Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obturarea Canalului Radicular
Obturarea Canalului Radicular
-prin contactul cu testurile periapicale,obturatia de canal poate fi comparata cu un implant aplicat in orice alta parte a organismului.
-tratamentul endodontic e considerat incheiat odata cu finalizarea restaurarii coronare; calitatea acesteia e considerata si azi a fi cel putin la fel de
importanta ca si sigilarea apicala
-un material de obturatie de canal ideal trebuie sa intruneasca o serie de calitati:
Biocompatibilitate
Etanseitate
Insulubilitate
Caracter antimicrobian
Stabilitate dimensionala
Radioopacitate
Gutaperca
Tehnica simpla
Executie rapida
Depasirea frecventa
Lipsa omogenitatii
Solubilizare in timp
Contraindicatii
-persistenta pulpei vii in canal
-parodontitele apicale acute
-aplicarea in apical a canalului,mai ales in canalele largi
Timpi operatori
1. Izolare
2. Irigatii endodontice cu hipoclorit de sodiu si apoi apa distilata
3. Uscare incompleta a canalului radicular
4. Introducerea pastei de consistenta cremoasa
5. Restaurarea coronara temporara,cu interpunerea unei folii de ceara roz
6. Mentinerea timp de o saptamana
7. Indepartarea pastei Biocalex si realizarea obturatiei de canal definitive
8. Restaurarea coronara temporara
9. Radiografia de control
II.Gutaperca
1.Cimentarea unui con unic,calibrat la apex
-conul poate fi din gutaperca sau metalic(argint,titan)
-conul trebuie sa fie intim fixat in 1/3 apicala,pe o distanta de 3-4mm de la constrictia apicalala retragerea conului din canal trebuie sa se manifeste
fenomenul de tug back
-intre con si peretii interni ai canalului radicular exista ciment de sigilare,care completeaza spatiile existente la acest nivel
Avantaje
Simplitate
Rapiditate
Dezavantaje
Solubilitatea sigilantilor
Exista premizele unei sigilari reale doar pe o lungime de 2-3mm de la constrictia apicala
Exista neconcordanta intre calibrul conurilor si cel a instrumentarului provenit de la firme diferite
Pot exista portiuni ale canalului in care cimentul de sigilare sa lipseascaeficienta redusa in prevenirea microinfiltrariilor
Proba conului
1.Proba clinica
a)vizuala: se introduce conul de calibru egal cu cel mai mare instrument utilizat in portiunea apicala a canalului radicular si se raporteaza la
odontometrie
b)tactila:se verifica fizarea conului in 1/3 apicala-existenta tug-back
Sanse mai mari de eroare la canalele cu sectiune apicala ovala sau aplatizata
2.Proba radiologica
Prag
Cale falsa
-disconcoradanta dintre forma varfului conului si sectiunea canalului la nivelul segmentului apicalnecesita remodelarea varfului conului
Ac Kerr burgiu de calibru cu un nr mai mic decat cel mai mare ac utilizat in largirea segmentului apical
Se depune o cantitate minima de ciment cu varful acului in imediata vecinatate a constrictii apicale
Depunerea cimentului pe peretii canalului printr-o rotatie anterioara rapida a acului Kerr
Nu sunt standardizate
Extra-fine,fine, medii
Selectarea unui spreader care sa ajunga de-alungul conului de gutaperca-master pana la distanta de 1-2mm de constrictia apicala
pt a imbunatati calitatea sigilarii
Reluarea largirii segmentului apical al canlului in caz de nereusita pentru a permite introducerera spreaderului pana la reperul
apical corect
Folosirea preferentiala a finger-s de incepatori,deoarece, prin presiunea laterala mult mai mica pe care o dezvolta in timpul
condensarii gutapercii,comparativ cu hand-sreducerea riscului de fractura
6. Alegerea conului master de gutaperca-reguli:
Calibrul trebuie sa fie cu un nr mai mare decat cel al celui mai gros instrument cu care s-a largit canalul pe toata lungimea de
lucruconul va a junge la 0,5-1mm de constrictia apicala
Daca nu apare o rezistent certa la incercarea de propulsare a conului dincolo de reper,se reteaza o portiune scurta de la
varfusoara deplasare apicala,din cursul condensarii va asigura o mai buna sigilare,fara depasirea constrictiei apicale(se
recomanda Rx)
Se alege un con de calibru mai mare(sau se scurteaza 2mm de la varf)daca patrunderea conului se face pe toata lungimea de
lucru; invers, daca nu se atinge reperul roti,se alege un calibru mai mare
7. coafarea peretilor canalului radicular cu ciment de sigilare
8. introducerea in canalul radicular a conului coafat cu ciment de sigilare pana la 0.5-1 mm de constrictia apicala
9. introducerea spreaderului ales in canalul radicular,de-alungul conului,principal,cat mai aproape de constictia apicala(1-2mm), conul e
deplasat lateral printr-o miscare combinata a spreaderului de presiune apicala si rotatie
10. mentinerea timp de 15-30 secunde a spreaderului in pozitia finala pentru a invinde elasticitatea conului si a permite deformarea acestuia cu
mularea pe peretele canalului radicular
11. indepartarea spreaderului din canal prin miscari reciproce de rotatie cu o amplitudine de 30-40 grade
12. coafarea cu ciment a varfului unui con auxiliar de gutaperca si introducerea acestuia de-alungul conului principal in spatiul liber lasat de
spreader
13. reintroducerea spreaderului si condensarea laterala simultana a ambelor conuri-principal si auxiliar
14. repetarea acestor manevre pentru urmatoarele conuri auxiliare,care sunt introduse succesiv in canal,pana la completa obturare a acestuia
15. sectionarea conurilor cu un instrument incalzit
16. condensarea finala,verticala a gutapercii la nivelul orificiului canalului radicular cu un plugger
17. la monoradiculari se indeparteaza cimentul de sigilare pana la un anumit nivel aflat imediat sub jonctiunea amelocementara(se impiedica
colorarea dintelui)
18. la pluriradiculari se coafeaza podeaua camerei pulpare cu ciment de sigilare si se condenseaza gutaperca la cald peste acest strat de
ciment(se sigileaza astfel eventualele canale accesorii care fac legatura cu furcatia)ordinea obturarii canalelor M: MV;DV;P si la m:
mv;ml;d
19. radiografia de contol
20. Obturatia de baza din ciment cu ionomeri de sticla sau ciment policarboxilic(preferat fosfat de zn dpdv al adeziunii)
21. Obturatie coronara provizorie
Poate fi necesara individualizarea formei varfului conului de gutaperca-apex larg,portiunea apicala a canalului radicular de forma neregulata
Alegerea conului
Pauza 2-3 min,pentru evaporarea cloroformuluise reintareste conul de gutaperca si se reface stabilitatea volumetrica dupa incheierea
procesului de contractie a stratului de gutaperca ramolit
Condensarea laterala la rece impune utilizarea cimentului de sigilare la nivelul tuturor conurilor de gutaperca aplicate in canalul
radicular.Consecinte:
Prezenta aceluiasi sealer printre conurile care formeaza un manunchi specific condensarii la receapare posibilitatea contactului direct
sistem-adeziv-sealer sau ciment de cimentare rasinica-sealer
4.Condensarea laterala la cald a gutapercii
-tehnica de granita intre condensarea laterala la rece si verticala la cald
-diferenta fata de condensarea laterala la rece consta in incalzirea spreaderului
-gutaperca e astfel ramolita,conurile fuzionand intr-o masa unica,densa si omogena=obturatie monolit
Avantaje
-protectia mai buna la microinfiltratii de interfata
Dezavantaje
-ameliorarea obturatiilor de canal relizate prin tehnica condensarii laterale la rece cu densitate insuficienta in cele 2/3 coronare
-ameliorarea obturatiilor de canal realizate prin tehnica condensarii laterale la rece ce prezina spatii vide
Timpi operatori
1.identici cu cei specifici tehnicii de condensare laterala la rece,pana in momentul in care exista deja cateva conuri auxiliare introduse in canal; in
acest moment se introduce un spreader incalzit
Incalzirea speaderului
-la flacara
-in sterilizatorul cu perle de sticla
-prin curent electric
Spreaderele utilizat prin incalzire
-identice cu cele utilizate in tehnica condensarii la rece
-speaderele cu bila(condensator de caldura)
-electrice (Endotec-incalzire la 155 gr in 12 secunde si racire imediata)
Manevrarea spreaderului incalzit in canal
-miscare continua combinata,verticala si de rotatie
-evitarea aderarii gutapercii la spreader,pentru a nu fi dizlocata din canal
2.indepartarea spreaderului cald din canal,prin miscare contiuna de rotatie
3.introducerea in canal a unui spreader neincalzit
4.condensarea laterala a gutapercii
5.indepartarea spreaderului neincalzit din canal
6.introducerea unui con auxiliar
7.reintroducerea spreaderului incalzit si reluarea acelorasi etape pana la completa obturare a canalului radicular
Tehnica endotec
-dispozitiv simplu si ergonomic
-independenta in manevrare,similara cu a unui plugger incalzit conventional
-prevazut cu 2 pluggere/spreadere nr 30 si 45, nr 45 e indicat in 1/3 medie si coronara
-posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal
-posibilitatea precurbarii
-incalzirea electrica printr-un miniacumulator incorporat
-calibrare perfecta a incalzirii(155 gr maxim)
-incalzire 8-12 sec,cu mentinerea constanta a temperaturii cat timp e activat butonul de control
-racire rapida,prin deconectarea circuitului electric
-se bazeaza pe ideea condensarii simultane laterale si verticale
-instrumentul joaca rol dublu:spreader si plugger
-scop:obturatia de canal tridimensionala,densa si omogena, bine adaptata la peretii canalului
-presiune verticala+usoara presiune laterala(plugger/spreader)
Premize:
-gutaperca e ramolita direct in canalul radicular
-pot fi utilizate orice tipuri de conuri de gutaperca
-poate fi controlat gradul de incalzire a gutapercii
-poate fi controlata temperatura pluggerului/spreaderului
Avantaje
-compatibiliate buna cu cimenturile de sigilare
-adaptare superioara a gutapercii la peretii canalului
-sigilare mai buna a spatiului endodontic(condensare combinata,laterala si verticala)
-obturatie omogena
-densitate mare
-nu implica modificari ale principiilor biomecanice
-permite obturarea canalelor radiculare indiferent de tehnica tratamentului biomecanic utilizat(manual,mecanic,endosonic)
-presiunea necesara condensarii e usoara/moderata
-acelasi intrument poate fi utilizat cald sau rece(racire rapida)
-pot fi reluate obturatiile neomogenen prin refluidificarea gutapercii exact pana la nivelul dorit
-dezobturare usoara,in vederea reluarii tratamentului endo sau pregatirii pt RCR
Dezavantaje
-posibile leziuni termice parodontale sau chiar osoase prin suprainclazirea gutapercii(apare la mentinerea peste 20 sec a instrumentului incalzit)
-incidenta mai mare a obturatiilor cu depasire decat la condensarea la rece
-consum mai mare de conuri de gutaperca
Timpi operatori
1.proba clinico-Rx a conului de gutaperca master
2.coafarea peretilor canalului cu ciment de sigilare
3.introducerea conului apical pana la reperul stabilit prin odontometrie
4.condensarea laterala la rece cu instrumentul neincalzit
-introducerea de segmente noi de gutaperca se poate opri inainte de obturarea completa a canalului radicular
-se mentine astfe neobturata o portiune din canalul radicular care trebuie sa corespunda lungimii pe care o are componenta intraradiculara a pivotului
endodontic care urmeaza a fi utilizat
Sistemul Thermafill
-obturatoare tije din plastic,acoperite cu gutaperca de tip cu proprietati fizice similare gutapercii de tip
-cuptorul Thermafill
-freze ThermaCut
Tehnica rapida
Posibilitatea unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere(incalzirea suprafetei radiculare laterale cu 15-20 grade)
Premize obligatorii
-largirea canalului prin telescopare regresiva(step-back)
-stop apical bine marcat
-trecerea lina intre 1/3 medie si apicala
Indicatii
-rezorbtii radiculare interne
Contraindicatii
-canale inguste sau canale curbe
Observatii
-apare ca o senzatie de respingere spontana a compactorului din canal datorita gutapercii care s-a condensat in portiunea apicala a canalului
-daca in acest moment se forteaza compactorul in sens apical,acesta poate fi fracturat
-retragerea prea rapida a compactorului favorizeaza aparitia golurilor in masa obturatiei
-e necesar un compactor de calibru mai mare in 1/3 coronara,evazata a canalului radicular
Timpi operatori
1. Proba conului de gutaperca principal,care sa prezinte tug-back la 1.5mm de constrictie
2. Alegerea unui compactor de acelasi calibru cu acul Kerr cel mai gros cu care s-a largit canalul pana la 1-1.5 mm de reperul apical stabilit
pin odontometrie
3. Proba clinica a compactorului in canal si marcarea pana unde trebuie sa patrunda
4. Coafara vf conului cu ciment de sigilare
5. Introducerea conului in canal si fixarea la reperul stabilit
6. Introducerea compactorului pana simte o usoara rezistenta
7. Actionarea compactorului la turatia maxima recomandata,pastrandu-i aceeasi pozitie fata de reperul apical,contribuie la ramolirea
gutapercii prin Q determinata prin frecare pe o distanta de 2-3mm in profunzime
8. Propulsarea lenta,continua a compactorului in canal,dupa o secunda de actionare pana se ajunge la reper
9. Retragerea lenta,pastrandu-se turatia maxima
7.Tehnici de injectare a gutapercii ramolite prin incalzite (backfilling-retroobturare)
-constituie in prezent o metoda tot mai frecventa
Dezavantaje
Indicatie
-RCR efectuate imediat dupa obturatia de canal
Contraindicatii
-temporizarea RCRse prefera obturarea completa a canalului cu dezobturarea pariala in momentul realizarii RCR
Avantaje
-facilitarea manevrelor necesare aplicarii pivoturilor destinare RCR
Dezavantaje
-sigilarea corespunzatoare a canalului e dificila
-nu e luata in considerare posibilitatea existentei unor canale laterale in 1/3 medie si coronara
-exista posibilitatea dislocarii in timp a obturatiei,in situatia unor conuri metalice incorect adaptate calibrului canalului radicular
1.obturatia segmentara cu amalgam de argint
Avantaje
Nu necesita canale cu sectiune circulara
Nu necesita ciment de sigilare
Asigura o buna sigilare in conditiile unei tehnici corecte
Tesuturile periapicale tolereaza bine mici depasiri
Nu se rezoarbe
Dezavantaje
Necesita un calibru mare(minim 40 ISO) in 1/3 apicala pentru a permite accesul intrumentarului de transportat si condensarea amalgamului
Necesita instrumentar endodontic special
E difici,chiar imposibil de indepartat
-transportul amalgamului se face cu portamalgamatorul DISMAHKIEH:
Instrument flexibil
Prezinta un resort elastic
Are calibru ISO exterior 45,60 sau 80
-fularea amalgamului se face cu fuloare endodontice speciale
2.obturatia segmentara cu con metalic
Timpii operatori
1. Odontometrie
2. Largirea canalului pe o distanta de cativa mm de la constrictia apicala prin manevre de reammingcanal cu sectiune rotunda
3. Alegerea unui con metalic de calibru corespunzator celui mai gros ac Kerr folosit in largirea portiunii apicale
4. Proba clinico-Rx a conului metalictrebuie sa ocupe in intregime lungimea de lucru,cu frictiunea corespunzatoare in portiunea
apicala(tug back)
5. Crestarea conului la 3/5mm de varf cu disc carborund(cu netezirea marginilor crestaturii)permite separarea in canal a segmentului apical
prin rasucirea tijei
6. Coafarea peretilor interni ai canalului cu ciment de sigilare
7. Coafarea varfului conului cu ciment de sigilare
8. Introducerea conului in canal pana la reperul stabilit
9. Rasucirea tijei conului metalic,apasand simultan in sens apicalfractura tijei
10. Retragerea tijei fracturate din canal
3.Obturatia segmentara cu gutaperca
Timpii operatori
1. Adaptarea conului de gutaperca conform procedurilor specifice conului master
2. Sectionarea unui segm de 3-4mm de la varful conului
3. Introducerea unui plugger usor incalzit de diametru inferior conului de gutaperca,in baza sectionata a acestuia
4. Marcarea lungimii de lucru pe plugger
5. Coafarea cu ciment de sigilare a peretilor portiunii apicale a canalului radicular
6. Coafarea cu ciment de sigilare a segmentului de gutaperca
7. Introducerea in canal a segmentului de con fixat de plugger pana la reperul stabilit
8. Rasucirea pluggeului simultan cu o presiune in sens apical pentru a permite fixarea segmentului de con si desprinderea pluggerului
Dezavantaje
-sigilarea imperfecta a 1/3 apicale a canalului radicular, gutaperca neputand fi condesata la acest nivel
4.Obturatie segmentara cu rumegus dentinar
=obturatie hibrida de canal:restul canalului se obtureaza in aceeasi sedinta printr-o alta tehnica
Indicatii
-foramen apical larg
-perforatii ale foramenului apical
Avantaje
Biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical
Stimularea de catre rumegusul de dentina sterila a formarii in regiunea apicala de tesut osos,cement sau alt tesut mineralizat
Constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie de canal si tesutul conjunctiv periapical
Faciliteaza sigilarea corespunzatoare prin obturatii de canal cu grad mare de condensare
Dezavantaje
-daca rumegusul utilizat provine din denina infecta apare o grava perturbare a proceselor de vindecare periapicala
Succedanee ale rumegusului dentinar autolog:
-dentina liofilizata
-os cortical liofilizat
-hidroxid de Ca(cel mai putin reusit)
Timpii operatori
1. Tratamentul biomecanic de canal-eliminarea completa a dentinei infectate si demineralizare
2. Razuirea peretilor canalului cu intrumentar manual(ace H) sau rotativ(freze Gates)
3. Acumularea rumegusului in lumenul canalului
4. Fularea rumegusului dentinar spre apex cu:
10