
distresului emotional prezent
b) a doua sesiune: a continuat cu interviul clinic structurat pe baza chestionarului de personalitate din SCID-II astfel
verificandu-se criteriului 4 de includere a subiectilor in grupul tinta. S-a folosit i CASM completat in faza de
screening de catre subiect, ca suport pentru elaborarea intrebarilor din interviul clinic.
Prima sesiune - interviul clinic - descriere procedurala i scopuri urmarite:
interviul clinic s-a desfaurat cu fiecare subiect din cei 44 selectati. La metodologia interviului clinic s-a adaugat
aplicarea scalelor BDI i Hamilton anxietate pentru verificarea criterului trei de includere in grupul tinta care
impunea verificarea absentei tabloului clinic pentru depresie i anxietate inregistarate ca probleme pe axa I- DSM IVTR. S-au respectat standardele de confidentialitate i protectia identitatii subiectului, in lucrarea de fata fiind folosite
numai codificarile intr-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul.
1
6
1
7
de subiecti odata cu bateria de teste initiala. Structura de baza a SCID-II este elaborata pe baza interviului clinic,
instrumental incepand cu o trecere in revista a patternurilor comportamentale i relationale caracteristice subiectului,
oferind de asemenea informatii despre capacitatea de autoreflectie a acestuia. Trecera in revista a SCID-II incepe cu
urmatoarea fraza: "Am sa va pun cateva intrebari legate de ce fel de persoana sunteti - mai precis, despre cum va
comportati sau ce simtiti in general". Aceasta introducere este urmata de de un numar de intrebari deschise care au ca
obiectiv evaluarea unor trasaturi generale de personalitate, cum ar fi "Cum v-ati descrie ca persoana?""Ce lucruri ati
facut care ar putea fi suparatoare pentru altii?""Daca v-ati putea schimba personalitatea, in ce fel ati dori sa fie
diferita?". Apoi avand chestionarul de personalitate completat de subiect, se trece la investigarea intrebarilor la care
acesta a raspuns afirmativ, urmarindu-se instructiunile manualului SCID-II; aici incepe decizia clinica care stabilete
daca itemul criteriul la care subiectul a raspuns afirmativ este prezent la nivelul prag. Toti cei 44 de subiecti ai
grupului tinta au avut drept finalitate a acestui gen de interviu absenta unui posibil diagnostic de tulburare de
personalitate, deci fiind indeplinit acest criteriu.
Toti cei 44 de subiecti au indeplinit i criteriile stabilite conform necesitatii studiului, neexistant suspiciunea
unei probleme clinice pe axa II, intrand astfel in urmatoarea etapa.
1
8
A PATRA ETAPA A STUDIULUI s-a desfasurat in martie 2009. Designul experimental- trasatura definitorie
a experimentului este data de obiectivul de cunoastere pe care i-l propune, identificarea unei relatii cauzale intre
variabila independenta (Vi ) i variabila dependenta (Vd) denumita i rezultat (Anitei, M. 2007).
Designul experimental folosit in acesta lucrare a fost cel cu doua grupuri: experimental i de control.
Repartizarea celor 44 de subiecti in cele doua grupuri experimentale se face dupa criteriile "matched group":
ii ordonez descrescator dupa scorurile la DAS-A pe cei 44 de subiecti, dupa care se iau perechile de scoruri aflate pe
ir in ordine descrescatoare i fiecare subiect din cei doi se distribuie aleator in grupul 1 sau grupul 2. Se procedeaza
astfel cu toti subiectii, pana la obtinerea a doua grupuri formate fiecare din 22 de subiecti. Tot aleator se stabilete
care grup va fi experimental i care de control.
Constituirea grupurilor experimental i de control:
Tabelul 18. Distributia aleatorie a subiectilor in cele doua grupuri: experimental i de control
Grupul experimental (de tratament)
S4 cod 124
S1 cod 205
S6 cod 32
S3 cod 185 S5 cod 95 S7 cod 48 S9 cod 80 S11
S8 cod 99
cod 59 S13 cod 61
Grupul de control (non tratament)
Grupul
S2 cod 6
S10 cod 46
S12 cod 64
tinta 44
subiecti
cod 205
cod 6
cod 185
cod 124
cod 95
cod 32
cod 48
cod 99
cod 80
0 cod 46
1 cod 59
2 cod 64
3 cod 61
1
9
S20 cod 71
S21 cod 137
S20 cod 71
S21 cod 137
S26 cod 93
S27 cod 90
S26 cod 93
S27 cod 90
S28 cod 25
S29 cod 156
S28 cod 25
S29 cod 156
S40 cod 77
S41 cod 187
S40 cod 77
S41 cod 187
Legenda: cod = codificarea pe care a primit-o fiecare participant la intrarea in studiu; S = subiectul nr.; Grup
tinta = toti subiectii care au indeplinit criteriile de includere in studiu
Grup experimental
Grup de control
n=22
n=22
19 / 3
18 / 4
Variabile
Sex (f/m) Varsta
21,76
1,523
SD
21,59
1,312
SD
Operationalizarea variabilelor:
-Variabila independenta(Vi): are doua nivele:
Pentru ABS2 - Evaluare globala negativa a propriei persoane- Wicoxon: N=21, Z= 4.020, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele de scoruri intre pre i post-test la
grupul experimental ale evaluarii globale a propriei persoane nu pot fi atribuite intamplarii
altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.
Pentru PDA Total ( nivel de distres emotional) Wicoxon: N=21, Z= - 4.018, two-tailed,
p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 | , alfa=0,05, two- tailed, arata ca
diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul experimental ale nivelului de distres
emotional nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic
semnificativa.
Pentru USAQ (acceptarea neconditionata a propriei persoane) Wicoxon: N=21, Z= 4.016, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul experimental ale
acceptarii neconditionate a propriei persoane nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus,
aceasta diferenta este statistic semnificativa.
poate spune ca diferentele nu sunt statistic semnificative deci participants care nu au primit
tratamentul sub forma interventiei cognitiv-comportamentale nu au inregistrat diferente la
scorurile pre si post-test. Decizia statistica se face pentru Zcritic=| 1,961, alfa=0,05, twotailed. Prezentare detaliata pentru fiecare scala in parte:
Pentru ABS2 - Evaluare globala negativa a propriei persoane Wicoxon: N=21, Z= 0.288, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca nu sunt diferente de scoruri intre pre si post-test la grupul de control ale
evaluarii globale a propriei persoane, altfel spus, aceasta diferenta nu este statistic
semnificativa.
Pentru PDA Total (nivel de distres emotional) Wicoxon: N=21, Z= -1.550, two- tailed,
p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,96 |, alfa=0,05, two- tailed, arata ca nu
sunt diferente de scoruri intre pre i post-test a nivelului de distres emotional, altfel
spus, aceasta diferenta nu este statistic semnificativa.
Pentru USAQ (acceptarea neconditionata a propriei persoane) Wicoxon: N=21, Z= 2.517 , two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca exista diferentele de scoruri intre pre i post-test la grupul de control
ale acceptarii neconditionate a propriei persoane, altfel spus, aceasta diferenta este
statistic semnificativa.
diferentele intre post-test grup experimental i pot-test la grup de control sunt puternic
semnificative din punct de vedere satistic, ceea ce se poate vedea in continuare detaliat pentru
fiecare test in parte. Decizia statistica se face pentru Zcritic= | 1,96 | , alfa=0,05, two-tailed
pentru DAS-A (atitudini disfunctionale care operationalizeaza depresia) testul Mann Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 5.270, two-tailed, p<0,0001 . Decizia statistica pentru
Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed , arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup
experimental i post-test grup de control ale atitudinilor disfunctionale care
operationalizeaza depresia nu pot fi atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta este
statistic semnificativa
Pentru ABS-2 scor total (nivel de irationalitate care operationalizeaza distresul emotional),
testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 5.615,two-tailed, p<0,0001 . Decizia
statistica pentru Zcritic=| 1,961, alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele scorurilor intre
post-test grup experimental i post-test grup de control ale nivelului de irationalitate care
operationalizeaza anxietatea nu pot fi atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta
este statistic semnificativa .
Pentru ABS2 - Evaluare globala negativa a propriei persoane testul Mann - Whitney U :
N=21 si N=21, Z= - 5.525, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic=| 1,96 |,
Pentru ABS-2 Catastrofarea - testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 5.623, twotailed, p<0,0001 . Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,961 , alfa=0,05, two-tailed, arata ca
diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup de control ale
catastrofarii nu pot fi atribuite intamplarii, altfel spus, aceasta diferenta este statistic
semnificativa.
Pentru ABS2 - Pretentii absolutiste / imperativul trebuie testul Mann - Whitney U: N=21 si
N=21, Z= - 5.635, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 | ,
alfa=0,05, two-tailed, arata ca diferentele scorurilor intre post- test grup experimental i
post-test grup de control ale pretentiilor absolutiste / imperativul trebuie nu pot fi atribuite
intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.
Pentru PDA Total (nivel de distres emotional) testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21,
Z= - 4.887, two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup de
control ale nivelului de distres emotional nu
pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este statistic semnificativa.
Pentru SS (stima de sine testul- Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= - 4.888, twotailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, two-tailed, arata
ca diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup de control
ale stimei de sine nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta diferenta este
statistic semnificativa.
Pentru ATQ (gandurile automate) - testul Mann - Whitney U : N=21 si N=21, Z= 4.367 , two-tailed, p<0,0001. Decizia statistica pentru Zcritic= | 1,96 |, alfa=0,05, twotailed, arata ca diferentele scorurilor intre post-test grup experimental i post-test grup
de control ale gandurilor automate nu pot fi atribuite intamplarii altfel spus, aceasta
diferenta este statistic semnificativa.
Concluziile studiului
In urma aplicarii testului neparametric Wilcoxon pe grupul experimental in faza de pre
si post-test, s-au inregistrat diferente semnificative din punct de vedere statistic la un prag
crescut de semnificatie. Intorcandu-ne la scalele si la semnificatia conceptelor masurate de
acestea putem emite urmatoarele concluzii:
In urma aplicarii testului Mann - Whitney U s-a confirmat ipoteza cercetarii, ceea ce in
plan stiintific are relevanta crescuta prin faptul ca s-a validat pe design experimental,
planul de interventie propus pentru scaderea vulnerabilitatii cognitive.
Prin rezultatele cercetarii putem sustine ca s-a realizat oferirea unei modalitati de coping
eficiente a distresulului emotional al participantilor, a capacitatii de a gestiona cognitiile si
comportamentele care constituie un factor de vulnerabilitate pentru tulburarile psihoemotionale
Cel mai puternic test al ipotezei conform careia variabilele cognitive joaca un rol cauzal in
vulnerabilitatea emotionala provine de la studiile care manipuleaza in mod direct
variabilele cognitive si apoi observa impactul unor astfel de manipulari asupra experientei
emotionale. Modelul de baza implica identificarea si schimbarea unui stil de procesare
caracteristic subiectilor cu tulburari emotionale. Odata ce s-a reusit acest lucru, devine
posibila testarea pentru orice consecinte ale vulnerabilitatii emotionale, lucru pe care l-am
realizat si in acesta cercetare.
irationale i de a crea pentru o situatie de viata strategii alternative rationale, mai eficiente
pentru functionarea optima a individului.
Paradigma cognitiv-comportamentala are la baza modelul stres-vulnerabilitate cu
ajutorul caruia participants au inteles rolul cauzal, etiologic al acestor cognitii irationale care-i
aduce in situatia unui distres emotional. Reglajul emotional pe care l- au invatat pe parcursul
sesiunilor de terapie i-a invatat sa schimbe o traire de genul unei emotii negative
disfunctionale intr-o emotie negativa functionala. De exemplu: pentru evaluare globala
negativa "Nu ar fi trebuit sa sufar o astfel de respingere din partea prietenilor. Asta inseamna
ca sunt o persoana lipsita de valoare"- transformata in - E neplacut ca am suferit o astfel de
respingere din partea prietenilor, dar pot merge mai departe. Raman in continuare o persoana
valoroasa, chiar daca am suferit aceasta pierdere" pentru evaluarea comportamentului, nu a
persoanei (iar ca emotie: depresie/tristete); sau pentru catastrofare "Nu trebuie sa patesc aa
ceva. Ar fi ingrozitor daca s-ar intampla aa ceva" - transformata in- Mi-a dori sa nu se
intample aa ceva. Ar fi destul de neplacut daca s-ar intampla aa ceva" pentru evaluare
nuantata a caracterului aversiv al unei situatii (iar ca emotie anxietate/ingrijorare).
Remarcabil este faptul ca din punct de vedere psiho-clinic al comorbiditatii, o
data identificata vulnerabilitatea, acel pattern cognitiv care predispune pesoana la depresie
aflata in relatie de comorbiditate cu anxietatea, ambele fiind emotii negative disfunctionale,
invalidante i supuse interventiei psihologice, ambele s-au ameliorat semnificativ. Recaderea
in acest cerc vicios a fost contrabalansata prin unul din obiectivele protocolului de interventie
i anume psiho-educatia i intelegerea conceptualizarii unui astfel de pattern cognitiv, astfel
individul putand sa previna alunecarea in trairea unor astfel de emotii invalidante. Temele de
casa, ca alt obiectiv principal al protocolului de interventie cognitiv-comportamentala, au atins
obiectivul de formare a abilitatii de autorefectie, a capacitatii de autocunoatere i
autoanaliza, considerate de asemenea elemente importante ale prevenirii recaderilor. Prin
aplicarea tehnicilor specifice de psihoterapie, respectiv disputarea i restructurarea cognitiva,
generarea de alternative rationale i adaptative in locul celor irationale i disfunctionale,
participants la studiu au avut posibilitatea exersarii timp de zece saptamani i insuirii acestor
comportamente sanogenetice.
Pe de alta parte, in urma interventiei s-au constatat creteri semnificative statistic ale
factorilor protectivi pentru sanatatea mentala: acceptarea neconditionata a propriei persoane,
autoeficacitatea i stima de sine masurate cu USAQ, SES i SS care initial inregistrau scoruri
scazute i foarte scazute. Lucrul acesta se traduce concret prin ceea ce au catigat participants
invatand ca a accepta o persoana sau chiar propria persoana ca fiinta umana valoroasa nu se
face prin prisma unor comportamente equate sau ratate i ca nu acestea dau valoarea globala a
individului.
Preventia primara a tulburarilor emotionale sau a oricarui tip de boala, mai ales daca
se afla in relatie de comorbiditate, este mai ieftina decat tratamentul tulburarii respective,
calculat sub forma oricarui tip de resursa: umana i psihologica pentru beneficiar, consum de
timp i resurse pentru specialist, economic-financiara pentru societate i sistem sanitar. Acesta
a i fost premiza initiala de la care am plecat in abordarea unui astfel de studiu, scopul final
fiind indeplinit i demonstrat, adica creterea nivelului de functionalitate i optimizare a
fiintei umane.
Pentru pre-test i post-test la grupul de control, nu au fost inregistrate diferente
semnificative din punct de vedere statistic, concluzie care vine in sprijinul obiectivului general
al acestui studiu.
Statistica neparametrica aplicata in cazul post-test la grupul experimental i de grupul
de control a facut posibila testarea ipotezei i confirmarea validitatii planului psihoterapeutic
aplicat pe populatie non-clinica dar aflata in zona de risc spre a dezvolta tulburari emotionale
conceptualizate in lucrarea de fata sub forma vulnerabilitatii cognitive.
Bibliografie
Andrews, G., Creamer, M., Crino,R., Hunt,C., Lampe,L., Page,A., (2007). Psihoterapia
tulburarilor anxioase: ghid practic pentru terapeuti si pacienti. Editura Polirom, Iasi.
Anitei, M. (2007). Psihologie experimental'a. Iasi: Polirom
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. A social cognitive theory.
Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall
Barlow David H. (2002). Anxiety and its disorders: the nature and treatment of anxiety and
panic, New York: Guilford Press
Beck, A.T., Brown, G., Steer, R.A., si Weissman, A.N. (1991). Factor Analysis of the
Dysfunctional Attitude Scale in a Clinical Population. Psychological Assessment: A
Journal of Consulting and Clinical Psychology, 3, 478-483
Beck A.T., Epstein N. & Harrison R., (1983), Cognitions, attitudes and personality dimensions
in depression, British Journal of Cognitive Psychotherapy, 1, 1-16
Beck A.T., Epstein N., Brown G. & Steer R.A. (1988). An inventory for measuring clinical
anxiety: Psychometric properties, Journal of Consulting and Clinical Psychology, vol.56
Beck, A.T., Kovacs, M., si Weissman, A. (1979). Assessment of suicidal Intent: The scale for
suicide ideation. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 47, 343-352
Beck, A.T., Rush, A.J., Shaw, B.F., si Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression. New
York: Guilford Press
Beck A.T. & Staer R.A. Beck (1990). Anxiety Inventory manual, San Antonio, TX:
Psychological corporation
Beck, A.T., Staer, R.A., Epstein, N., si Brown, G. (1990). Beck Self-Concept Test,
Psychological Assessment, 2, 191-197
Beck, J.S. (1995) Cognitive therapy. Basics and beyond. New York: Guilford Press
Beck Judith S. (1995). Cognitive therapy. Basic and Beyond, New York: The Guilford Press
Beck Judith S.,(2005) Cognitive therapy for challenging problems, New York: Guilford Press
Bernard, E.M. (1998). Validation of the General Attitude and Belief Scale. Journal of
Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 13, 9-27
Betz, N.E., Hackett, G. (1981). The relationship of career-related self-efficacy expectations to
perceived career options in college women and men. Journal of Counseling Psychology,
28, 399-410
Bieling P. J., McCabe R. E., Antony M. M., (2006) Cognitive-behavioral therapy in groups,
New York: Guilford Press
Blackburn Ivy-Marie (1996). "Cognitive vulnerability to depression" in Salkovskis, Paul M.
"Frontiers of Cognitive Therapy", New York: Guilford Publications
Blatt S.J., Quinlan D.M., Chevron E.S., McDonald C. & Zuroff D. (1982). Dependency and
self-criticism: Psychological dimensions of depression, Journal of Consulting and
Clinical Psychology, 50, 113-124
Borkovec T.D., LyonFields J.D., Wiser S.L. & Diehl L. The role of worrisome thinking in the
suppression of cardiovascular response to phobic imagery, Behaviour Research and
Therapy, 1993, 31, p. 321-324
Borkovec T.D., Shadick R.N. & Hopkins M. (1991). The nature of normal and pathological
worry. In R.M. Rapee & D.H. Barlow (Eds), Chronic anxiety: Generalized anxiety
disorder and mixed anxiety-depression (p.29-51), New York: Guilford Press
Cane, D.B., Olinger, L.J., Gotlib, I.H., Kuiper, N.A. (1986). Factor structure of the
Dysfunctional Attitude Scale in a student population. Journal of Clinical Psychology, 42,
307-309
Chamberlain, J.M., Haga, D.A.F. (2001). Unconditional self-acceptance and psychological
health. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 19, 163-176
Chamberlain, J., i Haaga, D.(2007). Manual.Chestionarul de acceptare neconditionata a
propriei persoane (adaptat de Macavei B.). In D. David coordonator), Sistem de
evaluare clinica. Editura RTS, Cluj-Napoca
Cottraux, J., (2003) Terapiile cognitive. Cum sa actionam asupra propriilor ganduri. Editura
Polirom, Iai
Costello Charles F.(1993) Basic issues in psychopathology", New York:Guilford Press
Crandal, R. (1973). The measurement of self-esteem and related constructs. In J.P. Robinson
& P.R. Shaver (Eds), Measurement of social psychological attitudes, Revised edition,
Ann Arbor: ISR
David, D. (2003). Castele de nisip. Bucureti: Editura Tritonic
David, D. (2006). Metodologia cercetarii clinice. Fundamente, Iai: Editura Polirom
David, D., Montgomery, G.H., Macavei, B., si Bovbjerg, D.H. (2005). An empirical
investigation of Albert Ellis's binary model of distress. Journal of Clinical Psychology,
61, 499-516
David, D., Schnur, J., si Belloiu A (2002). Another search for the "hot" cognitions: Appraisal,
irrational beliefs, attributions and their relation to emotion. Journal of Rational-Emotive
& Cognitive-Behavior Therapy, 2, 93-131
David, D. i colab. (2007). Chestionarul de autoevaluare a sanatatii mentale. In D. David
(coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura RTS. Cluj-Napoca
Dawes, R.M. (1996). House of cards. Psychology and psychotherapy built on myth. The Free
Press: New York
Dent, J., si Teasdale, J.D. (1988). Negative cognition and the persistence of depression.
Journal of Abnormal Psychology, 97, 29-34
DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs. Progress in Rational
Emotive Behavior Therapy. Journal of Rational-Emotive & Cognitive- Behavior
Therapy, 14, 5-28
DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. Si Robin M.V. (1988). The development of a measure of
rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy,
Edinburgh, Scotland
DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R., si Gormon, B. (1989). A discriminative validation and
factor analysis of a measure of rational/irrational beliefs. Paper presented at the World
Congress of Cognitive Therapy, Oxford, UK
DiGiusepe,R., Leaf, Exner, T., & Robin, M.(2007). Manual. Scala de atitudini i convingeri 2
(adaptat de Macavei, B.).In D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura
RTS, Cluj-Napoca
Dugas Michel J., Robichaud Melisa (2006). Cognitive-behavioral treatment for generalized
anxiety disorder, Taylor & Francis
Dugas M.J., Gosselin P & Ladouceur R. (2001). Intolerance of uncertainty and worry:
Investigating specificity in a nonclinic sample. Cognitive Therapy and Research, vol.69