Drenajul

Este metoda chirurgicala prin care se asig evacuarea la ext a unor lich patologice din
anumite cavit nat sau postop
Poate fi:
1. Direct
2. Indirect printr-o alta cavit care are leg cu ext - drenaj pseudochist pancreatic (tomie la
niv stomac, se sutureaza o incizie circ la niv chist si se dreneaza din pancreas in
stomac.)
Clasificare
1. Dupa scop
a. Profilactic - se monteaza din div motive - decolari fff mari in chirurgia dig pt ca
peritoneul nu poate drena totul. Initial e steril, dar se poate transf in nesteril prin
contactul cu diverse leakuri de la anastomoze dig. Se pune tub de garda ca sa
avem un ochi in burta :-)
b. Curativ - cand exista infectie ce se vrea drenata. Ex colectie neinf - chist hidatic
vechi steril, sau chist seros hepatic. Colectii infectate - abcese sau peritonite
(poate fi si din stomac) se instaleaza drenuri pt colectie si se si prelungeste actul
terapeutic prin spalarea plagilor prin dren, mai ales in pancreatita - necesita interv
complicata prin care se instaleaza fie m multe drenuri si se face drenaj continuu,
fie se face incizie paralela cu pancreasul.
limfa de la niv ductului toracic are aspect alb-laptos. In chir pediatrica se
recomanda o alimentatie fara grasimi pentru a putea mai bine observa daca
operatia se complica cu o ruptura de canal toracic.
2. Dupa mod
a. Simplu - pasiv
b. Activ
Avantaje

Previne acum secretiilor - se pot suprainfecta

Asig evac secretiilor patologice si impiedica difuziunea lor - in cazul unor fistule - in
caz de gastrectomie totala, de ex, necroza s-a suprainfecata si a dezv un abces (s-a
rezecat o portiune din corpul pancreasului), care se poate complica cu o peritonita.

Diminuarea si inchiderea cavitatilor - tinand drenurile pe loc, cavit se mentine inchisa

- curativ. Cand cavit e turtita e mai usor de inchis.

Scade timpul de vindecare - mai greu se face vindecarea in cazul in care ramane un
lich intraperit

Dezavantaje

Suprainfectare din ext - daca se face prea larg incizia, de ex

Cand stau prea mult pot duce la iritatie cu secretie seroasa sau poate leza tesuturile un tub de dren care a trecutnpeste unghiul colic, a dus la fistula colica. Daca calarest v
iliaca, duce de asemena la fistula

Dupa extragerea tubului, daca se face o incizie prea mare, duce la slabirea punctului
de ext. si poate duce la o eventratie

Materiale folosite
1. Tuburi -din plastic sau silicon - sunt mai blande, mai putin traumatizante cu ghidaz
simplu
2. Lamele - fine, drepte, netede pt drenaj superficial ex infectie de mana cu flegmon=>
drenaj continuu prin care se introduce lamela si se crea un drenaj
3. Pendrose vein tub turtit foarte moale, pt drenaj superf
4. Material textil = mese -amputatie de rect: hemostaza sau drenaj, sac Mikulicz, fire
sertolina - nu adera de marg plagii
5. Punga, borcan colector - borcan Beclaire
6. Drenaj aspirativ- tub steril, "pisicuta" pt san - decolari mari si se aduna sub piele. Pt
a nu se acumula si pt o cicatrizare cat mai buna, deoarece mentine un oarecare vid. Se
turtestenpisicuta, se monteaza la dren si se elibereaza clema. Daca e o cavit etansa, se va
extrage numai lichidul.
Fistula colonului transvers e foarte greu de drenat - se coase zona de anastomoza
si se monteaza punga colectoare
Indicatii

1. Profilactice
a. Plagi contuze, delabrante
b. Zone cu decelari intinse
c. Suturi/anastomoze
d. Oblit cavit restante
2. terapeutic
a. Pneumotorax
Mec de actiune la niv dren
1. Gravitatia - drenaj decliv 2. Capilaritatea - mainales la drenaj cu materiale textile
3. Presiunea pozitiva - ajuta ca,vin mom puneriintubului de dren in sac Douglas printr-o
containcizie iliaca - din cauza inspiratiei se vor aspira colectiile in sp subfrenic iar la
expiratie se vor duce prin tubul de dren la ext. La torace drenul este montat la un sist
Beclaire in care tubul e introdus in borcanul Beclaire pt a pastra presiunea negativa
necesara drenajului. Acest sistem are si un tub prin care intra aer atmosferic pentru a
nu creste prea mult presiuneavin borcan
Principii
1. Pozitionare tub
2. Traiect dren - scurt, etans, sa nu lezeze struct adiacente
3. Lumen tub - proportional cu necesitatile de drenaj - in mod normal, pt o secretie
seroasa e necesar un tub subtire. La peritonita se pun tuburi mai groase pt ca pot
aparea pseudomembr sau chisturi
4. Fixare dren - se fixeaza cu un piciorus, langa contraincizie se face un lat nu prea lung
pt a nu se cuda si a drena corect
Incidente

Nefunctionalit: astupare, proasta pozitionare - trebuie verificste mereu

Iesire / aspirare

Lezare / compresie vase, nervi, organe

Complicatii

Infectare traiect / cavit - din cauza unei incizii prea largi, sau intr-o peritonita care da
pe langa tub, duce la un flegmon

Herniere intestin pe traiect

Lez de decubit la niv intest

Fistulizare

Abcese restante - daca exista un dren de multntimp, se epiteliz traseul si se poate rupe
tubul.

Ingrijiri postop

Mentinere functionalitate - seringa guyon se introd ser fiziologic si, cand se aspita,
vine si lich patologic

Mentinere sterilitate - la dren profilactic se urm dupa 24 ore de ex in cazul unei

colecistite laparoscopice daca nu e drenata, se poate face un bilom sau o peritonita
ziceai ca e extraterstru in interior, avea mate verzi :)))))
o Drenurile in peritonita se pun subfrenic, parietocolic, Douglas

Suprimare

Tehnici
1. Drenaj superf - pt parti moi - la camera de garda sunt cele mai frecvente - chist
sebaceu fistulizat - anestezie locala, incizie in cruce, evacuare, apoi fie cu apa
oxigenata se lasa asa, fie se meseaza apoi - mai buna pt ca e posibil sa mai dreneze.
Grija la intretinerea meselor pt ca se colmateaza cu fibrina => dop antidrenaj. Cand se
scoat tubul, mai intai se penseaza tubul. La suprimare mese, trebuie mai intai umezite,
deoarece adera de piele
2. Drenaj aspirativ Redon
3. Drenaj toracic - beclaire
4. Drenaj abdominal