Studeni

Grupa AI 22

2007
Cuprins

1.Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice

1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe
piata interna si internationala
1.2.Misiunea firmei
1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite
1.4..Strategia corporativa a S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca(conform
SWOT)
1.5.Cultura organizationala
1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export
2.Selectia pietelor internationale
2.1. Germania
2.2. Marea Britanie
2.3. Olanda
2.4. Ungaria
2.5. Austria
2.6. Rusia
3.Piata tinta
3.1. Potenialul produsului
3.2 Distribuia local
4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta si justificarea ei
5.Concluzii
Bibliografie

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei

strategice
1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala pe
piata interna si internationala
Compania S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca este un simbol al produselor cosmetice
in Romania, dupa aproximativ 60 de ani de existenta ramanand liderul pietei de
cosmetice romanesti si un jucatorcu potential ridicat pe scena internationala.
Atenta preocupare vis--vis de frumos si respectarea traditiei, consolidata pe ani de
cercetare continua au facut ca din anul 1945-cand ia fiinta, la 1iunie, laboratorulMallMoss producand doar apa de colonie si pudra pentru copii- si pana in prezent, compania
sa-si extinda portofoliul la peste 400 de produse ,de notorietate fiind Gerovital H3,
Gerovital Plant, Aver, Doina, Aslavital, Triumf. Prin grija doamnei Prof.Dr. Ana Aslan,
Farmec a devenit primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 din Romania,
prima productie de serie realizandu-se in anul 1967.
Din dorinta de a realiza produse competitive, precum si de a acoperi cat mai bine
cererea de pe piata, compania lanseaza anul peste 50 de produse noi, originale, adaptate
ultimelor cerinte in domeniu existente pe piata internationala.
Atentia deosebita acordata calitatii produselor puse la dispozitia clientilor, cat si
grija fata de protejarea mediului inconjurator au fost preocupari permanente ale
companiei, S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca investind aproximativ 3 milioane de dolari in
achizitionarea de utilaje noi, ultraperfomante pentru noua sectie de productie a
deodorantelor ecologice si a lacurilor de par. Investitia este a doua de acest gen din
Europa Centrala si de Est, realizandu-se cu sprijinul O.N.U.D.I. Astfel, S.C.Farmec S.A.
Cluj-Napoca se afla printre putinele firme care au reusit sa puna in functiune un obiectiv
ecologic de importanta nationala, unic in tara, unde se industrializeaza produse ce
corespund standardelor impuse de Uniunea Europeana. Dupa 1990, in strategia de
dezvoltare a companiei, un accent deosebit a fost pus pe distributie, reusind ca la finele
anului 2000,Farmec sa aiba propria retea de distributie prin cele 14 reprezentante si
puncte de lucru deschise in toate zonele tarii : Bucuresti, Cluj, Brasov, Constanta,
Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Craiova, Focsani, Iasi, Piatra Neamt, Timisoara, Tg.Mures, Galati.
Datorita echipei de vanzari performante, formata dintr-un numar de 250 de membri
si a unei infrastructuri bine dezvoltate(150 de masini din care 9 autoutilitare de mare
capacitate) compania ajunge la un numar de 10 000 de clienti atat din retail-ul modern,
cat si din cel traditional. De asemenea, o importanta deosebita s-a acordat exportului, care
inregistreaza peste 20% din cifra de afaceri.
La manifestarile expozitionale la careS.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca a participat,
produsele companiei s-au bucurat de un real succes din partea consumatorilor, fiind
rasplatite cu numeroase medalii si diplome, cea mai importanta este decernarea distinctiei
Marca de Aur, distinctie primita din partea UGIR-Uniunea Generala a Industriasilor din
Romania.
CompaniaS.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca s-a situat in ultimii 10 ani pe primele 3
locuri atat la nivel judetean, cat si la nivel national in cadrul firmelor mari din Romania.

De asemenea, in anul 2005 Farmec a dat o noua dovada a prestigiului incontestabil de

care se bucura, situandu-se pe primul loc in clasamentul companiilor pe domeniu de
activitate , in cadrul celei de-a XIII-a editie a Topului National al Firmelor Private aferent
anului 2006.
Tinand cont de cele prezentate mai sus, se poate afirma ca FarmecS.A. ClujNapoca a intrat efectiv in industria economica europeana, atat din punct de vedere al
calitatii produselor, cat si al tehnologiilor moderne folosite si al valorilor promovate, fiind
o companie cu traditie pregatita pentru viitor.

1.2. Misiunea firmei

"Misiunea noastra este de a fi unul dintre cei mai mari
producatori de produse cosmetice din Sud-Estul Europei,
adaptandu-ne continuu produsele, design-ul si prezentarea
pentru a satisface nevoile consumatorilor si nu in ultimul rand
pentru a crea conditii optime angajatilor "
Liviu Turdean, Director General

1.3.Cifra de afaceri si principalele produse oferite

Atat rezultatele economico-financiare obtinute(Cifra de afaceri aferenta anului 2006
a fost de 19 milioane de $,inregistrand un trend ascendent), cat si cotele de piata detinute
de Farmec S.A. demonstreaza valoarea incontestabila a companiei pe piata produselor
cosmetice.
Principalele produse oferite de FarmecS.A. sunt :
produse de wellness ;
produse pentru fata si corp ;
produse pentru intretinerea parului ;
produse de machiaj ;
deodorante ;
dermato-cosmetice ;
produse pentru plaja ;
produse pentru igiena-dentara ;
produse pentru cabinetele cosmetice ;
produse chimico-casnice ;
produse profesionale pentru curatenie ;
dezinfectante si materiale sanitare ;
insecticide ;
produse pentru protectia muncii .
In ceea ce priveste gama sortimentala de produseFarmec S.A. comercializeaza marci
private precum :

Gerovital Plant
Gerovital Plant Forte
Gerovital Stop Acnee
Gerovital Sun
Gerovital H3
Aslavital
Doina
Farmec
Triumf
Ada
Contur
Aslamed
Nufar
Dermofarm
Athos
Deo Favorit
Lara

Despre laboratoarele Farmec

Infiintate in urma cu peste 35 de ani, laboratoarele de cercetare Farmec au stat la

temelia unei directii devenite ulterior traditie in cosmetica romaneasca, dand viata unor
cercetari originale, continand ani de studii si experimentari facute cu
seriozitate,inventivitate si profesionalism. Rodul acestor cercetari poarta astazi numele
unor marci de renume ce au facut cariera pe piata interna si externa. Acestea acopera o
serie larga de cerinte si domenii ale consumatorilor, de la produse chimico-casnice si
pana la produse sofisticate de intretinere pentru ten si corp.
Cautand in permanenta resurse si directii noi, tinand pasul cu orientarile generale
din cosmetica, produsele Farmec au valorificat mereu ingrediente naturale sau sintetice
recunoscute pe plan mondial, alaturi de principii active, originale, selectionate atent din
bogatia naturala a solului si a florei romanesti (extracte si uleiuri naturale, apa minerala,
vin, argila etc.), concretizate in zeci de brevete de inventie.
Colaborari
Produsele cosmetice Farmec reprezinta materializarea unei constante colaborari a
colectivului propri de cercetare cu institutii de profil precum : Fundatia Dr. Ana Aslan,
Facultatea de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din ClujNapoca, Clinica Dermatologica Cluj-Napoca s.a.
Un accent deosebit este pus pe amplificarea retelei de distributie prin vanzatori
directi, acestia dispunand de o serie de facilitati neacordate de catre alte companii, cum ar
fi :
intrare gratuita in sistem, fara achizitii obligatorii;
sprijin si intruire de specialitate oferite gratuit ;
materiale promotionale gratuite ;
posibilitatea reluarii dupa o perioada de inactivitate fara pierderea nivelului atins.

Analiza SWOT
Puncte Tari
Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori
de cosmetice din Europa de Sud-Est;
Cifra de afaceri considerabila;
Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata;
Simbol al produselor cosmetice romanesti, traditie indelungata;
Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare;
Diversificarea continua a produselor;
Intensa activitate de cercetare;
Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator

Puncte slabe
Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare);
Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe ;
Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.

Oportunitati
Aprecierea produselor Farmec in afara tarii ;
Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3, precum si a meritelor in domeniul
geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.dr. Ana Aslan;
Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor cu
pret mediu si ridicat);
Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea
Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare, de un inalt nivel calitativ;
Sanse sporite de export pe piata comunitara ;
Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata cosmaceuticals domeniu in care
firma s-ar putea afirma ;
Extinderea tendintelor de vanzari directe.

Amenintari

 Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm,

Gerocosen, Combinatul Apicol, Gerovital Cosmetics, ce vizeaza segmente bine definite
de piata ;
Ofensiva firmelor Beiersdorf (Nivea Visage) precum si a LOreal Paris, firma ce
investeste substantial in cercetare si dezvoltare, bazandu-se pe o strategie foarte clara de
comunicare a avantajelor sale tehnologice competitive ;
Selectivitatea crescuta a pietei si accentul deosebit pus pe calitate(noi standarde
impuse de legislatia europeana) ;
Sporirea ofertei producatorilor bulgari si polonezi prezenti deja pe piata
Existenta taxelor vamale variabile de la stat la stat pentru produsele de ingrijire si
cosmetice .
1.4.Strategia corporativa a S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca
Avand in vedere analiza SWOT, se poate evidentia faptul ca S.C.Farmec S.A.
Cluj-Napoca dispune de importante capacitati de productie, de experienta si consacrare
in domeniul specific de activitate, detinand in acelasi timp o cota de piata semnificativa si
confruntata fiind cu o potentiala crestere viitoare a cererii de produse cosmetice o data cu
integrarea in Uniunea Europeana. Astfel, compania vizeaza extinderea activitatii si
patrunderea pe noi piete.
Strategia corporativa este cea de crestere, in principal prin concentrare dar si
prin diversificare concentrica.
Strategia de concentrare prin dezvoltarea pietei, justificata prin pozitia actuala
si competitivitatea ridicata a produselor vizeaza extinderea exporturilor si in alte zone
decat cele existente(SUA, Europa) cum ar fi : America Latina si Asia. Aceasta extindere
va fi insotita evident de mari campanii publicitate bine fundamentate de adaptare la
specificul socio-cultural al regiunilor carora li se adreseaza.
Strategia de concentrare prin dezvoltarea produsului este promovata de mult
timp in cadrul Farmec S.A. asa cum s-a mentionat anterior compania alocand
importante fonduri pentru cercetare in vederea lansarii anuale pe piata a 50 de produse
noi.
Diversificarea concentrica din planul de dezvoltare al organizatiei se refera la
extinderea productiei de cosmaceuticals(produse cosmetice si in acelasi timp
terapeutice) si diversificarea gamei sortimentale a acestora.

1.5.Cultura organizationala
Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania
Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica, ce se bucura de
consacrare la nivel international, este de la sine inteles ca pozitia actuala a S.C. Farmec
S.A.Cluj-Napoca, isi are radacinile, printre altele, in sistemul de valori bine consolidat al
companiei romanesti.
Sintetizand, valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate, promptitudine,
preocupare continua pentru inovare. Mai mult, dat fiind faptul ca prin misiunea
companiei este vizata apropierea de consumatori, satisfacerea nevoilor de infrumusetare a

acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala, cu un ambalaj

modern si original, respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv
de prim rang. Astfel, fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis--vis
de activitatea prestata, pentru a se asigura in primul rand calitatea ridicata a produselor
dar si maximul de eficienta care sa vina in intampinarea nevoilor de confort fizic si psihic
al utilizatorilor finali.

Elementele culturii organizationale

Normele aplicate in cadrul companiei se refera la :
respectarea confidentialitatii comerciale si personale a informatiilor ;
corectitudine si onestitate in toate actiunile intreprinse ;
evitarea conflictelor de interese si a practicilor frauduloase ;
neacceptarea, sub nicio forma a coruptiei;
relatii de afaceri bazate pe incredere,respect si dechidere astfel incat toate partile sa aiba
de castigat ;
oferirea consilierii in probleme etice sau situatii conflictuale ;
respectarea principiilor sociale, etice si de protectie a mediului.

Preocuparea fata de clienti si angajati

compania asigura angajatilor un mediu de lucru sigur si sanatos ;
incurajeaza angajatii sa se dezvolte continuu pe plan profesional ;
promoveaza un climat bazat pe corectitudine, respect, incredere si siguranta in relatiile
cu angajatii sau colaboratorii ;
asigura confidentialitatea datelor personale ale angajatilor ;
ofera conditii de agajare corecte bazate pe competenta ;
ofera calitate, valoare si servicii excelente pentru toti clientii firmei :Am considerat
intreprinderea in care lucrez ca pe a doua familie si am incercat ca salariatii sa simta acest
lucru, afirma directorul general, Liviu Turdan.

Protejarea mediului inconjurator

Farmec S.A.controleaza impactul activitatilor sale asupra mediului inconjurator ;
se straduieste ca echipamentele de munca sa indeplineasca standardele de siguranta
prevazute ;dorind ozonarea mediului inconjurator ,si asa prea mult poluat,precum si
amenajarea unui spatiu modern de agrement, Farmec a demarat investitiaComplexul
Parc Farmec care a devenit unul dintre cele mai apreciate locuri de recreere ale
municipiului Cluj-Napoca. Complexul de agrement cuprinde un gazon de fotbal artificial,
un parc de joaca dotat cu toate facilitatile si o terasa-restaurant ;

Promovarea unui climat inovativ

 angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile, sa fie cat se poate de creativi si sa aiba
initiativa.
Eforturile intregului personal al Farmec S.A. Cluj-Napoca sunt concentrate in
vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate.Manualul Calitatii
este fundamentul sistemului calitatii proiectat de catre organizatie.Acest document a fost
dezvoltat si va fi folosit de catre companie pentru urmatoarele scopuri, fara a se limita
insa la acestea :
comunica personalului si clientilor - politica si obiectivele in domeniul calitatii;
serveste drept referinta pentru implementarea efectiva a sistemului calitatii;
defineste structura organizatorica si responsabilitatile diferitelor departamente;
prezinta tuturor angajatilor elementele sistemului calitatii si ii face constienti de
impactul muncii lor asupra calitatii produsului furnizat;
serveste la instruirea angajatilor ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea;
reprezinta o baza documentata pentru auditarea sistemului calitatii;
demonstrarea conformitatii sistemului calitatii cu conditiile referitoare la calitate in
situatii contractuale;
Manualul Calitatiipoate fi oferit clientilor sau reprezentantilor acestora in scopuri
de ofertare.

Eroi

Prof.Dr.Ana Aslan este un nume, legenda unei vieti dedicate oamenilor. Este una
dintre cele mai importante personalitati din lume, fiind considerataparintele geriatriei si
gerontologiei. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:sa fii
vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani; inseamna sa fii optimist, sa ai un ideal in viata,
pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti. Sub conducerea Anei Aslan se
infiinteaza, in 1952,Institutul de Geriatrie din Bucuresti, primul de acest fel din lume, al
carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii
pentru toate institutiile similare. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in
1957 la Verona, Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie.
Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA,Germania, Marea Britanie, Japonia,Italia,
Austria in anii60 acesta devine o certitudine stiintifica, un tratament de mare valoare
impotriva imbatranirii. Gerovital H3 nu este doar un tratament, ci si o filosofie si o
speranta-un spirit care e si azi viu laFarmec.
Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii
internationale printre care:
Cross of Merit- I Class of the Order of Merit, Germania 1971;
Cavalier de la Nouvelle Europe, Italia 1973;

 Les Palmes Academiques, Franta 1974;

Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences, Philippines 1978;
Diploma Member Honoris Causa of the Bohemo-Slovaquian Society of
Gerontology, 1981;
Premiul Leon Bernard, prestigioasa distinctie acordata de Organizatia
Mondiala a Sanatatii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei,
1982.

1.6.Justificarea gamei de produse pentru care s-a optat la export

Raspunzand cerintelor,devenite in timp obsesii prioritare in lumea cosmeticii,de

ingrijire a pielii,de protectie impotriva factorilor nocivi de mediu si de prevenire a
fenomenului de imbatranire a tenului,S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca a creat linia de
produse cosmetice Aslavital,avand la baza o conceptie originala,ce valorifica
potentialul de exceptie al argilei din Muntii Padurea Craiului.
Intrucat celelalte linii de produse ale S.C.Farmec S.A. Cluj-Napoca(Gerovital H3,
Gerovital Plant, Aver) au beneficiat pana in prezent de o promovare intensa pe pietele
internationale,compania a decis extinderea cu aceasta gama de cosmetice,datorita
caracterului lor inovativ si a inexistentei unor produse similare la nivel global.Un alt
factor important care a influentat decizia de promovare tocmai a acestei game a fost
contributia d-nei prof dr.Ana Aslan in procesul de cercetare,care nota intr-unul dintre
studiile sale: argila reprezinta un pamant miraculos, care exercita complexe actiuni
benefice intregului organism uman, facand dovada unui remarcabil tropism pentru boala
in general si pentru anumite boli in particular (cu o extraordinara putere antitoxica),
potentand fortele de aparare a organismului.
.

CAP. 2. Selectarea pieelor internionale

2.1. GERMANIA
n Germania cu toate c cererea pentru produsele de machiat este n scdere
datorit ngrijorrii populaiei cu privire la problemele de piele, tocmai din acest motiv
cererea pentru produsele de ngrjire a pielii a crescut n ultimii ani.

Mediul demografic/natural
Germania are o populaie numeroas de 82,422,299 milioane locuitori (iulie
2006), situndu-se pe locul 2 in Europa, dup Rusia. Populaia nu este repartizat
uniform, fiind mai numeroas de-a lungul fluviilor i a estuarelor. Rata de cretere este
negativ, inregistrnd la nivelul anului 2006 o cot de -0.02% iar densitatea medie este de
228 loc./km ptrat.
Dezvolatarea rapid a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaiei rurale la
orase, astfel inct , 84% din total reprezint populaia urban, aceasta reprezentnd
pederent cererea potenial de produse cosmetice. Germania are o clim temperat, cu o
temperatur medie anual de 9 C, temperatura lunii iulie variind ntre 16 C i 20 C.
Dei distana dintre Germania i Romnia este de 1740 km, acest lucru nu reprezint un
impediment pentru importatorii germani att timp ct bunurile importante corespund
normelor de calitate pretinse. De regul, intre cele dou ri raporturile comerciale sunt
intense, Germania plasndu-se pe locul doi in topul partenerilor la export a Romniei cu
o pondere de 14%, in vrful clasamentului aflndu-se Italia cu 19.9%.
Accesul rapid spre centrele economiei germane, precum i spre trile vecine este
asigurat de o reea dens i eficient de autostrazi, ci ferate, linii aerinene, ci fluviale.
Aceste facilitti vin in intmpinarea dezvoltrii relaiior comerciale intre ri i
impulsioneaz schimburile comerciale ; distana nu mai constituie un impediment.
Economia rii depinde in mare masur de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza
unor resurse de subsol foarte importante-crbuni (lignit-locul I pe glob- i huila), sare,
minereu de fier - i pe baza combustibililor i materiilor prime importate. Germania este a
doua producatoare european dup Rusia de energie electric, obtinu mai ales in
termocentrale i atomocentrale. Pe baza minereurilor importate, Germania produce
cantiti uriae (locul V in lume) de oel, cupru i aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate
in cadrul industriei constructoare de maini, care produce: automobile, locomotive,
aparatur electronic, utilaje.

Mediul politic
Din punct de vedere constituional Germania este o democraie republican
federal, forma de guvernmnt este parlamentar, n care eful guvernului este ales de
ctre parlament i confirmat de ctre preedintele statului .

Are o structura federala organizata in 16 landuri, fiecare funcionnd dup propria

constituie, guvern i parlament. Din 1998 i pna n iulie 2005 a fost la putere la nivelul
Germaniei o coaliie parlamentar aa-numit Rou-Verde, adic ntre Social-Democrai
(SPD) i Verzi-ecologiti (B90 / Die Grnen). Dup alegerile din septembrie 2005, a fost
format o coaliie a dou partide Partidul Democrat i un partid de dreapta Uniunea
Crestin Democrat.
Statul stabileste conditiile cadru care determina desfasurarea activitatii
economice, fara sa intervina direct in marimea productiei, preturi sau in sistemul de
salarizare. Constitutia garanteaza manifestarea libera a personalitatii si promovarea
initiativei particulare; de asemenea, ea prevede protejarea si garantarea proprietatii
private. In cadrul general stabilit de stat, piata, prin milioanele de consumatori si de
intreprinderi, este cea care hotaraste liber si independent ce si cat se produce, ce si cat se
consuma. Interventia acestuia se manifesta prin acordarea de subventii sectoarelor vizate
si prin detinerea unor segmente ale economiei, in acelasi timp promovand
competititivitatea si liberalizarea intreprinderior.
Statul protejeaza concurenta. Intelegerile sau acordurile dintre firme, prin care
este ingradita sau restransa libera concurenta, sunt interzise prin legi clare si precise:
Legea contra restrictiilor in calea concurentei (legea antimonopol sau anticartel) si Legea
contra concurentei neloiale. Statul are grija ca mecanismele concurentei sa functioneze.
Competentele federale, referitoare la elaborarea legislatiei si administratie, se
rezuma la acele domenii care, prin insemnatatea si structura lor, necesita o reglementare
unitara pentru intreaga republica. Printre acestea se numara: afacerile externe, apararea,
finantele, comertul, politica vamala, o parte a politicii fiscale (inclusiv TVA si accize),
ultimele doua fiind reglementate si de jurisdictia Uniunii Europene.
Pe planul relatiilor economice internationale, Germania sustine comertul
international liber si se opune cu tarie diferitelor forme de protectionism.
Produsele importate se supun acelorasi prescriptii si reglementari ca si marfurile
produse in Germania, in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de calitate si a normelor
tehnice de securitate.Analizand evolutia si structura actuala a schimburilor comerciale
romano-germane, rezulta ca exista, in continuare, posibilitati reale de majorare a
exporturilor romanesti data fiind si situatia politica si economica din Orientul Apropiat si
din alte zone ale lumii, precum si diminuarea nivelului avantajelor comparative oferite de
unele tari din spatiul Europei Centrale si de Est care determina numeroase intreprinderi
germane sa caute parteneri de afaceri pe piete apropiate, printre care se numara si
Romania

Mediul economic
Germania este a treia putere economic mondial (dup Statele Unite i Japonia)
i prima putere din Europa. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai
mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european
dupa criterii precum : costul muncii, nivelul criminalitatii si avutia generala. Munchen,
baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat
semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria, aceasta situandu-se peste
media tarii in sapte din ultimii zece ani. PIB-ul atinge 30,400$ pe cap de locuitor
(msurat dup paritatea puterii de cumprare) iar din acest punct de vedere Germania
ocupa locul al III-lea, dupa SUA si Japonia. n prezent Germania este cea mai important

putere economic a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.504 mld $ i ara cu
cele mai multe exporturi la nivel mondial, inclusiv pe piaa intern european.
In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat, comparativ cu anul
2006 (2.7%), in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de
1.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta
sa atinga 2.4%pana la sfarsitul anului. Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea
interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti, pe
masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza.
Economia Germaniei este orientata spre exporturi, acestea constituind mai mult
de o treime din output-ul national. Ca rezultat, exporturile traditionale au fost elementul
cheie in expansiunea macroeconomica din Germania. In 2005 exporturile au insumat
972.1mld $, comparativ cu SUA care a inregistrat 894.6mld$ . Importurile Germaniei au
atins valoarea de 782.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale
SUA 189.3mld$.
Balanta de plati este pozitiva +2,7 mld.. In ciuda unei balante comerciale
permanent excedentare, balanta de plati a fost cronic pasiva, din cauza deficitelor
cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile.
Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1.7% din PIB, mai mic decat a fost
estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. A fost prima data in
ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro.
Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management
strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor. Cresterea Produsului Intern
Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008, nivelul preturilor va creste din cauza
nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007, insa nivelul inflatiei va ramane
scazut. In prezent rata inflatiei este de 2.2%, rata de schimb inregistreaza o valoarea
apropiata de 1.33$/.
Intreprinderile germane, economia germana sunt actori majori traditionali in
fluxurile internationale de capital. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un
impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane.
Astfel, incepand din anul 1997, volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a
dublat, in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat, dupa
ce, in anii anteriori, acestea pierdusera din avant. Conform datelor furnizate de Banca
Federala Germana, in perioada 1991-2001, valoarea patrimoniala a investitiilor germane
in strainatate a crescut de cca. 4 ori, ajungand la cca. 553 miliarde EUR, in timp ce
angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. 5 ori, atingand un volum
de cca. 512 miliarde EUR.

Mediul cultural
Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in
protestanti 34%, romano-catolici 34%, musulmani 3.7% si alte religii 28.3% ; acest factor
nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. Limba vorbita este
germana.
Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din
tarile mai dezvoltate, unde consumatorii sunt mai educati. Pornind de la acest criteriu,
Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei, fiind toodata renumita
pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic.

Sub aspect cultural, preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente

semnificative, insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate, in Germania, o
persoana consuma 150-200 de litri (22.2%), in timp ce la nivelul Uniunii Europene,
consumul de apa este de 100 - 110 litri pe persoana, comparativ cu Romania unde acesta
este de aproximativ patru ori mai mic, si anume 40-50 litri pe persoana. Cifra scazuta a
consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural
consumul este extrem de scazut. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei
care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la
sursa.
Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce
priveste situatia economica. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor,
Germania este dominata de clasa de mijloc.

Accesul pe piata
Relaiile comerciale romno-germane au cunoscut, din anul 1993, o dezvoltare
dinamic. Germania este dup Italia al doilea partener comercial al Romniei.
Aproximativ 15,5% din comerul exterior al Romniei are drept destinaie Germania.
A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre
Romania si Germania, subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca
si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice. De
asemenea, au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor
comerciale si a cooperarii economice bilaterale.
Creterea exponenial n domeniul cooperrii economice a determinat evaluri
din partea nivelului politic, n sensul c relaiile au atins nivelul de parteneriat strategic,
n special n domeniul economic. Schimburile comerciale ale Romniei cu Germania se
deruleaz pe baza "Acordului european instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte,
i Comunitile Europene i statele membre ale acestora, pe de alt parte," semnat la 1
februarie 1993 i intrat n vigoare la 1 februarie 1995.
Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului
necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei
bunurilor, serviciilor si capitalului, pe cat posibil fara obstacole, ingradiri sau sugrumari.
Schimburile economice cu strainatatea sunt, in principiu, complet liberalizate, in masura
in care legislatia privind comertul exterior nu prevede, in mod explicit, restrictii.
Guvernul Federal german militeaza, la nivel international (in OMC s.a.) pentru
liberalizarea pietelor, avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune, in
limita competentelor sale, restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. Fiind
membra a Uniunii Europene, Germania se supune politicilor, reglementarilor de piata si
procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru
anumite grupe de marfuri.
Ca membra a Uniunii Europene, Germania aplica, in relatiile comerciale cu tarile
terte, politicile si reglementarile acesteia. In relatiile cu Romania, isi gasesc aplicarea
prevederile acordurilor de asociere.
Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale
Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior, si anume: legea privind
comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz - AWG) din 28.04.1969, cu modificarile
ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung - AWV)

din 18.12.1986, cu modificarile ulterioare. AWG consfinteste principiul libertatii

schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale.
Comertul exterior se mai supune si reglementarilor ONU (in materie de
embargou, interdictii de export, reglementari speciale pentru anumite marfuri si tari) si
ale Uniunii Europene, care au precadere fata de legile si reglementarile nationale.
La import se solicita certificat de origine (emis de organele competente) sau o
declaratie de origine pe factura (emisa de exportator/furnizor), daca aceasta conditie este
prevazuta de lista de import anexa la AWG sau de licenta de import.
Regimul vamal aplicat in Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii
Europene, valabil pentru toate tarile membre.
Apartenenta Germaniei la institutii si organizatii internationale: ONU, UE, OMC, NATO,
BIRD, FMI, BERD, OCDE, OSCE

2.2. MAREA BRITANIE

Vnzrile la produse cosmetice s-au dublat ntre 2002 i 2005, pia de cosmetice
din Marea Britanie fiind promitoare, n special produsele naturale fiind foarte cutate de
ctre englezi.

Mediul demografic/natural
Aezare: In Insulele Britanice (Anglia, Scoia, Tara Galilor i Irlanda de Nord). Insulele
Hebride, Orkney, Shetland, Isle of Wight, Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ
de Marea Britanie.
Suprafaa: 244,82 mii km patrati
Populaia: 59,554 milioane locuitori. Concentraia cea mai mare a populaiei este
in jurul Londrei, precum i in zonele de Sud, Sud-Est, West Yorkshire, Manchester, West
Medlands. Gradul de urbanizare este mare, aproximativ 78%, ceea ce face sa fie mare
cererea pentru produse cosmetice.
Densitate: 240 loc/kmp.
Distana geografic dintre capitala Romniei,Bucuresti i cea a Angliei, Londra
este de 2560 de km.
Pentru deplasarea in Marea Britanie, cel mai rapid mijloc de transport este
avionul. Dupa o cltorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways, cu aterizare
pe aeroportul Heathrow, cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid, se ajunge direct in
centrul Londrei, in cca. 30 minute.
Clima Marii Britanii este temperat, cu veri clduroase, ierni reci i foarte multe
precipitaii pe tot parcursul anului. Variaiile de temperatur pe parcursul anului sunt
relativ reduse. Clima Marii Britanii este influenat puternic de masele de aer tropicalmaritime, polar-maritime, polar-continentale i tropical-continentale. Precipitatii
frecvente (peste 1600 mm), indeosebi in perioada septembrie ianuarie.
Regatul Unit deine mari rezerve de energie constnd n crbune, gaze naturale i
petrol (ultimele dou exploatate din Marea Nordului). Producia de energie contribuie la
PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate.

Capitala - Londra. Alte orase importante: Birmingham, Liverpool, Leeds,

Manchester,
Newcastle,
Sheffield,
Cardiff,
Edinburgh,
Glasgow.

Mediul politic
Marea Britanie este o monarhie constituional, puterea executiv fiind
exercitat, n numele monarhului, de prim ministru i ali membri ai Cabinetului, care
conduc departamente (ministere). Cabinetul, inclusiv prim ministrul i ali minitri,
alctuiesc Guvernul Majestii Sale. Aceti minitri sunt alei din cadrul i rspund n faa
Parlamentului, organul legislativ, care este considerat, prin tradiie, suprem (poate
legifera n orice domeniu i nu este dependent de nici o decizie a naintailor). Marea
Britanie este una dintre puinele ri din lume care nu au o constituie codificat ntr-un
document fundamental, bazndu-se, n schimb, pe obiceiuri consacrate prin tradiie i pe
un numr de legi constituionale separate. n timp ce monarhul este eful statului i,
teoretic, deine puterea executiv, prim ministrul este eful guvernului. Guvernul este
rspunztor, n principal, n faa Camerei Comunelor, din cadrul creia, potrivit tradiiei
constituionale, este ales prim ministrul. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din
Camera Comunelor, restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. Nu este obligatoriu, din
punct de vedere legal, ca minitrii s provin din Parlament, dei, n prezent, aceasta este
practica. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea n Camera Comunelor
este, n mod normal, numit prim ministru de obicei liderul partidului cu cea mai mare
reprezentare sau, dac nu exist o majoritate, liderul celei mai mari coaliii.
Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim
fiscal pentru IMM din tarile industrializate. De asemenea, taxa pe veniturile realizate din
investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%, iar pentru
castigurile din active detinute peste doi ani, taxa va fi de 10%.
Nivelul general al TVA este de 17,5%. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc
TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61.000 lire/an.
La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA, fie prin aplicarea taxei zero fie
prin scutire de la plata TVA.
Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM, in valoare
de 420 milioane lire sterline, pentru urmatorii cinci ani, astfel ca in maximum 8 ani
operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. O suma suplimentara de 30
milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in
IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu
Regatul Unit este membru al: ONU, UE, NATO, Commonwealth, G-8, OSCE, al
Consiliului Europei, OMC, OCDE si al altor organizatii internationale.
Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor
este UK Trade & Investment structura pentru promovarea exporturilor britanice si a
investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie.

Mediul economic
Marea Britanie are o economie deschis, fr nici un fel de restricii in ceea ce
privete fluxul de capital ctre exterior. Conform statisticilor UNCTAD, in anul 2002

Marea Britanie se afla pe poziia a 7 a in privina atragerii de capital strin i pe pozitia a

4 a in ceea ce privete investiia in afara granielor.
PIB-ul total este de 1825 miliarde dolari, iar cel pe capital este de 30,600 dolari.
Marea Britanie este a doua destinaie mondial pentru investiii strine directe.
Principalii investitori strini in Marea Britanie sunt: SUA (48%), urmat de Germania
(8,3%), Japonia (7,7%), Canada (6,3%), Frana (6,2%). Principalele sectoare beneficiare
sunt: tehnologia informaiei i comunicaiile, construcia de autovehicule, industria
chimica (produse chimice speciale) i serviciile financiare.
In pofida presiunilor inflaioniste cu care majoritatea rilor dezvoltate se confrunt
determinnd bncile centrale din statele membre OCDE s restrang politica monetar,
economia Marii Britanii a cunoscut o cretere continu in ultimii ani (pentru 57 de
trimestre consecutiv), situat in jurul a 2 procente, inregistrnd 2,75% in anul 2006
valoare peste nivelul prognozat. Inflaia se situeaz la un nivel acceptabil in marja de 1
procent in raport cu tinta de 2% vizat de Banca Angliei (2,7% in noiembrie 2006), a
doua cea mai scazut dintre tarile G7. Gradul de ocupare a forei de munc este la cel mai
inalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oar in istorie inregistrndu-se 29 de
milioane de persoane active ocupate), cu o rata a omajului de 5,6%. Rata dobnzii de
referin
este
de
5,25%.
Parcursul economic peste asteptari din anul 2006 s-a datorat cresterii investitiilor
in sectorul privat, indicator al profitabilitatii companiilor, precum si reluarii cresterii
economice in zona Euro, principal spatiu de destinatie a exporturilor britanice
(aproximativ 50%). Aceste tendinte au fost sustinute de evolutiile economice globale, in
special din regiunea asiatica, a pietelor emergente (China, Europa de Est) si de mentinere
a dinamicii cererii interne in SUA, in ciuda moderarii cresterii pietei imobiliare.
Cu toate ca Marea Britanie a inregistrat o reducere a ponderii exporturilor de
bunuri din comertul mondial (de la 5 la 3,75% in perioada 1998-2005), specializarea tot
mai accentuata pe piata serviciilor (o treime din activitatea economica interna) a fost
marcata de o crestere la 8% din comertul mondial, dintre care serviciile financiare si de
afaceri
reprezinta
11-12%
din
totalul
la
nivel
global.
Investitiile in mediul de afaceri au fost estimate a creste cu aproximativ 5,75%
in anul 2006, reprezentand aproximativ 10% din produsul intern brut. Mentinerea unor
costuri reduse de capital, in ciuda deciziilor recente de politica monetara, au
contrabalansat influenta exercitata in deciziile companiilor de catre consumul moderat si
presiunile inflationiste (evolutia pretului petrolului), stabilitatea macroeconomica
favorizand adoptarea unei atitudini mai putin prudente in ceea ce priveste nivelul de
indatorare
si
cheltuielile
de
capital.
Ponderea principalelor ramuri de activitate :
Sectorul imobiliar (constructii, inchirieri) 24,9%
Sectorul manufacturier 16,0%
Comert cu ridicata si amanuntul 13,0%
Transport, depozitare, comunicatii 7,7%
Sanatate si activitati sociale 7,3%
Produse cosmetice si farmaceutice 5,3%
Constructii 6,3%
Agricultura 1,0%

Structura consumului :
Bunuri de folosinta indelungata 12,6%
Bunuri de scurta utilizare 37,0%
Servicii 48,7%
In ultimii ani, balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa, cu un
volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Excedentul inregistrat constant la
exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. La export,
principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca
82%): componente auto, echipamente si aparatura de birotica, diverse masini si
echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%); produse petroliere, echipamente energetice
(cca 8%).
In privinta monedei unice europene Euro, Marea Britanie se exprima
principial favorabila, dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi
indeplinite.
Momentan
moneda
nationala
este
lira
sterlina.

Mediu cultural
Limba oficiala este limba engleza. Cea mai mare parte a populatiei este de religie
crestina (protestanti 87%, catolici 10%), dar sunt si islamici sau hindusi. Religia oficiala a
statului
este
protestantismul
anglican.
Zile Nationale: in Anglia Sf. Gheorghe (23 Aprilie); Scotia Sf. Andrei (30
Noiembrie); Tara Galilor Sf. David (1 Martie); Irlanda de Nord Sf. Patrick (17
Martie).
Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de Union Jack).
Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfntului George) i
Scoiei (Crucea Sfntului Andrei), crora li s-a adugat, n 1801, Crucea Sfntului
Patrick, reprezentnd Irlanda.
Moneda Marii Britanii este lira sterlin, reprezentat prin simbolul . Banca
Angliei este banca central care emite moneda, dar bncile Scoiei i cea a Irlandei de
Nord pstreaz dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline, cu condiia s dein
n rezerv suficiente bancnote emise de Banca Angliei, care s acopere propriile emisiuni.
Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro, Guvernul angajndu-se s organizeze un
referendum pe aceast tem n momentul n care vor fi ndeplinite cinci teste
economice. n prezent, opinia public din Marea Britanie se mpotrivete acestei opiuni.
Imnul naional este God Save the Queen.
n Regatul Unit se afl dou dintre cele mai vechi i mai celebre universiti ale
lumii, Oxford i Cambridge. Regatul a dat lumii muli savani i ingineri strlucii,
precum Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard
Kingdom Brunel; invenii precum motor cu aburi, motorul cu combustie intern,
locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul,
hovercraft-ul, i au originea n Regatul Unit.

Accesul pe piata
Ca ar membr a Uniunii Europene, Marea Britanie aplic regimul vamal al
Uniunii. Accizele se aplic la: combustibili, autovehicule, igri, buturi, jocuri de noroc
etc.
Comerul internaional i Investiiile
Marea Britanie este al aselea mare exportator mondial de bunuri i servicii
(poziia a asea n lume la exportul de bunuri, i a doua la exportul de servicii). Ponderea
exporturilor n PIB la nivelul anului 2003 se situeaz la cca. 25%. Principalul partener
comercial l constitue OCDE (majoritatea deinnd-o rile membre UE), cu o pondere de
cca. 84% la exportul britanic i 80% la import. SUA sunt al doilea mare partener al Marii
Britanii (SUA reprezentnd cea mai larg pia de desfacere a bunurilor i serviciilor
britanice, cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). Cel mai mare
exportator individual pe piaa britanic este Germania, urmat de Statele Unite.
La import, structura s-a modificat substanial n ultimii ani. Din importator
tradiional de materii prime, materiale de baz i produse alimentare, Marea Britanie a
devenit, n ultimii ani, un importator important de produse manufacturate. Astfel, n
perioada 1973 2003, ponderea produselor manufacturate n total import a crescut de la
32% la 59% n timp ce ponderea importului de materii prime i produse de baz a sczut
de la 12% la 3%. Ponderea importului de produse alimentare, buturi i igri a sczut la
9% n anul 2003. La capitolul bunuri manufacturate Marea Britanie nu a mai nregistrat
o balan pozitiv din anul 1982.
ntre principalele produse de import menionm: bunuri de larg consum
(incluznd vehicule terestre), diverse echipamente, produse alimentare, legume i fructe,
echipamente specifice industriei constructoare de maini.
Deficitul de cont curent n anul 2005 este estimat a fi nregistrat aproximativ
2,25% din PIB.
Politica comercial a Guvernului Britanic urmrete promovarea deschiderii
pieelor lumii pentru bunuri i servicii, precum i liberalizarea investiiilor directe. n
cadrul OMC, OCDE, FMI i n alte organizaii de profil, Marea Britanie militeaz pentru
creterea transparenei n afaceri, deschiderea pieelor lumii pentru mrfuri i servicii,
liberalizarea investiiilor directe i acordarea de sprijin i tratament difereniat rilor
srace i slab dezvoltate.
Controlul importurilor
La importul anumitor produse, din anumite ri, sunt impuse cote de import, la
nivelul UE. Importurile din anumite ri sunt supuse sanciunilor i embargoului, conform
deciziilor ONU, n timp ce unele produse sunt prohibite sau restricionate la import n
vederea protejrii vieii i/sau sntii populaiei, a animalelor sau plantelor. ntre
produsele supuse controlului la import se numr: armament, droguri, explozivi, specii de
plante i animale pe cale de dispariie i produse din acestea, materiale pornografice,
unele produse alimentare, agricole i horticole.

2.3. OLANDA

n Olanda cererea pentru produse cosmetice la preuri rezonabile este n cretere

ns, produsele de lux din aceast categorie au nregistrat scderi n vnzri.

Mediu demografic/natural
Stat in Europa de Vest, situat la rmul Mrii Nordului, intre Germania,
Luxemburg i Belgia. Este organizat in 12 provincii, cu un grad ridicat de urbanizare.
Numr locuitori: 16,15 milioane, reprezint 2,16% din populaia Europei (locul
11), populaie activ 7,1milioane (44,1%). Acest lucru este favorabil pentru importul
produselor cosmetice.
Densitatea populaiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dup Malta - 1266 i
Slovenia - 494); este de 14,4 ori mai mare dect media european.
In perioada 1990 - 2002, 40% din creterea populaiei este atribuit imigraiei,
numrul
populaiei
imigrante
fiind
estimat
la
2,870
milioane.
Clima este temperat oceanic, fr variaii mari intre temperaturile extreme.
Distana fizic Bucuresti (Romania) i Olanda (Amsterdam) este de 2240 km.
Resurse naturale: gaze naturale, petrol, crbune, sruri de potasiu.

Mediul politic
Olanda este monarhie constitutional cu sistem parlamentar bicameral.
Seful Statului este M.S. Regina Beatrix. Dreptul la Tron este transmis pe cale
ereditar, descendenilor legitimi ai Regelui William I.
Parlamentul (Staten-Generaal) este alctuit din dou Camere : Senatul (Eerste
Kamer), compus din 75 de membri i Camera Reprezentanilor (Tweede Kamer),
compus
din
150
de
membri.
Capitala Olandei este orasul Amsterdam, dar sediul Guvernului i reedina
regal se afla la Haga. Tot la Haga se afl cea mai mare parte a misiunilor diplomatice
strine.
Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene, ce se
bucur de o poziie geografic avantajoas, un climat politic stabil, un mediu de afaceri
sigur i atractiv i relaii comerciale bine dezvoltate. Olanda face parte din Uniunea
Benelux, impreun cu Belgia i Luxemburg. Forma de guvernmnt este monarhia
constituional. Sistemul judectoresc se compune din tribunale provinciale, regionale i
municipale. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Olanda este organizata in 12
provincii si 467 de municipaliti.

Mediul economic
Conform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure
destinatii de afaceri, bucurndu-se de un climat politic stabil, o baz macroeconomic
puternic, un cadru legal clar i relaii comerciale bine dezvoltate, in special cu rile
vecine. Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004, situeaz Olanda intre primele
165 ri ale lumii. Lipsa de resurse naturale i dimensiunea redus a pieei interne au
imprimat economiei olandeze o orientare acentuat ctre pieele externe i au determinat

un grad de deschidere pronunat,, comerul exterior constituind in prezent motorul

dezvoltrii sale.
Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:
- industrie:
17,5%
- sectorul public:
14,5%
- comer, reparaii:
13,6%
- transporturi, telecomunicatii: 7,8%
- agricultura:
2,9%
- minerit:
2,0%
- alte servicii:
42,2%
PIB/locuitor este de 28 535 euro/locuitor (locul III in Europa).
Rata omajului este de 3,5%, iar rata inflaiei de 4,5%.
Balana comercial este excedentar cu 15,8 miliarde euro.
Investitii olandeze in strinatate: total 41,5 miliarde euro (Uniunea European
23,23 miliarde, din care Marea Britanie 9,67 miliarde, urmat, in ordine, de Irlanda,
Germania, Italia, Frana, Belgia; S.U.A. 10,22 miliarde; Europa Centrala i de Est 2,2
miliarde; Asia de Sud-Est 1,95 miliarde; Japonia 0,123 miliarde)
Investiii strine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea Europeana 17,6 miliarde,
din care cele mai mari contribuii au, in ordine, Belgia, Irlanda, Marea Britanie,
Germania, Franta; S.U.A. 9,9 miliarde; alte ri europene 1,16 miliarde).
Poziia geografic avantajoas, dublat de un sistem fiscal stimulativ, plaseaz
Olanda pe locul 6 in clasamentul destinaiilor preferate pentru investitori. Astfel, peste
25% din investitiile realizate in economia olandeza provin din exterior. Doar in perioada
1998 2002, economia olandez a absorbit un volum de investiii strine directe de peste
225 miliarde euro. In acelai timp, firmele olandeze sunt prezente in majoritatea rilor
lumii, asigund constant Olandei poziii de top in clasamentul investitorilor strini att in
economiile
dezvoltate,
ct
i
in
cele
emergente.
Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de ara cu economie
foarte deschis, comerul exterior constituind motorul dezvoltrii sale. Exporturile de
bunuri i servicii totalizeaz aproximativ 60% din PIB. Din acestea, cca. 60% reprezint
reexporturi.
Caracterul deschis d ins economiei olandeze un grad sporit de vulnerabilitate in
faa pieelor externe. Astfel, din 2001, intr-o conjunctur mondial nu foarte favorabil,
creterea economic s-a diminuat in Olanda mai accentuat dect in alte tri europene.
Cu un nivel de expunere relativ ridicat in relaia comercial cu Statele Unite,
economia olandez a resimit cel mai acut in zona euro evoluia ascendent a monedei
unice
in
faa
dolarului
american.
Evolutiile interne nefavorabile precum creterea costurilor cu fora de munc, cu
efecte negative asupra nivelului de competitivitate i implicit a exportului i scderea
consumului privat i a investiiilor in formarea de capital, s-au adugat influenelor
externe i, in 2003, au impins economia olandez in prima recesiune din ultimii 20 de ani.
Olanda are o populatie de 16,15 milioane locuitori, din care circa 7,2 milioane
reprezint populatia activ. Cea mai mare concentraie este inregistrat in partea de vest,
cunoscut sub numele de Randstat, centrul economic al rii, unde ii au sediul i ii

desfaoar activitatea peste 45% din numrul total de companii. Partea de sud a rii, de
asemenea, bine dezvoltat, este in prezent o zona industrial in cretere, orientat in
principal spre export i cu o pondere de circa 25% in economia naional. Provinciile din
estul rii, la grania cu Germania, au din punct de vedere economic o structur divers,
activitile principale desfaurndu-se in sectorul industriilor manufacturiere, in cel al
transporturilor i in sectorul comerului cu ridicata. Doar 10% din totalul firmelor
olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul rii, activitile acestora fiind concentrate
in special in agricultura si mai putin in industrie.
Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care
furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Serviciile comerciale reprezinta cu
putin sub jumatate din PIB (circa 49%). In domeniul comercial, cel mai important
segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din
valoarea adaugata bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare
(circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor
financiarbancare (6,5%). Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare,
sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de
servicii, bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala.
Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie, ambele, cu peste 60% la
formarea PIB, comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in
Olanda. In 2004, exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f.o.b.), principalele
marfuri exportate fiind masinile si echipamentele, produsele chimice, carburantii si
produsele alimentare. Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%), Belgia
(12,4%), Marea Britanie (10%), Franta (10%), Italia (6%) si Australia (0,3%). In ceea ce
priveste importul, Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport, produse chimice,
carburanti, produse alimentare, confectii, in valoare totala de 252,7 miliarde USD (preturi
f.o.b.). Principalii parteneri au fost Germania (18%), Belgia (10%), Statele Unite 8%),
China (7,5%). Marea Britanie (6,4%) si Australia (0,3%).

Mediul cultural
Limba oficiala este neerlandeza, religia: romano-catolic (36%); protestant
reformat
(20%);
neoreformat
(8%).
Moneda nationala: Euro
30 Aprilie - ziua incoronarii Reginei Beatrix
Alte sarbatori oficiale: 10 - 11 februarie - Zilele Carnavalului
4 mai - Pomenirea Morilor
5 mai - Ziua Eliberrii
8 septembrie - Ziua Sntii
15 decembrie - Ziua Regalitii

Accesul pe piata
Relaiile culturale dintre Romnia i Olanda au cunoscut o evoluie ascendent,
acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaiilor diplomatice, muzica i artele,
publicaia de cari, tiinte sociale i sport. Din ce in ce mai frecvent, n scopul unei mai
bune cunoateri de ambele pari, au loc seminarii i mese rotunde pe diverse teme de
interes, spectacole i concerte susinute de interprei romni/olandezi n Olanda/Romnia

sunt
organizate
expoziii
de
art,
carte
etc.
Dupa 1990 au fost semnate, succesiv, trei programe de schimburi culturale.
ntlnirile trimestriale ale Fundaiei culturale Olanda-Romnia, precum i
aciunile de cooperare ntre instituiile guvernamentale i neguvernamentale, asociaii i
fundaii au contribuit la apropierea cultural dintre cele doua ri.
O importana deosebita a fost acordat i relaiilor de cooperare n plan
academic i tiinific, o colaborare strnsa avnd loc la nivelul instituiilor de nvmnt
superior.
Departamentele educaionale din cele doua ri dezvolt programe de
schimburi de studeni, cu acordarea de burse de studiu, astfel ncat tot mai muli tineri
romni beneficiaza anual de burse la universiti i institute de prestigiu olandeze, cum ar
fi Leiden, Clingendael-Institut de Relaii Internaionale i Academia de Drept
Internaional.
Regimul comertului exterior olandez este dat, in esenta, de apartenenta Olandei
la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. Elaborarea si monitorizarea
politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in
materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrand in competenta
Ministerului Afacerilor Economice, care are reprezentanti proprii in comitetele
specializate ale Uniunii Europene. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii
Ministerului Agriculturii, Naturii si Calitatii Alimentelor.
Schimburile comerciale se desfasoara, in general, pe baze libere, statul
intervenind doar in situatii de exceptie. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la
importurile olandeze sunt:
masuri anti-dumping
taxe compensatorii
suprataxe la produsele agricole
restrictii cantitative
contingente tarifare.
Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenta. In unele cazuri, si
exporturile sunt supuse sistemului de licentiere.
Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. In cazul
contributiei mai multor tari la producerea bunurilor, originea este data de procentul
participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de
Ministerul Afacerilor Economice.
Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national
de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala, pornind de la reglementarile comunitare in
materie.
Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale
- conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE
cu diferite tari; taxe cu efect similar - inclusiv anti-dumping; taxe determinate de politica
agricola comuna). Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si
virate Uniunii Europene, cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%).
De asemenea, in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si,
acolo unde este cazul, accize si taxe de mediu.
Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama, respectiv valoarea
tranzactiei de import. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export", care

poate determina economii la plata taxelor vamale. Pentru anumite situatii, sunt prevazute
exceptari de la plata taxelor vamale:
stocare intr-un antrepozit vamal;
prelucrare activa;
prelucrare pasiva;
prelucrare sub control vamal;
admisie temporara;
procedura de tranzit vamal.
Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului
European de Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele
industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda, fara taxe
vamale. In cazul produselor agricole, taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana
la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber.

2.4. UNGARIA
Piaa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promitoare, analitii
preconiznd creteri de pn la 30% n urmtorii ani pe aceast pia.

Mediul demografic/natural
Ungaria sau Republica Ungar este situat n mijlocul Europei, n zona Bazinului
Carpatic, mpresurat de munii Carpai, Alpi i Alpii Dinari. Suprafaa este de 93030 km 2,
ocupnd 1% din suprafaa Europei.
La recensmntul din ianuarie 2005 populaia Ungariei a fost de10.096.000 de
persoane, numrul populaiei avnd o tendin de scdere treptat. Densitatea populaiei
este de 108,5 locuitori/m2, iar gradul de urbanizare este de 65%. Acesta se poate
concretiza ntr-o cerere mare produse cosmetice.
Ungaria este situat n zona temperat, este influenat de trei zone climatice:
oceanic, continental i mediteran. Vremea cteodat este schimbtoare, datorit
caracteristicilor Munilor Carpai nconjurtori, de multe ori tinde s fie secet mai ales n
zona cmpiei Alfld.
Distana fizic dintre Romnia (Bucureti) i Ungaria (Budapesta) este de 824km.
Aceast distan este relativ mic i faciliteaz schimburile comerciale ntre cele dou
ri.
Ungaria este srac n materii prime i surse de energie. Pe teritoriul rii se
gsesc minereuri de iei, gaze naturale, bauxit, crbune, caolin, zeolit, perlit, bentonit,
precum i materiale de construcii: andezit, riolit, tuf, calcar, totui ara este nevoit s
importe materii prime.
Cmpiile ocup aproximativ trei sferturi din suprafaa rii, o cincime fiind dealuri
care nu sunt mai nalte de 400 m, aproape 5% sunt muni cu nlimea ntre 400-1000m.
Punctul cel mai nalt al rii este vrful Kkes (1014m) n munii Mtra.

Mediul politic

Ungaria este o ar cu ritm susinut de dezvoltare, ntr-o etap post-tranziie, cu o

economie de pia, ar membr a Uniunii Europene ncepnd cu 1 mai 2004. Forma de
guvernmnt este republica. Principalele autoriti administrative sunt Guvernul,
Adunarea Naional (parlamentul), Preedinia. Sistemul judectoresc este administrat de
judectorii - instane de gradul I i tribunale - instane de gradul II. Limba oficial este
maghiara. Moneda naional este forint-ul. Capitala rii este Budapesta.
Ungaria este o ar moderat liber, aflndu-se pe locul 44 n lume, cu un indice al
libertii economice de 66,2%.1
Produsele si serviciile pot fi importate in Ungaria fr restricii.
Numai pentru anumite produse este necesara licenta de import sau export eliberata de
Ministerul Economiei si Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. O lista detaliata a
acestor produse si servicii este cuprinsa in HG 112/1190:
anumite produse agricole;
anumite marfuri, precum: arme, metale pretioase si aliajele acestora, autovehicule,
medicamente, materiale radioactive. Anumite produse pot fi importate si exportate
numai de catre firmele inregistrate la Registrul Comertului ungar si in cazul
medicamentelor este necesara o aprobare anterioara de la autoritatea responsabila;
anumite tranzactii: importul de deseuri reciclabile, importul si exportul de deseuri
periculoase, parti sau derivate ale unor plante si animale periculoase, dispozitive de
supraveghere, tehnologie militara de aparare.
Ministerul Economiei si Transporturilor si Ministerul Agriculturii sunt indreptatite
sa stabileasca restrictii daca legislatia sau practica unei tari este contrara acordurilor
incheiate de Ungaria.
Alte reglementari importante privind medicamentele (in special medicamentele
psihotropice), produsele chimice, deseurile si produsele nucleare sunt stipulate in
decretele ministerelor competente.
De la 1 mai 2004, Ungaria este membra a Uniunii Europene si trebuie sa aplice
acordurile bilaterale si multilaterale incheiate de UE cu terte tari. In acelasi timp,
prevederile urmatoarelor acorduri au incetat sa mai fie aplicate:
o Acordul Central-European de Comert Liber (CEFTA);
o Acordurile bilaterale de Comert Liber incheiate cu terte tari.
Relatiile comerciale dintre Romania si Ungaria s-au desfasurat pana la data de
1.05.2004 in baza acordului CEFTA (la care Romania este membra de la 1 iulie 1997),
iar dupa aceasta data in baza Acordului de Asociere a Romaniei la UE.

Mediul economic
In prima jumatate a anului 2005, economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere,
o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a
doua a anului. Rata de crestere a economiei ungare (de 4,1%) a depasit cu 2,5 % media la
nivelul UE, iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16.300$ (PPP). Inflatia a scazut
ajungnd la 3,6%, cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor. Numarul
1

de salariati a ramas neschimbat, dar a crescut numarul somerilor inregistrati oficial. Astfel
rata omajului a ajuns la 7,2%. Deficitul bugetar a crescut, la fel si necesitatea de
finantare externa. n aceste condiii deficitul bugetar consolidat, procent din PIB, dupa
noua metodologie UE (continand si contributia la fondul de pensii) a ajuns la o valoare de
10%. Dobanzile au scazut, moneda nationala forintul ramanand stabil pe parcursul anului
2005 (in perioada febr.-martie 2006 a avut loc o devalorizare de 3-4%).

Mediul cultural
Populaia maghiar din Ungaria de azi reprezint 95%, limba matern este
maghiar din familia Ugro-Finic, alte minoritti : rromi, sau Romk n maghiar (5%),
etnici Germani sau Svbok n maghiar (1.2%), etnici Romni sau Romnok n maghiar
(0.8%), etnici Slovaci (0.4%), etnici Croai (0.2%), etnici Srbi (0.2%) i Ucraini (0.1%).
Religia Catolic e cea dominant, 16% din populaia maghiar din ungaria sunt de religie
Calvinist , i 3% de religie Lutheran, 1% din populaie sunt de religie mozaic (evrei).
Limba oficial a Ungariei este maghiara (denumit i ungar), o limb ugro-finic. Multe
cuvinte din limba maghiar sunt de origine slav.
Etnicii maghiari alctuiesc 89% din populaie. Cele mai importante minoriti etnice din
Ungaria sunt rromii (5%), germanii (2,6%), precum i srbii, slovacii, romnii i rutenii
(ucrainieni greco-catolici), fiecare din aceste din urm grupuri reprezentnd n jur de 1%
din populaia Ungariei. Din totalul populaiei 5% sunt luterani. Comuniti religioase mai
puin numeroase sunt cea ortodox srb (1%), cea ortodox romn, precum i cea
iudaic (0,2%). Comunitatea ortodox romn din Ungaria este organizat n Episcopia
Ortodox Romn de Gyula, care este condus n prezent de episcopul Sofronie Drincec,
originar din Arad. Comunitile greco-catolice din Ungaria (alctuite din maghiari, ruteni,
slovaci i romni) sunt organizate n Episcopia Greco-Catolic de Nyiregyhza.
Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se
aseamn i se ntreptrunde cu cel al Romniei, se concretizeaz n oportuniti pentru
firma noastr.
Astfel, distana psihic sczut dintre cele dou ri se pot materializa ntr-un grad
mare de acceptabilitate a produselor romneti pe piaa ungar. Firma noastr mizeaz
foarte mult pe acest aspect, dar i pe faptul c izvoarele Borsec sunt situate n partea de
Nord-Est a Romniei, n statiunea Borsec din judetul Harghita, unde majoritatea
locuitorilor sunt de origine maghiar.

Accesul pe pia
Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in
conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. Cu toate acestea,
companiile pot obtine, in continuare, facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana
la sfarsitul anului 2011. Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de
conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005.

Incepand cu 1 ianuarie 2004, acordarea de facilitati fiscale este limitata,

acordandu-se numai acelor platitori de taxe care au cifre de afaceri de pana la 9 500 euro
pe an.
In acelasi timp, facilitatile acordate sunt la discretia municipalitatilor locale.
Corespunzator, platitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acorda, de catre
autoritatile locale, pentru o perioada de timp determinata. Aceste prevederi se aplica
numai acelor investitii care depasesc 11.45 milioane euro sau 4 milioane euro in anumite
regiuni din Ungaria.
Investitiile care servesc protectiei mediului si-sau IT&C si care se situeaza la un
minim de 400.000 euro, pot de asemenea, beneficia de facilitati fiscale pentru o perioada
de 5 ani.
Legislatia ungara nu face deosebire intre companiile cu participatie straina si
companiile nationale. Pentru infiintarea unei companii, contabilitate, angajarea
personalului si lichidare, companiilor cu participatie straina li se aplica legislatia in
vigoare pentru toate companiile fiind considerate societati ungare.
Ungaria are incheiate acorduri bilaterale de protectie a investitiilor cu multe tari,
cum ar fi: Australia, Argentina, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, China, Cipru, R.Ceha,
Danemarca, Egipt, Finlanda, Franta, Germania, Franta, Israel, Italia, Koreea, Kuveit,
Luxemburg, Malayezia, Olanda, Norvegia, Paraguai, Polonia, Portugalia, Rusia, Spania,
Suedia, Elvetia, Tailanda, Ucraina, Marea Britanie, SUA, Uruguai, Vietnam. Aceste
acorduri descriu mai detaliat garantiile legale generale de care se bucura investitorii
straini.
Principalii parteneri la export (% in export): Germania (27,1%), Austria (6%),
Italia (4,8%), Franta (5,7%), Marea Britanie (2,5%), Olanda (4,1%), Suedia (3,3%), SUA
(3,1%), Spania (2,7%), Romania (3%), Belgia (2,3%), Polonia (2,2%), Cehia (2,0%),
Slovacia (2,0%), Rusia (1,5%) etc.
Principalii parteneri la import (% in import): Germania (24,5%), Italia (7,1%),
China (6,9%), Austria (6,3%), Rusia (6,2%), Franta (4,8%), Japonia (4,2%), SUA (3,2%),
Polonia (2,8%), Marea Britanie (2,7%), Cehia (2,4%), Olanda (2,2%), Slovacia (2,0%),
Spania (1,9%), Belgia (1,8%) etc.
Investiiile strine directe
In anul 2004, totalul investitiilor straine in Ungaria a fost de 3,3 miliarde euro, cu
aproape 1,5 miliarde mai mult decat in anul 2003. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere
de aprox.6,3%, volumul total cifrand 3,6 mld euro.
Anul 2003 a fost clar ultimul an al investitiilor importante in Ungaria. Devenind
membru al UE din mai 2004, au disparut formele vechi ale sprijinului direct, ale
sprijinului companiilor off-shore si reducerilor de impozite. Ungaria a trebuit sa gaseasca
alte metode de atragere a investitorilor, astfel:
a fost redus impozitul pe profit la 16%;
se pot deduce costurile de specializare si de cercetare-dezvoltare;
exista o gama larga de subventii co-finantate de la fondurile structurale ale UE.
Se estimeaza ca prin acordarea acestor facilitati, Ungaria va atrage, in (perioada
2004-2007), o valoare nu mai mare de 3 miliarde euro.
Toate formele de asociere inregistrate in Ungaria (societati comerciale, sucursale
ale companiilor straine) pot desfasura activitati de comert exterior (care trebuie
mentionate in statut) si pot detine un cont bancar in valuta, la o institutie financiara,

pentru operatiunile curente. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un
permis special, cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta
separata, acestea fiind stipulate in anexele nr.1 si 2 ale HG 112/1990, actualizata anual.
Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine, fara personalitate juridica,
care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. Firma straina trebuie sa
asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala
sa.
Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului, dupa care poate incepe
activitatea. Totusi, este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa
actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare, cu conditia sa termenul "in
curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. O
sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria
si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina
O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza
unei cereri. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere, sucursala
trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony),
pentru a dovedi ca nu are datorii.
Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau
persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii.
Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal.
Sistemul de impozite i taxe
Impozitul pe profit este de 16%. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi,
drepturi de autor, proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit.
Impozitul pe dividende este de 20%. Pentru dividentele platite suplimentar
aceasta rata este de 35%. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30%
din veniturile de capital. Dupa 1 mai 2004, dividentele platite unui actionar rezident in
UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din
capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani.
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:
20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)
15% pentru produsele agro-alimentare, utilitati publice, carti-ziare, servicii
hoteliere, resturante etc.;
5% pentru anumite produse farmaceutice, manuale.
In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea, inchirierea
si arendarea pamantului; inchirierea apartamentelor; serviciile publice radio si TV;
serviciile postale; serviciile financiare; asigurarile; transferurile de credite si dividende. In
anumite conditii, societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA.
Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de
afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4.000 euro) si in acest caz trebuie completata
lunar o declaratie de impozit. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala
sau trimestriala a TVA-ului. In anumite situatii, societatile ne-rezidente in Ungaria pot
cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Ungaria are semnate acorduri
bilaterale, in acest sens, cu: Liechtenstein, Suedia, Elvetia, toate tarile membre ale UE.
Relaiile diplomatice romno-ungare

Relaiile diplomatice romno-ungare au fost stabilite la nivel de legaie n anul

1920. n anul 1944 au fost suspendate, fiind reluate n 1946 i ridicate la nivel de
ambasad n anul 1954. Tratatul de nelegere, cooperare i bun vecintate dintre
Romnia i Republica Ungar a fost semnat la Timioara, la 16 septembrie 1996, i a
intrat n vigoare la 27 septembrie 1996.
Relaiile bilaterale au caracter de parteneriat strategic pentru Europa secolului
XXI, n conformitate cu Declaraia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul Romniei i
Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnat la Budapesta, la 29
noiembrie 2002.
La 30 iunie 2006, volumul total al schimburilor comerciale romno-ungare a fost
de 1187,56 milioane Euro, din care 620,95 milioane Euro exportul i 566,61 milioane
Euro importul, nregistndu-se un sold pozitiv 54,34 milioane Euro. Comparativ cu
perioada corespondent din anul precedent, volumul total al comerului bilateral a crescut
cu 32,81%, iar exporturile romnesti au crescut cu 46,32% i importurile au crescut cu
20,61%. Ponderea Ungariei n totalul comerului romnesc este de 3,9%, din care
exportul 4,90% (locul 5), iar importul 3,07% (locul 9).
n ceea ce privete protecia drepturilor de proprietate intelectual, dei guvernul a
ncercat n ultimii ani o ntrire a acesteia, n continuare este nevoie de o serie de
mbuntiri. Dintre organizaiile din care face parte Ungaria, amintim n acest sens
Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale (OMPI).

2.5. AUSTRIA
In Austria cererea pentru cosmetice crete de la an la an dar ntr-un ritm moderat.
Principalele produse cutate pe pia sunt cele pentru ngrijirea pielii, produsele pentru
pr i produsele pentru protecie solar.

Mediu demografiec/natural
Poziia geografic: situat n Europa Central, nvecinat la nord de Germania i
Republica Ceh, la est de Slovacia i Ungaria, la sud de Slovenia i Italia, i la vest de
Confederaia Elveian i Liechtenstein.
Denumirea oficial: Republica Austria.
Lungimea granielor: 2.562 km.
Populaia: 8.220.800 locuitori. Gradul de urbanizare este mare, ceea ce face ca
exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare.
Suprafa: 84.000 km2
Densitatea populaiei: 98 locuitori/km2
Distanta fizica Bucuresti (Romnia) Viena (Austria) este de 1080 km.
Clima: de tip panonic-continental n est i sud-est, n vest de tip continental cu
ierni i veri umede, iar n sud cu influene mediteraneene.
In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite
de metal,lignit,petrol si gaze naturale.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni, zinc,
caolin, gips, cuar,sare, bauxita i talc. Solurile predominante in vile austriace sunt cele
terra rosa. La altitudini mai mari solul este unul brun.

populatiei si anumite surpluse ca produsele lactate sunt exportate.

Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. In 2000 ara avea 5780 km
de cale ferat. Soselele i drumurile ocup in total 200.000 km.Transporturile fluviale se
desfasoara mai ales pe Dunre. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat, lng
Viena. Aeroporturi importante se mai gasesc i la Graz, Salzburg, Innsbruck si
Klagenfurt.

Mediu politic
Capitala federal: Viena
Austria este o democraie parlamentar. Parlamentul este format din dou camere:
Consiliul Naional (Nationalrat) format din 183 de membri alei direct de
ctre populaia cu drept de vot.
Consiliul Federal (Bundesrat) reprezint cele 9 landuri: Austria Inferioar,
Austria Superioar, Burgenland, Carintia, Salzburg, Styria, Tirol, Viena,
Vorarlberg, membrii fiind delegai de ctre parlamentele fiecrei provincii
n parte, iar numrul lor este direct proporional cu al populaiei landului
respectiv.
eful statului austriac este Preedintele federal. Actualul Preedinte este Heinz
Fischer ieit ctigtor la alegerile prezideniale care au avut loc pe 25 aprilie 2004,
sprijinit de Partidul Social-Democrat (SP), i care i-a intrat n atribuiuni ncepnd cu
data de 8 iulie 2004.
Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SP) care a
condus Austria, singur sau ca lider al unei coaliii, mai mult de 30 de ani i care la
alegerile din 1999 a ieit pe locul al doilea, intrnd n opoziie.
Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale, care au n frunte un
Guvernator (Landeshauptmann).
De la admiterea Austriei n Uniunea European, reglementrile de comer exterior
ale UE sunt aplicabile i Austriei.
Totui, sub incidena Legii Comerului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995), pot
fi restricionate importurile i exporturile din alte ri cu excepia celor din UE. Ministerul
Afacerilor Economice poate emite reglementri care menioneaz c exportul sau
importul anumitor produse se va face cu obinerea unor licene. Asemenea restricionri
pot avea ca baza motive economice sau legale. O nclcare a unor astfel de reglementri
poate avea consecina unor trimiteri n judecat.

Mediul economic
Potrivit statisticii austriece, n anul 2005 PIB al rii s-a situat la 246,5 miliarde
euro, iar pe cap de locuitor a fost de 30.060 euro, n cretere real cu 1,9 % fa de anul
precedent.
Creterea PIB-ului real de 1,9 % n 2005 s-a situat sub rata medie de cretere n
UE de 2,0 %. PIB-ul Austriei se prognozeaz a atinge 256,2 milioane euro n 2006.
n cadrul UE, potrivit acestui indicator de prosperitate, Austria se situeaz pe locul
al patrulea dup Luxemburg, Irlanda i Danemarca.

Balana comercial la nivelul anului 2005 a fost deficitar cu 1,496 miliarde euro
(exporturi de 93,996 miliarde euro, n cretere cu 4,6 % fa de 2004 i importuri de
95,492 miliarde euro, n cretere cu 4,8 % fa de 2004). Anul 2005 s-a nscris n
constanta comerului exterior austriac, numai n anul 2002 nregistrndu-se o balan
comercial excedentar de 300 milioane euro, astfel n 2004 a fost de -1,25 miliarde euro,
n 2003 a fost de -2,1 miliarde euro, n 2001 a fost de -4,4 miliarde euro, n 2000 de -5,2
miliarde euro etc. n cadrul PIB, exportul de bunuri i servicii reprezint circa 30 % iar
din cadrul productiei industriale, exportul reprezinta peste 50 %.
Deficitul balanei de pli a fost n 2004 de -2,4 % iar deficitul public de 1,3 %
pentru 2005 fiind prognozat 1,9 (media EU -15 fiind de 2,4, iar UE-25 de 2,5).
Veniturile bugetare s-au situat n anul 2004 la 60,347 milioane euro, cheltuielile la
64,977 milioane euro, deficitul bugetar fiind de 4,630 milioane euro, respectiv 2,0 % din
PIB. Pentru anul 2005 se prognozeaz ca deficit bugetar s fie de 2,2 % din PIB,
respectiv 5,451 milioane euro, cu venituri de 58, 969 milioane euro (n scdere fa de
anul trecut deoarece a sczut ncepnd cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 %
la 25 % ) i cheltuieli de 64,420 milioane euro.
Valoarea investiiilor strine n anul 2005 a fost la fel de sczut precum n anul
precedent, respectiv numai 217,9 milioane euro. n anul 2004 a fost de 283 milioane euro,
nregistrnd o scdere masiv fa de anul 2003, cnd s-a ridicat la 1,275 miliarde euro,
ndeosebi prin aportul reelei de videotelefonie mobil Hutchinson (3). n anul 2002,
investiiile strine n Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. Majoritatea investiiilor
strine provin din Germania, urmate de Italia, Elveia, Marea Britanie i Japonia. Potrivit
statisticilor UNCTAD, la nivelul anului 2004, Austria s-a situat pe locul 19 n topul rilor
de atragere a investiiilor strine i pe locul 14 n topul rilor investitoare n exterior.
Rata omajului a fost n 2005 de 5,2 % (8 % media UE), pentru anul 2005 fiind
prognozat un nivel de 5,0 % (media EU -15 fiind de 7,9 %, iar UE-25 de 8,8 %). n luna
septembrie 2005 existau 220.000 omeri, fr a fi socotii i 48.065 aflai n colarizarea
oficiilor forelor de munc. n luna ianuarie 2005 existau 1.044.000 de austrieci cu un
venit lunar sub 785 euro, considerat pragul de srcie, dintre acetia, 200.000 sunt
pensionari.
Rata inflaiei a fost de 2,3 % n anul 2005, n cretere fa de 2004 (2,1 %) sau n
2003 (1,3 %), 2002 (1,8 %), urmnd s scad n anul 2006 la 1,7 %.
La nivelul anului 2004 Austria a ndeplinit toate cele patru criterii de convergen
ale Tratatului de la Maastricht, respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1,3 %;
ndatorirea public situat la 65,2 % din PIB; rata inflaiei; nivelul dobnzilor pe termen
lung situat la 4,15.
Austria este membr a numeroase organizaii internaionale, ntre care Organizaia
Mondial a Comerului (WTO) i Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare
(OECD).
Sectoare industriale importante: alimente i buturi; mecanic i inginerie
structural; chimie; automobile (n special motoare i transmisie); produse electrice i
electronice.

Mediu cultural
Confesiuni religiose: 73,6% romano-catolici, 4,7% protestani-luterani, cca. 12%
atei, 0,5% musulmani, 0,2% ortodoci, 10.000 buditi, 7.300 mozaici Ziua naional: 26
octombrie (1955 - Declararea statutului de neutralitate)

Grupuri etnice: austrieci 92%, la care se adaug 220.000 de turci, 170.000 de

srbi, 120.000 de croai, 50.000 de sloveni, 45.000 de unguri, 35.000 de bosniaci, 30.000
de polonezi, 16.000 de slovaci, 6.000 de romi.
.
Limba oficiala este germana, iar moneda in circulatie este EURO.

Accesul pe piata
Desfurarea unei activiti comerciale n Austria necesit o licen comercial
(Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerului (Gewerbeordnung).
Un certificat de competen este solicitat de obicei pentru a dovedi c persoana
care va desfura activitatea comercial ndeplinete nite criterii de pregtire i
experien n domeniu. Se poate obine, de la caz la caz, o exonerare de la prezentarea
unui certificat de competen.
Avnd ndeplinite condiiile de mai sus i pe baza unei simple notificri, se poate
trece la nceperea activitii.
Dac activitatea comercial este condus de o corporaie, este necesar s se
numeasc o persoan care ndeplinete condiiile de competen ale tipului de afaceri care
trebuiesc desfurate.
n cazul desfurrii activitii ntr-o fabric, trebuie obinut o licen industrial.
Autoritatea Comerului care elibereaz aceast licen industrial impune reguli care
trebuie respectate de proprietarul fabricii. Chiar dup eliberarea licenei industriale,
autoritile pot impune condiii suplimentare, dac au aprut noi reglementri privind
mediul nconjurtor i securitatea muncii. Exist norme stricte privind poluarea fonic, de
mediu, protecia angajailor, interferena cu vecinii fabricii.
nclcarea prevederilor legii comerciale i industriale constituie contravenie i se
pedepsete de autoritile administrative. Mai mult, firmele competitoare pot aciona
pentru oprirea sau ncetarea activitii altei firme n caz de nerespectare a prevederilor
legii comerciale, n baza Legii Concurenei Neloiale.
Reglementrile de comer exterior ale UE sunt aplicabile i Austriei.
Totui, sub incidena Legii Comerului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995), pot
fi restricionate importurile i exporturile din alte ri cu excepia celor din UE. Ministerul
Economiei si Muncii poate emite reglementri care menioneaz c exportul sau importul
anumitor produse se va face cu obinerea unor licene. Asemenea restricionri pot avea
ca baza motive economice sau legale. nclcarea unor astfel de reglementri poate avea
consecina unor trimiteri n judecat.
Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt n vigoare n Austria de la 1
ianuarie 1995. n acelai timp, prevederile urmtoarelor legi au ncetat s mai fie aplicate:
- Legea Vmilor din Austria;
- Acordul de Comer Liber din 1972 dintre Austria i EEC;
- EFTA;
- Taxa pentru promovarea Comerului Exterior;
- Acordurile vamale bilaterale ncheiate cu teri;
Totodat, ca membru al UE, Austria trebuie s aplice acordurile bilaterale i
multilaterale ncheiate de UE cu tere ri (de ex. acordurile de comer liber). Acordul
EEC rmne aplicabil n relaiile cu ri ne-membre UE (de exemplu Norvegia).

Potrivit principiului libertii de micare a produselor, nu se aplic taxe vamale

asupra bunurilor, att industriale ct i agricole, ntre statele membre UE. Din raiuni pur
statistice se nregistreaz ns operaiunile comerciale.
n general, produsele care intr pe piaa UE sunt supuse taxelor vamale europene
potrivit tarifelor vamale comune i care fac parte din Sistemul Tarifar Armonizat. Legea
Vamal European prevede exceptri de la plata taxelor vamale i preferine n forme i
n scopuri diferite (de exemplu ajutor pentru rile n curs de dezvoltare).
n ceea ce privete exportul de produse, la anumite produse este necesar
obinerea unei licene de export.
Taxa de import pe valoarea adugat (Einfuhrumstazsteuer) este perceput de
autoritile vamale, la importul produselor, la un nivel egal cu cel al taxei normale pe
valoarea adugat (TVA) i care n prezent este de 10 % sau 20 % n funcie de produs).
Austria a adoptat deja legislaia de aplicare a directivelor UE privind folosirea TVA n
piaa comun. Potrivit acestei legi, firmele austriece pot livra bunuri i servicii ctre
parteneri din alte ri membre UE fr a plti taxa TVA din Austria, cu condiia ca
primitorul produselor sau serviciilor s aib un numr de identificare TVA (UID). Similar,
firme din ri membre UE livreaz n Austria fr plata TVA, dac firma austriac este
deintoare de UID. n acest caz, firma austriac trebuie s plteasc taxa TVA, a
produsului sau serviciului, ctre autoritile fiscale din Austria.
Potrivit prevederilor Acordului European de la Paris cu privire la patente, din 5
octombrie 1973, un patent european este valabil n toate statele semnatare ale acordului,
printre care i Austria. Acest lucru nseamn c deintorul patentului se bucur de
aceleai drepturi n toate statele semnatare. Valabilitatea acestui patent este de 20 de ani.

2.6. FEDERAIA RUS

Distana fizic ntre capiatala Rusiei Moscova i capitala Romniei Bucureti
este de 1899km. Rusia are ns o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriae:
ci ferate (partial electrificate), cele mai multe n partea europeana. De o mare importan
este linia transiberiana (9.304km)de la
Sankt-Petesburg Moscova Ecaterinburg
Irkutsk Habarovsk - Vladivostok. oselele moderne cele mai multe sunt n partea
european. Exist numeroase ci navigabile interioare: Volga, Ienisei, Obi etc.
n prezent piaa produselor cosmetice n Rusia crete rapid, consumul fiind
suplinit de numeroi concureni noi pe pia. Avnd n vedere c veniturile locuitorilor
Rusiei sunt n cretere i aspiraiile acestora la fel potenialul vnzrii de produse
cosmetice evolueaz rapid, acest lucru fiind evideniat de creterea investiilor realizat
de productorii n acest domeniu.

Mediul demografic/natural
Federaia Rus este situat pe dou continente, Europa i Asia, avnd urmtorii
vecini:
la N-V- Norvegia si Finlanda
la V- Polonia, Estonia, Letonia, Lituania , Belarus

 la S-V- Ucraina
la S- Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan
la S-E- China, Mongolia, R.P.D.Coreana.
Are o suprafa de 17.075.400 Km ocupnd locul 1 n lume.. Populaia Rusiei a
sczut cu aproximativ jumtate de milion de oameni ajungnd la 142,2 milioane de
locuitori (la 1 decembrie 2006) - locul 6 n lume. Densitatea medie este de 8,5 loc/km 2,
iar n zona european de 25 loc/km2. Din totalul populaiei 73% triesc n mediul urban.
Capitala Rusiei este Moscova, iar principalele orae sunt Sankt Petersburg, NijniiNovgorod, Novosibirsk, Ekaterinburg, Samara, Omsk, Celiabinsk, Ufa, Kazan, Perm i
Rostov pe Don.
Rusia are n principal un climat continental avnd n vedere c centrul rii se situeaz
la 3.840 km de mare. Temperaturile medii anuale sunt de -8C n St Petersburg, -27C n
vestul Cmpiei Siberiene i -43C la Yakutsk( n partea central-estic a Siberiei).
Temperaturile vara sunt n medie de 4C n insulelele arctice i de 20C n zonele cele
mai sudice.
Sistemele de telecomunicaii din Rusia s-a mbuntit seminifcativ din 1980, astzi
existnd peste 1000 de companii care ofer astfel de servicii. n 2002 existau 35.5
milioane de lini telefonice i peste 6 milioane de oameni utilizau internetul.
Federaia Rus, n ansamblul ei, poate fi considerat ara cu cele mai variate i bogate
resurse naturale de pe glob.
Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural, Campia Precaspica si
Campia Siberiei Occidentale, gazele naturale, crbunii (bazinele Peciora, Lena i Enisei,
minereurile de fier (Ural, Podiul Valdai), minereurile neferoase (Ural i Siberia),
diamantele ,aurul i uraniul (Podiul Siberiei Centrale, Munii Altari).

Mediul politic
Rusia este o federaie, compus din 89 subieci federali. Forma de guvernmnt este
republica prezidenial. Parlamentul, bicameral, este compus din: camera superioar Consiliul Federaiei (cuprinde cte 2 reprezentani din fiecare subiect al Federaiei Ruse)
i camera inferioar - Duma de Stat (450 deputai). mprirea administrativ-teritorial a
Federaiei Ruse cuprinde: 21 republici, 6 inuturi, 49 regiuni, 10 districte autonome, 1
regiune autonom (Birobidzhan), 2 orae cu statut de subieci ai Federaiei (Moscova,
Sankt-Petersburg), 1867 raioane, 1092 orae, 329 raioane i districte oreneti, 1875 sate
de tip urban.
Astzi preedintele Rusiei este Vladimir Putin, iar prim ministru este Mikhail
Fradkov. Venit la putere n 2000, preedintele rus Putin a acionat prompt ca s curme
revoluia nceput de predecesorul su, Boris Eltin. Putin a considerat c decada 19902000 nu a reprezentat o perioad de tranziie de la dictatura comunist spre democraie, ci
o epoca aberant de instabilitate politic, de anarhie economic i de destrmare
progresiv a autoritii statului rus. ntrebat de corespondenii strini despre msurile
drastice impuse de el mpotriva structurilor democrate din Rusia, Putin a rspuns c "dac
democraia nseamn uzurparea statului, atunci noi nu avem nevoie de asemenea

democraie". ntr-adevr, Putin a demolat sistematic instituiile autonome, a subjugat

mass-media i a eliminat centrele de putere care i-ar fi putut ingrdi autoritatea. El a
intimidat, a fragmentat i a emasculat opoziia. Sub Putin, alegerile din Rusia au fost
manipulate prin dezinformarea, nelarea i descurajarea electoratului. Justiia a fost
subordonat Kremlinului. Putin a decretat c guvernatorii celor 89 de provincii ale
Federaiei Ruse nu vor mai fi alei de cetenii respectivi, ci vor fi numii de preedinte.
Forele de securitate, nesate cu foti colegi din KGB, au redevenit att de puternice,
nct populaia se simte din nou infricoat.
Federaia Rus nu pare totui s aib condiiile prerevoluionare din Georgia, Ucraina
sau Kirghistan. Preedintele nu este detestat de populaie, veniturile din exporturile de
petrol i gaze au stimulat creterea economic i opoziia este firav. Ca urmare a
propagandei Kremlinului, o mare parte din populaia Rusiei consider c termenii de
reform, revoluie i democraie sunt sinonimi cu srcie, haos i suferin, nu cu
libertate. Majoritatea publicului rus pare sa fie de acord cu Putin, care pretinde c este
preferabil ca Rusia sa fie "dirijata" de un conducator autoritar dect s se zbat ntr-o
democraie haotic.

Mediul economic
Dezvoltarea social-economic a Rusiei, a nregistrat creteri n anul
2006. Conform datelor Serviciului Federal de Statistic n anul 2006:
PIB al Federaiei Ruse a fost de 26.621,3 miliarde de ruble, n cretere cu 6,7 % fa de
anul 2005;
Volumul produciei industriale a cunoscut o cretere de 3,9 %;
Volumul produciei agricole a fost de 1.617,1 miliarde de ruble, n cretere cu 2,8 % fa
de anul 2005;
Volumul mrfurilor transportate a fost de 4.779,3 miliarde t, n cretere cu 2,2 % fa de
anul 2005;
Volumul serviciilor n sfera comunicaiilor a fost de 827,9 miliarde de ruble, n cretere
cu 23,7 %, fa de anul 2005;
Volumul schimburilor comerciale externe, n perioada ian-noiembrie 2006, a fost de
418,9 miliarde USD, n cretere cu 26,7 % fa de aceeai perioad a anului 2005, din
care:
Exporturile, au totalizat 274,5 miliarde USD, n cretere cu 25,3 % fa de anul
2005;
Importurile, au totalizat 114,4 miliarde USD, n cretere cu 29,6 % fa de anul
2005.
Din datele statistice transmise de Camera de Comer i Industrie a Moscovei, la
cea de-a 15 aniversare, la 20.11.2006, n primele 6 luni ale anului 2006, n Moscova:
importurile n valoare de 30 miliarde USD, reprezint 40% din importul total al
Federaiei Ruse i au crescut n prima jumtate a anului de 5 ori fa de nivelul
nregistrat la sfritul anului 2005;
investiiile strine n valoare de 25 miliarde USD, reprezint 48% din totalul
investiiilor straine din prima jumatate a anului, din Federaia Rus.

In urmtorii doi ani se vor construi 15 mari uzine specializate ndeosebi pe

microelectronic i nalte tehnologii i se vor construi spaii de birouri pentru firme i
locuine pentru locuitorii Moscovei. Se estimeaz c n urmtorii 2 ani populatia oraului
Moscova va crete de la 12 milioane de locuitori, n prezent, la 20 milioane.
n perioada 2007 2009 se vor construi 1.800 2.000 hoteluri pentru cei 5 milioane
de turiti care se estimeaz c vor vizita Moscova n anul 2009;
Pricipalii indicatori ai comerului exterior al Federaiei Ruse au cunoscut o cretere
semnificativ n anul 2006, condiiile de pe pieele mondiale, n pofida unei uoare
scderi a preului la petrol, fiind extrem de favorabile pentru exportatorii
rui. Concomitent a avut loc o ntrire a rublei i o cretere important a solicitrilor pe
piaa intern. Ca urmare, comerul exterior n perioada ianuarie-noiembrie 2006 a
totalizat 418,9 miliarde USD, n cretere cu 26,7% comparativ cu perioada similar a
anului 2005.
Exporturile Federaiei Ruse n perioada de referin au atins nivelul de 274,5 miliarde
USD, cu 25,3% mai mult dect n primele 11 luni ale anului precedent. De asemenea,
importurile au cunoscut i ele o cretere considerabil fa de anul 2005, respectiv cu 29,6
%, ajungnd la valoarea de 144,4 miliarde USD.
Principalii parteneri comerciali ai Federaiei Ruse n ianuarie-septembrie 2006 au fost
rile din Uniunea Europen, care au deinut 53,2% din totalul comerului exterior al
Rusiei, respectiv 208,92 miliarde USD.
Principalii parteneri din Uniunea Europeana ai Rusiei au fost Germania (38,08
miliarde USD), Olanda (35,54 miliarde USD), Italia (27,9 miliarde USD), Finlanda
(11,82 miliarde USD), Polonia (13,41 miliarde USD) i Marea Britanie (12,79 miliarde
USD).
Alti parteneri economici importanti sunt China (25,51 miliarde USD), Belarus (18,05
miliarde USD) si Ucraina (21,87 miliarde USD).
Structura pe mrfuri a exportului Federaiei Ruse n anul 2006
Principalele produse exportate de Rusia
Ianuarie- 2006/05(%)
noiembrie
2006
iei brut, milioane tone
227,5
-1,2
Produse petroliere, milioane tone
94,6
+7,1
Gaze naturale, miliarde m3
181,5
-3,8
Minereuri de fier, milioane tone
19,89
+23,6
Crbune, milioane tone
82,6
+14,7
Cocs si semicocs, mii tone
1506,8
-54,6
Masini, utilaje, milioane USD
14.203,4
+21,8
Cupru rafinat, mii tone
250,5
-8,6
Nichel, mii tone
239,3
+1
Aluminiu, mii tone
3639,9
+15,2
Energie electrica, miliarde KW/h
19,2
-6,6
Ponderea combustibililor i a produselor energetice n structura exportului de
mrfuri a sczut n noimebrie 2006 la 60,2% fa de 65,3% ct a fost n noiembrie 2005,

dar a crescut cea a produselor metalurgice, mpreun cu metalele feroase i neferoase,

pana la 14,1% comparativ cu 9,3% n 2005.
Principalele produse importate de Rusia
Ianuarie2006/05(%)
noiembrie
2006
Carne (exclusiv carne de pasre), mii tone
1203,5
+3,6
Carne de pasre, mii tone
1140,9
-2,6
Mobila, milioane USD
997,1
+34,7
Tigari si tigarete, milioane USD
102,7
+54,3
Zahr brut, mii tone
2336,6
-16,8
Buturi alcoolice i nealcoolice, milioane USD
1260,1
-4,3
Medicamente, milioane USD
4621,9
+36%
Textile i tricotaje, milioane USD
1535,4
+74,4
nclminte din piele, milioane perechi
43,18
+300
Masini, echipamente si mijloace de transport, milioane 56832,7 +49,3
USD
Autoturisme, mii bucati
935,16
+34,1
Autocamioane, mii bucati
56,76
+28,8
n perioada ianuarie-noiembrie 2006, se remarca o cretere semnificativ a
importurilor ruseti de maini i utilaje (+49,3% fa de perioada similar din anul
precedent), mbrcminte (+74,4%), nclminte (s-a triplat volumul importat) i
autovehicule.
SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMNIA FEDERAIA RUS

n perioada 2002-2006, s-a inregistrat o crestere constanta a schimburilor

comerciale totale dintre Romnia i Federaia Rus, n anul 2006, acestea nregistrnd
cifra record de 4,39 miliarde USD.
Exporturile romneti au nregistrat o uoara cretere n 2003 comparativ cu
2002, pentru ca apoi s se dubleze practic de la an la an.
In anul 2006, exporturile romneti ctre Federaia Rus au totalizat 374,1
milioane USD, iar importurile 4.022 milioane USD. Soldul balanei comerciale pe
aceast relaie s-a meninut permanent negativ, nregistrnd n anul 2006, valoarea de
-3.647,9 milioane USD.
Evoluia schimburilor bilaterale Romnia Federaia Rus,
n perioada 2003 2006
- milioane USD

Total
Export
Import
Sold

2003

2004

2005

2006

2033,6
52,19
1981,4
-1929,25

2350,4
121,0
2229,4
-2108,5

3568,8
230,6
3338,2
-3107,6

4396,1
374,1
4022,0
-3647,9

In anul 2006, exporturile Romniei n Federaia Rus au fost constituite din

vehicule (altele dect material rulant de cale ferat) 41,2%; maini, aparate i
echipamente electrice - 24%; materiale plastice i articole - 6,2%; produse ale industriei
chimice i ale industriilor conexe (produse chimice anorganice, produse farmaceutice)
6%; mobila 3,2%.
n perioada 2003-2006, importurile Romniei din Federaia Rus, au constat, n
principal, din produse minerale, purtatoare de energie (iei i gaze naturale, dar i
combustibili solizi), care au deinut ponderea cea mai mare n valoarea total a
importurilor Romniei pe aceast relaie (circa 90% anual).
Creterea valorii importurilor din Federaia Rus n anul 2006 fa de 2005 are la
baza creterea semnificativ a preului produselor minerale purttoare de energie, pe piaa
mondial n perioada respectiv.
Moneda naional a Rusiei, rubla, are cursul fluctuant. In prezent, cursul este de
25,8 26,40 ruble /1$.
Rusia a avut n 2006 o rat a inflaiei de 9,8%, iar datoria public a fost de 8% din
PIB, n timp ce datoria extern era de $287.4 bilioane. Soldul balanei curente era de
$105.3 billioane n 2006.

Mediul cultural
n Rusia 16% din populaie au studii superioare, 3.1% au studii superioare
neterminate, 44.6% au studii medii, 34.2% au doar studii primare i 2.1% nu au studii
deloc.n 2006 existau 63174 de instituii de nvmnt preuniversitar i 1068 de instituii
de nvmnt universitar i post-universitar.
Din populaia total peste 50% au venituri medii cuprinse ntre 2500 i 8000
RUR/capita, ceea ce nseamn c middle-class-ul ocup primul loc n structura claselor
sociale ruseti.
Ruii sunt n proporie de 71.8% de religie ortodox, 5.5% musulmani i 1.8%
catolici, iar limba vorbit de locuitorii Federaiei Ruse este cea mai rspndit pe glob
rusa.
n general ruii sunt cunoscui ca fiind persoane sensibile, cu imaginaie bogat,
cu nclinaie spre lacrimi(dar nicidat n public), docile dar totui ncpnate, ce au
rbdarea necesar supravieuirii n condiii ce par insuportabile, poetice, fataliste,
pesimiste. Ruii i menin integritatea conform noiunii pe care ei o au despre cum
trebuie s fie fiina uman, cu o sinceritate rar ntlnit n alt col al lumii. Peste toate ei
apreciaz angajamentul i credina deplin.

Accesul pe pia
Taxe vamale
Mrfurile importate sunt clasificate n concordan cu Nomenclatorul mrfurilor
pentru Activitatea de Comer Exterior al Federaiei Ruse, care se bazeaz pe Sistemul
Armonizat de Descriere i Codificare a Mrfurilor (HS).

ncepnd cu 1 ianuarie 2001, guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import

aplicate mrfurilor, n baza hotrrii nr. 886 din 1 decembrie 2000. Noua structur a
tarifului vamal de import standardizeaz i unific taxele vamale de import aplicate
mrfurilor n patru trepte, i anume: 5%, 10%, 15% i 20%(cu unele exceptii pentru
anumite categorii de marfuri). Aceste taxe vamale de import se aplic la valoarea n vam
a mrfurilor importate (incluznd i taxele de transport i asigurare). Bunurile importate
reprezentnd contribuia n natur la capitalul social al unei noi ntreprinderi nfiinate de
partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale n anumite condiii i pe
o perioad specificat n documentele constitutive ale firmei. n plus, la importul
anumitor produse se aplic taxe vamale sezoniere i contingente.
Mrfurilor importate li se mai aplic, pe lng taxele vamale de import, TVA i
accize (pentru produsele supuse accizrii).
Evaluarea n vam
Valoarea n vam a mrfurilor este, n general, determinat pe baza preului CIF al
mrfii importate. Un comision vamal de 0,15% este perceput la efectuarea procedurilor
de evaluare n vam. Taxele vamale sunt pltite fie n valut, fie n ruble, la cursul oficial
de schimb.
Toate bunurile i mijloacele de transport care traverseaz Federaia Rus sunt
supuse controlului n vam. Pentru a ndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vam,
fiecare entitate legal cu activitate de comer exterior trebuie s parcurg urmtoarelor
etape:
1. nregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de nregistrare);
2. Informarea prealabil a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor i mijloacelor de
transport (sau informarea prealabil asupra inteniei de a exporta bunuri i mijloace de
transport n Rusia);
3. Plasarea ncrcturii n custodia depozitului vamal pentru stocare temporar;
4. Acceptarea declaraiei vamale, prezentarea carnetului TIR i a actelor care nsoesc
bunurile.
nainte de efectuarea controlului n vam, pentru declararea bunurilor sau
mijloacelor de transport, participantul la activitatea de comer exterior trebuie s se
nscrie n registrul vmii i primete o legitimaie (record card). Acest card este dat
participantului la activitatea de comer exterior pentru fiecare procedur de evaluare n
vam. Conform ordinului nr. 787/31 din august 2000, a fost stabilit procedura de
nregistrare pentru primirea acestui card.
Lista documentelor care sunt cerute pentru nregistrare cuprinde:
1. Formularul pentru nregistrare n vam conine urmtoarele date:
- adresa legal a participantului la activitatea de comer exterior;
- specimen de tampil cu semntura managerului companiei participante la activitatea de
comer exterior;
- numerele de telefon ale tuturor managerilor i a efului contabil al companiei
participante la activitatea de comer exterior.
2. O copie a statutului companiei (cu amendamentele i certificatele de nregistrare emise
de Registrul Comerului), autentificat la notariat;
3. Certificatul de nregistrare sau extrasul de la Registrul Comerului;
4. Referine date de Comitetul de Stat al Statisticii, cu indicarea codurilor bancare
OKPO i COATO;

5. Certificat sau notificare (copie sau original) de nregistrare la Ministerul Taxelor i

Impozitelor, pentru atestarea calitii companiei de pltitor de taxe i impozite;
6. Recomandri acordate de alt companie;
7. Referine de la bncile autorizate, pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare
(att n ruble, ct i n valut);
8. Copie a contractului de comer exterior;
9. mputernicire autentificat la notariat acordat persoanei care reprezint interesele
companiei n vam.
Documente de comer exterior
Informaiile coninute de fiecare document de comer exterior trebuie s fie n
concordan cu cele coninute n alte documente comerciale care se refer la aceeai
livrare. Importatorii trebuie s completeze cte o declaraie vamal pentru fiecare marf
importat. Formularul de declaraie vamal conine 54 de paragrafe i trebuie completat
n limba rus, pentru a fi apoi prezentat autoritilor vamale. Livrrile prin pot sau
coletrie necesit documente potale n locul documentelor de transport (conosament).
Livrrile pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport;
scrisoare de transpotr aerian (air waybill).
Toate documentele de transport i livrare trebuie s fie n concordan cu
condiiile impuse prin contract i cu numrul licenei de import, n caz contrar mrfurile
nu vor fi vmuite.
Licene de import
Majoritatea importurilor sunt liberalizate i, deci, nu necesit licene. Totui, sunt
necesare licene la importul anumitor produse, i anume: alcool etilic i vodc; anumite
televizoare color (cu diagonala de 14, 21 i 25 inch); explozivi, echipament militar;
materiale i deeuri radioactive; narcotice i substane otrvitoare; metale, aliaje i pietre
preioase; pesticide; reziduuri/deeuri industriale; covoare; medicamente.
Licenele de import sunt emise de ctre Ministerul Dezvoltrii Economice i
Comerului din Rusia sau de ctre reprezentanele sale regionale i sunt controlate de
Comitetul de Stat al Vmilor.
Factura comercial
Factura comercial trebuie s conin, pe lng informaiile stipulate n contract,
i informaii legate de ara de origine, materialele folosite pentru ambalaj, greutile (nete
i brute) ale mrfurilor, descrierea mrfurilor conform nomenclatorului de mrfuri HS,
preurile unitare i valoarea total a livrrii, preul de vnzare ctre importator i locul
final de expediere din ara exportatoare.
Factura pro-forma
Acest document poate fi solicitat de firma importatoare ntr-una din etapele de
negociere ale contractului.
Certificatul de origine
Acest document este solicitat de autoritile vamale. Exist dou tipuri de
certificate de origine: tip A i tip CT-1. Certificatul de origine tip A, emis, n mod
obinuit, pentru acele mrfuri produse n rile n curs de dezvoltare, d dreptul aplicrii
de taxe vamale reduse la mrfurile importate. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis
pentru mrfurile produse n statele membre ale CSI. Certificarea originii mrfii este

important pentru calcularea corect a taxei vamale de import. Certificatul de origine

trebuie semnat de o persoan responsabil din cadrul firmei exportatoare i trebuie
notificat de Camera de Comer din ara exportatorului.
Lista de colisaj
Este necesar i trebuie s conin un rezumat complet i explicit al mrfurilor
care fac obiectul livrrii.
Polia de asigurare
Clauzele din contract stabilesc obligatia vnztorului sau a cumprtorului de a asigura
marfa pe timpul transportului.
Certificatul de calitate
Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate i
conformitatea acestora cu parametrii nscrii n contract. Certificatul de calitate este emis
de Comitetul Inspeciei de Stat (instituie aflat n subordinea Guvernului Federaiei
Ruse) i de reprezentanele acestuia n teritoriu. Aceste certificate se emit pentru
urmtoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale, fasole i plante oleaginoase,
porumb, fin, furaje combinate pentru hrana animalelor, aditivi vitamino-proteici, turte
oleaginoase, tre i carne.
Certificatul de carantin
Toate mrfurile de origine animal sau vegetal necesit certificatul de carantin
(sanitar sau fito-sanitar corespunztor), prin care s se precizeze c sunt libere de orice
boli. Majoritatea plantelor, seminelor, animalelor, psrilor trebuie s fie examinate la
frontier nainte de a fi admise n Rusia. Acest tip de certificat trebuie prezentat
autoritilor vamale pentru eliberarea din vam a bunurilor importate, conform legii
privind protecia consumatorilor.
Cerine de etichetare i marcare a produselor
Noile reglementri privind etichetarea produselor nealimentare au intrat n
vigoare la 1 iulie 1998. Companiile strine i importatorii rui sunt sftuii s controleze
conformitatea produselor cu aceste reglementri nainte de livrarea mrfurilor.
Etichetarea produselor trebuie s includ numele produsului, numele i adresa
fabricantului, greutatea net, volumul, cantitatea, ingredientele, valoarea nutritiv,
condiiile de depozitare, data expirrii. Etichetarea se va face n limba rus, folosind
alfabetul chirilic.
Standarde
Guvernul Rusiei nu recunoate multe dintre standardele internaionale, cum ar fi
de exemplu sistemul ISO-9000. n schimb, toate produsele importate, care sunt
consumate sau folosite de populaie, trebuie s fac obiectul unei certificri de siguran.
Orice livrare n Rusia trebuie s fie nsoit de documente care s probeze c produsul
este conform standardelor de calitate, siguran i sistemului de msuri i greuti.
Produsele importate trebuie s aib un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard
Comitetul pentru Standarde. Aceast instituie testeaz i certific produsele, n
concordan cu standardele aprobate de guvernul rus, sau, uneori, cu standardele
internaionale. Dac o marf importat intr pe teritoriul rus fr certificat, sau cu un
certificat nerecunoscut de Gosstandard, funcionarii vamali locali trebuie s contacteze
Comitetul local al acestei instituii pentru ca acesta s declaneze procedura de
certificare, care uzual dureaz ntre 30 i 60 de zile. Comitetul teritorial are dreptul s

evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator, sau poate lua o mostr
din produs, s organizeze testarea i s emit certificatul, dac produsul a trecut de teste.
Dac pentru anumite mostre, Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura
testarea, se poate accepta n acest caz declaraia de conformitate a importatorului. Dar
aceast procedur nu se aplic n cazul alimentelor, produselor veterinare i grului, care
sunt acoperite de certificri speciale i separate i cerine de carantin. Dac un produs
ndeplinete cerinele Gosstandard, el primete un certificat GOST-R.
Rusia este membr a cinci organizaii internaionale de certificare, respectiv:
IECEE i IECQ (Certificare pentru echipamentele i componentele electrice), OIML
(Organizaia Internaional pentru Metrologie Legal), CEE/ONU (Certificarea
automobilelor i a prilor auto), Convenia de la Bruxelles (Certificarea pentru
echipamentele de vntoare). Dac un produs ntrunete standardele de calitate i
siguran impuse de aceste organizaii, atunci certificatul eliberat de ele este valabil i
pentru Federatia Rusa.
nregistrarea unei afaceri n Federaia Rus este reglementat de Legea
investitiilor straine din 1999 i de Codul Civil din 1999.
n Federaia Rus se pot nfiina urmtoarele tipuri de firme:
- OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) societate cu rspundere limitat;
- ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (nchis);
- OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (deschis);
- Reprezentane sau filiale ale unor firme strine;
- PBOIu ntreprinztor privat individual.
Pentru firmele de tipul OOO i ZAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), iar
cel maxim este 50. Capitalul social minim este de 10.000 ruble (aproximativ 350 USD).
Pentru societtile mixte de tipul OAO, numrul minim de acionari este 1 (unu),
neexistand o limita in ceea ce privete numrul maxim al acestora. Capitalul social minim
este de 100.000 ruble (aproximativ 3.500 USD).
Pentru nfiinarea unei companii este necesar nregistrarea la Camera de
nregistrri de Stat, aflat sub jurisdicia Ministerului Justiiei.
Camera de nregistrri de Stat acord acreditri i pentru reprezentanele firmelor
strine care opereaz n Federaia Rus. Tot acest organism nregistreaz i lichidarea
afacerilor la care exist participare cu capital strain.
nregistrarea se face in dou etape. Respectiv, pentru a obine certificatul de
nregistrare temporar, investitorul trebuie s depun la Departamentul de nregistrare din
cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire i
Statutul firmei) impreun cu confirmarea de la o banc ruseasc, care s ateste c
jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vrsat.
Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus n banc n termen de un an.
n termen de 45 de zile de la obinerea nregistrrii temporare, investitorul trebuie :
- s se nregistreze la Camera de nregistrri de Stat;
- sa obtin codurile de activitate de la Comitetul de Statistic;
- s obtin numrul de identitate INN de la inspecia financiar;
- s se nregistreze la urmtoarele fonduri: Fondul de Pensii, Fondul pentru Angajai,
Fondul Federal pentru Asigurare Medical, Fondul pe Asigurri Sociale.
Dup parcurgerea acestor etape, se poate solicita nregistrarea permanent a firmei

Sistemul juridic
O frn n dezvoltarea economiei ruseti o constituie lipsa cadrului legislativ
adecvat. Cu toate c un oarecare progres a fost realizat, txele i legislaia afacerilor nu
sunt foarte previzible, iar mai ales n afara Moscovei i a St Petersburg-ului legile
existenete nu prea se aplic. Reprezentanii locali intervin ntr-o anumit msur n
afaceri iar deciziile guvernului n aceast privin sunt de multe ori arbitrare i
inconsistente, corupia rmnnd o problem importanat.

CAP.3. Selecia pieei int

3.1 Potenialul produsului
Dup studiul amnunit al celor 6 piee de interes Rusia, Ungaria, Germania,
Austria, Olanda i Marea Britanie i a tuturor factorilor analizai, firma Farmec a decis ca
piaa pe care urmeaz s introduc gama de produse Asla Vital, s fie Rusia. Principalele
motive pentru care piaa int va fi reprezentat de Rusia sunt : cererea mare pentru

produsele cosmetice, concurena redus, similitudinile dintre naiuni, inexistena unor

supra-taxe de import la produsele cosmetice.
Piaa de cosmetice din Rusia este una dintre pieele cu cea mai rapid cretere din
lume. Dac media european de cretere este de 6% pe an, n Rusia creterea a fost 15%
n 2004 i 12% n 2006. Specialitii estimeaz c potenialul pieei este de aproximativ
15-18 bilioane$ pe an, n timp ce acum volumul pieei este de 7 bilioane $. Cea mai mare
cretere s-a nregistrat la produsele de ngrijire a tenului 30%, produsele pe care noi
dorim s le introducem pe piaa Rusiei aparinnd n principal acestei categorii.
In 2006 femeile au cheltuit n medie 120$ pe produse cosmetice.
Consumatorii rui au nceput s devin pretenioi i s-i doreasc produse
calitative, s nu mai considere ca cel mai important criteriu n alegerea produselor este
preul, ci calitatea. De aceea cererea pentru produsele de lux mai ales gama pentru
ngrijirea tenului s-a dublat i produsele strine sunt acceptate de ctre consumatorii
autohtoni.
Pe o pia att de ntins ca cea a Rusiei cu toate c exist destul de muli
competitori autohtoni i strini cererea nu este acoperit. Principalii competitori din
exteriorul Rusiei sunt LOreal, Ives Rocher, Art-Visage iar dintre competitorii autohtoni
cei mai importani sunt: Tubapak, , Ile de Beaute, L'Etoile Kalina, Svoboda i Nevskaya
Kosmetika. Productorii autohtoni acoper doar 40% din piaa de produse cosmetice din
Rusia.

3.2 Distribuia local

Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriae: ci ferate
(partial electrificate), cele mai multe n partea europeana. De o mare importan este linia
transiberiana (9.304km)de la
Sankt Petesburg Moscova Ecaterinburg Irkutsk Habarovsk-Vladivostok.oselele moderne cele mai multe sunt n partea
european. Exist numeroase ci navigabile interioare: Volga ,Ienisei, Obi etc.
Aeroporturi: Moscova, St. Petesburg , Novosibirsk, Volgograd, Kazan.
Imbunatatirea retelelor de distributie din Rusia e de asemenea o parte a cresterii
impresionante a industriei cosmeticelor. Supermarket-urile si lanturile de magazine s-au
extins geografic pentru a aduce produse consumatorilor din afara centrelor urbane. Yves
Rocher, de exemnplu, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine specializate din rusia
are peste 100 de reprezentante raspandite in toata tara. Nivelurile imbunatatie ale
serviciilor au contribuit de asemenea la vanzari creand o experienta mai placuta a
cumparaturilor pentru clienti/consumatori.
Principalii distribuitori sunt magazinele mixte i supermarket-urile ns i cota de
pia a farmaciilor a crescut:

Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din
Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpra produse cosmetice din magazine
specializate i doar 7 % din acest grup de consumatori cump produse cosmetice din
supermarket-uri. Avnd n vedere c firma Farmec se adreseaz acestui segment de
consumatori, Produsle din gama Asla Vital se vor vinde n acest tip de magazine.
Astzi ase retail-eri de succes dein peste 65% din totalul pieei ruseti de
cosmetice: LEtoile (companie ruseasc deinut de Kurs Group); Arbat Prestige
(fuzionat cu Marionnaud (France); Rive Goshe (deinut de Parfum-Standart din St.
Petersburg); Ile de Beaute (deinut de Edinaya Evropa Holding) i investitori strini Brocard (Brocard Group Ltd, Germany); Douglas-Rivoli i Sephora (Frana). Restul cotei
de pia este mprit de firme mai mici.
n Rusia exist aproximativ 250 de productori de produse cosmetice. Majoritatea
fabricilor utilizeaz materie prim importat iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate.
Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au nceput s investeasc n echipamente
moderne i n sectorul cercetare-dezvoltare avnd n vedere c multe dintre firmele
strine intrate pe piaa ruseasc doresc s i deschid aici puncte de producie proprie.

CAP. 4.Alegerea metodei de intrare pe piaa int

Odat prospectate pieele poteniale i stabilit piaa final creia produsele

companiei se adreseaz, se impune optarea pentru o anumit metod de intrare pe aceasta
pia. n cadrul companiilor multinaionale i transnaionale, care practic globalizarea
produciei i al cror motor principal de extindere sunt investiiile strine directe, este
posibil alegerea oricrei metode de abordare a noilor piee dintre cele existente, acest
lucru datorndu-se naltelor capabiliti organizaionale de care aceste firme dispun. Mai
mult, o alt particularitate a multinaionalelor o reprezint faptul c aceti gigani pot
hotr extinderea, adoptnd n prealabil o anumit strategie i abia apoi selectandu-i
pieele int pe care vor activa efectiv.
n vederea fundamentrii metodei de intrare pe piaa internaional a companiei
S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca, se impune, dintru nceput, luarea n calcul a unor limitri
insurmaontabile pe care nsui mediul naional i actualul stadiu de dezvoltare le impun.
Astfel, nu se poate vorbi, n cazul S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca de aranjamente
contractuale, aliante strategice internaionale, joint-ventures, fuziuni internaionale sau
greenfield investements.Toate formele de afaceri internaionale amintite mai sus sunt
profund irealiste nu doar pentru cazul distinct al companiei productoare de cosmetice,
ct i pentru multe alte companii care funcioneaza actualmente n Romnia i care, n
ciuda faptului c nregistreaz un trend ascendent al cifrei de afaceri, nu dispun nc de
resursele i competenele necesare spre a atinge ultimul nivel de internaionalizare
(internaionalizarea firmelor nsei: a produciei, a cercetrii-dezvoltrii, a marketingului
etc).
Intr-o prim etap trebuie identificat stadiul de internaionalizare n care se afl
firma. Avnd n vedere faptul c, pn n prezent, S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca export
deja, n mod indirect, n ri de pe continentul European (Grecia, Spania, Croaia, Serbia,
Republica Moldova, Polonia, Belgia, Italia, Danemarca, Elveia) i nu numai (S.U.A.,
Canada, Iran, Iordania, Emiratele Arabe, Thailanda) se poate concluzion c firma se afl
n faza internaionalizrii iniiale. Prin urmare, decizia de abordare a pieei int ar trebui
s fie conform acestei faze, s in cont de elementele de specificitate la nivelul
companiei; n caz contrar, decizia de intensificare i trecere la o etapa superioar a
internaionalizrii s-ar solda cu un eec.
nainte de a realiza o comparaie ntre costurile i beneficiile presupuse de fiecare
metod de intrare pe piaa internaional n parte, este important de precizat c teoria
economitilor suedezi Jan Johanson i Paul Finn Wiedershein ni se pare a fi cea mai
potrivit n a explica procesul de internaionalizare a S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca.
Intr-adevr, este cazul unei companii care s-a dezvoltat iniial pe piaa din Romnia, unde
produsele marca Farmec dispun de tradiie i de recunoatere din partea
consumatorilor, abia dup anul 1990, firma ncepnd s acorde o atenie sporit
posibilitii de a-i mri profitabilitatea i competenele opernd n exterior. De
asemenea, S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca nc se confrunt cu o deficien a resurselor
n domeniul managementului i al marketingului, chiar dac nu att de pronunate ca n
trecut.
Un alt concept introdus de economitii suedezi i de care s-a inut cont n stabilirea
pieei int a fost distana psihic dintre Romnia i Rusia (diferenele de cultur, limb,
sisteme politice, nivelul de educaie i dezvoltare economic ale celor dou ri).

Teoretic, n fundamentarea deciziei de intrare pe piaa int firma ar trebui s

calculeze sistematic, n detaliu, eventual conform tuturor metodelor de calcul
standardizate preexistente, toate costurile i oportunitile pe care le implica fiecare tip de
tranzacii comerciale, impuse fiind restriciile de maximizare a rezultatelor i minimizare
a riscurilor. Or, n practic, acest lucru nu este posibil. Dac firma ar realiza toate
calculele descrise mai sus, ar ajunge, mai devreme sau mai tarziu, la puternice
contradicii a cror surs o reprezint nsei metodele de calcul (Cine cere unui labirint
mai mult decat a-l prsi,va rtci ntotdeauna prin el).
De aceea, decizia se impune a fi luat n funcie de o singur metod de calcul i, n
mare parte, ine de bunul-sim, cultura i perspicacitatea personalului direct implicat n
elaborarea ei. n definitiv, ntregul proces de internaionalizare, care se desfoar
gradual, ntr-o matrice spaio-temporal dat, nu e altceva dect un process learning by
doing.
Eliminnd formele de afaceri internaionale pe care le-am catalogat anterior ca
nefiind realiste i, deci, justificate, firma are de ales ntre export indirect, export direct i
liceniere.
n cele ce urmeaza, n funcie de specificitatea produsului (grad mare de noutate
pentru piaa int, difereniere n funcie de pia, posibilitatea ca firmele concurente s
propun produse substituibile) i de factorii pieei (potenial ridicat, distana cultural
mic, consumatori dispersai, lipsa unor restricii de ordin tarifar, netarifar, politice sau
ideologice), n tabelul urmtor sunt surprinse avantajele i dezavantajele pe care le
presupun fiecare dintre cele 3 metode de intrare pe piaa int, astfel:
Metoda de intrare

Avantajele presupuse

Export indirect

Costuri de distribuie relativ

sczute;
Deciziile privind
managementul i marketingul
sunt lsate n grija agenilor
distribuitori care acioneaz
direct pe piaa int;
Intermediarii i asum
cheltuieli legate de
prospectarea pieei i
promovare; i asum,de
asemenea, riscul de ar;
Intermediarii dispun de
experiena pe pia i prin
aceasta opereaz mult mai
eficient dect ar face-o
productorii nii;
Ameliorarea produciei;
Modalitate de penetrare rapid
a pieei;
Asigur asistena financiar,
juridic i consultingul;
Firma productoare are un
control mult mai ridicat att n
ceea ce privete managementul
ct i marketingul, i poate

Dezavantajele presupuse

In cazul apelului la comisionari

(acioneaz n nume propriu
dar pe contul clienilor)
consumatorii finali pot s nu
fie contieni de identitatea
produsului, fenomen i mai
pronunat n cazul apelului la
case de comer care, de multe
ori, desfac produsele importate
sub propriul nume de marc,
tergnd orice legatura ntre
consumatorii finali i
producatorul real; de aici
decurge nclcarea unui
obiectiv fundamental al firmei,
acela de a se face cunoscut pe
piaa int i nu numai;

Presupune un efort financiar

mai mare dect n cazul
exportului indirect;
Presupune crearea unui

Export direct

Licentiere

impune propriile politici de

distribuie i promovare;
Consumatorii finali intr n
contact cu identitatea firmei
productoare;
Reduce riscul financiar (n
cazul biroului de reprezentan
n strintate);
Permite apelul la reprezentani
voiajori ai companiei;
Faciliteaz depozitarea
produselor mai aproape de
locul de consum (n cazul
sucursalelor n strintate);
Nu implica investiii de capital
pe piaa int;
Elimin riscurile;
Cheltuieli mici cu marketingul
i distribuia n raport cu
veniturile realizate(royaltiesredevene);
Creterea activitii de
cercetare-dezvoltare;

department separat de export, a

filialelor de export sau a
sucursalelor n strintate;

Incapacitatea de a realiza
economii de scal din
localizarea produciei i/sau
curba experienei;
Nu reprezint o form propriuzisa de internaionalizare;
Apariia concurenei ntre
liceniator si liceniat;
Durata scurt de acordare a
drepturilor;
Dificultatea soluionrii
evntualelor litigii aprute;
Dificultatea liceniatorului de
a supraveghea i controla
comportamentul liceniatului;
Imposibilitatea coordonarii
unei strategii globale;

Alte forme favorabile de dezvoltare a afacerilor pe termen lung pentru

S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca ar fi investiiile strine directe (ISD-urile) n Rusia i
crearea de societi mixte (joint-ventures). Orict de multe avantaje ar genera ns
acestea, costurile sunt mult prea mari pentru firm i lipsa de experien i-ar pune, ntrun mod fatalist, amprenta asupra deciziei adoptate.
De aceea, innd cont de avantajele i dezavantajele prezentate mai sus, precum i
de o nou variabila, cea a controlului managerial dorit, concluzionm c varianta cea mai
probabil s genereze rezultate maxime ntr-un orizont temporal de 3 ani, innd cont de
actualele dimensiuni ale S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca i de competenele distincte ale
acesteia, este exportul direct, care va fi realizat, pentru nceput, printr-un department de
export distinct n cadrul firmei i prin distribuitori i agenti externi, fr a fi exclusa
posibilitatea c, n viitor, pe fondul extinderii activitii, firma s opteze pentru filiale de
export n Rusia sau chiar deschiderea unei sucursale pe piaa int.
Departamentul separat de export se justific prin creterea volumului tranzaciilor,
de aici necesitatea unei organizri unitare, care s administreze eficient activitatea de
comer exterior. Astfel, sunt eliminate conflictele cu celelalte departamente, deciziile
aparin specialitilor n domeniu, cu o ampl experien. Dei departamentul distinct de
export poate fi localizat, n principiu, i n alt ora din ar, S.C.Farmec S.A.ClujNapoca va opta pentru localizarea tot n Cluj-Napoca, n vederea realizrii operativitii

transmiterii informaiilor. De asemenea, compania va apela la distribuitori i agenti

externi, care vor dispune de clauze de exclusivitate n realizarea tranzaciilor.Clauza de
exclusivitate i determin pe reprezentani s-i sporeasc eforturile pentru a promova
vnzrile,ceea ce nu poate fi decat n interesul producatorului. In plus, distribuitorii, spre
deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect, nu vor promova i produsele
concurenei, dar se pot constitui n surse veridice de informaii asupra caracteristicilor
pieei int i a preferinelor de consum ale populaiei targetate.
Motivaia principal n abordarea exportului direct este aceea a necesitii
companiei de a deine controlul managerial asupra operaiilor desfurate.Firma dispune
de un potenial relativ ridicat i, tocmai prin prisma realizarilor de pana acum i a
oportunitilor viitoare, un management eficient i eficace se constituie ntr-o necesitate
srtringenta, premise ale unei dezvoltri ulterioare armonioase i a ascensiunii pe treptele
inrernaionalizrii.

CAP. 5. Concluzii
La o prima vedere, internaionalizarea companiilor din Romnia apare ca o
perspectiv mai mult sau mai puin iluzorie i fr anse reale de succes pe termen lung.
Rdcinile acestei concepii, pe care ne permitem s o catalogm drept superficial i
neeconomic, sunt de regsit ntr-un ansamblu de factori determinani pe care l-am putea
numi handicapul de ar. Romnii nu au fost educai n direcia unui spirit
antreprenorial veritabil: de asemenea, nu s-a putut vorbi n ara noastr de o cultur
economic (din nefericire i unele firme ce populeaz actualmente peisajul autohton
sunt mai nclinate spre acordarea de dividende dect spre investiii n capital, inclusiv n
capitalul uman, nemaivorbind de perspectiva unor investiii strine directe generate de o
firma romneasc). Produsele romneti, chiar cele competitive, sunt nc privite cu
reticen de ctre consumatorii strini, de aici un impediment considerabil n calea
internaionalizrii.
Firma pentru care am optat n elaborarea acestui proiect, S.C.Farmec S.A.ClujNapoca, este o companie cu tradiie i experien pe piaa romneasc i nu numai. De-a
lungul timpului, compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetrii-dezvoltrii,
concretizate n produse inovative nu doar pe plan national, ci i pe plan internaional.
Decizia de extindere este astfel una benefic i raional. Prin internaionalizare,
S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca nu doar i va face cunoscut identitatea la nivel global,
dar va realiza urmtorii pai n vederea accederii spre standardele unei veritabile
organizaii multinaionale.Creterea economic a sa va antrena creterea economic la
nivel naional,va genera noi locuri de munca i ,mai presus de orice, ar putea duce la
promovarea unei culturi organizaionale i n cadrul celorlalate firme romneti, prin
puterea exemplului.
Gama de produse aleas spre lansare se justific prin calitatea i inovaia pe care le
aduc potenialilor consumatori externi. De asemenea, piaa int a fost selectat n urma
unui ndelungat proces decizional,care a avut n vedere cercetarea holistica a pieelor
selectate preliminar. S-a ajuns la concluzia c Rusia reprezint locaia cea mai indicat,
ntruct maximizeaza rezultatele datorit capacitii mari de absorbie, distanei psihice
mici vis--vis de Romnia i a lipsei unor reglementari dure de natur comercial,
politic sau legislativ.
In ceea ce privete metoda de internaionalizare pentru care s-a optat - exportul
direct - aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice.Intradevar,apelul la exportul indirect,prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru
firm, cel puin pe termen mediu i privitor la maximizarea profitului. Insa, pe termen
lung, aceast soluie nu ar fi fost valabil iar efectele ei, chiar indezirabile. Exportul
indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei i nu ar fi constituit o
form propriu-zis de internaionalizare. De cealalt parte, exportul direct reprezint
alternativa cea mai realist i care indeplinete, n acelai timp, un rol esenial: oblig
firma s-i orienteze aciunile spre performan. Chiar dac, ntr-o prima instan,
exportul direct implic un consum mai mare de resurse (financiare, umane, temporale), el
trebuie privit ca o premis a evoluiei ulterioare i a creterii eficienei companiei.
Orice rezultat de proporii are la baz un sacrificiu prealabil i, ntr-o mare masur,
cu ct este mai consistent sacrificiul, cu att este mai mare satisfacia final. Nu n

ultimul rnd, orice proces evolutiv din istorie este declanat de o revoluie care, simbolic
vorbind, nu reprezint altceva dect ruptura de o mentalitate desueta, neorientat spre
eficien i mbriarea unei mentaliti noi, fundamentate pe crearea i promovarea
valorii. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata int, S.C.Farmec
S.A.Cluj-Napoca va fi constrns s traverseze o asemenea revoluie ideologica, fapt
care va duce,n mod cert, la creterea competitivitii companiei pe viitor.

Bibliografie

1. Vasile Ian-Tranzactii comerciale internationale,vol.1 ,Editura

Sedcom Libris,Iasi,2004
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Russia
3. http://globaledge.msu.edu/countryInsights
4. www.buyusa.gov/russia
5. www.buyusainfo.net
6. www.capital.ro
7. www.ccirr.ro
8. www.farmec.ro
9. www.gks.ru - federal state statistics service
10.www.in-cosmetics.com/2007
11.www.ziarulfinanciar.ro

Cerine:
1. Precizai strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza n scopul
ptrunderii pe piaa de mobil din Grecia; 2. Elaborai schia unui program de marketing
internaional, care s permit operaionalizarea strategiei propuse de dvs., insistndu-se asupra
componentelor mix-ului de marketing.
Fia de ar a Greciei
Indicatori fizico-geografici. Grecia se ntinde pe o suprafa total de 131.940 km 2 (din care
130.800 km2 de uscat i 1.140 km2 ntindere de ap); se situeaz la vrful Peninsulei Balcanice, n sud-

estul Europei. Lungimea total a granielor msoar 1.228 km, nvecinndu-se cu Turcia la est, cu
Albania, Bulgaria i Macedonia la nord, fiind nconjurat de Marea Ionic i Marea Egee.
Indicatori demografici. Grecia are o populaie de aproximativ 10,7 milioane de locuitori (est.
2006) din care 50,1% brbai i 50,9% femei avnd urmtoarea structur pe vrste: 0-14 ani: 14,3%;
15-64 ani: 66,7%; peste 65 ani: 19%. Rata de cretere a populaiei a fost n 2006 de aproximativ
0,18%, cu o rat a natalitii de 9,68 de nateri/1000 locuitori i a mortalitii de 10,24 decese/1000
locuitori. n 2006 rata de imigrare a fost de 2,34 imigrani/1000 locuitori. Sperana de via este de 81
ani femei i 79 ani brbai. Din totalul populaiei, dou treimi locuiesc n orae, cele mai
importante fiind Atena, Salonic, Patra, Iraklio i Volos.
Indicatorii economici. Produsul intern brut (P.I.B.) n mrime absolut: 236,8 mld $ (2005);
P.I.B./locuitor n 2005: 22.200 $ (est. 2006: 23.518 $); Totalul forei de munc n 2005: 4,72 milioane,
din care 12% lucreaz n agricultur, 20% n industrie i 68% n servicii; omajul rmne destul de
ridicat, cu un nivel de 9,9% n 2005 (estimat la 8,8% n 2006), ca urmare a gradului relativ sczut de
folosire a angajrii part-time. n 2005 rata inflaiei a fost de 3,5%. Datoria extern a rii se ridic la
75,18 mld. $ (2005). Principalele activiti economice din structura PIB sunt: turismul, industria
naval, sectorul financiar-bancar, industria construciilor. Grecia reprezint un punct de atracie
principal pentru marile companii transnaionale. Standardul de via este foarte ridicat, plasndu-se n
2005, n funcie de Indicele de Dezvoltare Uman pe locul 24. Numeroasele reforme structurale i
fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport nsemnat la o cretere anual a
PIB peste media european. Serviciile reprezint cel mai important sector, deinnd circa 70% din PIB,
urmate de industrie i agricultur. Dintre servicii, se detaeaz turismul reprezentnd 15% din PIB i
acaparnd circa 17% din fora de munc. n primul trimestru al anului 2006, Grecia a cunoscut o rat
de cretere de 4,1% (3,7% n 2005), fiind una din cele mai mari rate de cretere din UE. Principalii
parteneri de comer exterior sunt Germania, Italia, Anglia, Frana, Turcia, Olanda, Rusia, Bulgaria,
produsele de export-import predominante fiind alimentele, buturile, bunuri manufacturate, petrol,
produse chimice, echipament de transport. Grecia este un important susintor al investiiilor strine.
Coordonate ale mediului politic. Grecia este o politic parlamentar bazat pe separarea i
echilibrarea puterilor legislativ, executiv i judectoreasc. Constituia este cea mai nalt lege a
Republicii Elene, adoptat la 11 iunie 1975, i amendat n martie 1986 i aprilie 2001. Preedintele
Republicii reglementeaz funciile i puterile statului. Este ales de Parlament pe o perioad de 5 ani i
are drept de veto asupra legilor aprobate de ctre Parlament.
Caracteristici ale mediului juridic. Sistemul juridic naional are la baz sistemul de legi romane.
Puterea judiciar este exercitat de trei categorii de curi: civil, penal i administrativ. Curile civile
i penale includ Curtea de Justiie, Curtea de Prim Instan, Curtea de Apel i Curtea Suprem. Grecia
a aderat la peste 60 de acorduri internaionale n calitate de membru, membru asociat sau observator.
Incertitudinea legislativ (dei se mbuntete treptat) este o problem pentru mediul de afaceri al
Greciei. Exist o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preurilor i
favorizarea firmelor locale. Sistemul de impozitare difer considerabil de cel al rilor europene, fiind
centralizat i influenat de dezvoltri politice, ducnd la evaziune fiscal.
Indicatori socio-culturali. Limba oficial este greaca modern, alte limbi vorbite fiind engleza,
franceza, vlaha, turca, etc. 98% dintre locuitori sunt ortodoci, 1,3% musulmani, iar 0,7% adepi ai
altor religii. Biserica joac un rol important n viaa indivizilor. Rata de alfabetizare este ridicat, de
97,5%, iar durata nvmntului obligatoriu este de 9 ani. Sistemul educaional este structurat pe mai
multe niveluri: coal primar (200 ca numr), coal gimnazial (1.800), coal profesional, liceu
(1200), facultate (18 universiti) i postuniversitar.