LA TIGANCI

Mircea Eliade

Nuvela La tiganci:
Este nuvela fantastica
Este scrisa dupa al doilea razboi mondial
Ilustreaza opozitia dintre - real si ireal
- sacru si
profan
Realizarea fantasticului se face prin
imbinarea planului real cu planul ireal ,
secventele narative fiind dominate, pe
rand, de unul dintre aceste planuri.

Tema:
Hierofaniei (manifestarii sacrului in profan)
Trecerea spirituala a omului dinspre viata
spre moarte
Epicul dublu:
Este construit din 2 planuri real
- ireal
Care merg in paralel si concomitent
(unul este principal si celalalt secundar)

Perspectiva narativa:
Narator omniscient
Naratiune la persoana a III-a
Focalizare zero
spatiu :
Sacru: la tiganci
Profan: bucurestiul de alta data
Timp:
Sacru: 3 ore
Profan: 12 ani

nuvela are 8 secvente epice:

epice
Conform planului real si ireal
dominanht in fiecare dintre ele
Sunt distribuite simetric
Cu intrari si iesiri din timp si
din lumi paralele

Secventa I expozitiunea
Este dominata de planul real , dar
in secundar se manifesta irealul
profesorul Gavrilescu se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de
pian pe o caldura incinsa si nabusitoare
fiind obsedat de colonelul Lawrence si de aventurile
lui in Arabia. Cautand portofelul ca sa isi cumpere
bilet, vine vorba de locul numit
la tiganci despre care un
calator spune ca este o rusine,
dar Gavrilescu este fascinat de
acest spatiu, considerand ca pe
o arsita ca asta e o placere, fiind
umbrit de nuci batrani.

isi aduce aminte ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia, nepoata doamnei
Voitinovici din strada Preoteselor intriga coboara din tramvai cu intentia sa il
ia in sens invers pentru a-si recupera servieta, dar il pierde si exclama Prea
tarziu! , luandu-si astfel ramas bun de la lumea reala.

Epicul dublu este realizat de componentele

realului, semnificatii ale profanului obsesia
vietii banale
- palaria, banii
In plan ireal , cateva elemente ce devin
Laitmotive : - caldura doboritoare
- obsesia colonelului Lawrence
- bordeiul tigancilor
- se confeseaza calatorilor

Secventele II , III, IV
se desfasoara in plan ireal- in locul
numit
la tiganci
Sugereaza pregatirea spirituala
initiatica pe care Gavrilescu trebuie
sa o parcurga din viata spre moarte.
Desfasurarea actiunilor se face prin
nararea intamplarilor eroului
in acest spatiu.

Intrand la tiganci este intampinat de baba care-i cere trei

sute ca sa il lase la bordei. Se intalneste cu trei fete,
trebuind sa identifice pe a treia, dar nu reuseste, adica nu
trece proba initiatica.
Cele trei fete amintesc de ursitori , ele il supun pe Gavrilecu
unur incercari pe care el nu le poate trece , danseaza in
jurul lui , ii cer sa o ghiceasca pe tiganca , dar el le incurca
mereu.
Personajul aluneca spre trecut vorbindu-le despre episoadele
cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca
nici dupa ultima incercare
Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul
rateaza intrarea in domeniul sacrului. Apare o noua
tentativa de intrare in real prin muzica.

Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu

Eroul incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate,
cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati , cu
paravane tot mai
misterioase , cu coridoare pe
care rataceste mereu in sens
invers, cu obiecte care il
terorizeaza.
Visul se termina cu o scena a
luptei lui cu o draperie
-giulgiu- el simtind ca se afla
Intr-o lume necunoscuta.

Secventele V, VI, VII

Sunt dominate de planul real in care
revin gesturile si obsesiile din prima
secventa.
Secventa V
Ne apropiem de punctul culmnant , prezentandu-l pe Gavrilescu
in incercare de a-si recupera servieta cu partituri.
In strada Preoteselor nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei
Voitinovici locuieste doamna Georgescu, iar Otilia plecase
acum 8 ani dupa ce se casatorise.
Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii.

Secventa VI- punctul culminant

Se intoarce acasa unde afla ca Elsa, sotia lui, plecase in Germania la
familia ei in urma cu 12 ani, dupa 6 luni de la disparitia lui.
Dezamagit se hotaraste sa se intoarca
la tiganci.

Secventa VII
-

Descrie drumul de acasa la tiganci.

Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera
fantastica, noaptea cu un birjar care fusese
dricar in tinerete, pe care Gavrilescu il simte fire de artist .
Acesta ca un mesager al mortii, il ajuta pe profesor sa ajunga dincolo
trecand prin locuri impuse de traditia inmormantarii , cum ar fi
biserica.

Secventa VIII
Incepe cu intrarea definitiva a eroului la tiganci.
Baba il asteapta, il recunoaste, ii ia vama si ii spune parola:
sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cand
ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: sunt eu, m-a
trimis baba.
Sleit de puteri, acesta se incurca iar si intra in prima usa, unde
o gaseste pe Hildegard, care il asteptase sa il conduca pe
ultimul drum.
Acestia pornesc spre padure alunecand dinspre veghe spre
vis, spre moarte, condusi de birjar sub comanda: Ia-o spre
padure, pe drumul ala mai lung si mana incet . Nu ne
grabim.

Deznodamantul
Nu aduce iesirea din ambiguitate.
Eroul se explica echivoc se intimpla ceva cu mine si nu stiu
ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca
visez..
Fata il consoleaza la fel de echivoc toti visam, asa incepe,
ca intr-un vis.

Nuvela intr-o alta interpretare

poate sugera aventura artistului care
aspira sa-si depaseasca conditia sa
profesionala si sociala a omului care
poate atinge absolutul, eternul.

Simboluri si semnificatii
Lumina
- inainte de a patrunde in universul miraculos de la tiganci,
Gavrilescu este lovit de lumina

ntlnirea cu lumina este anticipata prin povestea colonelului

Lawrance, pe care aria Arabiei l-a lovit ca o sabie
obsedat de aceast fraz auzit ntmpltor, Gavrilescu i
triete experiena morii ca pe o lumin alb,
incandescent, orbitoare, care i declaneaz
amnezia
sub imperiul luminii, Gavrilescu i aduce aminte de ziua
nsorit din Charlottenburg, adica momentul n care i-a
abandonat adevaratul destin
Lumina zilei proiecteaz fiina ntr-un univers magic i este
simbolul libertii individuale

 Nucul -axis mundi

- un punct al demarcatiei intre cele doua lumi
- in cultura noastr nucul nu se planteaz n curte, deoarece sub
el nu crete nimic; exist i credina c cel care va planta un nuc va
muri n momentul n care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a
grumazului omului.

Poarta
loc al plecarilor si al sosirilor
_ legatura intre lumi si intre starile fiintei

Gradina
proiectie a labirintului, loc de initiere
_ imaginea traditionala a paradisului de dincolo de moarte

 Baba cerberul ce pazeste portile Infernului

Ceasul oprit

- simbolizeaza caracterul trecator al

vietii
- ceasurile oprite reprezinta moartea

Cafeaua elixir magic, o licoare menita sa-I destepte luciditatea

Setea setea topeste fiinta. O aduce in starea impersonala ,
nediferentiata de samanta.

Gavrilescu dei avertizat s nu bea prea mult cafea, el cere i ap, i

potolete setea bnd direct din can, satisfcndu-i setea i intrnd n
starea de disoluie i de moarte

 Cele trei fete

-- zeite ale destinului -- Lachesis - inea fusul pe care se afla firul vieii
--Clotos hotra destinul oamenilor
--Atropos tia firul vieii
apatenenta la mitologia antica
Grecoaica-civilizatia antica, creatoare de legende avand coordonate
fundamentale
Evreica civilizatia misterioasa care a creat Vechiul Testament,
fundament al religiilor crestine
Tiganca - conotatii legate de cantec, dans, magie, libertate
Cele trei fete pot fi comparate cu iele sau parcere.

Ielele

Fpturi feminine supranaturale ntalnite n mitologia romneasc.

Cel mai adesea ielele sunt descrise ca nite fecioare znatice, cu o

mare capacitate de seducie si cu puteri magice, avnd atribute de
Nimfe

Se crede despre iele c apar n special

noaptea la lumina lunii, rotindu-se n hor
n locuri retrase
Locul pe care au dansat rmne ars ca de foc. Cnd vegetaia se reface,
aceasta are o culoare verde-ntunecat, animalele nu pasc acolo i se
dezvolt ciuperci din specia lingura znei.

Apar uneori cu trup sau doar nluci imateriale, cu aspect de tinere

femei vesele, voluptuase i seductoare, nemuritoare, zburdalnice
pn la delir.
Nu sunt conisderate genii rele. Acestea se razbuna doar atunci cand
sunt provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului.Atunci
pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cantecul
si cu vartejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori

 Ghicitul tigancii -vam (ce-a de a 3-a ans nainte de moarte)

--arta si iubirea primele 2 anse de a ptrunde n sacru;

Labirintul

motiv mitologic grec de initiere, in lumea mortilor

- interior(confuzia intre timpul trairii si cel al amintirii)

- exterior(ratacire prin incaperi intunecoase)

Cifra trei

nivele fundamentale ale existentei

trecut
- prezent
- viitor
- Gavrilesc merge de trei ori pe sptmn cu tramvaiul
- Sunt trei fete( grecoaica, evreica si tiganca)
- Timpul din nuvela(cele trei ore petrecute la tiganci echivaleaza cu 12 ani in
lumea reala)

 Timpul

-cel profan este ireversibil, aluneca inevitabil spre

moarte

- cel sacru este reversibil si reprezinta eternitatea

Logosul

universuri paralele: sacrul si profanul

Hildegard mitul luntrasului Caron (care calauzea sufletele

mortilor din lumea vie in lumea cealalta, peste apa Styxului)