Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

FLEBITELE

Flebitele sunt leziuni venoase ce au ca trasatura comuna asocierea trombozei cu o reactie

parietala.Din multitudinea de forme clinice ,care se deosebesc prin localizare ,intindere si
etiologie ,flebita profunda a membrului inferior are importanta cea mai mare in practica
datorita ,complicatiilor si sechelelor grave.
ETIOPATOGENIE Formarea trombului venos implica declansarea intravitala a
procesului de coagulare ,care poate fi indusa de numerosi factori :favorizanti (de teren) si
determinanti.
Factorii favorizanti pot fi exogeni sau endogeni si se intalnesc in 2/3 din cazuri de
flebita.
a) Factori endogeni sunt constitutionali (obezitate,varsta) sau patologici
(casexie,anemii,boli pulmonare cornice,discrazii sanguine,cardiopatii
decompensate ,cancer , venopatii anterioare)
b) Factorii exogeni pot fi meteorologici (variatii bruste ale conditiilor atmosferice
,ce explica incidenta crescuta a flebitelor in unele anotimpuri sau flebitele de
avion la marii calatori ,medicamentosi (tratamente indelungate cu antibiotice
cortizon ,vitaminaK ,digitala ,(diuretice mercuriale gangliopledice ,transfuzii de
sange),traumatici (fracturi, operatii pe micul bazin ,splenectomii),infectiosi
(infectii puerperale),hormonali,(hiperoestrogenia din prima jumatate a ciclului
cand scade curba fibrinolitica,postpartum.
Factorii determinanti sunt reprezentanti de leziunea parietala (factorul
vascular),staza venoasa (factorul hemodinamic) si starea de hipercoagulabilitate
(factorul umoral).Pentru aparitia flebitei ,toti acesti factori trebuie sa actioneze
simultan si asocierea a cel putin doi factori (leziunea parietala si staza venoasa)este
obligatorie pentru declansarea trombozei.
FORMAREA SI EVOLUTIA TROMBULUI.
Mecanismul producerii trombului este similar cu cel al hemostazei.La nivelul
leziunii parietale are loc depunerea ,fuziunea si apoi liza plachetelor (trombul alb ,de
conglutinare)simultan cu eliberarea tromboplastinei tisulare care, prin activarea
1

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

protrombinei in trombina ,declanseaza sistemul intrisec al coagularii (trombul rosu
,de propagare).Odata declansat procesul de coagulare intravitala se autocatalizeaza
si se autointretine prin persistenta factorilor determinanti.
Morfologic si hemodinamic trombul parcurge doua etape evolutive:de
-flebotromboza
Tromboflebita
Hemodinamic in flebotromboza nu exista o obstructie completa a lumenului venei.
Ele sunt reprezentate de trombul rosu care are o structura neomogena prezentand
striuri gri-albicioase ce se alterneaza cu benzi

rosietice transversale .Circulatia

sangelui este posibila prin spatial dintre suprafata trombului si peretele venos,dar
curgerea devine turbionara ,in vartejuri.
Flebotromboza este faza cea mai periculoasa a flebitei deoarece semnele clinice sunt
reduse (lipseste obstructia),iar incidenta emboliei pulmonare este maxima datorita
aderentei parietale limitate.
Prin retractia trombului ,cu eliberare de protombina si prin persistenta stazei
venoase,trombul creste in dimensiuni prin apozitie de noi straturi ,ajungand in cele
din urma ,sa obstrueze lumenul venei si asa redus prin spasm reflex.Aceasta este faza
de tromboflebita , in care trombul adera de perete pe toata lungimea unui segment
venos caprins intre doua colaterale.Aderenta este completa datorita leziunilor anoxice
ale intimei,iar reactia inflamatorie de tip aseptic se extinde ,cuprinzand peretele venei
si tesuturile perivenoase .Obstructia venoasa fiind completa,circulatia de reintoarcere
se face prin colaterale ce ocolesc segmental obstrual ,iar semnele clinice sunt
pregnante si permit diagnosticul.
De cele mai multe ori tromboza debuteaza pe venele musculare ale moletului si
are tendinta extensive ,de propagare ascendenta (flebita ascendenta).Ostructia
venoasa progreseaza in salturi ,cuprinzand de fiecare data cate un segment venos
situate intre doua colaterale, cu opriri de durata variabila la nivelul carefurilor.
Obstructia segmentelor de varsare a croselor safene suprima si aceasta cale de
supleare ,singura posibilitate de reintoarcere a sangelui venos ramanand axul venos
profound accesoriu al coapsei si anastomozele intersafene prepubiene.

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

Flebita poate debuta insa in orice segment al sistemului venos (vene
tibiale,poplitee,femurala)si uneori direct pe venele iliace (postpartum,cand
segmentele venoase subjacente se trobozeaza secundar,realizand flebita descendenta.
Consecinta este excesul de lichid tisular si aparitia edemului ,a carui exr=tindere
proximala corespunde nivelului pana la care circulatia colaterala asigura inca o
reintoarcere venoasa satisfacatoare.
Trombul sufera treptat procese de liza si organizare care incep la48-72 de ore de
la debut si ating apogeul in ziua a10a .Mai ales in venele mici este invadat de
fibroblasti si transformat intro masa fibroasa ce obstrueaza lumenul (obstructie
persistenta).In venele mari retractia si organizarea trombului realizeaza
repermeabilizarea precoce unicanalara.
De cele mai multe ori trombii mari sunt invadati de vase de neoformatie si de
fibroblasti simultan cu amorsarea procesului de fibrinoliza in portiunea centrala sau
in totalitatea trombului cu aparitia de canale multiple si sinuoase realizand
repermiabilizarea multicanalara.
SEMNE CLINICE
1)In stadiul de debut al flebitei cand aderena parietala a trombului este limitata ,iar
tulburarile circulatorii absente sau reduse,tabloul clinic este discret dar se pot
recunoaste unele semen generale si locale cu valoare diagnostica.
Semnele generale sunt primele care apar si raman izolate timp de 24-48 de ore de la
debut.
Febra (semnul lui Michaelis)este obisnuit moderata (37,5-38grade)poate avea mai
multe aspecte clinice : persistenta a uneo stari febrile dupa ziua 3-4 a postoperatorie
,fara o cauza explicabila ,alteori febra apare dupa o perioada de afebrilitate .Febra nu
scade dupa administrare de antipiretice sau antibiotice ,dar cedeaza la tratamentul
anticoagulant.
TAHICARDIA este in discordanta cu febra si uneori creste progresiv in zilele
urmatoare luand aspectul de puls catarator
O stare de anxietate de neliniste inesplicabila poate asocial semnele anterioare si s-ar
datora unor microembolii pulmonare repetate.
3

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

SEMNE FUNCTIONALE:
Durerea spontana ,subiectiva ,persistenta ,este localizata la nivelul segmentului
venos trombozat mai ales in musculature moletului ,fiind descrisa de bolnavi ca o
senzatie de tensiune sau greutate in molet ,alteori sub forma de crampe sau chiar crize
dureroase dea lungul venei .
SEMNE LOCALE:
Durerea obiectiva este produsa prin palparea directa a venei trombozate ,in zona
aderentei parietale a trombului .Odata cu cresterea trombului si cu extinderea
aderentei parietale ,durerea este perceputa pe zone din ce in ce mai intinse.Durerea in
molet poate fi provocata si prin dorsiflexia piciorului (semnul Homans), sau prin
compresiunea moletului cu ajutorul unui manson de tensiometru (proba Lowenberg).
Edemul de vecinatate este un semn precoce si are ca substrat reactia inflamatorie
nespecifica declansata de aderenta parietala a trombului .Se evidentiaza prin palparea
comparative a moletelor ca o diferenta de consistenta o impastare a tesuturilor moi si
mai bine prin masurarea circumferintei gambelor (o diferenta de peste 1 cm este
semnificativa).La aceste semen de debut se poate asocia o usoara crestere a
temperaturii cutanate si o dilatare a retelei venoase superficiale.
SEMNE DE LABORATOR
Sunt discordante si inselatoare in faza de debut ,cu deosebire in primele 48 de ore post
operator. Totusi persistenta la examinari repetate a unei stari de hipercoagulabilitate
(scurtarea timpului Quik)trebuie sa ne atraga atentia asupra unei flebite.
TESTE SPECIALE- Masurarea presiunii venoase prin punctia unei vene superficiale
,comparative cu membrul sanatos;testul este pozitiv cand exista o obstructie venoasa.
In vederea aplicarii unui tratament precoce ,in ultimul timp se incearca reconsiderarea
valorii flebografiei ascendente, care ar permite un diagnostic precoce in 90%din cazuri
(fata de numai 50% prin examenul clinic).Este indicat mai ales la cei cu semene clinice
echivoce ,pentru a determina sursa unei emboli pulmonare.
Mai recent se utilizeaza testul cu fibrinogen marcat cu I125 ,care fixandu se la
nivelul trombului permite recunoasterea si localizarea sa.

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

2)In stadiul de flebita constituita ,cand aderenta parietala este intinsa ,fenomenele
inflamatorii exprimate si obstructia venoasa completa ,semnele clinice sunt nete si impun
diagnosticul.
SEMNE GENERALE febra, tahicardia ,stare de anxietate,persista ,dar tabloul clinic
este dominat de semnele locale ale flebitei.
Durerea spontana este mai pregnanta (crampe,parestezii,dureri de tip
sciatalgic),perceputa de bolnavi in zone din ce in ce mai extinse si este exagerata de
mobilizare ,cauzand impotenta functionala.
Durerea provocata o constatam de asemenea pe un teritoriu din ce in ce mai mare ,de-a
lungul trunchiurilor venoase ale gambei ,coapsei si in triunghiul lui Scarpa.
Edemul de declivitate (de staza) caracterizeaza acest stadium si se datoreste obstructiei
venoase realizata de tromb.Edemul de declivitate este moale ,pastreaza godeul si apare
la distanta de obstacol ,debutand in regiunile maleolare de unde se extinde proximal,spre
radacina extremitatii,concomitant cu progresiunea trombului.
Intinderea edemului de declivitate permite stabilirea ,cu oarecare aproximatie ,a
nivelului pana la care a ajuns tromboza venoasa profunda.
In stadiu de flebita manifestata si inainte de inceperea terapiei cu anticoagulante ,toate
testele de laborator sunt concordante si indica o hipercoagulabilitate ,de obicei cu
hiperfibrinemie care reflecta fidel evolutia flebitei.
Diagnosticul se pune obisnuit din semnele clinice si de laborator, incat flebografia
are indicatii restranse la cazurile cu indicatie operatorie,pentru precizarea intinderii
obstructiei si stabilirea eficientei tratamentului.
EVOLUTIE
Flebita profunda poate parcurge mai multe stadii de evolutie ,a caror expresie clinica si
de durata depend de intinderea procesului flebitic si mai ales de precocitatea
tratamentului.
Faza acuta este cea descrisa ,lipseste numai in formele ce debuteaza cu embolie
pulmonara fatala
Faza de convalescenta coincide cu repermeabilizarea si se caracterizeaza prin
retrocedarea semnelor flebitei(durerea,febra si tahicardia,la sfarsitul
edemului),laortostatism putand reapare edemul si cianoza.
5

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

Faza de stabilizare are durata variabila (luni-ani)si se caracterizeaza prin disparitia
tuturor semnelor clinice
Faza de sechele este este dominanta de sindromul posttrombotic.
FORME CLINICE:
Flebitele imbraca o multitudine de forme clinice ,de gravitate inegala ,care pot fi
impartite dupa sediu (flebite superficiale ,flebite profunde),dupa localizare (ale
membrului inferior ,ale membrului superior ,pileflebite etc),dupa extindere (flebite
gambiere ,femuro-gambiere,ilio-femorale,ale venei cave) dupa etiologie si teren (flebitele
postoperatorii,la traumatizati ,obstreticale ,medicale).
FLEBITELE superficiale primitive pe vene apparent sanatoase si fara o cauza
evidenta.Clinic ,se caracterizeaza prin aparitia semnelor celsiene la nivelul unei vene
superficiale ,ce se transforma in cordon nedepresibil(eritem ,durere,caldura locala,edem
strict de vecinatate ).Ele sunt segmentare ,recidivante si saltante. Evolutia procesului de
flebita este benigna ,cu vindecare spontana in 7-14 zile.Semnificatia lor poate fi uneori
grava constituind unul din semnele de debut ale unei boli generale (trombangeita
Burger;cancere viscerale nediagnosticate:ovarian pulmonary ,prostatic,gastric,colic,boala
lui Vasquez,leucemie,ricketioze ,discrazii sanguine,hernia hiatale)
Flebita superficiala a venelor toraco epigastrice (boala lui Mondor )realizeaza o
forma aparte prin localizarea sa,dar are evolutie spontana spre vindecare si este fara o
semnificatie deosebita.
FLEBITELE PROFUNDE
Flebitele postoperatorii survin dupa interventii chirugicale, fiind favorizate de
repausul la pat, de meteorismul abdominal prelungit si de tulburarile ventilatorii.Sunt mai
frecvente la obezi, denutriti, cancerosi, varicosi si la cei cu sindrom posttrombotic.
Incidenta lor este maxima in primele doua saptamani postoperator(90% survin tre ziua 412a) si mai ales dupa operatii pe member, abdomenul inferior , splenctomii.
FLEBITELE LA TRAUMATIZATI (fracturei de membere, bazin, coloana) apar la cei
cu distructii tisulare intinse si dupa imobilizare prelungita in apart gipsat. Sunt
responsabile de intarzierile in consolidarea fracturilor, de emboliile pulmonare ce survin

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

la prima mobilizare si de undele sechele ce persista dupa fracture(sindrom
posttrombotic).
FLEBITELE OBSTETRICALE sunt in favorizate de travaliul dificil, cezariana,
infectii postpartum etc., si uneori se datoresc extinderii microtrombozelor din teritoriul
venelor uterine spre vena iliaca comuna(flebita descendeta)
FLEBITELE MEDICALE apar in cadrul unor boli medicale(boala lui Vaquez,
leucemii, cardiopatii, septicemia, ricketzioze, cancere avansate etc.)
FLEBITA VENEI CAVE se caracterizeaza clinic prin edem masiv al ambelor
member,de obicei succesiv(flebita in potcoava),extins la organele genitale externe,
peretele abdominal si regiunile lombare, cu circulatie colaterala abdomino-toracica de tip
cavo-cav si cu tulburari vezicale si rectale.
FLEBITA MEMBRULUI SUPERIOR poate aparea la cei cu insuficienta cardiaca
congestive, procese canceroase avansate. Alteori apare la indivizi apparent sanatosi,
realizand FLEBITA DE EFORT(sindromul lui Paget-Schroetter sau tromboza venei
axilare), care survine dupa un effort fizic neobisnuit(sportive), mai frecvent in
dreapta.Traumatisme minime ale intimei venelor axilara si subclaviculara ar initia
probabil procesul de tromboza, care apoi se extinde producand o obstructie totala a venei,
urmata de eden si uneori de cianoza.Flebografia poate confirma sediul obstructiei.Are o
evolutie benigna.Complicatiile embolice si sechelele sunt rare.
COMPLICATII
Complicatiile flebitelor profunde sunt reprezentate de: embolia pulmonara si gangrena
venoasa in faza acuta, sindromul posttrombotic in faza de sechele.
TRATAMENT
Tratamentul flebitelor profunde este preventive si curative.
Tratamentul preventiv are valoare incontestabila, confirmata de reducerea ncidentei
flebitelor , cand este aplicat corect. Se indica la toti bolnavii cu risc venos : operati pe
bazin, splentomatizati, obezi, neoplazici, varicosi, la cei cu sindrum posttrombotic,
traumatizati , postpartum , imbobilizati la pat.El se realizeaza prin combaterea factorilor
determinanti :staza venoasa, leziunea parietala si starea de hipercoagulabilitate.

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

Staza venoasa se combate prin masuri generale de mentinere a volemiei si a unui joc
cardio-respirator eficace , dar mai ales prin mobilizarea precoce in pat ( miscari de flexieextensie ale picioarelor care activeaza circulatie venoasa , masajul manual al moletului ,
gimnastica respiratorie , combaterea meteorismului abdominal prelungit ) si prin
,,sculatul precoce din pat.
Compresia externa ( fesi circulare, bandaje elastice ) se asociaza masurilor anterioare.
In clinica nastra compresia elastica se aplica sistematic si postoperator la toti bolnavii cu
risc venos, ca mijloc eficace de prevenire a stazei venoase si de activare a circulatie de
reintoarcere.
La bolnavii cu risc venos vom avea grija ca operatiile san nu fie prea laborioase si
socante si se va evita compresiunea moletului pe planul patului , prin ridicarea membrului
inferior cu 10-20 cm .
Tratamentul anticoagulant profilactic face parte integranta din masurile de profilaxie a
flebitelor.Datorita efectului imediat si maniabilitatii sale , se utilizeaza heparina in doze
moderate (200 mg zi) sau heparinatul de calciu 20% (calciparina) ce se administreaza
subcutant (100-150 mg , dimineata si seara).In perioada postoperatorie imediata terapia
profilactica cu heparina este posibila din ziua 2-3a postoperator, cand nu mai exista
pericolul hemoragiilor din plaga operatorie.
Tratamentul curativ . Eficacitatea depinde de precocitatea aplicarii sale, conditionata
la randul sau de un diagnostic timpuriu, in faza de debut.Daca o profilaxie corecta reduce
incidenta flebitelor, un tratament curativ in faza de debut scade frecventa formelor
extinse si grave. De aceea tratamentul se va incepe de indata ce flebita este suspicionata.
Tratamentul curative trebuie condus correct , urmarind simultan trei obiective
terapeutice majore:
1) impiedicarea extinderii flebitei si prevenirea emboliei pulmonare prin oprirea
evolutiei trombului, ceea ce se obtie prin terapia anticoagulanta.
2) dezobstructia venei prin tromboliza sau trombectomie
3) combaterea stazei venoase prin aplicarea compresei externe , care alaturi de
celelalte masuri vizeaza reducerea frecventei sindromului posttrombotic.
Terapia anticoagulanta ramane metoda terapeutica principala care se indica in toate
formele clinice ale flebitei profunde.ea vizeaza realizarea undei
8

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

hipercoagulabilitati eficace pentru stoparea evolutiei trombului si actioneaza prin
ruperea , la un nivel oarecare , a lantului activarilor in procesul de coagulare.
In flebite , tratamentul anticoagulant de atac se incepe cu heparina care are o actiune
imediata (la cateva minute de la administrare) si de scurta durata (3-6 ore , in functie de
doza) , fara a da fenomene de acumulare. Ea intervine direct si complex asupra procesului
de coagulare, actiunea sa principala fiind cea antitrombinica , cu impiedicarea
fibrinoformarii, la care se sumeaza efectele antitromboplastinic ( anti-V, XII,XI,IX,VIII)
si trombolitic indirect prin deprimarea inhibitorilor lizei , diminuarea adezivitatii
plachetare, antiexudativ si antiinflamator.
Controlul eficacitatii sale se face prin determinarea timpului de coagulare la 3 ore
de la prima administrare ,hipocoagulabilitatea fiind eficace cand T.C. este alungit
intre dublul si triplul valorilor normale ,sau timpul Howel ajunge la dublul fata de
martori,dozele neputand fi standardizate datorita reactivitatii individuale diferite.
Heparina este lipsita de toxicitate ,singurul risc real fiind hemoragiile prin
nerespectarea contraindicatiilor sau prin supradozaj ,dar care sunt usor de controlat
deoarece dispunem de un antidote cu efect instantaneu-sulfatul de protamina5%.
Dupa 7-10 zile de heparina ,intr-o flebita obisnuita ,trecem la antivitamine K(derivatii
de cumarina si de indandiona).Preparatele cele mai utilizate fiind:trombostopul,sincumarul,tromexanul,warfarina,sintrom.
Antivitaminele K actioneaza ca si anticoagulante indirecte,intand in competitie cu
vitamina K care reprezinta gruparea prostetica a enzimei ce sintetizeaza factorii2 ,8
9si 10.Efectul lor este tardiv dupa o perioada de latenta care este de 24-48 ore pentru
trombostop si mai mica pentru tromexan(18-36 ore).Din acest motiv ,trecerea de la
tratamentul cu heparina la cel cu dicumarinice trebuie sa se faca treptat ,intercaland o
faza de terapie mixta (heparina +trombostop) a carei durata este egala cu cea a
perioadei de latenta.In plus ele se cumuleaza si pot da fenomene de supradozaj,de
unde unele dificultati de manevrare.
Preparatele de antivitamine K se administreaza per os,cu exceptia warfarinei care
poate fi administrate si parenteral (intra venos sau intramuscular).Ca si heparina
,antivitaminele K nu au o posologie fixa, datorita sensibilitati individuale diferite
,incat administrarea lor se reglementeaza prin determinarea timpului Quick.
9

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

Antivitaminele K expun mai des decat heparina la hemoragii prin supradozaj ,ce sunt
mai greu de controlat ,incat tratamentul se sesizeaza la aparitia unei hematurii
microscopice.Hemoragiile se trateaza cu vitamina K in doze mari,preferand
preparatele cu actiune rapida (Kanakion,fitomenadion),la care se asociaza transfuzii
cu sange proaspat si disulfitul de sodium.
In formele necomplicate ale flebitelor ,durata tratamentului anticoagulant depinde de
intinderea trombozei si se stabileste dupa evolutia semnelor clinice.Suspendarea
tratamentului este permisa numai dupa disparitia semnelor generale si locale (febra
,tahicardie,durere ,edem ) si dupa reluarea de catre bolnav a unei activitati fizice
normale.Pentru a nu declansa o relatie periculoasa de hipercoagulabilitate
,tratamentul nu se va sista brusc ci se va reduce doza trpetat pana cand coagularea
revine la normal .Daca edemul nu dispare complet se continua tratamentul cu
dicumarinice inca o luna ,administrand dozele obisnuite in primele 2 saptamani ,dupa
care reducem treptat cantitatea administrata .
In general tratamentul cu dicumarinice dureaza aproximativ 3 luni.
2)Tratamentul trombolitic vizeaza dezobstructia venei prin liza intravitala a
trombului si se face cu enzime exogene care activeaza procesul de fibrinoliza .Enzima
cea mai utilizata este strptochinaza (Steptase,flacoane de 500 U pentru testare ,
100.000U,250.000Usi 750.000U).
Tratamentul trombolitic cu strepteaza este indicat in flebitele profunde extinse
(flegmatia alba dolens) si in cele mai complicate cu gangrene venoasa sau embolie
pulmonara.
Tratamentul se va incepe cu o doza initiala de 250.000. O.I in 50 ml ser fiziologic
,care se perfuzeaza rapid (in decurs de 30 min),cantitate ce are rolul de a neutraliza
antistreptolizinele din serul bolnavului .In continuare ,se face tratamentul de
intretinere prin administrarea ,in perfuzie continua a,100.000 U.I./ora (o fiola de
750.000 U.I. in 500 ml hemaccel sau ser fiziologic ,timp de 7-8 ore),sub controlul
timpului de trombina care trebuie sa fie alungit de 2-3 ori .Durata tratamentului este
de 2-3 zile,dupa care se continua heparinoterapia pentru prevenirea recidivei
trombotice.

10

Spital Municipal Blaj Asistenta medicala Campean Valerica

Pentru a fi eficace ,tratamentul trombolitic trebuie aplicat cat mai precoce, in primele
3 zile de la debut ,,perioada in care succesele ajung la 70%.
Trombectomia. Procesele in tromboliza au restrans indicatiile
operatorii.Trombectomia isi mentine indicatiile la bolnavii cu contraindicatii la
terapia anticoagulanta si trombolitica ,la cei cu flebite extinse instalate brusc si
complicate cu gangrene venoasa.
Tehnic ,este aplicabila numai la nivelul carefurului femoral,vena iliaca si pe vena
cava inferioara.Pentru precizarea intinderii trombozei si pentru alegerea caii de acces
este necesara flebografia.Indicatia operatorie trebuie facuta precoce,inainte de
organizarea trombului.Dezobstructia se realizeaza cu sonda Fogarty (sonda cu balonas ),care permite extragerea unui tromb situate la distanta de flebotomie fara
traumatizarea venei .
3)Combatrea stazei venoase se faceprin mobilizare si prin aplicarea compresiei
externe.In flebitele profunde fara semen de embolie pulmonara si sub tratament
anticoagulant efficient ,permitem de la inceput bolnavului miscari in pat (flexie
extensie a piciorului ,de pedalare).
Pentru a crea o pozitie de declivitate ,ce favorizeaza circulatia de reintoarcere
,membrul inferior va fi ridicat usor deasupra planului patului .Daca edemul si durerile
nu sunt prea accentuate ,se poate aplica ,inca din aceasta faza,o fase compresiva ,in
caz contrar fiind indicate comprese locale,umede ,cu effect revulsiv.
Sub protectia anticoagulantelor ,mobilizarea precoce din pat este metoda cea mai
buna de a combate staza venoasa.Ea este permisa numai la 2-3 zile dupa scaderea
febrei,a pulsului si dupa ameliorarea sau la disparitia edemului ,conditii care intr-o
flebita necomplicata se obtin la 7-10 zile de la aplicarea tratamentului .Pentru
prevenirea sechelelor este essential si obligator ca mobilizarea sa se faca sub
compresie externa aplicand de la prima sculare din pat o fasa circulara (de la picior la
plica inghinala).Fasa trebuie sa fie suficient de stransa si se suprima numai cand
bolnavul se culca ,fiind repusa de fiecare data cand se mobilizeaza .Mai tarziu ,fasa
se va inlocui cu bandaj (pasta Unna)sau cu ciorap elastic.Daca dupa trecerea fazei
acute ,persista edemul ortostatic, compresia elastica se va mentine cel putin 6-12
luni.
11