,t

]NDRUMAR
DE

ATTROPOLOG I E ITI EDI CA1A

ADIh!A BAGTI,

Editura

T;'.1ffi;;'frT"t

Dav'a"

PREFATA
t
ISBN: 978 - 973

708

- 476 -7

i
:,t

Editura Universitard,,Carol Davila" Bucureqti a U.M.F.

,,Carol Davila" Bucuregti este acreditatd de Consiliul Nafional al
Cercet[rii $tiinfifice din invaldmdntul Superior (CNCSIS), cu avizul
nr. lI/23.06.2004.

Probabil cd fiecare dintre noi ne-am tntrebst la un moment

dat ,,Ce este omul? De unde vine Si spre ce se fndreaptd? Prin ce
etape trecem tn aceastd viald? Care este evolulia noastrd? Ce este
boala qi de ce suferim? " Sunt tntrebdri la care antropologia, Stiinla
omului poate da unele rdspunsuri. Antropologia, prin caracterul ei
de sintezd, ca qtiinld complexd, sihtatd la frontiera biologiei cu
Stiinlele sociale ne oferd posibilitatea unei cunoasteri multilaterale
a ornului. Este evidentd necesitatea acestui tip de qtiinld integrativd
tn perioada modernd, dominatd de o specializare cdt mai
ac

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr. 2/2009 a

Consiiiului Nafional al Colegiului Medicilor din Romdnia, privind
stabilirea sistemului de credite de educalie medical5 continul, pe
baza cdruia se evalueazd activitatea de perfec{ionare profesional[ a
medicilor, a criteriilor qi normelor de acreditare a educafiei medicale
continue, precum qi a criteriilor gi normelor de acreditare a
fumizorilor de educa{ie medicald continu[, Colegiul Medicilor din
Romdnia acr editeazd, (recunoagte ) EDITURA UNIVERS ITARA
,,CAROL DAVILA" BUCURE$TI ca furnizor de EMC.

centuatd, care I im iteazd cunoaE terea omului.

in ,,indrumar de antropologie medicald" autoaree Dr. Adina

Baciu, medic qi antropolog, bazdndu-se pe o documentare temeinicd
a inceicat sd ne introducd tn lumea antropologiei medicale, Jdrd a-Si
propune o tratare exhaustivd a vastelor probleme ale acestui
domeniu. Aceastd cdldtorie tncepe cu o prezentare a Stiinlelor
antropologice, a ramurilor Si principiilor antropologiei, precum Si
cu un scurt istoric al antropologiei pe plan internalional Si tn
Romdnia. Dupd ce ne sunt prezentate mai multe tncercdri de a defini
omul, autaarea tli continud incursiunea prin variabilitatea biologicd
umand qi prin diversitatea ailturald. Prezentarea tipologiilor
antropologice ocupd un loc deosebit. Printre scopurile importante
ale acestei cdldtorii se tncadreazd noliunile de filogenezd,
ontogenezd, paleoantropologie qi paleopatologie. Capitolului
dedicat antropologiei medicale autoarea ti acordd multd aten{ie,
pornind de la premisa cd boala omului este totuqi un mod de a fi al
existenlei umane Si perspectiva pur naturalistd se cere corectatd Si
completatd. Aspecte ale antropologiei auxologice, ale diferenlierii
sexuale, ale antropologiei genetice, demografice Si ale antropologiei
vdrstelor nu sunt neglijate.

De asemenea, Dr. Adina Baciu a tncercat sd nu ocoleascd in

acest itinerar problentele delicate ale antropologiei psihologice Si
cognitive, prezentdnd qi cdteva aspecte legate de individttalitate Si

personalitate. Repere

ale antropologiei etologice qi

Cupnrns

ale

antropologiei tanatologice incearcd sd completeze acest parctu,s tn

lztmea E ti inlelor antrop o I o gice.

Introducere"...........

Pentru c veni in spr$ilrul studen{ilor Si a tinerilor cercetdtori,

anttoarea prezintd ln finalul vohtrnului etapele redactdrii qi
prezen tdrii une i luu dr i S tiin{ ifi c e.

Capitolul 1. $tiinfele

Este de retwtrcat faptul ca Dr. Adina Baciu s-a strdduit pe

Starcursul tntregii htcrdri sd puncteze plasareo aspectelor
antropologice prezentate tn contextul Stiin{elor medicale, motiv
pentru care acesf indrumar poafe stdrni interesul spre lecturd Si
studiu afit al anfi"opologilor, cdt Ei al medicilor Si al studen{i.lar.

antrCIpologice......

"...."....'"

.."......."

Definilie; obiectul de sfudiu; metodologie; intenelafiile

Etiin{e
definiiii..

.........2
............,.......7

cu alte
Ornul Scr.rrt

gi in

istoric al antropologiei pe plan internalionai

Romdnia..........,....

Antropologie gi medicind..................,...........,.

Capitolul2" Coordonafe

antl'spologice

......... l0
.......... l3

."".'..."28

...............20
Ramurile antropologiei........,.........
Variabilitatea biologic[ umand qi diversitatea culturald........................28

Praf, Uwiv, frr. Alexrlndrw T..[s;r*s,

Principii ale qtiinlelor antropclogice............,..... ...............2B

............32
Antropoiogie constitutiona1d..,..........

$eful Catecirei de anatomie

Faailtatea de Medicind,
Universitatea de Medicind qi Farmo.cie ,,Carol Davila",
Buatreqti

Capitolul3. Antropologie

biologic6

Filogeneza (originea qi evoiulia omului)

Succinti incursiune in paleoantropologie

Noliuni de paleopato1ogie............

Capitolul 5. Antropologie

rnedicalX

Antropologie medical[..
Antropologie geneticd,...
Antropologia demografich ................
Antropologia vArstelor

.........."."""4s
......45
.........................48

..........."'...52

.............'.73
...........'13

...........88
............90
..............91

Capitolul 6. Antropologie psihologici................;..........

Antropologie psihologicS. Individualitate gi personalitate.
Antropologie cognitivd..
Antropologie etologic6
Antropoiogie gi tanatologie............,..

93

...........93
.............97
............99

gtiinfifice

............10s

redactdrii
....... 105
gtiinlifice
................. i 05
qtiinfific.,...
;.............................. lt3
Prezentarea comunic6rii.................
..... 114
Tehnologia
Structura lucririi
Cerinfeie scrisului

Bibliografie...........

Ideea redactdrli indrumarului de antropologie medicald a

apirut cu ani in urm6, cAnd rnulli dintre coiegii mei medici mi
intrebau cu ce se ocupd antropologia medicaiE gi care sunt doineniile
de activitate aie antropologiei?

Capifolul T. Etape ale redaetdrii qi prezentbrii

lucririi

INTRODUCER.E

..........

ir6

ln acest maieriai mi-am propus o prezentare succintl a

diverselor aspecte ale antropoiogiei, tratate anterior de alli
cercet[tori, care s5. inilieze cititorul in tainele acestei gtiinfe atdt de
complexe. Am inienfionat si prezint o sintez5. care sd vind ?n
sprijinul tuturor ceior care doresc s6-gi formeze o imagine de
ansarnblu asupra antropoiogiei generale gi in special asupra
antropologiei medicale, frr6. a arzea pretenfia unei aborddri originale
gi am[nunlite. Este doar o incercare de a-i ajuta pe tinerii cercetdtori,
pe studenfi, pe medici gi pe cei care vor si cunoasc6 pufin din acest
mare r.nister care este omul, punAndu-le la dispozilie aceste elemente
introductive de aritropologie.
Scopul urmirit a fost acela de a oferi celor interesali nofiuni
de baz6, ale antropologiei qi mai ales aspecte ale interftrenlei
acesteia cu medieina, motiv pentru^ care am punctat mai ales
elementele de antropologie medicald. In orice domeniu, zi de zi ne
?nt0lnim cu diferite in-ragini aie antroplogiei, cu atdt mai mult in
practica medicald. Pentru creqterea calitftii actului medical, orice
medic are nevoie gi de cunogtinle de antropologie medicall, unele
dintre ele fiind prezentate in acest volum.

Mulfumesc Doamnei Dr. Cornelia Guja gi Domnului Prof.

Dr. Alexandru T, Ispas, la iniliativa cdrora am scris acest Indrwmsr
de antropologie medicald, precum qi tuturor colegilor din cadrul
Institutului de Antropologie ,,Fr. L Rainer" ai Academiei RomAne
din Bucureqti care in-au ajutat larealizarca acestui material.
Autoarea

Antropologia reprezintil

CAPITOLUL 1
$TIINTELE,A.NTI{OPOLOGICE
defini{ie;
obiectul de studiu;
metoclologie;

interreBafiile cu alte gtiinfe;

omul * defini{ii;
scurf istoric al antropokrgiei pe plan i*terna{iona} gi fn
R.ornAnia;

antropologie gi medicinX"

Defini{ia, obieetul

de studiu, mrstodoXogia $i

interrela{iile antropologiei

crE

alte gtiinfe

Antropologia, gtiinra omului a ?ncepur greu. Oamenii inc6

incearcd sE fie obieciivi referitor ia subiectele pe care ei le gbsesc a
fi cele mai dificil obiectivabile: omul qi cultuia. Antr.opoio[ia, prin
caracterui ei <ie sintezl", ea gtiiniE complexi, situatd la frontiera
biologiei cu gtiinleie sociale ne ofer6 posibilitatea unei cunoagteri
multilaterale a omului. Este evidentd neiesitatea acestui tip de qtiinia
integlativd in perioada inodernd, dominatd de o specializire c6t -mai
accentuat[, care limiteazh cunoagterea omuiui. Uniiateraiitatea duce
ia sirnplism qi la dogma, numai cuprinderea comparativd, criticd gi

sinteticfi ?ntregegte viziunea despre OM.

conform Codului etic al Asociatiei Antropologice Americane

(aprobat in iunie i998), antropologia este *n domeniu academic
ai
gtiinfific.multidisciplinar, care inciude sfudiul futuror aspectelor
umanitdlii-arheologic, biologic, lingvistic
ai socio-cultural.
Antropologia iqi are originea in qtiinlele naturaie gi sociale qi in
umanitate, variind i' abordare de la cercetarea de bazh la cea
aplicatd gi la interpretarea academic[.

cunoa$terea omului, a oamenilol iumii, fogti gi prezenfi;

o qtiinfd multi- , inter- qi transdiciplinar[ care sflrdiaze

originea qi evolulia biologica gi ciilturald a ornului,

individul qi populaliiie umane;

o gtiin{lde cuplindere a intregulvi om;
un nucleu de cristalizare a gtiinlelor despre onz.
Antropologia, ca ;tiinld a omuiui este qtiinla ce are cei niai
complex otriect de eercefare, dat fiind faptul cb omul reprezinti cel
mai complex sistem cunoscut pAnd in prezent in nahirL Fiecare om,
indiferent de nivek-1l cunogtin{elor acumulate, ar trebui sd fie
interesat sd gtie cine este, ce capacitifi posedd gi ce poate face cu
viafa pe caLe o are qi aceasta ar trebui s5. fie in fina-l apiicalia cr:rent6
a antropologiei ca qtiinla a omului despre orn.
Orice conceplie asupra vie{ii izvorAt6 numai din biclogie este
subuman5.. Dar nicio concepiie asupra vielii nu trebuie sd fie in
contrazicere cu biologia. Antr:opologia ca ;tiinld poaie fi abordatd in
douf, moduri. in sens nadiyional elu"opean (anrropologia fizicd'5,
cuprinzAnd antropobioiogie, studiul raseior, geneticd umanl,
fiiogeneza hominidelor, antroporietrie. Deci antropclogia fiztcd
poate fi definit6 ca un cornplex de discipiine care se ocupd cu studiul
originii omului, a evoluliei sale fizice gi biosociale. in obiectul sdu
desprindern cdteva componente in ordine logica:
- procesui antropogenezei, ca proces de coirstituire a omului
social-istoric qi al organizErii sale anatomo-fiziologice;
- raseologia sau etno-antropologia (variafiile speciei umane in
funcfie de dezvoltarea activitd{ii omului, ?n anumite condilii

geografice);

leglhra biologic-social, ca factor al dezvoltdrii ornului

de-a

lungul inhegii sale evolulii.

Cealalt[ modalitate de abordare este cea anglo-saxond,

determindnd constihrirea antropologiei cuiturale (sau punind
accentul pe latura culturall a antropologiei). in concluzie,
antropologia modernb ne poate da rispunsuri multilaterale asupra
originii omului, despre limitele lui biologice ca specie, despre
problemele puse de integrarea biologicului in social qi de cultura
3

creat5 diu epoca cle piatrd pdnd in prezent. Putem defini gradui de
cuiturd al unei epoci, al unei colectivitdti, sau al unui individ'
Metodologic, antropologia presuptme o abordare rnulti 9i
interdisciplinard a individului Sr a populaliei umane, prin studii
longitudinale sau transversale, in ftrnclie de sex. vdrstd. mecliu
ecogeoglafic, social, cuitural etc.
In antropologie se folosesc rnai multe metode, printre care:
- metoda cornparativd,
- metoda modellrii,
- metode mateiaatice,
- fotografia, reconstmclia plastic6,
- fiiiatie, genealogie,
- metoda ciasific[rii (er. tipologie constitulionalE,
raseologicd etc.).
Generarea de cunoaqtere antropciogicd este un proces clinam.ic,

foiosind aborcli.ri diferite qi mereu in evolugie. Dintre telzraicite

utilizate de antropoiogi enumerlm: mdsurdtorile, observaliile,
analiza, ancireteie etc.

Antropologia este o qtiin!6 integralizatoare a studiilor despre om,

desigur inci insuficient de bine conturatd, ca domeniu gi metodoiogie
specifici, in parte qi datoriti controverseior din lurnea gtiinlihcd gi a
particularitllilor de abordare a antropologiei de citre diverse qcoli
(european#american6 etc.), dar care este importanf* atAt prin
rezultatele cercetdrii fundamentale care pot fi folosite in toate
qtiinfele despre om, c6t gi prin latura practicS, apiicativd valorificat6
in mai multe domenii, cum ar fi:
- medicinl (rnedicina legald, pediatrie, medicina gcolar[,
social[, in diagnosticui medical: sindroame genetice, boli
de nutrilie, endocrine etc., ?n anamnezl, in dialogul
rnedic-bolnav, in releaua de asistenll sanitard qi social6,
in psihanaliz[, psihoterapie etc.);
- invdf[mAntul de toate gradele;
- management, seleclia profesionali, de performan{d (ex.
sport, piiotaj etc.), relafiile cu publicui;
- arlele plastice, arhitecturd, proiectare;
4

industrie (extractiv6, sidemrgicl, constructii de maqini,

construciii civile, mobilier, confeclii, iransporturi etc.).
Distinclia antropologiei de alte gtiinfe (cum ar fi: medicina,
biologia, istoria etc.) care se ocup[ cu studiul fiinlei umane constd in
aspectul luat in considerare. Antropologii i;i pun diferite tipuri de
intrebiri. Unde, cdn<i gi de ce au apdrut prirnii oameni care locuiau
in oraqe? De ce unii canieni au pielea mai inchis6 ia culoare decAt
allii? De ce unele iimbi conlin mai inulii teirneni ,,colora!i" decdi
altele? De ce ?n unele societdli bdrbaiii se pot edsdtori cu mai multe
femei simultan? g.a.m.d. Deqi aceste intrebdri par a aboi'da aspecte
diferite ale existenlei uiriane, in cele din unna ari ?n comun fapti-rl cd
abordeaz6 caracteristici tipice ale poptllafiilor. Acestea pot fi orice
caracter uman sau orice obicei uman. Antropologii se ocupd de
aceste caracteristici tipice ale pcpulafiilor umane qi de inodul ?n care
aceste caracteristici variaz1. de-a trungui timpului. ]'Jecesitatea
cunogtinlelor antropologice este neindoielnicb pentru qtiinlele cate
studiazd ornul gi populaliile umane ?n istorie 9i in actuaiitate, in
biologie gi in social.
Frsncisc R.ainer {18i6-i944) vedea ?n aniropolog in pi"imul
r0nd, omul de cultur[, capabii de a interpreta istoria dezvoltarii
genului ulnan, utilizAnd pe l6ngb datele de specialitaie cele i"r'lai
variate izvoare de informalii: biologie generali, fi'zicd, sociologie,
psihologie, artd, istorie, literaturd etc... fiind astfel creatonil qcolii
antropologice din lara noaslr6 a$a cum o concepem noi asiizi.
Trebuie sd precizdm ins[ cE antropologia nil este singura
disciplin[ care studiazd oamenii. Ea se distinge de alte discipline
care au in obiectiv omul prin cdteva principii de bazd, curn ar fi:
principiile de holism, relaiivism qi principiul comparaliei, principii
care sunt centrale in toate studiile antropologice. Principiul
holisrnului este cel rnai imporlant pentru antropologie. Omul tretruie
inleles in totalitatea aspectelor sale. Holismul cere s6 se ia iu
considerare sistemul politic, economic, religios, arristic etc.
Antropologui consider[ cd fiinla biologicd nu poate fi despirliti de
fiinla culhrraia, dar totodatd trebuie s6 ia in considerare 9i mediul
natural. Aceasta inseamni c6 o cercetare antropologicd este o
cercetare

complexi.

Principiul unitd;ii dintre organismul uman gi mediul sdu

specific de via!6 reprezintd ideea centrald a ecologiei. Mediul
geografic qi geologic, cel {rzic qi cel biologic, influen}eazd
dezvoltarea omului. Influentele mediuiui asupra organismului urnan

se exercitd prin mecanisme variate, fald de cele suportate de

animale; la cele suportate de om intervine in mod esenlial creierui ca
organ de legiturd cu rnediul qi ca organ tr.ofic, in afari de factorii
majori, clirnatici gi rie aliinentafie, care pot interveni in diferentierea
somatici gi psihicd gi care qi-au pus pecetea ?n zestrea ereditarE a
raselor, trebuie si iinem searna- de factori minori care pot induce
modificS.ri constitulionale, evidenfiate in infbligarea somatic6 qi
psihica a unei generafii. principiul unit[fii dintre biologic qi social
const6 in fapful c[ indivizii sunt sfudiati aga cum se afl6 ei organizali
sociai in colectivitdfi, dar o mare imporianld o reprezint5. implicafiiie
factoriior biolo gici (factorul demo grafi c gi boala)' asupra socialului.
A adopta principiul unitetii dintre non,a.l gi patologic inseamnd
a deprinde studiui concornitent al structurii antropologice gi al ceiei
de sdnf,tate, prin echipe coilplexe medico-anrrop"tog1"", principiui
unitdfii dintre prezentul gi rrecutul populaliilor- se referi la
perspectiva istoricE, atdt in ceea ce priveqte perioadele lungi de timp,
cdt gi in ceea ce privegte ,,microevorufia" popuiafiilor. i. acest sens
antropologia nu se poate dezvolta dec6t ?n strdns6 leglturd cu istoria
qi arheologia.
Principiul retrativismului menlion eazd c6 fiecare sistem uman,
fiecare cultur'b, fiecare societate, este ceea ce este din cauza
combinaliei dintre factorii biologici, culturali gi de mediu. sistemul
poate fi v6zut numai in principiu, ca termen de referin!6. Aceasta
irrseamnb cd ceea ce este studiat pe moment, trebuie inierpretat ?n
fuircfie de sistemul in care se g6seqte. De exemplu, obezitatea este
consideratf, frumusele la unele popoare. Antropologii nu spun cE o
trisdfur[ este bunl sau rea, aceasta este preocuput"uilto, cei.cet6tori.
Antropologii studiazd fonna, structuri gi fi.inc1ia caracteristicilor
(trlsaturilor) sisternelor.
Manierele, pattern-urile gi obiectele materiale au formd,
structur[ gi funcfie. De exemplu, umorul poate lua cliferite forme in

diverse societdli. Forma umorului, allturi de forma altor

6

caracteristici gi de modui in care fiecare caracteristici influenieazf 9i

se rapofteazd la celelalte, este strucfura sistemului' Modui in care
fiecare element al sistemului contribuie la funclionarea lui este

fuiiclia elementului (una din funcliile umorului este

reducerea

tensinnilor intre oameni). Antropologui este interesat de proces, de

interacfiunea elementelor din sistemul biologic sau culfurai qi de
felul in care o schirnbare in forml, sttucturd sau func{ia elementelor,
antreneaz| celelalie elemente. Biologia 9i cultura sunt vdrote in
dinamicE. Una din concluziile generale ale antropoiogiei este c5
oamenii sunt foarte asemlndtori unii cu al1ii. Ceea ce variazd este
stilul de via1d.
O mare importanla in antropologie are metoda comparaliei
contrastului qi al sintezei. Sarcina comun[ a antropologilor este de a
cduta, de a descrie, de a otdona, a analiza gi a sintetiza date clespre

natura omuiui qi variatele ei configuralii. Antropologii caut6

universalul prin analiza aseminSrilor qi diferenlelor gi incearci s5"
pi'ezicd aseminiri gi diferenfe prin analiza universaiului.
Revenind la cele spuse anterior privitoare la firnclia umomlui ?tt
reciucerea tensiunilor, incheiem cu o definifie datd de Cioran hi stilui
siu caracteristic: ,,Antropologia este tin amestec de zoologie gi
psihiatrie. Pofi construi utopii plivinci doar floriie. Paradisul nu-i un
apendice ai botanicii l"

Defini{ii ale omului

intrebarea fundamentald a anffopologiei fizice este: ,,C
inseamnd si fii om gi care este natura speciei umane?" Rdspunsurile
au fost variate: de la cele ce includ simple observagii, pind la cele
eiaborate pebaza unor teorii savante.
Platon a definit omul ca fiind un ,,biped fEr6 pene"; o primi
incercare de a-l trece in rdndul animalelor.
Omul este singuntl anirnal care roqegte sau care ar trebui sd
roqeasc[, spune Mark Twain, iar un anonim a notat ,,omul este
singurul animal care mindnci cdnd nu-i este foame, bea cdnd nu este
insetat gi face dragoste in toate sezoanele".

secoluiui al-XX-lea. i' aceastr perioadE

antroporogia se constituie
ca o gtiinld ,,pur nahlrarist[" (dezvoltarea
zoologiei sistematice de
cdtre Ch. Linne, a zoologiei experimentale
a lui G. Buffon, a
anatomiei cornparate de cdtre cuvier qi
sant-Hiiro;..). a".rta este
prim*l sdu act ar devenirii, ca gtii'fd pur
biorogi"a,
de
evolufia gtiin{elor naturii.
"onoitionatd

Scurt istoric al anfropologlei pe ptan infereia{ional

qi
in R.omSnia
Termenul de antropologie
{gt. anthropos,,om,, si /ogos ,,discurs,
cuvant, gtiinfd") a fost creit de aristotei
clin.stagira, ,'J-mai mare
encictopedisr al antichitalii qi cel
mai mare ;i;i;; ;i; epocii
predarwinie ne ( 84 -322 i.H.). in
-t
rucrdri re sare,,r storiu"uni*ur*ror,,,

,,Politica" erc. prezint' omul biologic, psitrlc qi

,".i"f. Este
consideratfondatoruladevdrateiantropJiogii. rKufl Linnd (1707-177g) in monumentala iucrare
,,Systema
nahrras" (1735), ageazd omur, denumit
de ;i i";r;'ro)r",rr, r,
ordinni primatelor aldturi de maimulele
antropomorfe. Dupd.
nomenclatttra binard, Linnd clasific'
0amenii in patni ,-orn, Ho*o
europaeus, Homo americanus, Homo
asiaticus $i' Ho;; ;;icanus,
fiecare rasd avdnd trlsituri qi temperamente
distincte.
Intre 1749-17g9 aparc, in 44 d,e volume,
,,Istoria nafuraid,, a lui
George-Louis Buffon (1707-nzy)r,r_,.u
fundamenteazd nofiunea.ie rasd gi
llasifica rasere umrane dup6
principiul geografic,. distingdnd qur.
,url, polard_ lapond,
- tdtar6' subasiaticd, europeand, etiopeand si americanri. mongold
sif'eaz'
omul aldturi de rnaimufe, consicler'nd'urangutanul
ca ,,prima
crintre
";cfiunea
maimufe sau ultimul dintre ou*.ni
1..,,.
Adrlr,t,
modificatoare

il ";;;;;;i"'ii'

a mediului: clima influenleazd forma

exterioar', iar
hrana afeeteaz| forma inte lectual f,
J'F' Brumenbach (r752^rg4a) medic naturalist
german, unur
ai
dintre creatorii antropologi"i
tucrar"u
ru-,,n"
g"n"ri,
_"*-giiinga,-in
humani varietate

ttiti-rur'(1775t t;r. bazere anatomice

clasificdrii tipurilor umane, inslstdnd
lo

are

"Jp;':;;ortanlei

craniologiei. Dupb el, diversitatea umand are Ia bazd urmdtor:ii

factori: clima, alirnentafia, mediul de via!i, ereditatea. Face o
clasificare a speciei umane in cinci rase: galbend, atbd, roSie, brund,
neagrd. considerd rasa aib* - rasa centrald, cea neagrh gi galbeni
extreme, iar rasa rogie qi cea brund

In

- rase intermediare.

1787 apare, la Laussanne, incrarea pastorulili protestant

chavannes, ,,Essai sur 1'Education inteiecruelle avec le projet d'une
science nouvelle" ?n care definegte antropologi a * stiinla generald a
omului. Aceasta ar trebui s6 cuprindd urmitoarele ramuri:
1. Antropologio" propriu-zisd sau gtiinla despre orn qi natura
sa, plecind de la aserndnirile qi deosebirile fat6 de animale
{antropologia fizica);
Etnologia;
Stiinfa despre om considerat ?n funclie de inteligenth,
activitate, nonnalitate (ltsihoto gia);
4. gtiinfa iimbajuiuil
5. gtiinla reiigiilor.
seboiul al XIX-iea va fi un secoi ar marilor i:ersonalitili ale
biologiei (cuvier, I-aroaren, Darwin) gi ar primeloi descoperiri cie
oameni fo sili (Neandefthai, cr6-Magnon, F itecantropul). predomind.
antropologi a fizicl (antropometrie, craniometrie, studiul raselor). se
intemeiazd prirnele societifi de Antropologie (ex. paris, 1g59)
9i
7yar teorii pseudoqtiinfifice care suslin inegalitatea raseior
(Golineau, Galton).
secolui al XX-lea se remacd prin dezvoltarea gtiinlelor bioiogice
(originea qi evolulia omului), a arheologiei, a lingvisticii, a teoriei
sistemelor qi a teoriei informafiei, a geneticii (codul genetic, ADN,
gena, inginerie geneticd, clonarea, ,,proiecful genomuiui urran',), a
raseologiei (rasismul), precum qi a biologiei populaiiilor. in aceastd
perioadh in suA predominI antropologia culturtlE, iar in Europa cea
fizicd' qi culturali. in acest secol s-au descoperit Sinantropul
ltlzt;,
Aushalopitecii (1924, 1974, lgg}), proconsulul (1943), Homo
erectus (1949), Homo habilis (1964).
Antropologia romf,neascd incepe sd. prindd confur inc[ din
secoiul al XVII-lea prin Nicolae Milescu spfltarul, iar in secolul al
XViII-lea p'in Dimitrie cantemir (Descriera Moldovei - 17l6).

2.
3.

ll

.1:rtr

,i:li..

r':li

secolul al xlX-lea apare ,,Antropoiogia sau scui15. arbtare

despre orn gi insuqirile sale" (1830) a lui P. vasici Lingureanu, r.
Cihac face referiri la variabilitatea umand, iar Al. Obedenaru la
cranioiogie. tn aceastd perioadd Mina qi friicolae Minovici
infiingeazd Instifuhrl Medico-Legal gi dezvoltS. antropornetria,
portreful vorbit etc.
in secolul ai XX-iea, antropologia rom6neasc6 este marcatd cie
mai muite personalit5li care iqi vor aduce o remarcabild contribulie
la dezvoltarea acesteia. Dintre acestea amintim: E. Fittard, v.
Lebzeltex" {tipui antropologic al romAniior), C" I. Farhon
iantropologie clinic[, tipologie), D. Garsti (antropologie social6), s.
Mehedinfi (antropogeografie), Fr. I. Rainer (cercetdii
antropologice in trei sate, in 1937 organizeazl,la Bucuregti at xvlilea congres intemafional de Anhopoiogie gi Arheologie, iar ?n i 940
inl=rinfeazd Instirutui de Antropoiogie din Bucuregti). in aceasti.
perioadi apar mai mulie societi{i (qcori} de antr.opologie in nariie
oraqe din tar6, cum ar fi: la cluj-Napoca (papilian, Veliuda.
Fdcdoaru, Mdnuild, Preda, Halieganu. Rdm'eanfu), ia [aqi (Botez,
Rogca, Necrasov), la Bucuregti (D. Giisti, Fr. L Rainel).
Antropologia romaneasci intr5 intr-un proces de reorganizare dup6"
1950. institutul de Antropologie devine pe rand, iaboraior
,,v.
Babeg" (1974-1990), centrui de cercetdri A'tropoiogice al
Academiei Romdne, iar in cele clin urma redevine trnstitutul ele
Antropologie,,Fr. I. Rainer" al Academiei R.omffne. Activitatea qi
viala mai multor cercetitori s-a impletit cu existenla acestui
institut, cum ar fi: $t. Milcu, H. Dumitrescu, M. ciovArnache, oiga
Necrasov, C.S. Nicolaescu-plopqor, C. Maximilian, p. Firu, D.
Nicolaescu-Plopqor, suzana Grinfescu-pop, Maria cristescu, Th.
EnEchescu, c. Rigculia, v. carameiea, v. Sdrrieanu, cristiana
Glavce, Maria Vlidescu, Cornelia Guja, Elena Radu, G. Gean6, C:
llulpe, I. oprescu, Matei St6rcea-crdciun, Nadia stahovschi,
Eleonora Luca, V. Mihd,ilescu, L popovici, L. Mdrcug" H. Schrnidt,
Al. Rudescu qi mulli al1ii.

in

t2

Antropologie gi rnedicind
Antropoiogia arc rbddcini care au plecat din domeniul ,,afiei
vindecdrii oamenilor". Fe mdsura complexificdrii preocupdriior desmedicina
Dre om qi despre oameni, antropoiogia s-a difefenliat de
se
fizica,
propriu-zisa. O amrmitd rarnuri, respectiv antropologia
,.rpiupun. totuqi, in mare mdsur6 cu aceasta, ajungdnd s[ se constrrule chiar ca un suport al sdu. Principaiele teze a\e antropologiei
pot fi considerate ca fundamente teoretice peniru o practicd medical[
cat mai adecvat*. lv{odelele experimentale cdrora le dator'6m multe
din succesele medicinii nu trebuie sd ne creeze impresia cE eficacitatea medicinii se explic6 numai prin inleiegerea biologiei
organismuiui uman.
Desigur existl o biologie specific uman6, dat viala uman[ se
cere examir-rat6 in coordonateie sale psihologice, sociologice, cuit';rale, g.a.m.d. Numai o euprindere a tufuol acestor aspecte ooaie
fundamenta un uinanism medical cu adev[rat Stiinlific. Medicina se
ocupi cu edifrciul corporal unfan, cu funcliile aeestuia, cu modificaiile anaromice gi fiziologice aduse de boal6, cu cauzele 9i consecinleie boliior gi ctl vindecarea ior'
Antropoiogia siridiazl specificui umail, cum aI fi subieciivitatea qi spirirualitatea. Medicina foloseqte metode ale qtiinlelor naturii qi are o ,,indiferen{a principiald" fafb de notele subiective, bolnu*i fiind privit de multe od ca un obiect al investigaliilor ciinice'
Boala omuiui touqi este un mod de a fi al existenfei umane qi
perspectiva pur nafuralistd se cere corectatd qi completatd' Oricum
iteU,rie relinut c6 medicina uman6 nu este biologie aplicatd ci
antropologie aplicatd, printre eonceptele fundamentale gdsindu-se
unitaiea qi unicitatea organistnuiui uman. TotLrqi trebuie observat cd
anftopologia apiicatb a pus mult timp accentul pe aspectlll morfologic, respectiv antropologia constitulionai6, prin care diferite
gcoli au cdutat sd stabileascd o relalie intre somatotip, structura
psihicd qi boald. Acest lucru este explicabii prin faptul c6 aceste
qcoli au aclionat intr-o perioadi c6nd medicina nu avea dezvoltat
inci un suport tehr,ic al investiga-liilor.
l3

in uitirnele rrecenii are secolurui ar XX-rea,

odatd cu rLez_
vo*area eiectronicii
9i ldrgirii uur*io, tehnice ale investigaEiiror
medicale a devenit evideni.a
o"roottur"a ,neoi"inii-se-fbce prin
trecerea de ia fenotip ia genotip,
de Ia habitus l" int.r"s.rea la nivel
molecular a inciividuatit*ri.
s*'ro*tuta in prezent cd ceea ce secoie

la r6nd s-a numit t

a*urn ca n ino

u"p,llfif#

Antropologia

:*,:1['##::]i:::"''

s-

a c oncretizar

morforogicd nu treuuie abandonatd

din p'ncr de
vedere nedical' deoarece
exlst' aspecte pur umane care genereazd
o
patologie specificE. Foarte
rnulte arpl"c'a,
gT-d*

,n.or.,i
Avanrajut p:rt.,l .r".t. .riJ
"n"ri"ri-r*
ptatlt prtnt
_o paroiogie cores_
lryt.
-i?rferiourr,
punz'toare precllm:

defonn[ri at. oaseioi membretor

picior plat, attroze ale articuiatilo.
.JLun*i,

gii sciatice,

hemie de disc, nevrai_

sraze

;;;;.;;recurn qi aireie. o aitd ctasa

leno3se ui
rnorbidE specific unan6
o constituie nrrburariie regrdr.ilor vegetativ
honnonale (de exempl", rrlp"tpr*ri"
eridometrului, adenomiomatoza
prostaiei, intoxicati'e^ gi
Lotite profesionare care sunt frecvente
nurnai ia omur *u4nano
?naintate. De asemenea, bori
inflarnatorii ca rzumatisnlufgr^"*r"fiir".
f"frrii ,u i*Orti Aschoff (specific pentrir
miocard), cu noduli in tenooan;-r;;
cu necroze rnusculare se
clasifi_cE in aceeagi
categorie.

un alt aspect care trebuie luat in

considerare de antroporogia
populafionara
este fapful

.a upur. o .o#uri.r.

cdtre o selecfie ,,artift,ciald,,,

a serecliei naturale

cre
;;;t
ir,:"ra
dupd criterii care nu mai
sunt ale
pentru existen!6". iu poputufiile
nafur-ale boara
epidemicd"ruptei
constituie

un factor'0. ."ruriorare demografic' gi

un
putemic factor r.t"".j::,''_!:
popui"tiii* moderne protecfia social[,
mediul artificiar, ingrijirea
*"di.ula, permit supraviefuirea unor
,,Balastul s*3.ti9', ,r*
_1nap1i.,
;;;par ,,insugiri,, care in mediul
natural nu au semnifi:.uli"
adaptative.rnjelegerea deprina persoanei
a
umane nu este nosibild
numai pe baza consideraiiilor expuse.
Persoana umand este,rezurtatut
uriur jro"., firo gi ontogenetic cre
personalizare' Functiile,,personalitali'i"
sunt multiple. Ea controleazd confl ictere

interi;{;;rii..""treze

breazE' compenseaza,

disonanlele, echiri-

coordone"azuli'..ai"rd in folosui
psiho-organic. purerile rur"
*nii^i'r inrtrur", iar depdgireainiregurui
t4

acesrora

geneteazd nevloze, psihopatii qi altele. Existd deci

relafii formative
gi patogene intre indivizi qi societate. Antroporogia subliniazd cd
sdnbtatea qi vindecarea pot fi cel mai bine inleiese in termenii unei
societili date, a unei anumite organizdri gi a unui anumit nivei ai
oamenilor.

in medicini

antropologia poate corecta dezavantajele tehnicismnlui crescand, cale ciezumanizeazd practica medical* prin disparilia reiafiilor tradilionale dintre medic gi bolnav. Acful meclicai, prin
forta lucruriior, are un timp limitat ia dispoziiie qi cunoaqterea
tuturor aspectelor manifestdrii bolilor devine o problemi de comunicare, dificiie atdt pei:rtru medic cdt gi pentru pacient. Aici poate
interveni antropologia prin studiile pe care ie efectueazd gi care
poate pune la dispozifia personaluiui meciical ,Jate gi concluzii
coiectate qi prelucrate in timp, astfel inc6t s6 poata fi evidenliate
aspectele ce prezinti interes, atat privinel patologia uman[ c6t gi
perceplia sa de cd.tre subiecli qi evolufia sa ternporalE. Eviclent
asemenea studii cer timp gi eforturi materiale gi din acest rnotiv se
obignuiegte a fi fbcute cu shrdeniii ?n medicind, oblindndu-se uir
dublu caqtig, clar evident aceasta presuprme ca oi:iect de str-icliu
antropologia. Problemele actuale ale umanitf,gii sunt vitai legate de
problemele mediuiui inconjur[tor astfel inc6t medicina ecologica
devine caiea de abordare global[ a problemelor de sdndtate de cdtre
antropologui medic. In acest fel se poate asigura infelegerea
problemelor rnedicale in aspecteie care diferd de aborddrile prin
investigalii clinice.
Medicina ecologic[ prin aspectul siu global implica colaborarea cu specialigti din diverse domenii, dar antropologui medic
rdmdne specialistul principal.
Inc6 de ia sfhrgitul celui de-al doilea razbot mondial din ce in ce
mai rnulli antropologi, socioculfurali precum qi biologii, qi_au
hrdreptat atenfia c6tre studiul intercultural al sistemelor medicaie gi
cd.tre factorii bioecologici gi socioculturaii care au gi au avut
incidenld asupra bolilor gi sinitilii acum gi de-a lungul istoriei. pe
de o parte, interesul lor a fost teoretic, fiind trezit de dorinfa de a
in{elege comportamenful uman legat de sdndtate in toate formele qi
manifestirile sale; pe de altf, pafte, ins[, interesul lor a tbst penffu
l5

partea aplicat1, rlotivat de afinnafia cd metodele de cercetare

antropologice, teoriile qi datele pot gi ar trebui sd fie folosite in

programe desemnate si imbundtdleascd starea sEndta{ii atAt ?n fdrile

dezvoltate cAt gi in cele in curs de dezvoltare.
in ziua de astdzi, antropologii care manifestd aceste interese
Iucreazd in gcoli medicale, ca asistenli sau asistenli sociali, in spitale
sau in depe'rtamentele de aniropologie aie universitdlilor. Ei
efectueazh cercetEri asupra unor subiecte precum evolufia umand,
anatornie, pediatrie, epiderniologie, sdndtatei mintal6, dependenfa
de
droguri, definirea bolilor, fonnarea gi instruirea p.rronulrrrui meciical, birocralia medical6, organizarea operafionalE a spitalelor, relaiia
doctor-pacient, procesul de impunere a medicinii gtiinlifice in comunithlile care au beneficiat anterior numai de medicina tradifional[.
Acegti antroplogi sunt denumili de reguld
,,antroporogi medicali', 9i
domeniul pe care il reprezintd este cle fapt o noua s-ubdiscipli'a
a
antropologiei, gi anume,,antropologia medicald,'.
Antropoiogia medi cal6 a inceput sd fie identificat[ ca o
subdisciplind incd de prin anii 1950 ,u u*ru." a referirilor medicale
din studiile de antropologie. intre timp ea a devenit o speciaiitate
distincti, pi-a definit cdmpul de acliuire gi a dezvoltat o metodologie
proprie de lucru. specialigtii considerd ca eiement fundamental
conceptul de adaptare, definit ca reprezentdnd modificdrile ce
asigurd ilnui individ sau grup si traiasci intr-un mediu dat.
ca orice
fiinfd oame'ii se adapteazd la o varietate de rnecanisme biologice,
dar ei depind qi de mecanisme culfurale, mult mai mult dec6t
orice
altd specie, in cumurarea eforturiior pentru oblinerea hranei,
protecliei contra i'temperiilor qi in .du"ur"u tinerei generafii.
Aceasti depende'fb ,,de cele inv6!ate", mult mai mare dec6t",,de
ceie
native", face ca s6 se poatd considera cultura umand ca un mecanism
de adaptare specific evolufiei umane.
Intrucat omul igi procuri cere necesare viefii din mediul inconjur[tor se creeazl un sistem de relafii intre oameni gi mediul
inconjuritor in care distingem trei sfere de acfiune, ,"rp""tiu una
abiotici,
una biotic5- gi una culturalS, in care aclioneazi diverse variabile,
acest model constituind in ultimf, instanla un ecosistem uman.
Premiza principald a antroporogiei medicare este c6 nivelul
de
16

al unei populafii reflecti natura qi caiitatea acestor relalii

,ur. r. les intre olganismul persoanelor gi mediul inconjuritor.
iini*atea qi bolile constituie m[sura eficien{ei cu care grupurile
u*un* se adapteazd gi acfioneaz| in cadml acesfui ecosistem' o
dezechilibre marcate de boii
schimbare in ttna din variabile duce la
gi utrru. De exemplu, schimbarea de climat dnce in general la
i-duc*r"u surselor de bran6, iar rdspunsui adaptativ in sfera culiuralfl
a tuturor celcr
este crearea unor teirnici noi de producere a hranei 9i
s6ndtate

necesare traiului.

Acest rnodel ne aratd c6 nu exista e&lze singulare ale boliior

dat fiind multitudinea relaliiior care se dezl'oltd in ecosistem.

Factoiui imediat, cletectabil, al unei afec{iuni poate fi un virus, o
lipsfi de vitamine, sau un parazit, dar boaia in sitre este la cairitul
unei ingiruiri de factori, ini[n;ui1i in cadrul unui dezechilibru in
ecosistem. Aprecierea globail presupune cunoaSterea a c6t rnai
mnlte variabiie posibil, dar analiza unui numlf fi1are cie variabiie
este

posibil['
Antropologia ar trebui sd abordeze fiin{a urnanS din pruictul

dificild

Ei nu iotdeauna

de

veclere al meciicinei. Eviclent, intdi de ioate interdisciolinar,^finAnd cont

de cunoqtinlele aeurnulale de diverse ramuri ale qtiinlei. 11 ai doiiea
rdnrl, ti-ansclisciplinar, adic6 considerdnd fiin{a umanl ca un sistem.

inlelegerea problemelor de s6nltate in context ecologic

presupune diferite informafii privind: date de mediu fltzic, date
rtlni.*, date epidemiologice 9i date privind mediril sociai qi culturai'
interdisciplinaritatea antropologiei medicale este beneficb nu numai
in cdmpui cercetf,rii, ci qi pentru persoanele interesate de boal6 9i
sanltate din cadrul comunitalii: medici, personal medical, p6rinli,
personal de asistenld sociali etc. Pentru a rczolva efectiv aceste ceiin1. d. informaiie, studenlii care abordeazb antropologia meciicald
trebuie sl aprofundeze c0nceptele de baza, vocabuiarul, tehnicile 9i
etica cercetlrii.
Precum se poate observa din diversele activitlli in care sunt
implicali antropologii medicaii, acest domeniu are perspective largi
punct de vedere concephral toate
Ei multiple puncte de focus. Din
qi unul
acestea pot ii inEirate pe un spectru care are un pol biologic
sociocultural. Spre polul biologic se concentreazd acei antropologi
t'7

ale cdror interese crcminante sunt cregterea qi dezvoitarea

u*and,
rolul bolilor in evolufia uman[ qi paieopatorogia
rrtrairr bolilor

omului din anticrritate). Antropologii iu aceste interese

au o bazx co_
mund cu cei din domeniur geneticii, anatomiei,
,*.orogi.i, tiochimiei gi a alror domenii inrudite. Spre porul .o.io"uttu.ii
* inar*upta
toii antropologii aie cdror interesi dominante
includ sisterire tradilionale medicale (.,etnomedicina,,), personalul
meciicat ii por*Urir.* uu
profesionald, compoftamenful boinavilor,
;i;f,
;;t5r_"j.ri"n, gi
_
dinamica introducerii serviciiror medrcaie
occidentale in cadrui
societdfilor tradi{ionare. Antroporogii
medicali ,u astfer d" p.eorrrpdri gdsesc murte puncte de intere*s
comun cu socioiogii medicali,
asisten{ii, specialigiii ?n sdn'tatea
p"ori.a sau cea eduilionaid sau
administrativd sau arli..oameni ciriiria ,
mentul uman in condiliiie modernizarii
^i" ^itii^rrt."o*ooou_
societalii.
*,:r"iul aces_
fui spectru, cu interese c6tre ambii pori,
se gSsesc acei antroporogi
in epide,riologie sau
culturalS. Ei pot irnpbrtdgi
i111esati
lnterese c.u aproape oricare din ".orlgi*
cei enimerali mai sus, insa cete
mui
mari afinitdfi sunt faix cie antroporogii
medicari gi ecorogici precum
qi fala
* SruParea de gecgrafi *.oiJ*ii, aflat' in plind ascensiune.
Insf, anfropologia medicald n_ar. trebui
sb fie privit[ gi
impdrfitr in doud domenii care de
abia se intersecteaza ,"liiotogi"
gi cel sociocurtural deoarece, irL
nenumarate
-introducerea
ca.zuri, probreinere
unui dorneniu necesita explicalii prin
unor'ntliuni qi
teorii din cerdialt Ei vice-vers*. boiit"
*inrui., spre exe!,nplu, nu pot
fi sfudiare numai din perspectiva factoriio, puinotogi.i
ii'ii"rrri*iri
sau drept
fenomen psiho-sociorultu.ul .ur*
rir"ruiui;
'n
ambeie perspective sunt necesare
qi esenliaie".t.?uiJrui
pentru o mai bun'
infelegere a acestor boli si a tat
ceea ce irnptica ele. Aceiaqi i'cru
este valabil si in ceea ce privegte
airt.r., f*'nir.i;;; ffi;uriie gi
preferinfele alimentare sunt legate
de nivei'ril*
trori*
epidemiologicd este bazatd pJ
"rrt'tionui*llr
r,rnouqi.rea faptului
cd
vectorii care
transmit foarte murte bori sunt irn"""i"ii
de comportamentul uman.
Pdn6 qi trecutul poate fi regat
de prezent deseori intr_o manie_
rd foarte surprinz'toal.. cu cagivz
ani ii urmi, doi din antropologii
universitdlii din california -.un arrt""r"g
(prof. Robert F. Heizer ar
Departamenturui de Anrroporogi"
Jin'"idrur university of cariforl8

i"

nia, Berkeley) gi un epiderniolog (Prof. Fredrick L. Dunn al Departamentului de Medicind Internafionall university of califomia, San
Fracisco) - au examinat o serie de peste 50 de coprolili rimagi de la
popula{ia preistoricd care ttdia in peqtera Lovelock din Nevada. Nu
au gdsit niciun fel de ou[ sau larve aie helmililor parazitafi, qi datorit[ gradului excelent de conselare a coproiiiilor" s-a dedus c6
aceastd populaiie era, de fapt, lipsitd de orice paraziti precum tenii,
viermi, purici sau Ascaris (Dunn 1968:222). Mai recent, un absolvent (Michael Kilks) al universitdlii de Zooiogie Berkeley gi rnembru al seminarului medical de antropologie a confinnat aceste conciuzii. Descoperind cE seminleie de chenopodium constituiau un
element esenlial ?n cieta acestor indieni din Nevada, acesta a presupus ci sd.manla aciiona ca un anihilator indepirtdnd toti parazilii qi
viermii de aceasti populafie. valabilitatea acestei ipoteze, cle origine
biologicd, a fost ?nt6ritd gi de dovada cnltural6 fumizatd de un ernolog care a afinnat c5 intr-o localitate mexicani pe care o cuno$tea
indeaproape, varietatea seminfelor de chenopodium
-epazote - era
fo I os it5 drept tratament impotriva parazifil or intestinali.
Pe scurt, antroplogia medicali este perceputd de practicanlii
acesteia ca o disciplind biocuiturald preocup atd atdt c1e aspectele biologice cat qi de cele socioculhrrale aie comportamentului uman gi in
parlicular cu modaiit*lile in care acestea interaclioneaz6, au inteEi
raclionat de-a lungul timpului influenfand bolile gi starea de sEndtate
a populatiei. Nahrra biocultui:al[ a antroporogiei medicale este explicatd mai amrnunfit intr-o serie de articole care au fost publicate in
ultimii 25 de ani (caudill 1953, polgar 1962, Scotch 1963, Fabrega
1972, Lieban 1973, Colson and selby 1974) 9i prin studierea cu
atenlie a,,ftindamentelor" antropologiei medicale. originile antropologiei medicale, ,,fundamentele" ne preocupd in sensul strict al depistdrii momenfului gi procesutrui prin care a luat nagtere aceast nou
domeniu al sdu. Ne intereseazd, mai putin istoria antropologilor ca
indivizi gi interesui lor pentru medicini qi probleme mediiale sau
contribulia fizicienilor in antropologie. Este posibil, dupd cum argumenteazi gi Hasan ca ,,riddcinile" antropologiei medicale contemporane sE. poat[ fi depistate incd de la inceputurile antropologiei in
sine.

l9

'ft]5)

CaPifotrul 2

Coordonate antroPologice

: iiE
?
.:F{Fk

/
/

ramurile antropologiei;
variabilitatea biologic* urnand gi tliversitatea culturali;
principii ale gtiinfelor antropolcgiee;
"2.
/ tipologii antropologice.

't'Pict.x
c,"gx8)

6v

.i:

>.

-.;

-.:

:f

+
.E
,1

a><

\- &

r*
.

tl

4;
taF
/q)

.rtnU
lH{

.t---F

-{i

.d

--a
.e--_.?F
E

O,r a

":.

*A
.J.

oiara

z,^v
4

T)(q
I#
I

9T

,j

1d
\v.ri

=+.
.-=

0i

>
\dd;

rir

'Ji

-=
at

!g

00

r{t
U)'l I

uw
q'sn

vu){
sE.:

F:!

al

af

trQ? A

Sr

,'

tj

q)

{t

rti
d
g
.1

tI
\

,g

q2

-zE

?r

\l

.F

\4*

EF

.0/

.-

^J
ES

v
l,i

il

3
iJ
-i

\1

)S

g.

lN

iJ -l

.k

k'X
\in

,s

Ramurile anfropologiei
Antropologii ?gi concentreazd atenfia asupra diferitelor aspecre
ale societdlilor umane, existente din zorii omenirii qi p6nl in ziua de
azi. Unii dintre ei se ocupl cu shrdiul caracteristicilor biologice sau
fizice ale populaliilor umane; alfii sunt interesafi, in principal, de
ceea ce putem numi caracteristici culfurale. Dupd aceste direc{ii
putem fa-ce o ciasificare a subiectelor de interes pentru antropologie
?n doud ramuri mari:
- antropologie fizicE;
antropologie cultural5.
in timp ce antropologia jizicd alcdtuieqte un domeniu unitar
de studiu avAnd ca zone de interes paleantropologia, dezvoltarea
organismului uman, genetica umanf, gi populalionalf, sau fiziologia
antropolo gi cd, a nft op o I o g i u c u lt ur s I d este div izatd, ?n tre i subramuri
principale, incd adesea percepute ca fiind independente'. arheologie,
lingvisticd Si etnologie. De multe ori sub numele de antropologie
culturalE se afll de fapt doar etnologia, studiul culturilor recente.

eQrF

)e!:bii)F

.t.

iA =(

!
i]
k

=
-i
,d

bo

20

7l

Antropologia fizicd rispunde ra doud tipuri de intrebiri.

Primul tip include intrebdri despre originea oameniror
gi evolutia
lor ulterioarb (paleoantroporogia), iar il doilea tip
cre iri..uarir.
referd la cauzele variafiilor biologice constatate
la populatiile

umane (variabilitatea umand). R[spunsul la

aceste do.,a *turi d*
intrebiri este departe cie a fi fost g6iit.
fenfru a rdspunde ia primul tip de inirebdri privind orlglnea
;i evoiutia uman5, paleontologii caut6 gi str"rdiazl fosile umane,
preurnane gi anirnale.
O altd zon6 a antropoiogiei fizice, avdncl tangenle rnultiple
cu medieina" se ocupr. de organisrnul uman. Datere
coleciate de

din aceastd zand selvesc pentru obiinerea

rdspunsurilor la al doilea tip de intrebdri, care
se refer6 ia cauzele
varia{iilor biologice la indivizi gi la populafii.
o altd ramurr a biorogiei .ur* it6 in atenfia antroporogiior
este genetica. un studiu de geneticf, umand
nu este numai o
cercetaie teoreticd. probremele genetice afecteazd
profund viala
oamenilor. Pe iAng6 bolile pur genetice, multe
Oin program_i;;;
cercetare se orienteazd spre identificarea, tratarea
gi prevenirea
bolilor genetice.
anhopologi

. .Antropoiogii iqi rnanifestd interesul pentru evolufie dar

trebuie precizat c6 individ'l nu reprezint[ o unitate
a evoluiiei, iar
cele patru mecanisme ale evolulie i lurr;eaz|
irnpr"un.r_ frn* u
crea schirnbdri nete. De exemplu, selecfia naturald
nu ar avea
nimic de ,,selectat" dacd nu ur fi prezentd variabilitatea
oferitd de
mutafii.
Antropologii au acordat intotcleauna un interes deosebit
gi din cauza faptului c6 acestea
--dinrr"
reflectS mai bine decAt cere morforogice
iir"r"n1.i*
populaiii. uneie cercetdri au urmirit deosebirire
endocrine Jirra."
popuia{ii. Pe aceasti rinie s-a ariltat cd
rasa mongord se distinge
printr-un. grad de hipotiroidie constitufionala,
ceel
u, **pti"u,
printre altele, pilozitatea redus[ qi faciesul
"* La rasa
caracteristic.
caracte-relor fiziologice, poate

neagr[ s-a observat o activitate crescut[ a hipofizei

qi o activitate
sclzutd a suprarenalei. consecinfa acestei structuri
endocrine ar fi
cre$terea imporlantd a tariei. Totuqi aceastd
inferegere a reralioi
22

qi aspectul somatic este simplistd,

Glandele endocrine sunt una dintre cdile prin care organismul se
adapteaztr la condiliile de mediu gi anume la ceie care cer din
partea organismului un rdspuns imediat. Adaptarea filogeneticd
este mnlt mai complex[. Ea presupune o modificare la nivel
genetic a iirnitelor in care organismul poate rdspunde pe cale
endocrind qi deci se produce ?n perioade hingi de timp.
In antropologia clasicS s-au fbcut qi studii de biochimie a
raselor. Valorile unor constituenli ai organismului depind, pe
l6ng[ factorii genetici qi de climd gi de alirnenta]ie. Eliminarea
crescutd a glucozei in urina populaliei de brahrnani din india este
o consecinld a regirnului vegetarian, iar valorile glicemiei gi
colesterolemiei suni crescute la iocuitorii satelor de ges fa16 de cei
ai sateloi de munte.
O parte din caracterele fizioiogice sunt condiiionate de
mediu gi ca atare valoarea lor antropologicd este micd, ?n aceastd
categorie intr6 tensiunea arteriali. gi metabolismul bazal. Toate
aceste caractere sunt polimorfe, acest lucru datordndu-se selecfiei
nahrrale. cdnd spunem cd frecvenfa unui caracter este mai mare ia
o populalie decat la alta, aceasta nu inseamnd c[ fiecvenla diferitd
dintre sisternul endocrin

se poate explica prin structura rasial6 a populafiilor, ci c6

populafiile au fost supuse altor factori selectivi. in 1900
Landsteiner a descoperit gmpele sanguine A, B, O, pe care le

numim clasice, dar descoperirea lactoruiui R"h (rhesuss) a avut o

importanfd teoreticb gi practicd deosebiti din punct de vedere
antropologic deoarece acesta prezintd variafii importante de la o
ras6 la alta. In timp ce europenii sunt Rh pozitivi in propor{ie de
84 - 850A, mongolii gi negrii sunt aproape in totalitate Rh pozitivi.
In ceea ce priveqte valoarea antropologicd a grupelor sanguine
putem spllne c[ studiul antigenelor poate oferi uneori indicafii
despre originea populaiiilor investigate. cel mai bun exemplu ii
constituie figanii. Ei au o frecvenld mare a alelei q, frecvenld
aseminitoare celei intdlnite in linuturile lor de origine (india cie
vest). un alt aspect luat in studiu de cdtre antropologi este
reprezentat de hemoglobinele anormale. Dintre hemoglobinele
anormale importante din punct de vedere antropologic sunt doar

ceteva. Astfetr, hernoglobina S deteimind la homozigoii o anemie

grav6, letal6. Heterozigolii sunt aparent sdnltogi. Hemoglobina S
se intAlnegte ?n special in Africa, frecven{a heterozigofiior fiind in
unele zone de 30 * 4A% din totalul populafiei gi este asociard cu o
rezistentX erescut[ a acestora la malarie, ceea ce reprezintd un
avantaj selectiv.
Despre l*gbiura care existf ?ntre gr-ripele sanguine gi boli
putem spune c* este foarte probabili corelatia dinme grupa O gi
ulcerul gastroduodenal gi dinke grupa A qi anemia pernicioasb. Se
pare c5 indivizii cu grupa sanguin5 A se apd"rd mai slal-.. impotriva
variolei, iar cei cu giupa O se ap6r.d mai slab impotriva ciumei.
Consecinta antrcpologicd ar fr cd marea fiecvenl6 a grupei ts in

sudul Asiei este atribuitd variolei qi ciuinei, deoarece indivizii cu

gntpa$ gi O sunt dezavantajali selectir'.
In afara interesului pentru caracterele fiziologice
antropoiogii au acordai atenlie qi morfologiei umane. cercei5rire
de rnorfologie antropologicd au drept scop anahza formeior
ilrnane in evoiulia lor istorici qi ?n diversitatea lor geografic[. Ele
vin in compietalea studiilor privind caraciereie f,rziologice qi
contribuie la alcdtuirea unui tablou c6.t mai complet ai populaliilor
Llmane. Dezvoltarea unui caracter impiici intotcieauna o anrunitd
structuri genetici gi amrmite condilii de mediri. In condilii de
mediu diferite, aceleagi gene se vor manifesta fenotipic dif'erit.
Analiza caracterelor antropologice ne aratb cf, fiecare individ este
o experienli unicd a naturii. scopul acestor studii este inleiegerea

factorilor care au generat diferenfele dintre populafii gi in

continuare vom enumera c0teva din caracterele morfologice care

prezintE importan![ in aceastf, direcfie.
Pieles. In antropologie s-au studiar dou6 aspecte aie pieiii:
grosimea pliuiui cutanat gi amprentele papilare. Grosimea pliului
cutanat vaiazd. cu starea de nutrifie a populaliiior cercetate, astfel
inc6t s-a tras concluzia cd nu prezintl o semnificafie cieosebitd. in
schimb desenele papilare au o importanll foarte mare, atdt in
antropologie cdt Ei in medicina judiciard. in antropoiogia modernd
se cautS si se defineasci qi si se studieze omul gi reactivitatea lui
prin ceea ce prezinti el, mai sensibil, mai stabil si mai indivicrttar
.A

(dermatoglife, digitale, paitna"re gi

plantare), indeplinesc aceste condilii'
' D"ooatoglifia este gtiinfa care adund qi sistematizeazd toate
studiului este
datele despre ciermatoglife, iar rezultatul final al

qi desenele sale papilare

inlud.ur"u' omuiui (iubiectuiui), intr-un

tip

constitulional
inelividual cie
dermatoglific. Acesta reprezint[ cel mai stabil model
intr-un
reactivitate qi cel mai irgor cie replodus qi de conselvat
studiate
fi
doou**nt grafic, sub form6 de amprente' Pentru a putea
qi cori-lparate amprentele au fost clasificate in trei grupe: arcttLi'
gi ganfari cu
iuA"ri qt vartejuri. Arcurile sunt fomrate din creste
la alia a
concavitatea in sus, dispuse concentric de la o rnargine
marginile
din
una
spre
deget*ilri. ir, cazul iagur.iior erestele revin
deietuiui. VArlejurile, a$a cum o sugereaz6 9i nuinele, se disting
priln iapt*t ci pot avea crestele dispuse eliptic, circuiar san
gi o
i',Agutut. Eie a'-fie unul" fre doi centri. S-a p's in evidenJd
nguia composita, o corabinatie a fonnelor anterioare, care ins6 se
giseqte foarte rar. Stabilirea unei constilufii dennatogiifice
compartimente'
ir*rup.,r," studiul ciesenelor papilare din 54 de
cu ajutorul rurui
chiar
iEcuta
poate
fi
om
Identificarea unui
prezi'td pori
aceasta
rric fi.agrnent cle creastl deimic[ deoarece
ale ca.nJlelor glandelor sudoripare, pori care au forme' amplasl;:i
ce esre norrnai 9i
fi panicularitlli individuale. purem stabili
examen al
printr-un
anormal in structura dennatoglifelor fie
global. in
compartimentelor, fie printr-un exafilen constitulional
fiecare iip constilulionil demratoglific individual se pot distinge,
ce copilul a primit de la fiecale din genitorii sli'
in mod
""ru
"iur,
copilui ie-a
Se poate face iegStura cu unele boii ereditare pe care
dermatoglifelor
a
mogtenit de la unul din parinli sau o rnodificare
pcate indica o maiiorrnalie necunoscutd a organelor inteme.
Llrrilt. pairnare *ari *ri sunt folosiie in antropologie. Se noteaz6

doa,"xistenfapliuluipalmartlansvers(iiniasimiand),celmai

in sindromul Down, boala ereditara apdrut[ de

au
regula in proporiie crescutd ia copii ndsculi din mame ce
fi.ecvent intalnit

depdgit vArsta de 40 de ani.

',Pignrenta{iapielii,aochilorsiapdrului.Culoarealoreste

piele' pdr 5i
dat6 de melanin[. un pigment proteic ce se gbseqte in
25

iris. Mediul joaci un rol important in intensitatea pigrnentafiei.

Astfel, negrii ndscu{i in Europa au o culoare mai deschisa decat
pdrinfii lor din regiunile tropicale. Rasele omenegti, degi ?mpdrfite
pebaza pigmentafiei in trei mari gmpe (alb[, galbend qi neagrd),
au ?n reaiitate o gamd mare de

nuanle, pr{dndu-se distinge pAnd

la zece nuanle principale, culoarea irisului este dat6 de cantitatea
de pigrnent melanic din straturile lui anatomice. cancl pigmentul
lipseqte irisul apare de un albastru deschis. intre cantiiatea de
pigment din organism qi culoarea irisului existd un raport direct.
La negri abundenfa de melaninr d[ o culoare inchisf a irisului.
Fenomenul invers se intalnegte la populaliile din regiunile nordice,
unde depigmentatiei corpului ?i corespunde un iris de culoare
deschisd. Pigmentatia variazd cu vdrsta qi cu sexui. ochii tind s6
devind mai deschiqi la culoare, in speciai dup[ 50 de ani, ?n timp
ce pigmentafia pielii se accentueazd continuu. Actuala rdspandire
a pigmentatiei este rezultatul adaptirii la mediul inconjurdior. Din
punct de vedere genetic pigmentafia pielii pare a fi transmisi de
dou[ sau trei perechi de gene. Aceasta ar explica de ce din
incrucigdrile dintre mulatrii cu pigmenialie deschisd pot apare
descenden{i de culoare inchisd sau chiar neagrd. nupe unii autori.
pigmentalia pdrului s-ar transmite la fel ca qi pigmentalia pieiii.
Fac exceplie tulburirile de pigrnentafie. De exemplu, aibinism*l
poate fi determinat de mai multe gene, fiecare din eie
transmi!6ndu-se diferit. Mega frontald albd se transmite dominani,
aparand la fiecare generatie din familia respectivd. in ceea ce
privegte hansmiterea culorii ochilor se presupune c6 ochii cdprui
se transmit dominant fa!6 de culorile deschise.
Pdrul. inveligul pilos definitiv se instaleazi odat6 cu
pubertatea. Cu excepfia regiunii axilare, celelalte zone piloase
prezintl un accentuat dimorfism sexual. Abundenla inveliqului
pilos diferd de la o ras6 la alta. Mongolii au o pilozitate slabr,
bgba rarl, pirul de pe corp pulin dezvoltat, in comparalie cu
pilozitatea abundentd intilnitd la iranieni sau la australieni.
Spr6ncenele groase gi dese sunt o caracteristici a europenilor.
P6rul de pe cap este un caracter clruia i s-a atribuit o mare
importanfi in antropoiogia clasicd. Dup6 formd se deosebesc trei

qi moale
variante: p6r neted, p6r ondulat qi pdr ldnos. Pdrul neted
se intalnegte la europeni, iar p6rul neted dar aspru este o
caracteristicd a mongolilor. Pirul ondulat este caracteristic
din
negrilor, dar se reglsegte gi printre europeni qi unele populalii
su]-estul Asiei. Pirul ldnos apare ti'ecvent la negrii din Africa 9i
Malaezia. caderea plrului de pe cap (calvifia) se intdineqte ia
birbali qi extrem de rar la femei. O deosebit[ importanla pentt't-i
jurul
antropologie o are culoarea pdrului. in Europa popula{iile din
popula{iile
ce
MALii Mediterane au p6rul inchis la culoate, ?n tirnp
nordice ii au blcnd, pdrul fiirrd ?n general mai ro;cat pe corp dec6t
pe cap.

Dintre tulburdriie de pigrnentafie amintim albinismul,

determinat de lipsa pigraenrului melanic (boai6 cu cauz[ genetici)

gi caracterizat printr-o depigmentare a pielii, parului 9i a irisului.

i.lpru pigmentuiui <iin iris face posibill obsetvatea, prin

transparenli a retinei. care sub aciiunea lurninii apare coiorat* in

roqu. Odata cu inaintarea in virsti formarea pigmenfuiui meianic
diminueazfl in intensitaie, ceea ce explicS incbiunlirea parului.
Talia. Pe irarla antropoiogic[ a lumii contemporane sunt
r[spdndite populaiii cu inillimi foaile variate. iniliimile cele mai
mici se intainesc printre pigmei (in jur de 145 cm) iar inllfimile
cele mai mari se observi la reprezentanlii unor tribuli din Africa
(in j*r de 180 cm). intre aceste valori se incadreaz'.toate celelalte
populalii ale lumii. R-omdnii au ?n general o talie mijlocie de 168 169 cm.

Talia este un caracter cu variabilitate individuala, istorica qi

geograficl. Explicafia acestei variabilitdli o aduce genetica.
RemarcAm astfel c6 de-a lungul istoriei a crescut ir1illimea medie
a populaliilor umane fbrd a urca ?ns[ qi liinita superioar[ a
in[llirnii (limit6 determinatd genetic ca qi lirnita inferioar[ a
taliei). Putem presupune cd statura mijlocie este rezultatul selecliei
naturale gi ea ar fi mult mai avantajoasS decdt inaltimile mari 9i
mici. Un rol hotlrator in stabilirea taliei il are, pe l6ng6 mediu,
alimentalia. Carenfele cantitative 9i calitative din tirnpul
rdzboaielor, a marilor epidemii gi cele din perioadele de foamete
duc la sclderea inaltimii.
21

7Talia rnai poate fi influen{atE de boli, de rangul

nagterii
(stafistic primui nbsc,t este mai ?nart) oe
erortul
nri?-fo'*.rn"a
9i
frzicd grea opregte creqterea ?n indlfime). in concluzii,
putem
spune c6 ereditatea detennirra limitele in
care se va dezvolta taiia
uirui individ, in funclie de factodi de mediu.

Craniat. Din punct de vedere antropologic

craniul
reprezi'td segmentul
rnai
irnporta't
ai
clrpuiul.
sfridir_rl
-cetr
aspectelor craniului de-a
i*ngul istoriei omurui a ardtai o
permanent5 tendintd
{e rohrniire a formei "up,rlui ide
brairicefalizare). in_condiliiie
actuare brahicefaiia se transrnite

dorai'ant' Dolicocefaria (rorma o'ard

a capurui) pare a fi recesivd.
Nrimeroase variafii prezi'td forma
occipitalului. ceie doub
extreme sunt constifuite de occipitalere
proeminente gi de cere
putemic aplatizate.
Capacitatea craniand. ia pop'raiiire
contemporane misoa.r6
aproximativ i500 crn3. La femel capacitatea
ci.anian' este rnai
rnicd decAt la bdrbali cu 5
r5%. cipacitatea cranian* a crescur
progresiv de la australopiteci la
Homr: sapiens, iar greutatea
creierului aringe varoarea maxim* in jurur
varstei de 17 * z0 d.e
ani. Cu trecerea timpuiui greutatea lri
hr".p. ,a s"ada gl p.in
pierderea apei din
fesut. La varsta de 70 de ani .r*ir*l
f.,'ng* ,a
aibd greutatea corespunzdtaareunui
copil de7 ani.

variabitifatea biorogic' urnanx gi diversitafea

culturall; principii ale gtiinfelor antropotogi.*
Antropologia este tn mare mrsurd studiur
giytl: in. spaliu qi timp. Ea definegre important" variabilit'tii
$i
individului raportat la grup. Fiecare incivio
.rt.
uni. ain purrrt a*
vedere biologic, dar aceast[ diversitate
biologic' duce la
"imbogdfirea" umaniti{ii. Anhoporogul gtie ca avintajul acester
diversit[1i genetice este prasticiiateila
modific[rile rirezologice
(de mediu)' in acelagi *oo
h
9i ;i";f cultural monomorfismul
duce la imobilism. se impune de aici
chiu, con"rrrzia condamnirii
eugeniei (provocarea morfii in scop*l
scurtirii suferinlelor iu
bdftani' bolnavi etc.), deoar"." ui Ju".
""i
ru diminuarea variatiei
.

28

;;;;;

umane. Diversitatea biologic6

diferentd'

qi culturald impune tolelanli

la

Termenul de variabilitate este esenlial pentru definirea

antropologiei fizice sau biologice qi studiul polimorfismului uman
s-a extins considerabil (clasificdri dupd grupele sangvine, enzime
etc.). Anhopoiogia face mai muit decAt descrierea variabilithlii
umane, ea iircearci sd o inleleagd qi sd o explice.
Studiul variabilitdlii umane gi a factorilor care o determin[
indicd existenfa unor grupe majore cie diferentieri individuale.
Acestea sunt legate de rasE-, sex, vArstl, cuhirr6. Varialiile date
subsh'atului cuiturai qi cliiar uneie din cele rasiale sunt dob*.ndite
educa{ional; variabiiitatea legat6. de sex gi de vfrstd este strAns
dependenti de t-enomenele ereditare care fweazd iimiteie de
dervoitare in cadrul cdrora educalia gi mediul s'rabiiesc ,,pozi!ia"
individului in fiecare caz concret.

Antropoiogia

nu este singura giiinla care studiazd

variabilitatea intra qi interindividuald, dar prin studiui genetic qi

rnezoiogic qi prin tehirica de observale sfudiiie ei selvesc aitor
qtiinfe. Socioiogul gi etnologul nu pot ignora difereiileie dintre
indin,izi. Fsiirologul trebuie sd tinb cont de interacgiunea factorilor
rnezoiogici qi genetici, iar rnedicui nu poate ignola variabilitatea
normali pentru a defini patologicui. Demografia line cont de
principiile geneticii popuiafionale. Geneiicienii adopti pentru
studiul populaliilor doui iinii: una se rezurn6 ia cercetare
populafionalS raporlata la modelele stabilite, alta este studiui
populaliilor complexe prin modele sirnple. Genetica popuialiilor
folosegte modele matematice care sunt niqte modele simplificate
ale realitdlii.
in conformitate cu definilia speciei, indivizii care compun
un grup sunt potenliai fertili. In specia umanf, ansambiui unirilor
potenfiale este limitat de bariere geografice, socio-economice gi
psihologice. Aceste bariere nu sunt absolute, astfel ci izolatul qi
endogamia perfecti sunt concepte teoretice. Deci, umanitatea este
impdrlit[ ?n subpopulafii, izolate de anumite bariere. Antropologul
pentru a putea descrie corect variabilitatea populaliei sfudiate
trebuie sd poati defini populalia in temreni biodemografici qi
)9

culfurali. Temenul ele populafie se referi

la o

popuia{ie

mendelian5, cu un genom comun gi cu gene

transmise din
populafie in popuialie dupd regulile geneticii
menderiene. Moderul
de bazd. al geneticii populaiionale este un model de
stabilitate
geneticd exprimat prin iegea Harcry - wei'berg.
Moderul este
bazatpe o serie de supozitii:

a-bsen{a rnuta}iei gi a selec}iei;

pop,iafie in cregtere continuS. cu toate cds5toriile

fbcute
prin hazai.d;
- popuialie inchisd fhrd migrafii.
Legea ne aratd c[ o populafie de acest tip poare
fi desmisb
prin
_distribufia frecvenlei ginelor. Ea este folosita iri studiur
populafiilor ca o ipot_ezd de lucru pentru a testa
panmixia sau o
stagnare ?n evolufie. studiur variabilitilii poate
fi orientat in mai
rnulte direclii ?n funclie de metodologia necesard
obiectiveror
c ercetate qi scopuri lor urmirite.
Distingern :
- metode statistice pentru stuciiul variabilitdfii interindividuale;
- metode individuaie pentm stucriul
inha'ariabiiit*lii
individuale.
O modalitate de a aborda variabilitatea poate
fine cont de
urmltoareie criterii:
tr. Criteriul raseologic Ei biogeogrujic.
Climaful a contribuit la giefuirea modului de
viafa uman.
Pri* acliunea diverselol iui componente (factorii
climatici),
mediul este responsab' de o purt" a variabilitf,tii
urnane.
Referitor Ia variabilitatea abordata prin
il;;_ .ur.i,
variabilitatea interrasialf, este mult mai
restrdns6 dec6t cea
intrarasiald.

2. Criterial organismic.
Acest criteriu se refer' la existen{a organismului
in dif-erite
ipostaze: vdrsta, sexul, tipul constitulional.
3' criteriul istoric-e.vorativ; (filo gi ontogenetic) la niverul
populafiei qi la nivel individual.

30

4. Criteriul ltioltsiho-socio-crtltursl referitor la problema

individualitdlii umane, a aptifudinilor, a educa{iei, a
profesiilor.

variabilitatea este in acelagi timp car-rz6 gi efect. Individul

urnan, unicat prin originea genezei, este gi rezuitatul eforturilor
voluntare, personaie. varia{iile sunt materia irrimd a evolufiei. Eie
fac posibil6 selecfia naturaib datoritd actiunii factoriror de mediu,
selecfie ce asigur6 adaptarea. Variabilitatea este gi o sursd a
performanlelor omului, a creativitatii lui.
Oamenii sunt clasificati social ?n ,,rase", care nu co;:espund
faptelor biologice. Aceastb clasificare a oarnenilor ?n rase este
frecvent legatd cie ideile de superioritate qi infel'ioritate. Ea a servit
qi mai servette ca jusiificare pentru stratificarea socio-economicd
de care beneficiazd grupul conducdtor. Raseie sunt grupe cle
populalii mai muit sau mai pulin ?ntinse, mai mulr sau mai pu{in
definite (respecti' lzolate geografic sau cultural), deosebindu-se
pe de o parte prin caractere morfologice exterioare izbitoare
(piele, p6r, alchtuire corporal5), pe de alt6 parte prin frecvenla cu
care sunt intAlnire alele ?n genofond, ca. siiport genetic al
caracterelor morfologice,
In tirnp ce antropologii au, devenit rnai realiqti privind
variabilitatea naturii utrnane, publicui in generai rnai folosegte incd
simpla despdlfire a umanitl1ii ?ntr-rm num[r mic de rase teoretice.
Rasa a fost deseori corelatd cu diferenlele capacitdfii inteiectuaie
gi de cultur6. DupS examinare, aceste diferenle nu au componentf,
geneticf, qi nu sunt susiinute de date faptice. Astfel ajungem la
concluzia cd diferenleie dintre oameni sunt, aproape intoideauna,

rezultaful influenfei culturale. Un<ie poate fi implicat[ o

componenti geneticd aceasta este securdarb componentei
culturale.
Dupd aspecfiil {tzic rasele se pot imp6r.ti in:
- australoide (se refer[ la populafiiie ancestraie, la Homo
Erectus);
- nonaustraloide: albb, galbend gi neagr6.
Este ugor si vorbim despre rasa albd, galbeni qi neagr6;
tofuqi numai culoarea pielii nu poate defini un tip uman. Rasele se
l1

contureazi prin asocieri tipice de insuqiri ce creeazd. un tip rasial

care este chintesenla unui anumit genofond. Raseologia tinde a fi
o tipologie.
Problema rasei se apropie de aceea a originii omului. Din
aceasti cauzd probleina rasei poate fi privitb in funclie de
acceptarea uneia sau alteia dintre teoriile referitoare la originea
omului.

Antropologie constitu{ional#
Variabilitatea interindividuali nu este atAt de mare astfei
incAt sd nu permitd ciasificdri bazate pe aseminiri de conformalie.
Prin tipologie se inlelege totalitatea caracterelor morfologice,
funclionale gi psihice, care definesc anumite grupe uma-ne.
Aceastd impirfire dup6 trei grupe de cal'actere este cie naturd
clidacticd, omul fiind un tot unitar', ceea ce explicd limitele acestei
vizirini. Si incerclm sd stabilim relaliile dintre tipologia ra.sial[ gi
cea constitufionalS. Raseologia ia in considerare qi caracteristici
umane care nu au insemnltate pentru bioantropolog (de exeinpiu,
cuioarea ochilor, fotma pdr-Lrlui etc.) qi invei's (pe bioantropoiog il
poate interesa adipozitatea gi sexuaiizarea). Aceasta deoarece
raseologia este interesat[ de ereditate, in timp ce tipologia
constitulionali este interesati de individ. Tipul rasial se definegte
printr-o sumd de catactere a cdror corelalie nu corespunde meren
unui inteles fiziologic addnc, ci limitelor incruciglrilor din cadrul
se regdsesc in diverse
'lnei popula{ii. Toate tipurile constitulionale
grupe de populafie, dar proporlia in care intervin este diferit6 de la
o rasl (subras[) sau de la o populalie la alta.
Varietatea tipologici umani impune o altd viziune asupra
omului decAt aceea a multor gdnditori clasici (care vorbeau despre
omui in genere) gi decdt aceea a unor statisticieni (care vorbeau
despre omul ,,rnediu"). Varialiile de o parte qi de alta a mediei
biometrice nu sunt capricii sau erori ale naturii, ci au o
semnificalie biologic[ mai addncl.Varietatea tipologic6 are
consecinfe asupra comportamentului, randamenfului muncii,
rezistenfei, predispoziliei la boli etc. Nu se poate vorbi despre

)/

a unui tip sau altuia, ci de hrclinafii 9i

sensibilitali cliterite. vom anabza aspectele tipoiogiei
constitulionale prin prisma celor trei tipuri de caractefe care o

superioritatea g1oba16

fu'clionale 9i psihice' Sunt tipologii care

acordi egal[ importan![ acestor trei tipuri, altele pun accentui
pe unui din eie, numindu-se fipologii sornafice, endccrine,
'umai
temperamentaie etc.
Eiotipoiogi.a este o cisciplina a antropologiei bioiogice
care studiart la-nivel individual qi popuia{ionai variabilitatea

ciefinesc: morfoiogice,

eomplexului de manifestdri morfologice, fizioiogice qi psihologice

care caractenzeazd personalitatea ttntand. sisternul concepllial
propriu biotipoiogiei este un sistem de clasificare a- pelsonalit*tii
in itpt ^t conirituyional.e sau bi.stipzu'i. Detenninarea biotipurilor se
bazlaz1 pe legile rnorfogenetice gi ale coreialiilor biopsihice.
qi metodele
$tiinfa de sintezl, biotipologi a uttltzeaza datele
antropologiei i-rzice, clinice, fiziologice, psitr-loiogice, ale geuetieli,
Uiostatlsticii etc. Biotipoiogia se dovedeqte a fi un instruinent tttil

cunoaqterea diversitdlii llilIane' .prlitn-l

deteminarea. caracterelor psihosomatice, a aptiiudillilor' a
tendinlelor rnorbicie, a patoiogiei indivizilor, pentru cerceiat"ea
antropologica a populaliilor, pentiu investigatii ciinice, seleclie
profesio'a16, pentrri elaborarea unui diagnostic sintetic prin care
,. ,.r.rno"qte iipui str'ciural-dinaric al oricdrui individ'
in viziunea antropologiei modeme, biotipologia trebuie si
studieze un num[r c6j mar mare de indivizi din cadrul unei
populalii pentru a sesiza ansarnblul particularitafilor- de grup,
tiotipui clracteristic populaliei investigate' Dupi M' Barbara
(1g5i), obiectul de studiu al biotipologiei este populafia, tipul
individual fiind studiat de antropologia ciinic6, psihologicd etcNoliuneac,etipafostintrodusdingtiin!6deGoethe(a.pud
Kretschmer, 1950). Dupd Goethe, tipurile sunt unitdfi imaginative
ce integreazd multitudinea datelor din natur6' Dupd G' Olivier
(1965), tiptLl este rezultanta umri ansamblu de varietali individuale
care se regdsesc cu o oarecare constanf[ intr-un grup de subiecli'

cle lucru pentru

DupaJ'A.Baumann(1950),tipttldefinegtetrdslturile

(cn
dominante 9i esenliale care marcheazd un grup de persoane
33

puline neasemAnbri) la care se regdsesc toate acestea- in aqa fel

inc6t persoanele pot fi reunite intr-o popttlalie tipologicd.
Tipal ctnstituyional se bazeaz6. pe parlicularitifile frzice,
fiziologice, psihice ale individului, pe tot ceea ce caLacterizeazd
personalitatea sa. Acest ansamblu de particularitali a fost numit
de N. Pende {1922), biotip. ,,Personalitatea uman[ sau biotipu]
este rezultanta unitari a fenomeneior funcfionale, reaclionale gi
utnorale, a fenomenelor afective, intelechrale qi volitive
condilionat5. primordial de factorii ereditalii gi, secundar, de

iactorii mezologici exercitali asupra planului ereditar

de

organizare a individuiui"(V. Preda, 1941).

N. Fende, fondatorul biotipologiei ca qtiin!5, este autorul

primei metode integrale a studiului personalitiiii individuale
psihosomatice, metoda piramidei biotipologice. in ,,Tratatto di
Biotipologia umana", publicat

indil;iual are

in

1939, afirmd cd f-recare biori.p

un coeficient morfologico-dinamic cuprinz6nd

intreaga fiinl[ cu toate aspectele sale somarice qi psihice. Fende

repreziatd biotipul ca pe o piramidd quadrangulard, avand o baz6,
geneticS, patru fele ilustr$nd cAte un aspect fundamental al

individualit6!ii, morfologic, fizioiogic, morai qi intelectuai qi

v6rful aratAnd rezultatele, reahzarea individului. Pende considerd
biotipui ca pe un rezultat al interacfiunii intre ereditate qi mediu.

Pentru stabilirea biotipului, el propune

tipograrrre:
morfotipograme, psihotipograme etc.
Doctrina tipurilor umane este foarte veche. in istoria
biotipologiei, Pende evidenliazl pahu etape: I. cosmobiologici.umoral6; II. fiziognomonicd; III. morfologicd gi morfo-fiziologicE;
IV. biotipologica gi biotipogenetici.
IncE din sec. XII1.H., chinezii puneau labaza Universului
qi a alcdtuirii Omului, doctrina celor cinci elemente (ap6, foc,
lemn. metal, p[mdnt) qi a celor doui principii complementare,
yang qi yin (yang - pozitiv, activ, masculin; yin - negativ, pasiv,
feminin).
In cele ce urmeazi ne vom referi la cdteva tipologii mai des
folosite.
t4

Hipocrate a fost prirnul constitufionalist, in sensul iarg al

acestei nofiuni (sec IV i.H.). El considera individualitatea umand
un ansamblu de particularitlli morfologice, fiziologice 9i psihice'
El vorbea de existenfa a patru temperamente', sanguin-activ, sentn
cu reaclii vii; coleric-exploziv, excttabil melancolic-apatic, cu
mobilitate recius6; flegmatic-echilibrctt, pulin excitabil. in
domeniul construcliei corpului acesta deosebea doud tipuri
extreme: cv canstruc\ie m-eltd qi ut cottstrttcfie masivd.

Hipocrate descrie qi doub tipuri frzic'e habitus

apoplecticus/habitus ftisicus - care vor constititi prototipuri in
clasifiodrile lui Viola qi Kretschmer.
I-eonardo da Vinci (1452 - 1502) imagineaz6 ,,portretul
vorbit" pe baza mdsur[torilor Ei cercetirii expresiilor faciale
efecfirate pe un num6r mare de oameni de diferite v6rste gi sexe'

in

Lucrarea asupra propor{iilor. Aibrecht Diirer (i528)

de morfoiogie diferenfialS (tipuri de
probleine
expune
proporlionare corporaib asem[nltoare cu aie antropologiei
moderne), iar in ceiebrui sdri tablou ,,Cei patm apostoli"
(Pinacotheca din Mi"inchen) infEliqarea apostolilor corespunde cu
tipologia hipocraiic6: Petru - flegmatic, Ioan * meiancoiic, Favel
- sanguin, lv{arcu - colei'ic.
in De Humana Physiognomonia (1593). G.B' della Porta
eiaboreazf, o tipologie bazat6" pe anaiogii intle figuri d-e oameni 9i
animale.

B. de Montpellier (sec. a1-XVIIi-lea) stabileqte

corespondenle inhe temperarnentele hipocratice qi predominanla

fibrelor conjunctive sanguin - fibre spongioase; coleric - fibre
elastice; melancolic - fibre durq; limfatic - fibre moi' Asemdndtor
Cescrie Ei Halld t1197) tipuriie: sanguirt (beotian) cu lesuturi

puternice, greu excitabile;

rnelancolic cu tesuturi

siabe,
cu lesuturi slabe, neexcitabile; coleric cu

excitabile; flegmatic lesuturi robuste, excitabile.

Lombroso, intemeiatorul gcolii biotipologice in

criminologie, descrie in 1865 tipul inf actorului cu anumite
trisdturi (anomaiii): asimetrie craniand, mandibuli lung6, nas
aplatizat, pufin sensibil la durere, iar in 1876, in ,,L'uomo

C.

35

{
delinquente"' pe b7z'a_unor corelalii biopsihice, crasific'
tipurire
de infractori in: tip inndscut, tip pasional, tip ocaionui.
Brr"
adepful predominanfei cornponentei genetice
?n
manifestarea
compoft
amenhrlui deviant.

s' weris (1ggg) diferenfiaz'

rrei ripuri

temperamenrare

corespunzdnd dezvoltdrii anatomo-funcgionale

pr*do;i;;;^te: r rpu t
mo{or (predomin' sistemur muscular
qi osos); fipu! vitar (digestiv
gi respirator)
Si tipu.t rnental (sistemui n*ruo.;.

A. Bertillon g79),

(l
intemeiator al Serviciuiui
antropometdc ca anexi a criminalisticii
frarrcez",-lniroOur.
metoda a'tropometricr de identificare
a recidivigt'or (talie,
diametru sagitar gi transversal ar
cafurui, rungim*1" Jrg.t.to,,
I*ngimea mdinii, a picioarerot .tr.i
iar in rgg4, imbindncr
examenui antropometric cu cel
morfologic ai- .r-"*rtoau
fotograficd, iniliazd semnarme,tut
descr;ptiv care furnizeazd o
a ?nfEliSdrii faciale (fa1a, pLofir),
dateie fiind codificate in
lcherna
formuiarul p o r t r e tzt l,u i
*"t
ii "st6zi in pol i 1i e.
:, :"tlf
PAn* in secolui al.,!!!_
xlX-iea s-au fbcut
nufileroase incercdri de
tipologii, mai murt sau mai pulin
gi funda*."i"i. ro"
exemplu, studiiie de fizionomie
'euqite
sau ?ncercdriie
o" trpoiogi" ut" t*i
Lombroso gi aie qcolii sale). srcot,ri
ui XIX-iea aduce un suflu
nou in dezvoltarea gtiinlelor natulale
gi a interesufui iula a. on
dezvoltdndu-se antropologiu .ur"
,. o"upa de tipologiile,
constitulionale, in cadrul difrritrlo,
gcoii. vom face o trecere in
revistd a diferitelor qcoli deoarece
itlst .ara isroricur dezvoltdrii
anhopologiei, in special in legituri
cu medicina.

$coala constitu{ionarlsti itarianx A. de Giovani

qi G.
Viola.
Aceast[ gcoala a
.popularizat gi r.efuirdamentat gtiinlific
noliunea de

tip constit*fionar, prin importante lucrdri de

antropometrie. pe baza proporliiior,
se disting dou[ tipuri
morfologice extreme, nymjte^ longitip
Si brahrtip. i* fongirip
.
predomind misur'e verticale,
."Ju.it.
qi toracele. L" ir"rrrrip
predomin[ dimensiunile orizontale,
tr,rn.hi,.i Ei abdomenul.
36

Fende, continuator al acestei metode, asociazd acestor tipuri

Se disting astfel, dup[ tonusui corporal
gruPe:
proporlii,
dupd
Patru
- iongilini - stenici - tonici;
- longilini - hipostenici - hipotonici;
- breviiini - stenici - toniei;
- brevilini - hipotonici.

qi o

formuli endocrind.

$eoaia francez6

qi

Claude Sigaud

Face trecerea spre tipologia iunclional6. ardtAnd cE

variantele formelor omeueqti exprimd i;ncfia cardinala
fundamentald prin care organismui se inserd in ambian{a. Sunt
disiinse patru tipuri care sunt considerate notmale, s6n6toase gi
fiumoase.

1,

putemied dezl'oltare a extremitililor qi

fu{r:scular
mnscutraturii, cutia toracic6 bine dez-voltat[ in fomr6

de

7.

trapez, dezvoltarea cutiei toracice

9i

abdomenului este propcrlioilalh, extreinit[li r"eiaiiv

h-rngi. pilozitate accentuatd, fa!a. dreptunghiuiariR.espirator preponderenla phrlii superioare a
trunchiului asupra ceiei inferioare. Cutia toracicd este
in fcrnnd de trapez dar mai lungl, t-afa are forma
romboidald.

abdomen ruare, linia taliei u$or

concentratS, umerii inguqti, extremitdli scude 9i slab
muscuiarizate, fala in formd de iriunghi. cu

3. Digestiv

maxilarele puternic dezvoltate, gAtul gros 9i scut.

4. Cerebral - nervos - cap mare, parte inferioari a felei
slab dezv'oltatb. Construclia generalE zve1t6, delicati,
trunchiul gi bazinui inguste, extrelnit1lile reiativ
lungi.
Aceste tipuri nu rdmdn deftnitive, ele se pot schimba in
decursui vietii. La copii este intAlnit tipul respirator', la tineretul
maturizat - tipul muscular. Individul maturizat, in floarea varstei,
se intoarce la tipul digestiv al nou niscufului. Sigaud subliniazd
puternica influen![ a rnediului inconjurltor in formarea acestor
1/

Astfe.l, tipul

muscurar este int,lnit ra cei

:ioT'l descrrise'
care trdiesc in
spatii
tipul respirator ru ."i'aa zonere
agricole gi ra
clasele so.ciale privilegiaie,_
tipul oig.rtlu este specific mediului
muncitorilor ftzici, iaitipur
Fiecare tip incrude
"*..u.ui.rte specific interectuariror.
preoisport;
ri
; boii are aparatului care
dese.vegte functia cardinald,
r""aitie
a ambia'tei
{bcAnci sd reacfione ze
"rir*
'epotrivitd
maif*a.,p_r_*iiiedoininan
t.

$eoala germand _ Emst Kr.etschmer

P'nctur de precare este psihiahic, psihozere
sunt privire ca
exagerd.ri ale marilor grupe
remperamentut., rarpanlii_,ori**
oamenii nonnari' Exista-o
coretalie inir.io.n o corpurui gi

tip'i de

temperament' K'etsehmer
aistinte

f;i:}H:ll|
'

trei tipuri morfoiogice

normale''a'o'u-i'''Jor*rpunc'qi
o-i,ip"rr de

Tipwt picnic
eap rofund, O":::r- cu clielie,
fafd rohurdh, gAt scur1, in
gener"al brevilinearitate;
trunchi plin qi rofund, membre
subtiri (cele inferioare fiinci
relativ scurte);
reactioneazd ca persoand
unitard in general, in acord su
ambianfa, sociabil,
viala sufleteascd se
"*unl.uiiu,
desfEqoard ciclic intre euforie
gl J"pr.riun..
Tiput leptosom
fafa ovoida, ur.tj1lt, gdtul.lung,
corp subfire, torace lung gi
plat, iongi linearitate, adipozitate"r"Ouju;
viafd sufleteascd neuniiari .o.*irianO
tendinfe diverse gi
chiar antagoniste;
?n

general sunt inchiqi, enigmatici,

nesociabili

conduita este uneori nJuO."outa,

bizar6, gAndirea

abstractd;

;:ffiffi, "

sesiza detaiiile,

este

cu prediteclie penirlr

intre..polul obtuz qi cel iritabil,

intre insensibilitate
intre apatie gi afectivitate.
are predispozilie cdtre schizofrenie.

:,.:it_*r'
$r hlpemensibilitate,

Tipul atletic
corp inalt, de construc{ie soiidd, capul este brahicefai, corpui
este bine proporfionat;
linigtit ?n miqclri, cumpdtat, mai curAnd greoi, imaginafia este
redusE dar perseverenla 9i aderen{a sunt remarcabile;

vra\a afectiv[ este statomicd ceea ce

nu

exciude

?ns*

manifestdri paroxistice exolozive;

predispoziiieneuropatoiogicdcdtreepilepsie.
Aldturi de aceste tipuri nonnale Kretschmer deosebegte tipuri
disarmonice, net anormale, subinorbide sau chiai morbide, cum ar
fi gigantismui eunocoid, infantilisrnul, adipozitatea distroficd" sau
poliglandular"6.
$coala americand * W.H. Sheldon
Clasificarea forinelor eonstitulionale pe eare Sheldon le
stabiiegte (ajunge ia 88 de somatotipr;ri), se hazeazb pe cele trei
foile ernbrionare. Fiinfele umane se pot rapol'ta la trei tipr.rri
extreme: endomorf (tipu! visceral), mezomori {tipul cu sisterir
osieornuscular qi cardiovasculai bine dezvc,itat)" ectomorf {tipul
zvelt cu sistem nervos den oltat, sensibil),

Sheldon reinvie obiceiul de

compara

tipul fizic

ai

temperamenful uman cu o specie animaia (obicei intd.init in sec.

XVI), vorbind despre tipui viespe, lup, leu, balend etc. Dupd
Sheldon temperamentul este amestecul a trei compcnente primare:
- viscerctonia - (legat[ de endomorfism), predominanfa ei
inseamnd o via!1 orientatl spre conservarea energiei;
- somntotoni* - (legat[ de mezomorfism), inseamn6 o viai[
orientatd spre migcare, spre utilizarea viguroas[ a energiei;
- cerebrotonia - (legat6 de ectomorfism), se manifestd prin
inhibarea exprimlrii viscerotonice qi somatotonice, prin
hipersensibilitate.
Viscerotonia este o orientare infantild; somatotonia este o
orientare tinereascE; cerebrotonia este una rnaturd sau chiar
bf,trdneascS.

38

l9

$coala ruseascd

Bunek qi pavlov

caracteristicile
^temperamentelor sunt stabilite dupd
tipologia pavlovianl. irnpArgirea
in tipuri de temperament este
aproximativd cdci in temperamentui fieclrei persoane sunt
prezente numeroase r.,ariante individuaie, la rdnd'l lor influentaie

de ceielalte caracteristici ale personalitalii, cum sunt aptitudinile gi

caracterui.

cotericw{ -_ tendin!6 de nest6p6nire de sine, impulsivirate,

agitalie, hlmultozitate, nerdbdare, explozivitate ernofional6.
osciialie inh'e activism impefuos gi depresie, ?nciinat ,pr* ,tari d.

aiarm6, depresie, spre exagerale etc.

Serngvinical

.-

l.apiditate, vioieiune, caim, intensitate

ernofiilor, superflcialitate

et

sentimenteior, n6zuin1d spre

schimbare, instabilitatea ?nclinatiilor qi intereselor, distribufie gi
concentlare uqoari a atenfiei, maxirnd adaptabilitate, rezisten{f,

prin restructurare facild la clificultali, relativ continud menfinere

a
rezistenlei gi a echilibrului psihic.
FlegrwaticuJ
calmui, ientoarea, srab6 reactivitate afectivd-,

durabiiitatea sentirnentelor, rbbdarea nafural[, ?nciinalia spre

rutini, refuzul scirimbhrilor, compensat prin capaci tatea la efoituri
indelungate gi tenace. Eysenk caractirize uri fl"g*uticul prin
introversiune gi stabilitate emofionali.
Melsncolicnl - temperament hipotonic, redusd capacitate de
lucru in condiqii de suprasoricitare, siabi rezistenf[ neuropsihici,
acutd sensibilitate. Dificultalile de adaptare la condiliile
vielii
sociale sunt compensate prin retrageri in sine, trdiri profunde,
reverii. Este capabil de acliuni migaloase ce implici analizi
cle
fine{e gi multd r6bdare.

Spre sf6rgitul activitdfii, pavlov a completar tipologia

temperamentelor dupd rnodaiitatea speciard a activitatii n.roour"
superioare, a raporlului dintre cele dou6 sisteme de semnalizare
privind leglturile cu realitatea.
- tipul artistic la care prevaleazd primul sistem de
semnalizare, reflectarea realitalii prin imagini intuitiv_
concrete, cu ?ncdrc6tur[ afectiv__emofionali, atinrdine
sinteiici fafl de lume;
40

tipul mediu - egalitate a ceior dou6 sisteme de semnalizare:

tipul gdnditor - prevale azd cel de al doiiea sistem de
semnalizare, reflectares lsalitilii prin legdturi de tip logic,
atitudine analiticd fali de realrtate'
Diagnoza temperamentului este eseniialS pentru o serie de
activit[ti ,r*un.. Acesta ar trebui si fie ltiat in considerare in activitatea de invSfare. de antrenamnt spot'tir', de seleclionare in d-iverse scopuri qi chiar pentt'u stab iiirea unui tratament diferenliat al
aceloraqi boli ?n cazul unor indivlzi cn iemperarnente dif'erite etc'

h{iicu
$coala romflneasce - i'C- Farhon 9i $t'M'
in lite|aiurd
prima
oarl
I.C. Farhon a subliniat ?entru
existenla unof rapoffuri intre sistemul endocrin gi constitulia
,o**1e-psihica. Ei admitea ch {tecare gland6 contriblie direct la
denoitarea. organisrnului. in f1-rnclie de clen'oltarea uneia satt
alteia dintre glande, organistnull se poate dezvolta in difedte
seirsuri. Dup[ Parhon, diferenfelA dintre inclivizi sunt realizate prin
funclionarea in plus sau ?n minuS a unei gtrande. Constifrr{ia ?n sitre
capata iimite iaigi care cgptincl individutr in intregime, pe planu:i
,.ui{utg sorna.tice, fizioiogice qi psihologice' Echilibnri giandeior
endocrine asigurd o denoltare afimol]ioasa a organismuiui.
Aparilia unei hipo sau hip,ersecrefii endocrine d5 corpului o

foi-rn6 caracteristica. Se fotmeazd astfel tipuri hipo 9i

hiperliroidiene, hipo Ei hiperhaPoftzare, hipc gi liipergonadale,
hipo qi hipercorticosuprarenale.
Tipat hipertiroidi&n - se caructerizeaz[ prin predominanfa
valorilor de lungime asupr a celor de l[tirne' Hipertiroidienii
qi lungi'
sunt inalli qi suptl, cu talia tngust6, cu muqchi subliri
Fala prezintd tr6s6turi gracile. Pielea este cald6, u$or
hiperpi gmentata, cu pilaziiz.te abundentd. S unt hiperexcitab ili
gi^ari o male labilitaie a sirstemului nervos' Ar: tendinla de a
face tahicardie. Pentru diferenlierea st6rii patologice, de cea
constitufionall, s-a propus termenul de hiper sau hipotonic.

Astfel, un bolnav poade

fi de exemplu' hiper

sau

hipotiroidian, iar un inoivid slnatos poate avea numai o hiper

sau hipotonie hiPofizarl.
4l

Tipul hipotiroitliun-_ este brevilin, cu talia scurtd,

des sub
media populafiei. Este predominanti ld{imea
trunchiului.
rnare, cu fafa rotundd, cu trdsdfuri pufin
pr;;;il;;.
!up:i
Ochii sunt mici gi pufin expresivi. pielea este
asprd gi pufin
pigmentat'. Tulburdrile dentare sunt frecvent",'oiniii'*nt
qi neregulali. Se observi o tendinld marcard de
1:i
adipozitate pe fu1a, gdt qi atrdomen
in special. procesele
fiziologice sunt ienre, rapt care expric' apatia
caracteristic'

acestui tip.
Ttlt.uf

liperhipojiznr - este consecinia unei secrefii in exces

a h.ipofizei. Acegii indivizi sunt inalii,
cu membrele relativ
mai mari dec6t trunchiul- p64ile distaie,
m6inile, picioarele gi
fala sunt masive. Mandibula este lungf gi
groasA, i*pinrJ in
t:.|.A, cu dinfi puternici, adesea cri
spaqii mici intre ei
(diasteme). pielea este,groas6, cu
piroiitate abund*rria p.
trunchi qi membre. Mugchii ,unt putemic
dezvoltaii.
Adipozitatea- este slabd. Hiperhipodzarii
au
A"ru"*i
hipertonie^qi hiperperistaltism iniestrnat.
Acest tip corespunde
insd unei forme incipiente de acrornegaiie.
De ceie mai murte
ori aceqti inclivizi se disting oou. prin'u.renfuarea

3:::l:_
DUZelor.

qi prin

dezvoitarea extremitalilor,

trdsdturilor

u nu.,rt.o;";;^;

Tipul hipohipoJizsr - se caracterizeazi printr_o

dezvoltare
somaticS ins'ficientb gi deseori printr-o
adipozitaie
.
exageratd. La adolescent gi
adult se mengin proporliile
infantile gi prepuberale, membrere inferioar"'uu
i ilgil;
relativ mare. Bdrbafii au fala aplatizatd
sau ugor rotunjitE.
Trdsdturile faciaie sunt graril". Mandibula
este slab
dezvoltatb. Uneori prezint[ qi unele
caractere feminine:
inserfia p6rului pubian, dispozilia zonelor
adipoase,
ginecomastie (accentuarea s0nilor
la bdrbafi). La femei se

observi o slabi dezvoltare a sAnilor.

Tipul hipergonadic - se caracterizeazd,prin
aparilia precoce
a pubertalii. Din aceast6, cauzd, adorescentur
are un schelet cu
indllime relativ mare.gi.musculafurd puternicd
gi abundentd.
Ferneile au bazinul relativ larg, sdnii
sunt insd mici.

Tipul hipogonudic - se caracteizeazi printr-o talie peste

medie qi prin dezvoltarea moderatd a caracterelor sexuale.
Craniul qi fafa au diametre mici. Mandibula este reiativ
proeminentd, dar gracil6. Pdrul de pe cap este abundent, dar
pilozitatea pubiand este rard gi cu dispozilie feminini la
bbrbafi. La femei se obseri uneori dezvoltarea unei pilozitali
faciale. B azinul feminin pbstreazd ?nsd caractere infantile.
Tipwt hipercorticosupr&rerxel - are un colp masiv. cu
musculafuri dezvoltatd qi hiperthricozd (per ?n urechi)
abundentd. La fernei se remarci adesea o pilozitate abunrientS.
de tip masculin.

Tipul Ftipocorticosuprerenal. este inalt qi slab, clr-

muscuiatura siabE., piele hipotroficd, hiperpigmentatf,, mai

ales pe p[riile descopedte. Datorit6 siabei dezvoltbri a
lriusculaturii, hipccorticosuprarenalii au frecvent ptoze
visceraie {c[derea organeior de la locui lor).
Au mai fost elesciise tipuri hipoparatiroidiene sau timice, dar
caracterele ior somatice nu sunt bine conturate. Dintre tipuriie
endocrine niai cles ?ntAlnite sunt cele hiper gi hipotiroidiene.
asociate cu influente secr-mdare aie ceior-lalte glande.
Astf-el tipul hipotiroidian-hiperhipofi zar se distinge printr-un
schelet greci, dezvoltat mai ales la extremitafi. Cdnd pe i6ngd
lripotiroidie se obseivd gi o hiperfuncfie suprarenald, rnusculatr;ra
este puternicd gi pllozitatea abundentb. La tipul hipotiroidianhipergonadal se adaugd caractere de insuficienld tiroidiani qi o
dezvoltare marcati a aparatuiui sexual. Tipul hipertiroidianhiperhipofizat se caracterizeazd printr-o accentuare a caracterelor
somatice, care poate s6 meargd uneori pAnd la dezvoltarea unei
imagini acromegaloide.
P. Firu gi colab. (1983), elaboreazi a tipo{ogie bioc*aimicd
pe baza relaliiior dintre caiciu qi aite elemente constitutive sau
funclionale din organism:
- tipui carbocalcic, cu elemente atavice in forma gi
structura corpului, robust, cu dentiiie pritemicd - endomorf,
breviiin stenic, echilibrat perseverent;

41

43

- tipul fluorocalcic, progresist, cu reduceri filogenetice

Capitolul 3
Antropologie biologicX

mezomorf, brevilin astenic, cicloid picnic;

tipul fosfocalcic, normosom, echilibrat

longilin astenic, schizoid.

ectomorf;

MuUi antropologi romdni s-au remarcat prin aplicarea

diferitelor elasific[ri bioripologice ra studiuf pop.rtuliilot
rom6'eEti: gcoala ciujand papilian, Velluda, - F6c6ou*,

Halieganu, Preda, Cupcea, Rdmneanfu; gcoala iegand

- Oiga
Necrasov, Maria Cristescu, Maria Gramatopol Rogca, Silvia
Ghingea; gcoala bucuregteana - St. Milcu, H. Dumitrescu, M.
ciovdmache, v. Sahleanu, Maria viddescu, Elena Radu, cristiana
Glavce, Suzana Grinlescu-pop, Th. Enbchescu, Cornelia Guja,
Eleonora Luca.

44

/
/
/

filogeneza (originea gi evolufia omului);

succinti incursiune in paieoantropologie;
nofiuni de paleopatologie'

Filogeneza (originea gi evolufia omului)

Astronomii au estimat cA universul exist[ de aproximatirr 15
miliarde de ani. Dacb evaiudm istoria universuiui ca o perioada de
12 luni, istoria omenirii ocupd doar o o16 qi jurndtate din aceastft
perioadd. Carl Sagan comprimAnd timpul in acest mod a format o
scal6 a tirnpului care asociaz6 unui miliard de ani. 24 de 211e, deci
unei secunde 475 de ani. Dac[ ne deplasf,m pe aceast[ scal6 glsim
inceputul universului sau ,,Big-Bangul" pe i ianuarie ora 0, apari{ia
Ciii Lactee pe 1 mai, pe 9 septembrie apare sistemul nostru solar, iar
pe 25 septembrie apare viala pe Pdmant' La oreie 10,30 in seara de
31 decernbrie apar primele urne ale strlmoqilor noqtri'
Compresiunea iui Sagan oferS posibilitatea compar[rii d.uratei mici
a existenlei umane cu timpul total de existenyd al universului.
oamenii se invart pe aici doar de cdteva minute dintr-o perioada de
un an! tn cele ce urrneazd vom incerca s6 vedem catrn ce s-a
hrtAmplat in ultimele ore ale anului.
Acum 70 de milioane de ani au apdrut in piesajul pdrnintean
primeie primate. Se pfesupune c6 ele sunt shdmoqii tuturor
primatelor care trdiesc acum, inclusiv al maimule1or 9i al oamenilor.
Peste aproximativ 35 de milioane de ani primele primate au inceput
s[ fie tniocuite de primele maimufe. Dupd inc[ 20 de milioane de ani
au apirut probabil primii sh'6mogi ai oamenilor. Oamenii ,,moderni"
au ap6rut acum 50.000 de ani. cum explicam evolulia biologic[ 9i
cuiturall a omului ?
Ideii de evolulie ia trebuit mult timp pin[ sd se fundamenteze,
deoarece ea contlazicea viziunea biblici asupra evenimentelor. In
conformitate ctt iudeo-creqtinii, cu viziunea lor asupra istoriei lumii,
45

a luat fiinfi de numai cdteva mii de a'i. Arhiepiscopur

Ussher, un eminent om care a datat evenimentele,
stabilegte cd
aproximativ ?n anul4004 i.H. Dumnezeu l-ar
fi creat pe aJam gi din
coasta lui pe Eva' Nu ne propllnem si
argument'm aici ipotezele
asupra originii omurui. ci dorirn sd oferim
numai o irnagine de
aceasta

ansamblu a ceea ce ?nseamn[ filogeneza in

antropoiogie. T; perioada
1745 p&nFi ?n anur r830, ocratd cu dezvortar*u

q*nr*i-uu iort

aduse

multe probe ca{e au flindamentat viabilitatea'teoiiei

evoiulioniste
(sfudii ale lui Lamark, Erasmus, charres
Darra.in, Alfred wailace).
Stabilirea unei firogenii a primatelor este
o in.er"ar. foarle
grea' o luare in considerare exclusit; a
caractereror

morforogice,
craniene sau. denfare duce ra reznrtate contradictorii.
Este ie dorit o

abordare plttridisciprinard. Trebuie de l'at

in considerare c6
trSsdturile anatomice rentrtd dintr-un complex
de interaclii a
factorilo' genetici qi cei ai mediuiui. simiiaritiiile
in structurd pot ti
datorate moqtenirii de ra un strdntoE cornun,
dar adesea similaritl1ile
?n structurd pot fi darorate qi faituiui cE
dou6 p"il6; relativ
dep6rtate rdspund la presiuni sereciive sirnirare. procesul
de evor,fie
a fost definit in tenneni de schimbdri genetice.
sau
mai
specific,
ca
-r schimb6ri tn bazinul de gene al unei polula1ii. '
Dacd dorim sd determinam relaliile evolulioniste
?ntre diferite
organisme, trebuie sr examindm chiar materiolul
genetic. o caie
pentru a realiza acest lucm este examinarea
shucturii moleculelor
proteice similare, la diferite tipuri de animale.
Struchra este direct
legatd de molecula de ADN, d.our..* secvenla
de aminoacizi din
proteind este un indicator direct al perechilor
debaze din molecula
de ADN. Prin determinarea directa a similarit6filor
intre moiecule, ?n
termeni de num6r al aminoaciziror sau rungimii
uno, ,.u*1ii,
- uo* n
in stare sd detenninam similaritilile gi diferenfere.'
studiiie
cqmpalate ale proteinelor omoloage pot fi
folosite ra dezvoltarea
arborelui filogenetic_ (de evolufie;-ce^reprezintd
grafic reraliile de
evolulie dintre speciile de animale.
O altd aproximare penfiu compararea proteinelor
omoloage a
diferitelor specii este cealmunologici. Serum
albnminaeste formatd
dintr-un singur ranf arcdtuit oin izo de aminoacizi
ce * gar"r" tu
"(DI)
toate vertebratele. Se folosegte distan{a imttnologicd
ce
46

reprezintd puterea reacliei dintre antiser qi serui de la care derir'6

antiserul. Distanla imunologici intre doi oameni este zero. Cu cdt
este mai mica distanla imunologica (DI), cu atdt este mai apropiatd
relaliain evolufie.
Unele scheme situeazd originea Primateior in Cretacic, dar
fard a ie cunoagte leaginul. Ele au dat nagtere unei ramuri laterale
Piesiaapiformele (ex. Purgatorius) in America de l'{ord, Europa qi
Afica. Alte prirnate (Eupiimatele) au fonnat Strepsirhinele Hapiorhinele - Tarsiforrne - Simifonne.
Originea Flominidelor este slab cunoscutb. Ele au arT rt trei linii
de evolulie:
- Dendropithecus - Pliophitecus - Hylobatide;
- Limnopithecus - Proconsul - Pryiophitecus * Pongide;
- Ramapithecus-Sivaphitecus-OuranopithecusGigantophitecus-Australophitecus-Homo.
S-a incercat precizarea tipuriior de remanieri cromozorniaie
susceptibile sd explice ,.trecerea" de la o specie la alta. Tehnicile de
marcaj 'citogenetic au pemis reconstituirea pinb Ia un pttnct a
filogeniei primatelor. Teoiia crotnozomiall a evoluliei precizeaz\ ed
remanierile cromozomiale permit reconstifllirea filogeniei
primatelor, coerent6 gi compatibiii cu teoria morfoiogicd (dupa
caracteristici anatoinice qi date geologice). Ea este cornpatibiiS qi cu
filogenia biochimic[ fonciat[ pe structura moiecularS a proteinelor.
Dac[ nu ludm in considerare heterocromatina, ornul are in comun cu
celelalte primate totalitatea materialului cromozomic. Toate
primatele au pe acelagi segment cromozomic, aceleagi gene.
In organizarea morfologicd gi funcfionald a corpului
animaleior inferioare omului au acfionat urmbtoarele legi sau
p rincipii fundamentsle ale ev o t agiei:
1. Legea polarizdrii - explic[ aparifia extremiti]ilor cefalice
gi caudale, care au evoluat treptat in filogenez[, astfei incAt
pdn[ la om au devenit tot mai complexe.
2. Factorii de mediu (presiunea apei qi ulterior a aeruiui) au
determinat construclia gi organizarea corpului animalelor
pe principiul simetriei bilaterale. La om simetria bilateralS
este bine reflectatb in stadiile initiale ale dezvoitdrii
4/

emtrrionului, modificAndu-se treptat in cursul evolufiei

uiterioare * astfel incdt corpul uman prezintd asimetria

3.

p1(ilor somatice.
in acelagi timp cu polarizarea gi simetria bilaterali penhu
perfeclionarea funcliei de deplasare, aparc construc{ia
segffienfard sau metamericd a corpuiui. La om metameria
capului gi a merabreior dispare compiet (proces evolutiv),
nivelul hunchiului (coloana
pdstrdndu-se par{ial

Ia

vertebralb, coastele).

Lllterior dezvoltarea istorica a individului s-a rcaTizat ffeptat

sub influenfa mai muitor factori determinanli:
vrala terestrd qi ortostatismul;

dezv'oltarea mare
simt;

a encefalului gi specializarca organelor

de

aparilia lirnbajului afiiculat, viata socialE etc.

incepdnd de la pegtii erei primare gi pAnd la omr;l erei
cr,raternare s-au petrecut o serie de ,,eliber6ri sriccesive" qi anlrm.e:
ale corpului in intregime in rapofi cu elementul iichid (apa), a
capului in raport cu solul gi a mAinii in rapori cu ,,Inasca. fbcial6".

Succint6 incursiune in paleoantropologie

Paleontologii cautd qi studiazd fosile umane, preumane qi
anirnaie pentru a rdspunde la intrebdri privind originea qi evolufia
uman[. De exemplu, in Africa de est s-au glsit fosile ale unor fiinle
umanoide care au tr[it cu mai mult de hei milioane de ani in urmd.
Aceste cercetdri sugereazd data aproximativd cdnd strdmoqii noqtri
au trecut la mersul biped qi au inceput sa-gi foloseasci m0inile qi
creierul. in scopul de a clarihca evolulia omului, paleontologii
folosesc alituri de fosile, informalii geologice despre succesiunea
perioadelor Terrei, starea mediului, plantele gi animaleie, existente
in acele timpuri. Cdnd reconstituie trecutril, paleontologii sunt
interesafi qi de comportamentul gi evolulia maimufelor, care sunt ca
gi noi, membre ale ordinului primatelor. Fosilele nu ne pot spune
cine a fost primul hominid, dar analizele moleculare qi biochimice

arata cd fbrma de tranzilie dintle n-raimuf6 qi om a apdrut in

Miocenul Tdrziu (acum 5 - 8 milioane de ani)'
Mulajele de t6lpi umane gasite de Leakey 9i white ia Laetoli
qi
in Tanzania urgun1*ni"*zd cd acurn cel pufin 3,7 rniiioane de ani
chiar mai inainte, hominizii erau fiinfe bine adaptate ia

trc

frobabil

biileda.
nosflira
r

ce privegte expiicarea evoluliei un.ane existl dou6

modele mai acceptate. Cu toate cd aceste doui modele sugereazd
linii
stramogi diferili ai genului l{omo, ambeie acceptd c[ cele doua
una din
separate de hominide au existai acum 1 - 3 rnilioane de ani.
,ri* dou6 ciireclii cie eyolu{ie a culminat cti Australopithecus1a
dus
robustus (care a dispanii acum un rniiion de ani), iar ceaialta a
apanit
ari
de
ani
apailia omului rl1odeffr, cleoarece acum 2 rnilioane
htminide cu o capacitate a cutiei #aniene muLt superioarb celei a

in ce*a

australopitecilor.
Sfera rie interes a paleontologilor este compietatd 9i de sr,ldiril
obiceiuriior culturale ?n devenirea lor istoricfi' S-a stabiiit ci primele
obiecte care au ar5tat prezenta unoi'rudimente de civilizaiie (uneite,
obiecte de cult) ciateaia cie i,5 rniiioane - 300.000 de ani 9i aparlin,
probabil, iui F{ofiro ei-ectus. Acesta a. fost primul c.?"re a ?nvalat sd
controleze focui, ceea ce i-a peimis extinderea 9i supraviefuirea
ingheiatelor ierni din legiunile ternperate. Cultura primelor hominide
.J. tr, rnod tradiiionai ngmit6 Faieolitic inferior, sau. epoca timpurie
a pietrei. Acrim 50.000 de ani sau chiar inai clevreme, au apdnti
primele humanoide asem[nf,toare ornului acflia1. Majoritatea
antropologiior sunt de acord cu fapari cd Homo sapiens a evoluat de
la Homo erectus incepand de acum 500.000 de ani. Cuitura atribuitd
iui Homo sapiens s-a-dezvoltat in Paleoliticul mijlociu 9i superior'
se dezbat in continriare dor-ra teorii privind originea oamenilor
modemi. Una, caLe poate fi numitd teoria monofileticd, sugereaz[ ci
oamenii moderni auapaiut intr-o singura parte a Lumii vechi (Asia
gi mai recent Africa au fost desemnate ca locuri de origine), iar de
ui"i s-au r6sp6ndit in alte pir{i ale Lumii vechi. Merita sd
"i
semnalam faptul c6 pe teritoriui Americii (Lumea Nou6) s-au g6sit
numai fosile de Homo sapiens, fbr[ verigile anterioare. Ipoteza cea
mai plauzibilb este c[ oamenii au migrat in Lumea Noub trecAnd
49

48

-:

p."tT g faqie de p5.ma't ce rega siberia de Alasca

in teritoriur
al strarnto'ii Bering, intr-o perioacr6 sifuatd aproximativ actual
acum
20.000 de ani cAnd nivelul oceanelor era mult
mai icdzut.
. Antropologii care se ocup' de domeniur primateror se numesc
primatologi' speciile de primaie sunt obse.ate
de ei ataf ?n naturi
c6t qi in laborator. cer mai popurar subiect de
sfudiu ai ror este
cimpa*zeul, care are ?n comun cu omul nu nnmai
aspecful fizic gi
uneie obiceiuri, ci gi grupele sanguine qi patorogia.
ordinur
primatelor este subdivizat in iioua subordine: piosimieni
qi

mandibula cu menton, arcade divergente in V, eiiberarea

iirnbii contribuind la dezvoltarea limba.iului articulat;
- arcade dentare scurte, din{i rnai mici, canini retragi, rar

diastem6;

- encefalul: strlicfura mai fini, dezvoilarea Sl{C, rnai mrilte

circumvoiuliuni (mai conturate);
- pieie aproape glabr6;
- asimetrii: mAna dreapta ca urmare a preclominen{ei
emisferei cereLrraie stAngi (10-25% din copii sunt stAngaci).

Antropoide.

Pornind de

ia sfudiul primatelor, antropologii incearcd

ei pot.sa-gi imagineze cum ardtau stramoqii nogtri preistorici.

Ei au
ajuns la cAteva concluzii:
- creierul uman este organul cel mai complex, in special
cortexul cerebral;
- spre deosebire de primate la care femelele au o anurnitE
perioadf, de reproducere, oamenii se pot
reproduce in tot
rimpul anului;
- o altb caracteristicd uman[ este copiliria prelungitd;
- multe din manifestf,r'ile umane sunt invdiate
qi existx
paternuri culturale;
- caracteristicile umane sunt vorbirea, limbajur si'rbolic
ai
foiosirea uneltelor pentru a face alte unelte.
La om intdlnim cdteva trds[furi arhaice, qi
- pentadactilie, plantigrad (nesp eeializat), anume:
- organe rudimentare (apendice, Tuberculum Darwini),
- atavisme (hirsutism, pdr l6nos, rudiment coad6).
Dintre tr6sdturile caracteristice omului amintim:
- craniu mai boltit, {iunte inaltl, calota inaltd;
- muqchii cefei, masticatori mai pufin dezvoltafi, reducerea
bofului;
- poziyia caplcoloand: deplasare anterioard a gdurii
occipitalului;
- proeminarea nasului in relieful fefei;
50

Fe

sd_

descopere ca-re sunt caracteristicile specific

umane-in opozi{ie cu
cele care ar putea aparfine primatelor. cu ajutorur
u""uiorlnrorrnalii

teritoriul Rorndniei au fost marcate citeva dovezi ale

antropogenezei, dintre care amintim:

1921* Ohaba-Ponor: falang[ de F{omo neanderthai (St, Gaal);
1937 Cioctrovina: caloti de femeie cu oase de l.;rsus spaeleus
(Rainer, Sirnionescu - CrO-fulagnon);

*
a

- Bugiulegti - C.S. Nicola"escu Fiopgcr 9i D.t\.

* cuLlura,,osteodolttocheraticii"
(Olduvai), femr,lr, tibie
pe acest
austraiopitecilor
existenfei
ipoteza
la
care conduc
i950*1965

Plopqor

*
s

teritoriu (1981);
1962 * La Adarn (Tulcea) * moiar supeiiol' cu faund., industrie
care demonstreazb o legaturb intre Horno sapiens gi Neanderthai
(Oiga Necrasov);
1967 - C. Riqcu{ia - urrne de om paleoiitic in pegtera Ciurului Izbuc; 1974 - anteneanderthai-ghefarul Vdrtop; 1975 - pegtera
Ribicioara - schelet de femeie, unnare a unu-i ritual, gramri
rupeshe (Homo sapiens fossilis).

5l

Nofiuni de paleopatoiogie
Patologia este la fer de veche ca gi omul.
s-a dernonstrat, de
exemplu, cd ceie rnai-vechi tulburiri pe
care ie cunogtea omur fosir
erau cariile dentare. Fe ld'gi carii, nea'ciertaiienii
iaai prezentau
fbrS indoiali dureri reumatice qi fi'acfuri
osoase. nat"ofa:toiogia a
ardtat c5 malfo*nafiiie congenitare
erau cunoscute de vecirii egipteni
gi de romani. Acest rucru eite confirmat
de studiul mumiilor. Astfel
in Egipt s-a gd.sit o mumie anencefaricd. Existen{a
malformaiiilor
este susfinutd gi de- faptul ca prinhe statuile
egipiene se ?ntarnesc
pitici gi creti*i. Inflamafiile obignuite aie oaselor
erau frecvenie la
toate populatiile neoritice, unele scrrelete
aratd cd. tubercuroza
coloanei vertebrale era cunoscuti de vechile
populalii euroasiatice,
cdt gi de indienii din America precolumbiand. printre
date de. paleopatorogie care au imbog'tit istorianumeroasere
medicinei,
descoperirea c6 sifilisur este o afecliune
roarte veche o",rfa un loc
important' in afard cle toate acestea ri"olri paleopatoro_eiei
ne ofer6 o
cale de cunoaqtere a conditiilor de mecriu
?n care se dezvortau
vechile.- populalii. se pot trage concruzii
privitoare la influenta
condiliilor de mediu.urrp.r?. ,anatalii indivizilor
irrrt ;il;;ii.
studiui antropologic al vechilor populalii poate
de asernenea of'eri
elemente noi pentru istoria pru.ii.ilo,
me-dico-chi*rgi""r.. Astfel
cdteva observafii fEcute usupiu scheletelor
pareoliticeiu clnous
ta
"g"nu.ur,
ipoteza ci neandertalienii erau
,,chirutgi'i prir.pui."Tn
ur-.:l: activitdfii chirurgicale devin totugi rnai numlroase
abia in
neoiitic' Este perioada in care sunt descoperite
gi primele trepanafii
craniene. Aceste intervenfii extrem de grele
,onriituruu p*uuuii o
solufie extremS pentru bolnavii cu cefaiee putemic[,
conwlsii sau
compresiuni consecutive traumatismeror.
Trep unugiu s-a forosit
rnultd vreme, din neoritic p6n[ ?n primur
mileniu ar'ereinoastre gi
era cunoscut[ de toate populaliile lumii.
uneori trepanaliiie aveau
caracter ritual. in aceste irnprejuriri, din peretele
craniului se scoteau
amulete discoidale, care, dupi cdt se p*r",
folosite de adeplii
cultului solar sau lunar. Este surpriniator faptur
"ruu
cd uneori aceste
intervenfii efectuate in condilii rudimentare
se vindecau. pentru a
inlelege sernnificalia acestor observalii este
deajuns s6 reamintim c6
52

in secolul trecut fiecare intervenlie de acest tip

ir-isemna rnoartea

bolnar,'ului.

Stildiul scheleteior gi in special al oaselor lungi ne ofer6

posibilitatea de a incadra popuialia studiatb in concliiiile perioadei

iespective. Acest lucu; este posibil datoritd faptului c6 dimensiunile
qi structura schelefiilui reflect[ condifiile respective. Totuqi,
inr.rtuttu de a lAmuli viala unei colectivitdli prin stridiui scheietelor
s-a fEcut de puline oli, deoarece interpretarea materialului uman este
foace grea gi impune muite rezelve.
Tot studiul scheietelor a impils gi ccnstatarea cd omul a fost
canibal o male parte ciin istoria sa. Se pare cf, prirnii canibali a'; fast
austraiopitecii, La unii pitecanllopi din Java 9i China s-au gisit
cranii separate intenlionat de resfui scheletului, ceea ee, dup6 uiiii
autcri ar h o dovad[ de canibalism. Canibaiismul ela un fenornen
obiqnuit printre neandertalieni. Scheleteie lor de la Krapina sunt
atit de fi'agrnentate incdt spargefea intenlionatl a oaselol este
neindoielnic*.
Difomrita{i qi abcese ale oaselol eum. sunt ceie caluate eie
sifilis, tuberculoz6, yaws {ftambesia), osteornielitd, poiiornielitS,
lepra etc. sunt singurele tipuri de boli infeclioase care pot fi
depistate. Pind gi in cazLiri ca acestea, existb incertitudini: patologii
au inci dezbateri pe tema sifilisului - ci aceasta ar lt fost o boa16
descoperilE pe continentui american 9i adusi in Europa pentrr.i piima
oard de echipajul iui Columb sar: cd originile ei sunt mlilt mai vechi
gi
{Kerley qi Bass 1967:640-642). Artrita, cariile dentare, rahitisrnui
sau
de
oase
funclie
multe alte boli pot fi de asemenea stabilite in
rdm[qife din schelet.
natural sau
Jesuturile moi aie mumiiior conservate in mod
artiflciai ne pot spune multe despre bolile infeclioase' Dupd studiile
mai vechi efectuate asupra mumiilor egiptene prin intenneciiul unor
iehnici relativ primitive, aceastd abordare a fost abandonat[.
Cockburrr a punctat de curdnd necesitatea unor studii noi,
evidenliind tipul de dovezi care trebuie investigate (cockburn
1971:53) ca o consecin!1 a tehnicilor histoiogice imbunStdlite. cea
mai nouf, tehnicd de aualiza a bolilor omului strlvechi constl in
ultizarea rnateriei din fecale (coprolili) care, odatd reconstituitf,
53

ofera informatii extrem de valoroase^despre.

prezenfa sau absenfa
viermiror intestinari.
informafii
interesante
despre dieta alime ntard-c"n*ritii",.,"J'ou,
^qispeciar
a acesror oamenl, in
despre cerearele
gi seminiele pe care
i" .onru*u,
paleopatologiir.

fotor"r",
"..rri"ilt";
are oameniror iceror
i*"si"n; o"r*nui. f. ..r."rirr, vremuri
oamenilor, inscripliiti
p" ,rp"*.i p,=.u,i-;;;;i, figurire
9"
ceramica' in ceea ce priveqie
gi
ouri*ai'.';;;;;#'rl'ui piaka
iucrdrile rnedicaie
,rrrnt*,
de asemenea, de manifeffi;
cum ar fi: picturire rupesrre-

qi

ffJi#:|;este

iit".irl-ii*prrri i-uu oou.ai,

arn_

aproape imposibil

ra"n*

rig*'i.

.;.

r"rositoare,
oo,, unu*,

Intorc'ndu_ne Ia materialele
de_ nafurd osoas6,
descoperite in aceste
,,rdniie,,
oase rle dezvxtuie aspecte
cum
canibatismur, rdzboaie*
ar fi
"i
ruo utt.'lrplli* ale viegii'J
de exemplu, puncteazd
pri.,iil-,c.r.uniiie peruviene
"iiri.wers,
iaptur cd pe unere dintre11ry.i
u.*rt.u au rost descoperite p6n5 gi anume
de fracturi de folnd rotund6,
la o duzi''
pierre, care erau descoperite Or"*r"r* probabil de lovituri de
;J;;;; arafuri de cadavre ia roc,i
inmor-rndntdrii (Welts'
rqoq,igi'";i

r.'indecaserddestulde;in;;"n;'^3,":r*iJ"*ff

Jffi#;te, i:;::_;;_::T::rr:;

constituia de fapt
desi durereoasr, nu era
neaparat letald. o fractur'
:^ TTa
mutt
mai
gravd s-a dovedit a
cauzatd de folosirea pe
"raniani
fi
de anna
,,v post
arma a unei
PUD! uE
r
scoici (ghioacd) cu
colfuri ur"u1it".""-q
$ase
De$i rdnile provocate
de arme
^
rrecvente
depistate
$i amplasarea tor
jd,n. raporldm si ra alte
ffiilr3'::i#
irun o'mania.i r'" ungrosax one dezvdtuie

io*. i".:lll

;; ;T#i::X,ilH:,,?fft
,. *il1,
rr':-:lfi:"ffi: l,TXl' "'

nunai nu"i.i, o'

"
cdreia piciorul
este luxat. o
de alunecarea peste
o piah'

a*tu,.a,";;#r-T:::'il#ftiTJ-;jTn:
ur"*"n.u ,ure

n;;;;;lfirfor"r.n,

",
o"*"rio*"nsiuni.
fracturd A;.nist3ti l" ir*;;Anhrilewets

aceastf,
interpreteazd
unglo_raxone ca
rezultdnd din impiedica.i
foarte dure. incaitdmintea;;;uil";#'01*, de cdz[ruii pe suprafefe
s[ confribuie Ia acesre
clzdhrri frecvente. ap..iti""^
rrs,rrr' r"",
urrur ilJ#,
rractun asociate ale brafelor,

rr".*ni.;;i:

54

la

aproximativ 2,5 cm deasupra incheieturii a dus la confirmarea

ipotezei, din moment ce o astfel de ran6 putea fi produsd cloar dacd
irnpacful cizdturii ar fi fost atenuat, victima ,,aGriz6nd" pe brafe
(Welis 1964:51-52).
Dacd vom compa'a aceste fi'acfuri angro-saxone cu cele are
nubieniior egipteni ies la iveal5. formele difeiite de manifestare ale
acestora inclusiv cele de natur* culturald. printre egipteni, fracturile
membrelor inferioare eraui mult rnai pulin intalnite ilecat la anglosaxoni, dintr-o serie de 6000 de schelete aceste fracturi ninc
prezente doar la aproximativ l0%. wells este de pdrere
c6 aceastd
fi'ecvenfd redusf, ?n comparaiie cu cea a femierilor angio-saxoni
indicd faptui cd suplafefeie de p[m6nt din Egipt erau "mult rnai
netede qi moi, fiind mult mai greu pentru cei neaienli sd se
impieciice
precum gi faptul cb cei care c6i6to'eau neincalfali, in picioarele
goale, erau mult mai ,,siguri" pq propriile picioar.e decdt
cei incillali
cu pantofi grei qi incomozi. in schimir vdirmSri ale membreioi"
superioare au fost gisite in procent de 30% la r6m6qitele osoase
ale
nubienilor. Dar, sple ceosebire de anglo-saxoni, majoritatea nu sunt
fracturi ale incheiehrrilor, ci rupturi sau r6ni pe brale de genui celor
cafe ar puteau fi provocate atunci c6nd victima s-ar fi apSrat cu
bralele impotriva unei lovihrri
lintite spre cap. Acesie fractuii, spune
Wells, ,,ne indicb temperame*tul fuitunos, irascibil gi agresiv al
birbafilor din acea societate, acegtia agresAndu-qi foarte di soliile,
acest lucru implicand fbptul cd femeile aveau fn generai un statut
foarte prost. Mumia ur-rei fete tinere prezintd semne c6 ambele brafe
i-au fost pur gi simplu sfxramate astfel. craniul acesteia fusese
zdrobit de o loviturd. foarte puternicb, cdnd eforturile ei de a-gi
proteja capul au equat. Motir,ul acestei agresiuni l-ar fi putut
constitui fapful cd, ?n acel moment, era ins6rcinat6 cle 4-5 luni.',
(Wells 1964:53).
Informafii despre bolile oamenilor din vechime qi aclaptarea
.Ior la mediu
pot fi obfinute qi prin observarea comportamentului
(vdndtoarea qi obiceitirile tribale) grupdrilor de Bttshien din
Africa
de sud sau a aborigienilor din Australia. cu toate acestea, polunin
ne avertizeazd cd oamenii primitivi contemporani nu trebuie luali
drept exemplu de ,,supraviefuitori ai celor di' vechime" degi
,,se
55

u
{i,
\ii:'

:;,

poate afinna cu rleslulS certitudine c[ achralii oameni primitivi

trdiesc in condifii mult mai asemdn[toare cu cele strdvechi clbcat cele
ale comunitdiilor moderne, iar,,tiparul" bolilor lor este probabil rnult
mai asemSnaror oamenilor primitivi din vechime dicdt al celor
modemi" (Polunin 1967 :7e.
Poate cea mai imirorlantd co*cruzie care reise din aceste
sfudii, in pl'ezenla altor dovezi crim ar fi tr[sdturile genelor
virugilor, esre ca multe din boiile noastre din prezent n-au existat 9i
la
populafiile din trecut gi cd ,,spectml bolilor care au
afectatomul de_a
lungr-rl evolutei sale a fost muli mai redus decit
al celor cu care s-a
confruntat din cele mai vechi rimpuri." (Black 1975:515).
Acest
iucru nu vrea sd insernne cE omul str'Evechi ai fi fost inai
sf,nrtos
decat cel modern, ci mai degrabi opusul. Bolile
de care suferea omur
primitiv erau provocate de o gamd mai pulin variatd de vi*r$i
patogeni sau de factori ai mediului. De eximpiu po.iarui,
rujeola,
varioia, hoiera, oreionul, variceia nu existau probabiiin
vechime.
Cockbrun (1971), printre al1ii, a fbcut un rezumai al
.
doveziior oare au dus ia aceast6 conciuzie. fu{ulte infecfii,
spune er,
ne^cesiti o populafie-gazdd, minimd pentru a rezista
in iimpl agadar
infeclia dispare cu timpul daca popuialia unei cornunitdfi
scacie sub
un_ anumit prag. Pentru aceie boli in care
di'ersele stadii ale
infecliilor sunt foarte scurte, este necesard transmiterea agenlilor
care provoaci boala de la o gazd| ra arta, menlinerea
bolii activa
necesita un numar mare de persoane sensibiie oare
s6 intrefina
re{eaua de transmitere. Boiile enumerate
paragraful anterior se
numdr[ printre cele din categoria aceasta. in
in uur.niu unei popula]ii
suficient de mare care s6 intrelind releaua de transmitere,
orice boald
de acest gen, care este introdusd la un moment dat,
se va dezvolta

unndndu-gi traseul gi apoi va d.ispare.

In

vremurile preistorice, populaliile de v6n6tori

qi

de

fo-rmafiune tribald erau foarte mici, gmp5ri de 200,

maxim 300 de

persoane. Aceste populafii erau murt prea

mici s6 constituie
rezervoare pentru menlinerea gi propagarea bolilor
infectioase din
genui celor descrise. Din punitui o. vedere ar ,*irt.n1"i
qi
supravief*irii patogeniior, este nevoie de un alt patogen,
unui care s6
poat[ supraviefui foarte mult timp pdnd cdnd apari
o noud gazdFt.
56

prin urmare, acei patogeni care pot sl

,,Seleclia naftrrald va favoriza,
continrie
existe intr-o reiafie iniiial[ cu gazda 1or qi care pot sd-$i
pulin numeroasd
existenla in absenla gazdei lor. intr-o populalie rnai
rapid 9i
rdspdndeqte
se
care
pojarul,
nu exista infeciii pt*tutn

epidemic^
inunizeazd. o majoiitate a popula{iei i'tr-un singur val
inra pot exista olt.1" pr*.um febra tifoidd, dizenteria ameobic6,
pentru
pinta, trachcmul sau lepra in care gazda ramdne infectatS
qi
chistui
iungi p"rioade de timp sau precum malaria, frlartoza
niaatic unde infeclia nu numai c6 persistd mai mult timp asupra
post de
gazdeiprincipale, iiar dispu'e gi de o gazdd intermediari pe
.r"r.toot suplimentai" {Cockburn 197 I :50)'
Sinltatea populaliiicr tribaie este afectata iil mod pozitiv de
in
obiceiurile lor nornade; acest tip de populafie, pulin numeroasd 9i
din
perpetua mi$care este muir mai pulin probabil sd se reinfecteze
stabilitd
bine
fecale sau alte rimdqiie decat o populaiie numeloasd 9i
si fie
unde, o dat[ ce infeclia este instalatd, este aptoape imposibitr
eradicatE, decAt prin practicile sanitare cele rnai moderyre'
in rnod .iuOut, invenlia agriculturii pare s[ fi adus cea rnai
de care
mare contribuiie la multiplicarea 9i fiefi,enfa aparifiei bolilol
sufer' omul. Dlip[ ru* u spus Neei ,,clezvoitalea civilizatiei a
constifitit o loviiurX grea pentru sdnltatea omului de pe urma cdreia
foarte mari
acesta inc6 se refacJ' (Neei 1970:818). Degi proviziile
fenomenul
(inclusiv
de mancare pe care le-a fumizat agricultura
acest
populafie'
domesticirii animalelor) au dus la cregteri masive de
ai
lucru s-a plodus numai cu preful unei explozii a boiilor infeclioase
datorat
este
luclu
caror numar gi diversitate a crescut rapid. Acest
parlial faptului ca populaiiile mari fumizeaz| rezelvoare de infeclii
,ur. nu pot exista in cazul populaliilor restranse. Asocieiea cu
la
animale domestice po*t. .o',uiitui un ait factor care a contribuit
r[spfindirea noilor infeclii qi patogeni' Dupd cum puncteaz1
Cockburn, vir-'sul varioiei este ioarte simiiar cu cel ai variceiei,
vintstil care provoaci pojarul aparline aceiuiaqi gmp de vimEi din

carefacpartevirusuldistemperpentrucdiniqirinderpestpentru
vaci, iar virus*l gripei este foarte isernindtor cu un virus descoperit

gi problema
la porci (Cockbuin'1g71:51). Din nou, ,,viala domestica
in mod
salubritalii qi cea sanit6r6 a comunitalilor sedentare au sporit
5'7

srglu rata parazit1rii gi ocaziire de reinfectare

repetatd sau
r qis,igi.
contrastur dintre populafiiie nornade cele
sedentare in ceea
;i
ce priveqte bolile
contaminare din reziduurile umane" (Underwo"o

infecfioase potenfiare uu du, ru ,p""uiu1ii

privind
uirele aspecte demografice. b.-u'lungui
istoriei ritm*l slab de
cregtere a popurafiei gioburui a fost
expricat cer mai aes prrntr_o
mortalitate infanrilE ridicatd. Deqi cercer'rire
asupra fopulaliilor
nomade au sugerat de asemen ea
o
rata ridicati a 'mortaritalii
infantile, aceasta nu constituie in mod
ourigatoil .*s.,la. N*.r,
trdgind coircluzii din cercetdrile efechrate
"
asupra indieniior
Xavante,
Makiritare gi yanomarno din bazinul
Amazonurui, este de pbrere cd
rata scdzutd de creqtere a populaliei globului
unr.rioaff iirvent[rii
agriculturii ,,ru era oatorata 'inili"ar
borilor
infec{ioase sau
paruzililor.' 'Am des.coperit ci omul primitir
i"
;;";;ii
*"iir*rrr*,"
de factori moderni, irdind in
de densitate sc'zutd a

popuiafiei se poate ,,bucura" de o "onoi1'

bund stare a sanbtdlii gi rate medii
ale morlalitdtii infantile degi acestea
nu pot echivaia cu cele din
prezent" (Neel 1970:gl6). Neel este
de pbrere cd echilibrul omului
impreun[ cu resursele mediul*i ctin cure
fu.. p*rt" ;" i;;; il;relinure
de diferite manifestdri curtwale,
in speciui tuu,r"ril* ,**uui*, ru.ruti*
preiungiti, avorhrri, uciderea nou-'iscu1ilor
etc. care combi;#;
redus efectiv rata
ta un cofit o dat6
+-!-'uni r*..r
iTilir"fil
1970:816). La aceastd
listf, Bates mai idauga
pe care batdriile qi r5zboaiele
r-au awt asupra oameniior primitivi
este uqor de observat gi aceste
conflicte au influeniat in-moievioent
demografia" (M. Bates 1959:72).
cu aparilia economi'or de tip agraf
. dens
. odatd
,,colnunit'ti umane
populate s-ar fi putur dovedt'#-;i;;"iJ'oJt.*r,.,.
3{.
bolilor infeclioase ca un mijloc primar
de control qi rnodificare
demografic'" (UnderwooO tbzs:.1).
Informafiil; ;;;;;Jnr" ut,
lui.Foster pentru satul de
!6ra'i r.iniinttan di' Mexic, vine in
sprijinul concluziilor rui underwooo.
Rutu efectivd u nutuiitap .rt*
de un copil la aproximativ doi ani p;;*
femeile aflate la vdrsta
fertili' in.ceea ce priveqte rata natalitdlii
a copiilor care se nasc morti
se ridica la 50o/oo conform sondajelor
pdn6 in tnto. i,,n''"1
traditional, tabuurile sexuale au
"r""tuut"
iost puJin*,
avorturile au fost rare iar

i.

"*Jo.*"ll,ur"r*t

fenomenul copiilor ucigi la na$tere nu s-a intAinit aproape deloc.

Criminalitatea, degi fenomen frecvent, se int0lnea mai mult in rAndul
bdrbalilor ial rdzboiul, cu exceplia revoiuliei mexicane de la
incepuful secclului trecut. n-a avut niciun efect semnif,icativ asupra
popuialiei. Insi boiile infeclioase au reprezentat ",marii criminali", in
special fusea conr.uisivd" r,ariola gi bolile gastrointestinale. in cdtiva
ani, la incepuful acestui secoi, pdni la i0% din inireaga populafie
(inclusiv adulfi) a fost eradicatd de boli, in mare parte infeciioase.
De abia incepdnd cu 1940 s-a inregistrat o creqtere a populaliei ?n
TzintzLLntzan pror,,ocatd de apad\ia vaccinuiui impotiva variolei qi
alte rnijloace de imunizale, provizii ile ap6 purb. airtibiotice qi aite
mijloace curative gi de prevenire.
Antropologia a unnd.rit gi isioria inhurndrilor rituale. primele
apar la neandedalieni gi aveaLt un caracter" sporadic. Ele devin
obignuinla in paleoliticui superior. tnhumarea se fbcea fie in pozilia
?ntinsd, fie chircitd., pe cireapta sau pe stdnga. in epoca bronzului
apare incinerarea, care ia strimoqii nogtri clin aria geto-dacicd devine
ritualui' funerar preciominant. fuiorlii erau arsi pe ruguli, uneori
impreun6 cr: cAteva aniinale, cenu$a fiini ciepusd in ume qi apoi
ingropatd. Uneori umele sr"mt ?ngropate in locuri speciale, numite
c6mpuri de ume funerare. Mai tdrziu s-a revenit la inhumarea pe
spate.

In

la identificarea scheletelor, cunoagterea

antropologicd poate determina sexul, vArsta, starea de sin6tate.
accidente, suprasolicitiri gi alte date despre persoana respectir'6.
Reconstituirea face posibila trasarea reversibilb a jaloanelor
criminaiistic[,

desfbqur6rii unor evenimente treci:te.

58

59

l-

CAPITOLUL 4
AI{TR.OPOIOGIE FIZIOLOGICA

/
/
/

ontogeneza (cregterea qi dervoltarea individutrui urnan);

aritropologie auxologic5;
diferen$ierea sexuald"

Ontogeneua {cre$terea $i dezvoltarea individului

uman)
Ontogemeza (grec.: ontos ,,tndivid", genesis ,,nagtere") cuprinde toate transformirile gi diferenfierile pe care le sufeld o fiin{6
de la ?nceputul siu ca celuld fecundat[, pdn[ la incetarea existenlei
sale.

in cercurile biologilor se afirmb ca fiind o lege a dezvoitirii, o

faimoasd gi oarecum bombasticl enuntare: ,,Ontogenia repetd
filogenia". Aceasta inseamni cE ontogenia (dezvoltarea individului)
repetd hiogenia (istoria evoluliei speciilor). Primii embrioiogi a,u
sesizat in dezvoltarea embrionului qi a fetusului istoria stadiilor de
evolulie a speciilor. De exemplu, fetusul dezvolti o coad6 gi chiar
structuri care sunt considerate a fi branhiale. In fapt, fetusui tin'rpuriu
al unui om este practic de nedistins de al altor vertebrate.
Bineinfeles cd fehrsul nu mai trece exact prin toate fazele de
evolufie ale speciilor; stadiile timpurii de dezvoltare sunt cele
conservative qi s-au schimbat foarte pulin de-a lungul timpului.
Majoritatea specializirilor apar mai tirziu in dezvoltarea fetaid pi.
multe sunt rezultatul alteririi modelului de creqtere. Adoif Schultz
scria: ,,Toate inovafiile evoluliei achizilionate de adulli se datoresc
in principal unor alteriri in unul din detaliile complicate ale creqterii
qi dezvolt6rii. Astfei, specializdrile nu devin reguld in dezvoltarea de
mai tArziu dacd nu au fost prezente in stadiile timpurii de evolulie
ale speciilor."
Atingerea stadiului adult impune trecerea succesivi prin stadii
de creqtere gi dezvoltare intrauterine, din momentul concepliei pAnd
la naqtere, gi extrauterine pe o perioadd de aproximativ 20 de ani din
60

treptelor qi
evolufia uman6. Ontogeneza cuprinde deci succesiunea
este ansamblui ciclului de
i*rioiO"tor de creqtere $i diferentiere;
iuofai* al unui organism din momentul fecundarii 9i fcrrmdrii
,igo*fri 9i p6n[ in itadiul de adult capabil de reproducere (dup6
uriii u.rto.i, intre zigot gi nr.oartea biologicl). Ea este rezultatul
iu"torito, genetici qi epigenetici (legat de organism qi de factorii
ecologici)'

viafa unui individ poate

fi

divizat' ?n cf,teva peri*nde'.

perioada preembrionard, prenatald, postnatal6'

'

peiioads preernbrianat

it se desf6qoar-6 ?n organismul

genitorilor parentali gi constd ?n spetmatogenezd qi ovogenezd'

" periiada prenatatd (viala intrauterind) cuprinde la r6ndutr ei
doui subperioade ramificate ?n r-nai mutrte etape fiecare: subperioada
embrionird (0_3 luni) qi cea fetald (3-g luni). cu etapeie
printl-o
corespunz[t oare. su b p er i o a d a e m b r i ona r d se caracteri zeaz6
suitd de etape in iare au loc procese de citogenezb (geneza
(.geneza
ceiulelor), hiitoge*eze {geneze. iesufurilor), organogenezd
fecundaiia,
Cele cinci etape a1e acestei subperioacle sunt:
"rguneloij.
gano Seneze'
q
se gmeatarea, b lastul a!ia, gastrrii ali a i or
loilelot embrionare
derivatele
In organog enezd se der-r'olt6
astfel:

din ectoblast se dezvoltl: lesutui nervos qi epidermul;

din mezobiast rezult*: scheletui, mugchii, lesutul conjunctiv'
aparahrl circulator gi aparatul renal;
- din endoblast apar: glandele digestive, mucoasa digestiv[ 9i
mucoasa resPiratorie.
in aceast[ perioada se poate face simlita influenfa factorilor
teratogeni (eare determinb aparilia maiforma{iilor): medicamente,
bacterii, etc.
radiaiii,
'in virusuri,
subperioada fetald are loc definirea cornpletd a structurilor
qi diferenfieiea funclionirii organelor, a ciror activitate se instaleazb
progresiv. Sistemul nel-vos 9i aparatul genital ^ continud
l.girrog"rr" za, la nivelul Linor organe se produce diferenlierea
,"lrrlu.a, iar acest timp se catacteilzeazd prin cregterea organelor.
bt

Periocds postnatald se ?ntinde de la nagtere p6n[ la sfArgitul

acesteia se diferenliazd mai multe intervale pe
care le vom denurni v6rste.
Vfrrst{t copildriei (0-14 ani) cu mai multe etape:
- copil rnic (0-3 ani) di' care, nou ndscut (0-3b ziie) 9i sugar (30

viefii. gi in cadrul

ziie-i

an);

copil pregcoiar

(3

-6 ani),

etapE. care ?ncepe

eu aparilia dinlilor
dinfi

de lapte gi se inchide adatFi cu aparilia primiior

*
-

pennanenfi;
copii gcoiar {5-10 ani), etap6 ce corespunde cregterii capacitdlii

de cunoagtere;

copil, mare (pubeitatea, t0_14 ani), etapd ce corespunde

transformirilor somatosexuale.
Vfrrsts tinere{ii (1+-24 ani) cu doud etape:
adolescent (14-18 ani);
t6-n6r (18-24 ani).
Vfrrsta sdultd {24-7A ani) cu unndtoarele etape:
adult t6,nFx (24-35 ani);
adult mafur (35-60 ani);
adult vdrstnic (6G-70 ani).
Yfrrsta bdtrfrneyii (peste 70 ani) avind gi ea cAteva etaprs;

bitran (7G-90 ani);

senescent (80*90 ani);

longeviv (peste 90 ani).

Dintre aceste etape ale dezvoltdrii omului pubertatea

este

foarte importantb gi necesitE o atenlie deosebiti. Ea

este marcatd de
doud fenomene remarcabile: accele:rayia qi neotenia.
^ Accelera{ia este fenomenul bioiogic constatat in prezent, conform cdruia generalia actuard, .o,"purutlu cu generafiile
trecute inregistreaza un spor de inrllime gi greutate.
Astfer ra noi in !ar6, cornparativ cu perioada 1930-1940 se constatf, o
creqtere *"ai. a inii,timii.baiefilor cuprinsd intre l2-14 cm, iar a fetelor intre i0_12 cm.
Explicalia acestui fenomen este incd destui de controversati,
dar
majoritatea autorilor admit implicarea a trei factori:
alimentalia
cantitativ superioard, mai bogatd in proteine, urbanizarea
qi factorii
genetici' in ultimui timp s-! dovedit cd melatonina
secretat[ de
62

roi in cregtere este produsb in cantitate mai mare in

condiliile influenlei luminii, pe o perioadi de tirnp mai lungd.
epifrz6, cn

CorelAnd aceasta cu tirnpul aciiv din 24 de ore, cane incontestabil a

sporit comparativ cu deceniile trecute rezultd o posibilS condilionare

a unei secre{ii de melatonind rnai mari sub incidenla radiafiilor

luminoase artificiaie gi naturale gi implicit, o creqtere a innllimii
generaliei actuale.
l{eotenia este fenomenui biologic de accelerare a rnaturizS.rii
somatosexuale qi de ?ntArziere a maturdrii psihointelecfr,taie, odatd cu
intArzierea maturizdrii sociale (creqterea perioadelor de qcolarizare,
determinatS. de sporirea volumului informalional necesar pentru specialtzar ea in di ferite domeni i). Acc e lerare a maturi zdri i s omatos exi;ale reprezinta o realitate in toatb lumea, vArsta pubertdlii cobor6nd,
comparativ cu deceniile trecute. La noi in !ard, fafl de perioada
i930*1940, pubefiatea ia fete gi bdieii apare cu 1,5 ani mai repede.
in Norvegia pubertatea la fete apSrea \a 11 ani, iar acum apare tra
vArsta de 13-14 ani. klaturizarea psiho-inteiectuall, care ?n uri:rd cu
cdteva decenii se incheia la vArsta de 19*20 in prezent continul pdn5.
la2213 de ani. Aceastd mahtrizare const[ ?n continuarea procesului
de peimeabilizare a sinapsetror sistemuiui nervcs central (Sl'{C), eeea
ce confer* o funclionatritate gi o plasticitate sporitd a structurilor nervoase. Cercetbrile neurologice au dovedit ci odat[ cu incheierea
maturizdrii psiirointelectuale ?ncepe un proces de distrucfie neuronal6 in SNC (aproximativ 10.000-20.000 neuroni zilnic), proces
care continul pind ia moafie gi care este cu atdt mai re<ius cu c0t
activitatea fizicd gi psihicd sunt mai intense.
Acceleralia gi neotenia dovedesc faptul cd specia urnand
achraii, Homo Sapiens Sapiens este in continub evolufie spre alte
forme hominiene mai evolu-ate. In acest sens, marele antropolog
Teiihard de Chardin prefigureazI in viitor o noud fonnd uman[,
Homo Sapientissimus, cu caiitdii net superioare, de naturi sE
dovedeascd dialectica evolu{iei gi dep[girea,,minusurilor" acfuale.
Un alt intervai irnporta-nt din punct de vedere sociai este vhrsts
adultd sau maturitatea care practic incepe odat[ cu incheierea
pedoadei de cregtere. Ea incepe sub semnul unei uzuri compensate a
organismului. Pdn6la 21 de ani creqterea este progresir'[, ulterior ea
63

fiind pentru un tiilp stabiia. In realitate, fiecare organ qi

fiecare

funclie a orga.nismulni are ciclui sdu de dezvoitare propriu. Unele organe, cum ar fi timusul, involueazi incep6nd de la pubertate, iar ritrnul de divizirine al celulelor musculare qi nervoase este blocat inc6
de tra naqtere. Putem reline unndtoarele repere temporale orientative:
cregterea irr inillime inceteaz[ 1a21 de ani;
puterea de regenerare a fesutr"uilor intrd in declin vizibii dincoio
de 50 de ani;
capacitdtiie de procreafie inceteazd la 45-5A de ani la femei gi
dincolo de 55-60 de ani la birbafi;

perioada de maxime realiz6ri famiiiale, sociale gi culturale se

sihreazd (statistic vorbind) intre 30 qi 50 de ani;
- insuficienfa presta{iiior sociale devine aparentl la 55-60 de ani
la feneie 9i 6$-55 de ani la birbat (vdrstele de pensionare);
- dincoio de zt5-50 de ani se profileaz[ o patologie incomodl sa.u
ameninldtoare (obezitate, diabet, boli cardiovasculare,
atlerioscieroza qi hipertensiunea afierial[, cancerui, la birbali
hipertrofia de prostati);
- la om se deosebeqte o inteligenld spontanl qi ,,fluid6". care intrd
in declin pe la 30 de ani qi una ,,crisializat[" (legatd de rafionamentul formal gi de inv[fdfurd), care poate progresa inc6
douS decenii sau mai mult in funcfie de antrenamentul
intelectual.
in concluzie, terrnenul de ,,ontogenie" se referd la cregterea gi
dezvoltarea individului. O caracteristicd majorl ?n evolulia primatelor este ldrgirea stadiilor majore aie ciclului vielii, cufll ar fi gestalia,
copil[ria gi durata totald de viafl. Mdrirea acestor perioade, mai ales
ale copilbriei, permite achizilia qi transmiterea multor modele compofiamentale invdlate. Aceastd caracteristicd permite dezvoltarea
cult.rii umane.

61

cresterea se refera la aspectele cantitative (sporirea greutaiii,

a taliei, rnodificiri ale fonnelor corporale cauzate de schimbarea
raportului de marime a diferitelor segmente aie corpului), iar
dizvoltarea cuprinde in plus aspecte calitative, de diferenliere 9i
perfeclionare (mafi[izarea uno{ lesuturi qi organe, fenoinenele de
iegresie a unor lesgturi si organe care involueazd, iesut limfoid timusul) in acelagi timp. Scopul final al acestcr procese este adaptarea la mediul exterior. Cregterea qi dezvoitarea pot fi evidenliate la
toate nivelnrile de organizare ale fiinfei umane: subcelular, celular'
tisular (viscerai), la nivelul organismului ?n ?niregul s[u qi |a nivelui
colectivitdiilor umane. La nivelul grupurilor ulnane' dezvoltarea fizici se caracterizeazl. prin variabilitatea cantitativi a pararnetrilor 9i
prin dispersia valorilor aoestof parametrii ?n jurul unor vaiori rnedii.
Deosebirile rasiale ale creEterii generale tn lungime 9i rnasa
corporal6 constau, dupa schwidetzky (1970), ?n modific6rile de
marime absotrutd atinse in anumite ciase de vdrstd,, in timp ce curbele
de creqtere sunt asem[natoare in desfbgurarea lor. z\stl'ei, panS la
no1r6 ani, pentru toate rasele, se realizeazd 7SYo din stafur6, iar pdnd
ia 15 ani,95%. in cercetarile ef,ectuate de ea pe tipuriie antropologice din rasele mari a constatat cd existi o corelalie evidenta
intre intensitatea st[rii de dezvoltare, statura gi indicele Rohrer.

I.

Legile creEterii gi dezvoltdtii

Legea creSterii inegale si qsimetrice a lesutttrilor Si organelar

chiar segmente
Jesuturi, aparate, sisteme ale organismului 9i
,orporuir se dezvolt6 diferit pentru aceeagi perioadd de timp dat6.
Dezvoltarea rapidd a unor olgane sau iesuturi este inso{it[ de o creqtere mai lentd, o stagnare sau chiar o regresiune a aitor organe 9i
sunt determinate ereditar,
lesuturi. Varialiile de creqtere 9i dezvoltare
mezologici'
da-r sunt infiueniate de cdtre fastorii

.dntropologie auxologicX

2.

Antropologie auxologici ( gr. auxe ,,creStere", logos

,,discurs, studiu') studiazd dezvoltarea individului uman
din perioada intrauterinl pdnl la maturitate.

Ritmul dezvoltarii scade cu varsta (creqterea se inscrie intr-o

curb6 de aspect parabolic). Ritmul dezvoltarii diferitelor organe,
le indeplinesc in
lesuturi depinde de natura gi func{ia pe care acestea
diferitele etape ontogenetice ale vielii.

Legea ritrnului diferit de crestere Si dezvoltare

65

3.

Legea schimbdrii propor"liilor si a

Si pdr{ile sale componente

Dezvoltarea

qi

raporhrilor clintre organisnt

creqterea sunt allometrice,

cefalo-caudal.

4.

iar sensul

este

Legea creqterii Si clezvolrdt,ii dferentsiate pe sexe

Dezvoltarea eelor doud sexe are particularit5li care ie

diferen{iazd (dimorfi sm sexual), Aceste particularit[fi apar incd din
stadiul intrauterin al dezvoltdrii.

i.

Legeo mari.lor alternante tn creStere

Esie vorba despre artemania

in timp ?ntre proces'l

in inillime qi cea
in greutate, intre creqterea toracelui qi mernbrelor inferioare, intre
cregterea diferitelor segmente gi cea a membrelor, altemanta intre
creqterea aclivb a diferitelor segmente qi dezvoltarea organelor
(Barteis gi shatz ?mpar1 vArsta de la 1 ia 2a ani in perioade
alternante de,,irnpiinire" gi,,intindere").
av6.nd in

vedere tendinlele de creqtere predominant in lungime qi in grosime

a

copiluiui, stratz a diferenliat o perioadi a primei rotunjiriintre l-4

ani, o perioadd a primei alungiri ?ntre 5-7 ani, o perioacld a celei de
a
douarotunjiri intre 8-10 ani gi a celei de a doua-alungiri intre l1-i5
ani gi in sfdrqit, perioada celei de a treia rotunjiri intref5-20 ani.

zeller a utilizat criterii fizionomice pentru difereniierea

primei schimb6ri de infbligare la copiii de s-i ani (hecerea de la

varsta pregcolard la vdrsta gcoiar6) qi o perioada a celei de
a doua
schimbd.ri de infrligare int'e etapa de evblutie prepubertarb, pi.nd.Ia
nivelul installrii pubertdlii.
Anumili pediatri nu acceptd evidenla in perioada de 5-7 ani a
unor transformiri morfo-funcfionale care s[ justifice etapizarea lui
zeller, dar este evident ca odat[ cu inceperea apariliei oentlliei oennitive se instaleazd transformiri corpoiale semnidcative: alungirea
extremitelilor, dezvoltarea aparafirlui masticator, diminuarea perne66

aplatizarea secliunii transversale a trunchiului, subimpdrfirea hunchiului

in segmenlul toracal gi abdominal (,,durduliul" si transformd in copilul de gcoald ,,efilat"). Hellbrugge contest6 creqterea infaze caiita-

tiv diferite {1963), fapt evide'fiat insi prin efechrarea pe baza

ntdsur6torilor a unor medii aritmetice care sd niveleze curbele indivi_
duaie (s-a obseruat un spor diferit in tirnp al lungimilor, idiimilor
sau
addncirnilor corporale). Dovacia clinicd a schjmldriior colporale
din
prima perioadd de restmcturare (,,rndsurEtoarea filipinez[')
este posibilitatea aringerii parrilionurui urechii stingi ,u *lnu clreaptd peste
cap.

cre

creqtere gi dezvoitare, de aitemanfa intre cregterea

utilizdnd criterii de apreciere somatoscopica gi

lor de grhsime, formarea unui relief muscuiar mai evident,

Pentru aprecierea e'oiuliei normale sau patologice a

dezvoitdrii somaiice a copilului se folosesc ,.pri. qi criierii
caracteristice comparate la cele standard de v6rstd. De obicei,
ele
sunt specifice populafiei din rAndui cireia copilul lace parte qi
se
diferenliazd in raport de sex gi cle tipui morfologic familiai.
',/aiorile
inregistrate gi prelucrate prin metode transveriale qi iongituclinale

trebuie incadrate ?n procesul generar de acceierare genetici seculard

intainit
generaliile acr.iaie. Tuiburdriie cie cregterie pot fi expresia
_la
unor fulburdri prin exces sau prin deficit (cele mai frecvente flrincl
cele prin deficit). o devialie standarci a taliei de peste g% ?'minus

poate

fi apreciatb

ca o ?nt6rziere a creqterii.

Farticularifxfi ale r*spunsului organismului in cregtere la

ac{iunea factorilor de rnediu
organismul in creEtere are o sensibiiitate crescutd la acfiunea
factorilor de mediu qi aceasta se reflecta in intensitatea reacliilor
9i
calitatea ior diferita falb de cea a adulfului. Reac{iile organismului
hr
dezvoltare au tendinla de generalizare rapicld. Rispunsril la noxe
are
un caracter giobal, organele inrudite genetic sau funclionai reacfiondnd in bioc. Reacliile organisrnurui copiilor trebuie intotdeauna
judecate in funclie de vdrstd gi de sex. Se gtie
c[ i' toate etapere
dezvoltarii, sexul mascuiin este sexul cu ecosensibilitate crescutd.
Homeostazia copilului se menline cu atdt mai greu cu c6t varsta
este
mai mici, deci nerroiie rnetabolice de cregtere sunt mai mari. un
67

reacfioneaz' diferit la
acliunea agenliior patogeni in comparalie cu acelaqi lesut in perioada
creqterii lerite. Factorii de mediu nu acfioneazd mciodat| izolat, ci
intotdeauna in complexe ecologice 9i sociale, avAnd de-a face cu
agresiuni polifactoriaie, muit mai greu de recunoscut;i de tratat.

in plin proces de creEtere intensd

lesut

W. Roux iieosebeqte un comPlex de:

* factori c{e cleterminare ai creqterii Si dezvoltdrii: specifici,
ereditan qi intrinseci. Cercetarile de geneticd a populaliilor
au demonstrat existen{a unor ',genotipuri ar-rxologice" ;i a
unor ,,consiante familiale" ereditare ce pot fi intdlnite ia mai
multe generafii. De aceea o anamnezd minufioasa poate dezvllui date impofiante pentru diagnosticui 9i prognosticui

Dezvoltarea este influenlata 9i de bolile croniee. Toate boliie

cafe influenleazl nivelul oxigennlui la nivel celular vor avea

repercusiuni asupra dezvoltlrii staturo-ponderale a copiilor, in orice
etapd ontogenetica de dezvoltare intervin. Printre aceasta se

enumer6 Uoiite cronice, renale, hepatice, intestinale, cardiace, dar 9i

cele endocrine sau metabolice, precurn 9i bolile genetice care

din
deter:nina perhrrbdri cronice progresive gi1sau definitive pe rineie
organele menlionate anterior'
cu c6t factorii patologioi intervin mai devreme 9i un tirnp
mai in<lelungat in viala copilului, cu at6t influenia lor este mai inare
asupra cregterii;i clezvoltdrii ulterioare a acestuia'

Siferen{ierea sexua}X

auxologic.

ale
factari de reslizare, reprezentali cie preniizele mezologice
nu
c6:
.,gena
spune
cregterii gi dezvoltdrii. Tisserand Perrier
este decdt o potenfiaiitate", factorii mezologici influeniand
ritmul cre;terii umane, determinismul caracterelor morfofizioiogice gi biochimice in devenirea adultuiui'
Dezvoltarea copiilor este influen{atd qi de facfc}ri
mezologici' prinhe care:

.
n
o

mediui geografic si clima;

"

urbanizarea qi condiliile de locuit;

succesiuneaanotimpuriior;

factori sociali, culturali, educalionali, ambianla afectiva'

interni care influenleazl procesele de

creqtere gi dezvoltare amintim:

calacterele care permit oa un indiviC s6 fie definit ca blrbat sau

femeie sau, ?n mod exoeplional, ca intersexuat' O asemenea sisternattzare poate fi facutd 1a. niveluri diferite ale organiz[rii biologice:
cromoiomiai, gonadal, somatic qi alful rnorfologic'
Sexul genetic este cletet'minat de natura gonozotniala a celoi
doi gamefi, cel gonaclic depinde de structura gonadeior: ovare sau
testiiule, iu, r**rl morfologlc se referd la organele genitale interne qi
externe. Strucfura orgun.lo, genitale externe condiiioneazd sexul
1egai.

alimentalia;

Dintr"e factorii

Concep{wl 6e sex" tn sens foarte iarg, prin sex se inleleg tcate

particularitl1ile organismuiui matern;

factori genetici;

factori endocrini;

influenla sisternului nervos'

Drferen{ierea sexawld. Numeroase cercetari de genetica au

ardtat c6itor.i.tl de diferenliere sexuall, de orientare a individului
spre un sex sau altui incepe o datd cu fecundarea' Fiecare gamet
aduce in iecundaiie eleminteie necesare dezvoltirii caractereior
fundamenrale ale fiecalui sex. Aceste eiemente sunt reprezentate de
genele cuprinse ?rr cromozomii de sex.

-omulposedS46decromozomi:44deautozonrigi2cro.

mozomi de sex (gonozorni). Bdrbatul are un complement ctomozomial xY. El reprezint[ astfel sexul hornogametic. Dezvoltarea
nonnald a individului irnplicd cu necesitate prezen{a futuror
cromozomilor.
69

68

cromozomii de sex conditioneazd. dezvoltarea progonadei

spre testicul sau ovar. in absenla unei informafii genetice complete,

progonada nu se va diferentia.

Sexualizarea umanf, este un proces determir-rat genetic qi

endocrin.
Putem vorbi despre o sexualizare plirnar'5, secundard qi
morfologicd caraeterizati prin:
o aparifia caracterelol sexuale primale (organe genitale
interne gi externe);

caractere sexuale secundare, apdrute la pubertate

(pilozitate cu dispozilie diferenliat6 la cele doud sexe,
glande trnamare, menarha, schimbarea vocii, pubarha,
telarha);

la sexul feminin forme gracile, proporlii in general ,.ro_

tunde", la sexul masculin reliefuri osoase proeminente;

e ia sexui feminin
o
o
o
o
o
a
a

7A

memble inferioare mai scurte decdt

trunchiul gi invers la sexul mascuiin;
la sexui ferninin lhlirnea qoldurilor inai mare dec6t cea a
umerilor;i invers ia sexul masculin;
la sexul feminin procent mai mare a fesnfului adipos
comparativ cu cel muscular, invers la sexul masculin;
existenla corpusculului Barr la sexul feminin (cromatina
sexualS) gi chiar a unui co'puscul sexual leucocitar, tot la
femei;
la femei tendinld de rotunjire a orbitelor, frunte dreapt6,
rnandibuli mai mic6, unghiul goniac deschis > 120o;
la femei unghiul inferior al arcadei p,bie'e mai mare ca
cel al bdrba{ilor (aprox, 1l0o ), varful coccisului orientat
sple exterior, fosele iliace rnai largi gi proiectate ?n afard;
ia bbrbali dezvoltarea pronunlati a apendicelui xifoid;
inserlia pirului cranian la barbali este cu golfuri frontale,
la femei gi copii inserlia este concavd; occipital la copii
p[rul este inserat dupd o linie orizontali, la barbali
inserlia este in W, iar la femei prezintd trei vArfuri
inferioare;

"
a
.
F

adipozitatea este dispusd la fernei pe coapse qi qolduri, iar

la barbali predominant in jum[tatea superioard a corpului
(primele trei vertebre cervicale, pe abdomen, etc)
la blrbali caninii sunt mai lungi decdt incisivii laterali, in
tirnp ce ia fernei incisivii laterali sunt mai lungi;

la bdrbali predoinina tipui respirator abdominal, la femei

tipul toracic;
glandele sebacee mai dezvoltate la bbrbali dec6t la femei;
procese psihice difereniiate, frr6 a se putea face ?nsh o
delimitare net6 pentru cele doud sexe.

Dimorflsrnwl sexw{al. Dimorfisrnul sexual este int0init la

toate celulele organismului. Prima dovada c6 embrionul va fi fat[
sau biiat se poate gasi dup6 sdptdmd.na a doua de vialb intrauterin5
ia nivelul celuleior. in celulele ferninine se observf, prezenla unui
mic corpuscul de fonni triungiriular[ sau p]air convexd lipit[ de fala
interni a membranei nucleare. La bEibat acest corpr:scul lipseqte.
Dimorfismul sexual este ?ntdlnit gi in globuleie utt . ,t;n s6nge
periferic. La un nrirn6r lestrdns de leucocite polinucleare se rernarcd
prezenla in citoplasm6 a unui mic corpuscui rotund legat de corpul
nucleului printr-un filament suirlire; este corpusculul sexual
leucocitar.

Originea acestor formafiuni padicuiare gi specifice esre

legatd de structura cromozomiald difelitd a celor cioui sexe. S-a
demonstrat c6 fiecare organism are nevoie de un singur cromozom
X, restul devin heteropicnotici gi constituie cromatina sexualf,.
intrucdt femeia posedd doi cromozomi X, ea va avea gi cromatind
sexualS. Labdrba| care are un singur cromozom X, aceasta rra lipsi.
I-a naqtere cel mai irnporlant element diferer-rtial intre cele
douf, sexe il constituie organeie sexuale gi gonadele. Dimorfismul
somatic este mai pulin evident.
Creqterea gi dezvoltarea prezint6 particuiaritdli pentru fiecare
grupa de vdrstd gi mai ales pentru fiecare sex in parte. Ritmurile
dezvoltSrii frzice qi cel al dezvolt[rii sexuale sunt diferite.
Dimorfismul sexual se manifestd incd din perioada intrauterinl:
greutilile gi dimensiunile corporale ale fefilor de sex masculin sunt
'11

mai mari decAt aiq ceior de sex feminin (copie a dimorfismului

sexual de tip aduit), dar fetila este mai avansatd evolutiv, de exempiu
apariiia nucleelor de osificare este mai avansatf, decdt la b6ieli.
$i in privinla dimensiunilor capnlui gi felei existd un gradient
al creqterii capului superior la bnieli fald de fete ?ncd din primele
faze ale ontogenezei, detemrinat genetic. Acest gradient se rnenline

penku ciimensiunile eefalice gi in timpul puseului pubertar c6nci

dimensiunile corporale sunt mai mari la fete decat la bEieli (dupd
datele Mariei Cristescu 1970, penhu Moldova, degi Goldstein gi
Shutiewolth descriu acest dimorfisrn inversat de sens op,,rs celui
adult gi la nivelui capuiui).

inc[ din 1959, Enbehescu a remarcat c6 la feti{e

ad.ipozitatea
este ceva mai accentuatd decat la bdieli qi are tendinla de a se depune

in

regiunile specific feminine, indeosebi pe coapse. Cele rnai

sernnificative eiernente diferenliale le reprezintd circumferinla
coapsei gi indicele coapsf,-greutate. se pare c[ la feti]e circumferinta
coapsei este deja mai mare decdt la bdiat. De asemenea, inciicele
coapsd-greutate este ceva mai mare la fete decdt la b[ie!i. I-a naqtere,
fetele se deosebesc de blieli gi prin dimensiunile mai inici aie

bazinului gi ale capului.

Un fenomen microevoiutiv observat in uitimul timp, deqi nu
suficient documentat gtiinlihc este anuiarea treptat| a dimorfismului
sexuai probabii ca unnare a modificdrii asemEn[toare penku arnbele
SEXC.

CAPITOI,{]L 5
ANTROPOI,OGIE MBDIC,{LA
antropologie
antropologie
antropologia
antropologia

rnedical6;
geneticX;
demografi c6;
v&rstelor.

Antrcpologia medieaid
Antropologia medicall trateazh un nt-imdr de teme gene;:aie
cafe au atras ateniia antropologiior sociali gi biologi interesali de
problemele ?rnbolndvirii si s6n6iatii ultirnei generalii. In ![rile
occidentale precllm qi ceie in curs de dezvoltare cornportamentul
legat de s6n6tate este percepu'r qi conceput astfel inc6.t s5 promoveze
su,pr.avie{uirea gi inmuliirea rnembriior fieclrei societaiii. $i noi
percepern compo.{tamentul iegat de sbndtate ca pe o feac{ie rational[

(avdnd ?rr vedere viziunea eie ansamblu sau orientarea coglitivd. a

membrilor fieclrui grr"rp) la cauzele perceptibile ale unei boii.
Metoda comparativa a antropologiei ne d[ cea mai buni perspectivd
asupra shucturii gi dinamicii comportamentului legat de sdnState.
Obiectivlrl nostru este de a face o analtzb. de ansamblu a
domeniului antropologiei medicaie, fbrd a ignora sau submina
importanla parfii pur biologice a antropologiei medicale, precum 9i
orientarea iocio-culrurala. Totuqi intre antropologia medicald qi
sociologia medicala exista diferenle vizibiie in ceea ce priveqte
subiectele tratate, cadrul conceptuai qi rnetodele de cercetare qi, prin
urmare, nn existd nici un dubiu privind validitatea studierii lor ca
discipline distincte.

Noul rlomeniu al antropologiei rnedicale

Primul sondaj asupra intereselor in cregtere in domeniul

senAtAFi pentm antropologie (qi alte gtiinfe comportamentale),
publicat in tgs: a fost intitulat ,,Antropologie aplicata in medicini"
72

'73

(caudili

A fost un strdlucit tur de forld dar cu tor entuziasmur

nr-r a tbst suficient si creeze o s'bdisciprinr.
De
abia un deceniu mai tdrziu, c6nd scotch gi-a denumit
un afticor sondaj de amploare ,,Antropologia meclic ai6,, iar paul
a menfionat
tennenui (,,antropologie rnedicald") intr-un articor despre
medicin5
9i sdndtatea publica (scotch 1963a, paul 1963). antropologii
americani au percepui pe deprin impricaliiie
asupra
srndt[fii gi bolilor asupra antropologiei. in acelagi"*rr*tarilo,
an, o iegitimizare
mai profundd a acestei noi suldisciprine a reprezentari
aparilia
1953).

pe.care l-a inspirat,

lucrdrii

Medical Behaviorcr science - gtiinya Mecricard

comportantentard; cere 3000 de lucrdri menlionlte
in bibliografia
acestei cdr,ti au risipit orice dubi' asupra importan{ei
sistemelor
meciicaie pentru antropoiogie.
R.6dXcinile antropologiei medicale

interesul antr-opologilor pentru subiecte

oa

adaptarea, anatomia comparativ', tipare rasiaie,

evolulia,

g.n.ti.A, d*

obicei in departamentele de anatomie. prin oeRlnilie

acegti
antropologi sunt antropologi medicali, din moment
ce
preocupatea.lor pentru bioiogia uman[ se produce
?n paralel
sau chiar intersectdnd interesele mediiilor. un numdr
semnificativ din acest fer de anhopologi sunt de
fapt medici.
Astfel de anhoporogi timpurii, ra fel ca qi cei conternporani
gi-au dedicat foarte mult timp qi aten{ie
unor teme de mare
importan!f, medicald. Hasan qi prasad (1959)
au enumerat o
serie din aceste arii de interes, incrusiv .r.gi*r*u
gi nutrilia,

2'
3'

sau serologie;

interesul traditional etnografic in medicina primitivd,

inclusiv in vrdjitorii gi magie;
migcarea ,,curfurii gi personarit'lii" spre sf'rgitul
anilor 1930
qi 1940 cu acele colabordri dintre psiiliatri
9i antrofoiogi;

1,1

miqcarea sdnAtatii publice intemalionale de dupd ce de-al

doilea rdzboi rnondial.

Antropologie tizicd

Cu mult inainte sE existe ,,cultul" antropoiogilor medicali,

antropologii fiziologi predau gi efectuau cercetdri in gcoli de
medicini, de corela{ie dintre constitufia corporalh gi un numdr
considerabil de boii precllrn artrita, uleerul, anemia sau diabetul.
Studiile antropologice ale cregterii

;i

dezvoltdrii umane sunt de

naturd medical* precum sunt cele de serologie.

Undervu'ood gi aliii a-u incercat s5 aprofundeze ?ntelegerea
proceselor de imbolnivire obseruAnd influenfa evoiuliei urnane
precum gi expunerea diferenliatd a populafiilor afectate de factori

fi: nr.igrarea, colonizarea sau rdsp6ndirea

urbanizdrii (Underrvood 1975:58). Fiennes merge gi rnai departe
argumentAnd ci boala. aga cum se manifestd ea in cadrul
diferitelor popuialii umane, este o consecinfE specificb a unui
mod civilizat de via.\Et daidnd din vreniea c6nd agricultura a
fuinizat baza cregterii qi expansiunii cornunitdliior putemic
sedeniarizate.
Pentru mai multe ciecenii anh'opologii fizioiogi s-au implicat
in,,nredicina 1egal6", ur ieritoriu ai problemelor medico-legale
care presupune icientificarea vdrstei, sexului qi rasei cadavreior
acolo unde moartea nu a survenit din cauze naturaie sau care
presupune determinarea patemitalii posibile cdnd existd
ne?ntelegeri cu privire la icientitatea tat[lui copilului, Alberl
Damon, de exemplu, a activat in cadrul unei echipe de oameni de
gtiinld desernnatd de procurorul general al stafului Massachusetts
sE acfioneze drept cadru consultativ in prinderea qi arestarea
clirninalului din Boston denumit popular ,,The Boston
Strangler".
In dezvoltarea medicinii preventive antropologii fiziologi au
culturaii cum ar

Originile anhopologiei medicaie contemporane pot fi

atribuite unor surse in num6r de patru, fiecare evolud'ci
reiativ izorat
una de cealaltd:

i.

4.

la cercetdri, conqtienfi fiind de marele risc al

grupurilor de persoane care suferd de anemie celularb sau sunt
purtdtori de hepatitd. De asemenea, ei au utilizat cunogtinfele lor
contribuit

15

in domeniril ingineriei, planificirii biomedicale, contrjbuind la

dezvoltarea irnbricdmintei adecvate pentru traiul la poii sau in
tropice sau a echipamentului pentru soidalii americani
delocalizaii. Hainele astronaulilor qi spafiul lor de lucru au fost
elaborate conform unor specificalii antropometrice.
<<Mdsurdtolile, normeie qi standardele derivate de la un
,,subiect" al cereetiritror antropologice sunt folosite in domenii
precurl'l medicina generali qi pediatricd, stomatologie sau in
sondaje asupra iliveiurilor nutrifioniste sau asupra boiilor de care
suferi o populaiie aliurne sau populafiiie in diversiiatea lor. Lista
care cuprinde aplicaliile antropologiei biologice este api-oape
infrnit6. >>(Damon I 975 :36d).

2,

Etnomedicina

Subdiviziunea antropologiei medicaie cienumitb ast[zi

,,etnomedicina" (,,aceie pdreri qi practici conform cdrora bolile sunt
percepute din perspeciiva dezvoltirii cuiturale indigene gi nu snnt
derivate expiicite aie cadruiui conceptuai al medicinii modeme""
Hughes 1968:99), este descendentul liniar ai interesuiui timpuriri ai
antropologilor in sistemele medicale orientale. incepanci cu priinele
cercetiri de teren, acum 100 de ani sau mai bine, antropologii au
adunat date gi informafii asupra popula{iilor aflate sub cercetare, in
acelagi mod gi cu acelagi scop pentru care au adunat date despre
toate celelalte aspecte culturale ale acelor comunitili - pentru a ayea
un ,,dosar" etnografic cAt mai complet. S0rguinla vechilor
antropologi, a exploratorilor qi misionariior care au adunat gi ei
material despre populaliiie pe care ie-au descoperit sau prinhe care
au muncit, este cel mai bine ilustratd de primul sondaj cornparativ
(vechi de aproximativ jurndtate de secoi) efectuat la nivel mondial
cuprinzdnd pdreri despre cauzeie bolilor de la 22g de surse,
majoritatea lor fiind etnografice (clements 1932). tnainte de
clements, recunoscutul fizician qi antropolog britanic wH.R. R.ivers
a publicat un studiu in domeniul antropologiei medicale intitulat
Medicina, magie si religie (Rivers l9z4). Lui Rivers ti datordm
concepte fundamentale qi foarte imporlante, indeosebi ideea cd
76

sistemele medicaie indigene replezintf, institLr{ii sociaie care trebuie

sd fie studiate la fel cum sunt sfudiate instituliile sociale ?n general qi
c6 practicile medicale indigene constituie acfiuni ralionaie c6nd sunt

privite din perspectiva cauzelor (cf. Weilin

1977:49).

ContrabaiansAnd aceastd moqtenire pazitld,, mai putem observa ca

Rivers este acela care, rnai mult ca oricine, ne-a transmis nefericitLrl

stereotip care a predominal in sfi,rdiile gi iucrariie medicinii

preistorice pAnd in ceie contemporane - ideea ci reiigia, magia gi
medicina sunt ?ntotdeauna legate una de cealalta si nu pot fi studiate
separat. Acest stereotip acceptat tacit de rnajoritatea antropologilor
de-a lungul ultimei jurn6t6|i a secolului trecut ne-a lirnitat ?n mod
serios inlelegerea sistemeior medicale orientale.
Fdr[ a mai fi nevoie sd menfion*rn, nici Rivers nici Clements
qi nici unul din contemporanii lor implicali ?n procesul de colectare a
datelor despre sistemele medicale primitive nu erau coirqtienli cd ei
efechlau de fbpt cercet6ri ?n domeniui antropologiei rnedicale qi
pEreau si fie niai pu{in preocupafi de posibila semnificafie a
clescopelirilor lor pentru sEndtatea oamenilor pe care ?i studiau" Prin
urrnare, nu putem spune cE anfrcpoiogia n-ledicaiE a luat rragtere din
cercet[riie timpurii asupra rnedicinii primitive" ci din contri.
Antropologii care lucreazd, in prezent ?n domeniui s[nAtd1ii au reluat
qi au dat un nurne nou acestor studii tradilioriale ale medicinii
orientale - ,,etnomeclieifla", ad6ugdnd-o specializf,riior lor. Pe
mdsur6 ce antropologia medicald s-a dezvoltat, mai ales in domeniile
mai vaste aie s[nitlfii publice qi psihiatriei transculturale,
cunoqtinfele practice precum qi ceie teoretice despre sistemele
orientale au devenit evidente. Aceasti recunoaqtere a declangat din
nou interesul pentru cercetarea in domeniul etnomedical, sporindu-i
considerabil importanfa in antropoiogia medicald.

3.

Stadii {tsupra eulturii si personalitdgii

Cu exceplia studiilor etnomedicale, efecfuate in mare parte ca

studii asupra triburiior, cele mai multe lucrdri legate de s6ndtate
publicate de antlopologi inainte de 1950 trateazd fenomennl

psihoiogic 9i psihiatric.
77

4.

Sdndtates publicd ircternayionald

cu bralele deschise de acest personal. Antropologia a furnizat

Cu toate cd Fundafia Rockefeller a fost impiicata in munca in

slujba sanatafii publice internalionale inc6 de la inceputurile acestui
secol (de ex. Philips i955. in campania din ceylon intre 1916-1922
despre viermii de pdm6.nt), de abia in 1942, ca parte a unui program
mai amplu de asistenld tehnic[, guvemul Statelor unite a iniiiat
plograme sanitare de cooperare cu guvernele unui num6r de lari din

America Latin6. odatd

cu

sfdrgitul r[zboiului,

extinderea

programelor de asistenfa tehnici ale staielor unite cr.tre Africa qi

Asia qi odatd cu ?nfiinfarea Worid Health Organization, cele mai
imporlante programe bilaterale sau multilaterale de sdnitate publica
din !6rile in curs de dezvoltare au c6p[tat o perspectivd globara.
Asistenlii sanitari care au activat ?n mai multe lbri sau intr-un meciiu
interculfural au realizat cd sdnitatea gi bolile sunt atdt fenomene
sociale qi culturale, cdt qi biologice, qi asta mult mai devrerne decAt
cei care s-au limitat in a lucra numai in cadrul propriilor culturi, in
special cei care lucrau in domeniul medicinii clinice. Ei au. realizat
mult mai repede cd nevoiie tirilor in curs de dezvoltare regate de
sdn[tate nu puteau fi satisfbcute prin simpiul transpiant al serviciiior
sanitare din llrile industrializate,
Volumul de date despre credinfele gi practicile medicaie
primitive gi cele rurale ,,adunate" de antropologii culturali incl de ra
inceput, informalia strdnsd de ei despre valorile culfurale gi
formaliunile sociale precum gi cunoqtinlele lor legate de dinamica qi
stabilitatea social6, au furnizat solulia multor probleme intilnite in
aceste programe sanitare. Antropologii au fost capabili sd explice
personalului sanitar curn credinlele qi practicile tradilionale au intrat
in conflict cu presupunerile medicale occidentale, cum factorii
sociali au influenlat deciziile legate de sdnltate gi cum sdn[tatea gi
bolile sunt simple aspecte ale unor tipare culturale care se pot
modifica numai in prezenla unor schimbdri socioculturale mai ample
qi mai cuprinzdtoare.
Incepdnd cu anii 1950, antropologii au putLlt demonstra
personalului sdnntnlii publice, utilitatea practic[ a cunogtinfelor lor
(precum gi a metodelor lor de cercetare), mulli dintre ei fiind primili
78

rnotivul pentru care multe programe au fost mult mai pulin reugite
dec6t ar fi fost de agteptai qi, in unele cazuri, tot antropologii au fost
cei care au putut fumiza solulii pentru ?mbundt[lirea acestora.
Abordarea antropologicd a fost agreatd gi de personalui intemafional
angajat in sdndtatea public6, deoarece nu ii putea ameninfa
profesional ?n nici un fei. Aceasta era perceputd ca o abordare
precauth, prin faphrl cd definea problemele care lin de reticenid ia
schimbare ca fiind in mare parte datorate oarneniiotr care receplionau
aceast[ schimbare. Frintre studiile reprezentative tratAnd participarea

timpurie

antropologiior

la

programele internalionale

qi

interculturale de s6ndtate se nurndrbAdams (1953), Erasmus (1952),

Foster (1952), Jenny qi Simmons (1954), Kellz (1956), Faul (1955)
gi Saunders (1954). Suntem de pdrere cd aceastd a patra si uitimd
,,riddcini" a antropologiei inedicale contemporane, mai mult ca
oricare alta, a precipitat sesizarea unui nou gi important subdomenin
in eadrul antropologiei, al c6rui potenfial ?ncepuse sd fie realizat pe
acea vreme.
Efimensimni teoretice g! aplicate

Antropologia inedical* a fost perceputd de unii tn principal

ca o qtiin{d apiicat6.. Acest lucru era in principal valabil pentru
perioada formativi a anilor 1950 cAnd cei care activau ?n domeniul
sinltalii publice - medici sau antropologi - tqi uneau efortuliie
pentru a imbundtili niveiul sdnAEFi in liriie in curs de dezvoltare.
Primul mare sondaj in domeniu a fost, de altfel, denumit
,,Antropologia aplicatd in rnedicind" (Caudill i953). CAfiva
antropologi privesc ?n continuare dimensiunea aplicatd ca cea mai

semnificativf,. Weaver, spre exempiu, este de p[rere c6

,,Antropoiogia medicalI este o ramur[ a antropologiei aplicate, care
trateazd, diverse aspecte ale boiilor gi sindtdfii" (Weaver 1968).
Totugi, majoritatea antropologilor medicali subscriu
modelului sociologului Straus. El ne vorbegte de ,,sociologia
medicinii", studiul tuturor aspectelor instituiiilor medicale,
,,executate cel mai bine de persoane care opereazl din pozilii
70

rrrdependenie in afara cadrului fbrmal al medicinii". Aceasta

constituie lafura teoreticd a domeniului. Dupi" Straus, se poate vorbi
de ,,antropoiogia medicinii", iatura teoretic[ qi de ,,antropologie in
rnedicinh", iatura aplicat6.
Colson qi Selby au observat corect ci, in timp ce, importan{a
qi recunoaqterea antropologiei medicale este ?n cregtere ,,nu exist[
insd o definiiie universal acceptata a aceslli don-ienin gi nici al
glanileior saie" {Colson qi Selby lg74:254).I{asan qi prasad s-au
aventurat ?n a defini antropologia medicald drept ,,acea ramrird a
gtiinfei umane care studiaz[ aspectele biologice qi cuiturale (inclusiv
pe cele istorice) aie omenirii din punctul de vedere al problemelor gi
?n{elegerii probien-relor rnedico-istorice, medicc-iega-le, medicosociale gi ale sdndtalii publice (Hasan gi prasad 1959:2i-ZZ). O

definilie enunlatd rnult mai ti'rziu explicd

gi

clirnensiunea

bioculturald a dorneniului: ,,Anhopologia medicaib este preocupatd

de infelegei'ea omuiui din perspectivd bioculturali qi a reialiei saie in
raport cu medicina qi aspecte legate de sxnbtate" (.Hochstrasser qi
Tapp 197A:245). Lieban afirmi pur -gi simplu cd a'tropoiogia
rrredicald ,,include strrdiul acelor fenomene rnedicale care sunt
influeniate de f-actori sociali qi culturaii gi a acelor fbnornene
cuhurale care iirtrd sub inciden{a unor aspecte medicale" (Lieban
'i,
97 3 :1 034). Fabrega defi neqte termenul pe baza confinuhriui muncii
efectuate. El defineqte ,,cercetarea antropologic[ meciicali" drept o
activitate care ,,pede o parte elucideazd factorii, mecanismeli qi
proceseie care joacd un rol sau influenleazi modul in care inclivizii
sau gmpurile sunt afectate gi percep bolile gi pe de altd. parte
examineazi aceste probleme punand accentul pe tipare
comportamentale" (Fabrega 197 Z: | 67).
Anhopologia medicala este termenul folosit de antropologi
pentru a descrie:
o cercetdrile efectuate de ei cu scopul formulirii unei descrieri
gi interpretlri cuprinzdtoarc a rela{iei bioculturale dintre
comportamentul nman, trecut qi prezent Ei nivelul senetatii

r
80

sau al

imbolnlvirii

qi

participarea lor profesionall in cadrul programelor al c[ror

scop este imbundtd{irea nivelului sdnatalii prin intermecliul

unei mai bune ?nleiegeri a relafiei dintre fenomeneie biosocioculhrale gi sdndtate gi prin sohimbarea comportarnenfului legat de sindtate in sensul prcmov[rii unui nivel de
sdndtate mai bun.

Interesui antr"op*Fogilor medicali pentru antropologie

ln ultimui tiinp, din ce ?n ce mai mulli antropologi au devenit
interesaii in problemele bioculturaie gi ale mediului care sunt cel mai

bine studiate. dup6 cum spilnea gi Bates, din ,,punct de vedere

ecoiogic" (hz{. Bates 1953:70i). Nu ne sr.lrprinde faptui cE punctul de
vedere ecologlc s-a dovedit a fi ,,pe placui" antropologilor, din
moment ce, in realitate, acesta nu e dec6-t o extensie a tuturor
mediilor qi comunit[1ilor biotice ale aborddrii antropoiogice
fun<iamentale qi anume preocltparea pentrtt sisteme.
Au fost fotrosiii teimeni cdi lnai variafi peniru a descrie
temeie ecologiee in care ar-i fost interesali antropotrogii gi colegii lor
din domenii inrudite: patologi, geografi, epiderniologi, socioiogi gi
rnuili aitii. Astfel em descoperit cd ecologia uman6, ecologia
medicall, ecoiogia sociaiS, ecclogia boliloi", epideiniologia,
epidemiologia socialE etc. vor fi foiosite deseori atdt in sensuri
diferite cAt qi asemindtoare chiar suprapundndu-se. Cel mai
important iucru este totuqi taptui c6 asupra subiecteior gi zoneior rie
interes s-a ajuns iotuqi ia un consens iri literanrra antropologicd.
Airtropologii medicaii, orientaii ecologic aproape prin
defrnilie sunt preocupali de relaliile dintre mediile umane naturale qi
cele sociaie, compo*arnentul sbu, bolile sale gi modalitdlile prirr care
compodamentul s6u gi boliie sale au influenlat evolulia gi cultura
prin procese de feedback. Paieopatologia, disciplina care studiazd
bolile omuitti din cele mai vechi timpuri ne dezv6luie multe despre
influenla mediilor in care au trdit gi despre modul de via![ al
strlmoqiior nogtri. Cunoqtinfeie despre bolile lor ne ajuti la r6ndui
1or s[ in{elegem evolutia uman6, rnodalitalile in care generafiile
succesive s-au adaptat atAt biologic cdt gi cultural la amenin!6ri1e

asupra sdnatdlii intAlnite de-a lungul tirnpului.

In

iumea

contemporani, abordat'ea ecologicd este fundamentald pentru sfudiul

8r

probiemelor epidemiolog.t.:, modalitalile

in care individur gi grupui
suportl diversele boli gi incidenfa acestor bori asupra
diferiteror
populafii' Punctul de vedere ecologic se dovedegi*
**t..*
,r.
.
folositor in sfudiul problemeror sanitagii ra niverur programeior
intemafionale de dezvoltare qi modernizare, pentru
ci proiectere
menite sd aduc6 schimbdri tehnorogice rapid
concepute surit inifiate,
de regulS, fdrd a conqtientiza faptul c6 aceste
schimbari vor pune in
migcare o serie de alte scrrimbari, murte
dintre ele av6nd efecte
adverse asupra sanat6lii.
Ecologia privegte at0t mediul natural c6t gi cei
sociocultural.
Toate grupurile trebuie. sd
adapteze ra conoili'e geografice pi
.se
climaterice care predomind in
rocuiile uirde tr6iesc, tref,uiia invele
sd exploateze resursele disponibile qi in
masurd s6 re satisfbc[ nevoile qi sd se integreze relelii u*u.r.,
,,mileurui" crogetat de membrii
societdlii ?n care tr6iesc. Boara, de exernplu
caracteristicd
mediului ulnan. Boala irnplicd erernente patoiogice
"ri"
gi, ia un anumii
nivel este evident,.de naturd. biologici. cu tJate
acestea, factorii
socio-psihologici gi curturari joaca- deseori
un roi irnportant in
declangarea bolilor, in timp ce modalitatea
in care se schirnbh. rnediui
unui pacient in tirnpul tratamenfului este pur
culturali.
Boala, vitzutd' drept eiement ar mediului uman
a influer-ltat
evolulia uman6. De asemenea bolile joac6 un ,"1
;p;;;;'i,
evohrfia culturald cum de exemplu se lntampi'
in caz:r ,,micilor
ingeri"- copii ai !6rilor rur.n'o, tineri gi catolice
despre'care se
crede cd vor ajunge direct in Rai ftrE
a mai trece prin purgatcriu.
Din moment ce ocoiirea purgatoriurui este perceputd
ca un lucru

poziliv, priveghiul

gi

inmormdntarea ,,miciloi ingeri,, sunt

,,sdrbdtorite" cu muzici, dans gi cantec precum qi alte
manifestdri de
,,fericire". in societilile tradiiionar., ulo. aproape o jumitate
din
copii mor inainte de a ?mplini cinci ani, aceastd
manifestare cuiturard
a fost privit[ drept o m"toda de adaptare, aiindnd intr-o
oarecare
m[surd durerea pbrinfilor qi a rudelor.
. Nutrifia poate fi perceputE de asemenea ca o caracteristicd.
biocultural'' a mediului. Nutrilia nu poate,
in mod evident, depdqi
limitele impuse de mediui natural qr
ce ii poate fuiaiza acesta.
se pune problema, insi, care din nutrienlii
"""u unui mediu
anume care
82

pot

fi

definiii drept ,,mAncare"

culrur6?

gi ca atare comestibili

1in de

Bolile gi evolufia lor

Bolile infeciioase au constituit un factor important in evolulia
umand timp cie doud milioane de ani sau mai bine: str5rnogii nogtri
au reugit s[ cAgtige bdtdlia ?rnpotriva rinor boli - grave ameninfdri
aswra sanatatii individuale qi a grupului, prin rnecanismul evolutiv

al

,,proteciiei genetice" (Armelagos

gi Dewey

1970). Aparilia

genelor care s-au dovedit rezistente impotriva rnalariei in cadrui unei

populalii din Africa de vest constituie unul din cele mai ciramatice
exemple. In uitimii ani, americanii s-au docurnentat ?n privinla unei
boli relativ noud pentru majoritatea dinh'e ei, cunoscutd- sub
denumirea de anemia celulelor-secerE (sicleinia), care este mult mai
probabil si afecteze persoane de culoare dec6t orice altd ras6.
Aceast[ boal6 incepe sd fie recunoscufi drept o adevlratd ameninlare pentru populalia neagrd (afro-americanii) din statele unite, deqi
prin teste gi sludii genetice se depun efcrturi considerabile pentm cE
rdspind^irea acestei boli s5 fie linuti sub control.
In alte medii, departe de a constitui o ameninlare pentru
sinitate, boala ceiuielor-seceri reprezintd o caracteristicb dezirabilE,
din moment ce, in zonele unde este rxsp6ndit6 rnararia, aceast[ boald
conferd un grad ridicat de proteclie indivizilor expuqi rnuqcdhrrilor
de ldnfar Anopheles. ultima generalie de cercetbri irr Africa de vest a
dezvf,luit cum aceastd proteclie impotriva malariei a rezultat intr-o
selecfie genetici in favoarea indivizilor purtltori ai anemiei cu celule
in secerd. Acest luciu reprezintd un punct de mare interes pentru
antropologii medicali care o considerd unul din cele mai surprinzdtoare exempie de efecte pe care o boal6 anume (o ameninlale a
mediului asupra sandtdfii) le poate avea asupra evoluliei umane.
Intr-un articol wiesenfeld descrie caracteristicile celulelorsecerd precum ,,o solufie biologici pentru o problemd cultural[". De
aici a derivat qi o frazd cu o mare semnificafie: ,,Acolo unde
adaptarea de naturd socio-economic[ provoaci o schimbare de
mediu, frecvenla de aparilie a unei gene se va modifica proporlional
83

cu coeficienhri de supraviefuire pe care ?1 conferd gena membrilor

ecosistemului. Frecvenfe sporite ale genei adaptabile vor duce la
desfiin{area iimitelor mediului qi vor permite o cdt mai bund
adaptare socio- economi cd" ( Wiesenfe I d 1 9 67 :3 17 ).
Evolu{ie qi dietfl
Dieta, precum bolile constituie qi ea o caracteristicd legatb de
mediu care influenleazd evoiulia umana. Stini a descris unele aspecte
ale acestui proces care ne afeeteaz| qi in ceea ce privegte greutatea gi

volumul corporal. StrSmogii nogiri primitivi, puncieaz[ el, care

locuiau in copaci, fiind erbivori dar nu in totaiitate, cAntbreau in j-*r
de 30 de kg, p6nd acuin 2 milioane de ani cdncl au cobordt din coiraci
qi au devenit omnivori, incepAnd sE vdneze, s[ adune m6ncare sau sd
se organizeze in triburi pentru a supraviefui. ln aceste 2 milioane de
ani, omul s-a rdspdndit aproape pe toat5. suprafala pbminhrlui, ryi-a
mdrit volumul corpului qi al creierului, schimbdri datorate in par:te gi
proteineior animale pe care introdusese in diet6. Numai o clietd

adecvatd Ei echilibrati cantitativ qi calitativ putea s6-i favorizeze

creqterea gi evoiufia. Dar, odatd cu introducerea agricutrturii gi cu
dependenla creatd de anumite nutriente legumicole, dezechilibrele
nutritive ar putea si ducd la lipsuri in ceea ce privegte aminoacizii
esen{iaii pentru cre$terea gi dezvoltarea fesuhuilor. tn rdndul copiilor
o urmare des intdlnitd este deficienla de proteine-calorii. boal6
cunoscutd sub numele de kwashiorkor.

Epidemiologia
Epidemiolo gia trateazb distribulia gi incidenla sau dominanla
bolilor precum qi rnodul cum sunt ele influenlate de mediile nanrale
Ei artificiale, cAt gi de comportamentul uulan. Variabilele cu care
sociologii qi epidemiologii medicali opereazl cel mai des in lucrdrile
qi studiile lor sunt vdrsta, diferenlele dintre sexe, starea civii6,
ocupatia, afilierea etnic6, clasa social6, comportamentul individual gi
rnediul natural.

o
S-a demonsttat cd' toli aceqti factori qi mulli al1ii, au avut
predominanla
influenll puternicS in ceea ce privegte distribuirea 9i
tinerii b[rbafi
anumitor boli, De exempiu, e mult mai probabil ca
femei
tinerele
decit
americani si moard de pe urma unor accidente
industria
din
sau oameni mai in varsiA, indiferent de sex. Muncitorii
cancer la pl6m6n
de azbest sunt mult mai predispuqi imbolnavirii de
Furndtorii de
riniversitari.
sau silicoza priimonard decat profesorii
la pldmfln sau bolilor
lgarl tt nt mult mai predispuqi cancerului
zone
colrdiouasrrriure decdt- nefumitorii. Locuitorii anumitor
montane,
zonele
geog-rafice fir[ ieqire la mare sau ocean, ?n special
?n
J. ina sub incidenla boliior care afecteazd glanda tiroidi.(gu-ga)
qi au acces
cornparaiie cu populaliiie care locuiesc aproape de maie
la alimente bogate in iod.
Epidemiologui, spune sociologul Ciausen, crede c6 sarcina
lui este ,O* u stabili iniidenla bolii, de a descoperi indicii pentnt
iipurrl" compl*xe in care se incadreazdboala Ei posibilit6li de a o
stabiliie
controla,, iClausen 19$:ia2). Coordonatele bolii sunt
reiafia
descoperi
a
i"iii"f prin sondaje in rdnch.rl popuia{iei penh'u
fizic
Ei
;il;r* aparilia Ooili qi prezenla factoriior de ordin biologic,
de
o
ob{ini
si
,,dovad6"
incearcl
giiinia
social. i.n. regu16, aceasti
apariliei
asociere statisticS" ?ntre presupusul factor-cauz6 qi frecvenla
bolii>> (suchman 1 968:98).
dpidemiologia este o qtirr4a cu un scop precis' fiind menitl

s6creascaniveiuls6rr6t6!iiqisdreduciincidenlalutufol

ameninllrilor asupra acesteia. De-a lungul istoriei sale a inregistrat

ce rnai mult la
succese notabile. Cercetbrile actuale ne duc din ce in
sunt
concluzia c[ un procent c6t mai mare din cazurile de cancer
sau
rezultatele unor tactori de mecliu, mulli putind fi rnodificafi
(cairns
scadd
controiafi astfel inc6t numdrul acestor incidenle s6
de
lg75). S'copul practic al studiilor epidemiologice este evidenliat
o mare parte
faptul cb aCeastd qtiin!6 constituie baza gtiinfific[ pentru
din profesiile din domeniul senAtAlii pubiice'
mult mai
Spre deosebire de socioiogi, antropologii s-au arltat
populaliei
bolilor.
ale
interesa{i de caracreristicile epidemiologice
precum
orientale inclusiv aqa-zisele sindromuri,,specific culturale"
isteriaarctic6,amok,psihozaCanabissauganja(RubinEiComitas
o<
OJ

84

1976), koro, latah, windgo etc. Degi aceste situalii

cer, pe cAt posibil,
sondaje asupra populaliei gi anaiize statistice, egantioane
care ar
putea si fie considerate valide din punct de
vedere statistic sunt
foarte greu de alcrfuit, cum este
cle aitfel in inai toate cerce"util,
tdrile ant'opologice. Agadar, murte
din conciuzii sunt arcbfuite pe
baza observatiiior de.comportament gi din cunogtinfele
formeror gi
manil'estErilor culturale. cateodai[, cum este gi
cazul knru, cei.cetdriie cap6t5- caracterul u'ei investigafii conduse de
detectivi, cdutarea unei variabile evazive sau lecunoscute constif ind
cheia
explicafiei.
Antropoiogii au f'st de asemenea foarte iirteresati in
ceea ce
poate. fi nu*rit*,,epidemiologia clezvolt[rii,',
conse.lniet., deseori
negative, aie proiectelor de dezvortare tehnorogicd
asup'u ,a"atapi.

Misterul Kurn

Pe ia rnijiocui

aniio' 1950, o noud boali- kuru -'eintdlnitd

pAn5. atunci ?n medic,in6, a fost descoperit[

?ntr_un grup

vorbitor de o
singurd limbd din sourh Fore de pe Fodiqurile*de
Est aie Noii
Guinee, cu o popuralie cie aproximaiiv 15 0{i0. popuralia
din sourh
Fore se i'cadreazd tiparurui cultural generai al grupuriror
indigene
din Podiqurile de Est. o caracteristica:surprinzatiare
a acestui tipar
c?lego.ica separare dintre vietile femeiior qi
ale bdrbaliior.
:s_te.
Barbafii trbiesc, mdndncd qi dorm ?n casere
bErbagiior, p.rc.anou-qi
o cea.mai mare parte a timpului implicali in dispute
i"gur., certuri,
invazii, atacuri, convoaie gi ..r"*onii. in timp ce preg'tesc
ei
terenul pentru culfuri, cea mai mare parte
a muncii agricole este
efectuatd de femei, care rocuiesc ?n coiibe
mici gi rotunie cu copiii
lor qi cu po'cii familiei. in perioada menlionatd mai
sus femeile din
south Fore, precum
femei
aparfindnd
triburilor
invecinate,
Ii
practicau ritualul canibalismului,
m6ncAnd corpur gi mai ales creierul
,,colegelor de trib"^decedate. Dupd pacificarel guvernelor
di'

Podiqurile de Est au fost depuse muri

ins6
r.r"""r, pentru
"ro.r,rri,
a elimina acest aspect din vtla bdqtinaqilor
"rKuru prezenta caracteristici epidemiologice neobignuite.
,Se
manifesti
aproape exclusiv la femei
copii;
deqi
s_au
ii
semnalat gi
86

cazuri de tineri contaminali, ea nu reprezintd o ameninfare pentru

sdndtatea bdrba{ilor. insd, ?n unele sate, jurndtate din num6ml total al
femeilor moarte gi majoritatea copiilor morfi intre varsteie de 5 gi l6
ani erau puse pe seama bolii kuru. Kuru nu a fost depistati printre
membrii triburilor grupurilor adiacente, nici mdcar ai celor cu care
cele contaminate au intrat frecvent ?n contact. De asemenea, acea-std
boal6 nu a fost transmis5 nici unui ellropean. Tinerii ciin south Fore
care lucrau departe de cas6 au fost depistafi ocazional cu kuru, insd
colegii lor de munci provenili din cu totui alte zone alr rirnas
neafectali. Din graficele genealogice guvemamentale reieqea ciar ei
boaia era transmisd din genera{ie in genera{ie iirmand firul
genealogic.
Kuru este carccterizati prin deteriorarea progresivi &
sistemului nelvos central, rezultand in incapacitate compretb, foarte
des imposibilitatea de a inghigi. Moartea survenirE in 6 pdnd la 12
ltrni de la apailia primelor simptome (ocazional int6rziat6) se
produce datoritr unor complicafii de genul infometd.rii, pneumoniei
sau a ulcerului decubitus un ulcer ai pielii cauzat de irnobilizarea ia
pa'r, imposibilitatea de a se miqca. lriu exisia tratament ounoscut care
sd opreasc6 sau sd vindece boaia kuru. Acest mister necesita o
solulie urgentd.
Soluiia a apdrut cu mai rault de o decadd mai tdrziu din
combinarea unor obselafii de teren cu experimente de laborator qi
cu experienfa qi cunogtinlele unor oameni de qtiin{d din multe
domenii. virusologul-antropolog carleton Gajdusek a fost primul
dintre acegti cercetdtori; qi-a dedicat cea mai mare pafie a vielii sale
profesionale acestei probleme studiind-o pentm mulli ani ulterior
vizitei sale in South Fore in 1957. Recunoaqterea contributiei sale gi
a importanlei acesteia a alut loc in 1976 cAnd a fost premiat cu
Premiul Nobei pentru Fsysiologlr of Medicine. Inilial ipotezele
menite s[ explice aceast6 boal[ variau fbafie mult, aceasta fiind
considerat6 de origine: geneticl, infecfioasd, comportamentalb,
toxicS, endocrind, nutrilionald sau imunologicd" (Atpers 1970: 134),
explicafia genetic[ fiind cea mai plauzibild avand in vedere tendinp
bolii de a fi transmisi pe cale genealogici qi a se limita doar la
populatia din South Fore.
87

Antropologie geneticd

sene)dinfonduldegeneseschimb6,populaliaevolueazi'Invets'

|^ti't
O a1t5 ramurd a biologiei care st6 in aten{ia antropologilor este
genetica. Un sfudiu de geneticd uman[ nu este numai o ceLcetare
teoreticS. Problemeie generice afecteazd profund viala oameniior. Pe
l6ngd bolile pur genetice, multe din programele de cercetare se
orienteaz[ spre identifical'ea, tratarca qi prevenirea boliior genetice.
Unele boli genetice sunt in prezent tratabile. De exernplu, fenilcetonuria este o boald ce reprezinti o eroare de metaboiism. Acurnularea
fenilalaninei in sdnge, prin lipsa transfonndrii sale ?n tirozind, duce
ia inapoieie psihic[. Un test sanguin fdcui copilului clup[ nagtere
poate detecta boala gi ?napoierea mentalE poate fi preverritA printr-o
diet[ speciald.
O alta directie o reprezinti identificarea anomaliilor genetice gi
monogenetice la fdt. Anomaliile frtului pot fi descoperite cu ajutorui
ultrasunetelor sau a amniocentezei. Cu ajutorul ultrasunetelor oblineln o imagine a fbtului ?n uter gi putem s6-i studiem dezvoltarea $i
sd-i afl6m sexul. La amniocentezd extragem nrin punclie o parte din
iichidul care inconjoard fbtul, iichid care conline celule de origine
fetal6. Aceste celule sunt crescute in iaborator Ei testate pentni o
serie de defecte enzimatice, putdnd fl studiat qi materialul genetic. in
acest mod se pot detecta multe boli metabolice gi defecte genetice.
Antropoiogii ?gi manifestS. interesul pentru evolu{ie dar trebuie
precizat ci individul nu reprezinti o unitate a evoluliei. Este adev[rat c5 oamenii se schirnbd in timp. Ei devin mai inalii sau mai
scunzi; probabil culoarea pirului ior se schimbi aldturi de toate modific6rile implicate in cregtere, dezvoltare sau declin. Chiar dacd individul de azi nu este acelagi cu cel de m6ine" acea persoand nn
spunem cf, evolueazE. Acelaqi lucru se int8mpli qi cu oamenii care
dau nagtere la urmaqi diferifi intre ei. Varialia nu ?nseamni evolulie.
Evolufia reprezintd schimbarea ce poate duce Ia dezvoltarea unor
tipuri noi de populalii, populalia reprezentAnd unitatea unei schimbdri evolulioniste. Deci unitatea evolufiei o reprezint[ o populafie reproductibild. Despre o astfel de populalie se poate spune in termeni
statistici cd are un fenotip qi un genotip. Genotipul se refer[ la fondui de gene. Dac6 frecvenlele alelelor (forme altemative ale unei
88

"ir"n1ele

aleleior rdm6n constante populalia nu evolueazd 9i

,.upur,.cdesteinechilibrugenetic'E'chilibruigeneticpoatefi
mutafiei,

o stare ipotetic[ din cauza forlelor evol'fioniste aie

""*i"i
mirimii finite a urrei populafii, inmullirii nehaotice' SaLl fertilitalii
la schimbli..i.
in"guf", care intotd*ui'u suni prezente gi care dric
permiie m6care
gxilta o rela.iie teoretica, forrnl.rla Harcly-\lieinberg
intre sif*afii im'aginare
,urur.u forleior evolulioniste, prin compara{ii
obsen'ate' De asernede echiiibru genetic ai situaliile de schimbiri
frecvenlelor ailelelor qi genonea aceasta formula penntte calcuiarea
genetice ofetipuriior clintr-o p"prrluii*. Mutaiia, surs6 a variabiiitafii
presuFRECventa
la
rd o cale de deviere a fieevenlelor alelelor de
au o rnare irnportan!6' ele asigurind poten{ialui de

pusl. Muia{iile
adaptare la situalii nci.
Drifttilgeneiic(schimbareinfrecrreniageneioruneipopulaiii}
al schimi:[rii evoqi principiui irndamenta_i eonsiituie rin alt factor
nu toaie aleieie
?ntdmpl6tor,
i.rlionirti. prin drift*l ge*etic, cu totui
ln
fi rcprezenlate proporfional nou'a genera{ie'
dintr-o popuiafie
"",
efect'
cu cdt este ma.i mica pop'.rlafia, cu at6t mai puternic este acest
stabiiit6
populafie
nou[
o
ir, .ottfot*itaie cu principiui fundamental,
poate avea frecpe bazele unui mic eqantion al popuialiei originale'
cdt este mai mic eqantionul cu
venle diferite ale genelor' Din
"ot,
"t'
de deviere de 1a grupui original' Eroatdt este mai rnare potenlialul
^
riie genetice sunt in parte responsabile de varialiile fizice aie
diferitelor populalii umane.
Modelulechilibrululgeneticplesupunecincrucigareintdm.
grupului slu
plltoare. Unii indivizi iqi al-g partenerul din i'teriorul
iin o muliime de motivl, .u* * fi de exemplu' c6s6toria cu c rudd
se cipenftu a plstra puterea ?n interiorul familiei sau dore^gte si
sitoreasci cu cineva cu ochii verzi din motive estetice' Imperecherea
de ia o
neintimpl[toare duce la schimbbri in fi'ecvenla genelor
generalie la alta.

Fertilitateadiferitd(sauseieciianaturali)esteoputernicafor!6

oricarei popua schimbirii evolufioniste. Variabilitatea este inerenta

cadml acesin
iar
la{ii. Speciile umane sunt polimorfice 9i politipice'
fi privitf, ca
tei variabilitdfi opereaz6 seleclia nafurall' Aceasta poate
89

diferenle in ratele fertilitllii pentru o populafie cu mai multe variante. Posesorii unor genotipuri diferite produc un numir diferit de
urmagi, contribuiia lor ia viitoarea generalie diferd, aduc6nd schimbdri in bazinul de gene. Se spune despre indivizii sau populafiile cu
rat6 de fertilitate sau supraviefuire ridicate, c[ sunt bine adaptaii la
mediul in care trdiesc. Dar un genotip care prezint[ o mare adaptare
la mediul in care trliegte, intr-un rnediu nou poate pierde o pade sau
toatdcapacitatea de adaptare. Inversa este de asemenea adev6ratd.
Presiunea selectivd poate opera ?n condifii recesive sau dominante. Seleclia naturalS este (sau a fost) implicatb in stabilirea
majoritbfii polimorfismelor populaliilor actuale. Driftul gi celelalte
ntecanisme ale evoluliei lucreazd ?mpreunf, cu selec{ia naturald la
distribuirea qi redistribuirea diferitelor alele gi ale combinaliilor de
aleie, la alterarea frecvenfelor genelor.
in concluzie, cele patru mecanisme ale evoluliei lucreazd impreunb pentru a crea schimblri nete. De exemplu, seleclia naturald
nu ar avea nimic de ,,selectat" dacd nu ar fi prezentd variabilitatea
oferitd de rrutafii.

Antropologie dernografici
Antropologia demografic6 studiazb volumul gi mobilitatea populafiilor. Cercetarea acestor aspecte este deosebit de utili, deoarece
dimensiunile qi gradul de izolare a unei populafii reprezintd parametri importanli in realizarea proceselor evolutive. Endogamia qi izoiarea pot explica multe dintre particularitdlile antropologice ale unei
populafii. De asemenea, cercetarea natalit[fii gi a mortalitdfii constituie indicatori semnificativi pentru aprecierea rolului pe care-l joacd
seleclia naturalS. intr-o etapd datd asupra unei anumite populalii
(Milcu, Maximilian 1967).
Studiul stutistic ul tutwror popwlayiilor - cuprinde studiul
mdrimii, structurii qi dishibuliei populaliei, ca qi schimblrile temporale qi/sau spaliale ale acesteia ca rSspuns la fenomene ca nagterea,
migrafia, imbdtrdnirea gi moartea.
Analiza demografic[ poate fr aplicatd intregii populalii sau
unor grupuri din cadrul acesteia, definite prin criterii ca vdrstd, sex,
religie, nalionalitate, educatie, apartenen![ etnicd etc.
90

Existd dou6 metode de colectare a datelor, 9i anutne:

a) directd, din care fac parte evidenlele vitale, adicd
inregistrarea deceselor, nagterilor ca qi anumite schimb[ri in statutui
presupune
tregal, ca divor{ul, cisatoria, migralia etc. qi censui, care
colectarea organizalb, a datelor despre toli cetilenii unei !6ri, de
obicei clin i0 in 10 ani.
b) indirecti, ?n !6ri1e cu sisteme slab dezvoltate de colecAre a datelor, cum sunt chestionafea indivizilor in legdfurd cu rudeie
ior gi estimarea unei situalii generalizate la niveiul unei populalii.

Antropologia vfi rstel$r

Marea variabilitate intraindividuaii, temporalS sau atemporala, periodicd (bioritmic6) sau neperiodicl gi ?n special variabilitatea temporal6 ireversibilb ontogeneticl ca 9i fecunda variabilitate
interindividuald impune gtiinlelor antropologice delimitarea unor
etape caracteristice cu valoare de staudard, ?n evolulia individului
uman ca sistem dinamic finit. Perioadelor copiliriei, puberthlii 9i
adolescenfei, care beneficiazi astlzi de un sistem vast de cunoqtinfe,
le urmeazb etapa adultuh:i tdnir $uvenil), etap6 mai pulin abordatd
ca etapi cu valoare a.ntropologic[.
Prezenla tineretului, in multitudinea ipostazelor sale concret
- istorice, in centrul problernaticii lumii de astazi gi reflexul acestei
prezenle in cAmpul qtiinlei gi confi'untirilor ideologice contemporane
constituie unul dintre izvoareie ideii despre necesitatea unei qtiinle a
tinerelii - juventologia (F. Mahier 1983).
Obiectiwl juventologiei il constituie condilia uman6 juveni
l[, tinere]ea ca totalitate fiziologic[, psihologicd, sociologic6, antropologicd qi axiologic[, determinati concret - istoric: tAnftrul (ca personalitate bio-psiho-socio-culturala), tineretul (ca fiin!6 social6),
tinerelea (ca treapti in scara vdrstelor). Abordarea integral[ a tineretului inldturb dificultatea inlelegerii mutaliilor produse in orientdrile
sale vaiorice qi comportamentale, sociale, psihice qi etice, contradicfiile cu societatea sau cu celelalte generalii.
Principalele jaloane pentru edificarea unei qtiinfe unitare a
,,fenomenului Om" (F. Rainer 1937) sunt:
9l

Perspectiva istoriq - evolutivd care necesit6 incadrarea spafiotemporald a aspectelor abordate;

Perspectiva antropologicd asupra nafurii bio-psiho-socioculturale a procesului de umanizare;
Perspectiva context'uald care impune analiza inierreia{iilor
reciproce cu mediul natural gi socio-cuitural a oricSrui sistem
dinamic - evolutiv;
Perspeclla integrativd. wrirard necesard studiului gtiiniific al
unui stadiu evolutiv marcat de un puterriic deterrninism uman:
tinerelea ca stadiu-gtafetX, de permanentd preluare, metabolizare
gi transmitere a performanlelor urnane, o aderrdratd ,^esen!d
genericE" a devenirii omuiui.

Teorii chimice ale imbXtr$nirii

in zilele de astdzi se acord*

TotodatE o atenlie deosebit[

batr0netii qi fenomenului de imbdtrflnire.
Unii citologi au pus imb6tr6nirea ceiulari pe searna acumuiSrii intracitoplasmatice a unor produgi netoxici (,,paraplsmd"), dar
care stAnjenesc activitatea no{rnal[ a celutrei: glicogen, grlsimi etc.
Datorit[ acestora se ,,diiueaz6" masa protoplasmaticd activ[. Lin
efect similar il are acumuiarea produgilor de diferenliere (fibrile etc).
Ideea dup6 care acumularea de produqi toxici in mediul interior este
procesul fundamentai din determinismul imbAtranirii apare inc6 in
unele lucrdri ale lui Paracelsus.
Pentru stabilirea r,0rstei biochimice se foloseqte un ,,principiu" (criteriu) biochimic in mdsurarea vArstei. in gerontologia de azi
se face o deosebire inhe vtrsta cronologic[ sau calendaristic6 a unui
individ Ei vdrsta biologici, decompozabili - dup[ unii - in virstd
rnorfoiogic[ qi vdrsti fiziologic[. Pentru caracterizarea chimic[ a
v6rstei biologiee au fost propuse dou6 expresii cantitative: raporful
dintre hexozamind (important constituent al mucopoiizaharidelor) qi
raportul dintre cetosteroizii qi corticosteroizii excretali in urin6.
in concluzie, chiar dacd viafa omului este implrlitl in mai
rnulte etape, fiecare are importanfa sa, problemele caracteristice dar
gi fiumusefea care, in final alcltuiesc farmecul acestui mare mister
numit via!6, pentru descoperirea c[ruia alerg[m toat[ existen{a.
92

CAPITOLUL

AI{TR"OPOLOGIM, PSTHOLOGICA

'/ antropologie psihologicX;

'/ individuaiitate qi personalitate;
'1 antropologie cognifivX;
\/ antropologie etologicX;
,/ antropoiogietanafologic6.
Antropoiogie psihologicd" Individuali*afe gi
perssnalifate. Antropolsgie cogilitiv6
.A.ntropologia psilaologic6 este un subdomeniu al antropoiogiei cuiturale care studiazd motivafiile psihologice ale comportameniului gi tipurilor de personaiitate plevalente in societate. Antropologia
psihologicd este consideratd pe plan intemalionai una dinile ramurile
importante ale antropolcgiei. Antropologia psihologisi este o ram-r;rd
a antropologiei care foloseqte abordarea psihologicd pentru sh:diul
oameniior gi culturii, ?n scopul unei infelegeri mai bune a lelaliei
dintre culturi qi individ. Cuprinde abordiri care examineazd. investigaliile antropoiogice ce intrebuinleazd qi metodele psihologice.
Antropologia psihologicd are tn vedere irnpachrl cillturii
umane gi a variaiiei culturale asupra unei game iargi de probleme
ciasice din psihoiogie. cuprinde urmatoarele subdomenii specia-

Itzate: psihologia cuiturala, psihologia transculhiral[, cultura

gi

personalitatea, antropologia cognitiva qi antropologia psihanaliticS.

D o me ni u I antropolo giei psihologice focalizeazd factorii culturali ai dezvoltirii personaiit[lii, credinfelor oamenilor Ei responsabilititilor psihologice gi influenlelor culturale in percepfie qi cogni1ie. Degi fiecate pemoand este un individ cu un caracter gi personalitate unice, iar pe deasupra influenfele cuhurale gi constrdngerile pe drumul fiecirei persoane se manifesti in mod natural. Iat[ de
ce, oamenii sunt produsul ambelor, atdt al nafurii interne, cdt qi al

experienlelor externe ale fiecarui membru al societ[fii 9i cuiturii.

Factorii genetici contribuie la dispozifia fieclrei persoane gi la senY')

timentele care se modificd gi se canalizeaz6 dup6, cultura fiecdruia,

dupd ideile copiilor gi.aparfindtorilor copiilor, dup6 interacfiire
dintre
bdtrdni qi tineri, membri ai familiei pi dupa reiaiiire
.u ."iiutii .guti
(membri ai societltii).
Psihologia a fost impretitd cu antroporogia inc6 de
ra inceput'r'iie sale. odatd cu teoria evolufionistd, spre ifdrgitul
secolului al
IX-lea se credea cd fiinfere umane s-au dezvoitat ?n trei
.op*, priinitivism, barbarism gi civilizafie. Aceste noliuni au fost
de asemenea
aplicate psihologiei oamenilor studiafi. se presupu
nea cd membrii
unui grup la orice stadiu evolutiv clat ail caracteristici psihorogice
comune, inclusiv maduri de cunoaqtere a lumii,
nevoi specifice gi
telul de a gindi.

Culturd gi personalitate
incepdnd cu mijioc'r anilor 1930, antropoiogii, psihiatrii.
etc
acluliiior,
caracterul sau mediul socioculfural in care acest
caracter este afigat.
sx fie rnodaliiatea de adaptare gi receptivitatea ia anumite
condilii de
creqtere precum gi experienlere viefii ulterioare
factorii care au
determinat formarea personalitrfii adultului de azi?
Aceste intrebdri
au fost iniliate de o varietate de obsewalii despre
comportamentLrl
uman din diferite p5rfi ale lumii. De exemplu, .u*
pout"'fi explicatb
prezenla,,isteriei arctice" in regiunea polard
a Americii gi Asiei in
timp ce in alte societlfi aceste simptome iipsesc?
Sau fenomenur de
,,dezechilibru psihic" din Asia de sud Est? bum se pot
urtr.r
de ,,norme" (dishlrb6ri) aparente de personaiitate,
at6t ""pricu
de diferite in
diverse culruri? oamenii de qtiinfa care studiazA
cornportamentul
uman sunt de asemenea interesaii de posibilitalile
noiror testeproiecte cum ar fi Testul de percepere tematicd,
incercAnd s6 rimureascd mecanismele funclionlrii rninlii umane
qi astfbl fumizeazd
indicii intrebdrilor in cauzd.
Spectrul subiecteror din acest nou domeniu, de
care au fost
interesafi antropologii. gi oamenii de gtiinfn care
studial
tamentul uman este il'strat de titluriie p'blicqiilor
"o*por,"pL"ntutiur,
,,Date antropologice despre problema instinctului"
D4z);

au incep't s6-qi pund ?ntrebiri despre p"rronuiitutru

94

ltui.uJ

\9a$;
intre
frafi
in
(Paul
San
Pedro"
1950);
,,Rivalitatea
,,schizofrenia
printre primitivi" (Demerath 19a4; ,,Agresiunea in societatea
Saulteaux" (Hallowell 194D;,,Psihiatrie primitivE" (Devereux
1940); ,,Elemente de psihoterapie in religia Navaho" (Leighton aird
Leighton 1941); ,,Citeva puncte de comparalie pi contrast intre
tratamentui dezechilibrelor funciionale la shamani Apache gi
placticile moderne psihiatdce" (Opier 1936). Interesant este cb toatl
,,Jocul cu papuqi al copiilor indieni Pilaga" (Heruy and Henry

aceastd antropologie medicaia apare in jurnale cle psihiatrie qi foarte

pufinE se gdseqte in surse antropologice standard.

Cu toate cd majoritatea cercefdrilor asupra cuituiii gi personalitalii au fost de nal-uri teoreticd, cAliva antropologi, iideri ai acestei rnigcdri erau preocupali cu rlodaiit[1ile prin care cunogtinlele
antropoiogice ar putea fi foiosite pentru a ridica niveiui sdnAtdtii
pubiice. Astfel, Devereux a studiat structura sociald a unei seclii de
boli psihice cu intenlia cie a detennina niveiul shu terapeutic
(Ilevereux 1944) iar Leightons a scris c minunatd carte ilustr6nd
conflictui dintre cultrra Navahos qi societate qi problemele ap5rute
odatl cu inh'oCucerea serviciilor rnedicale moderne in cadlui acestei
comunitili (Leighton gi Leighton 194,4.). in acelaqi timp, Aiice
Joseph, fizician gi antropolog a descris problema relafiiior interpersonale ?ntre fizicieni qi pacienlii indieni din Sud-Estui Americii,
dezvdluind cum percepgia rolurilor gi a diferengelor culturale au
iinpiedicai o interactinne terapeutic[ eficace (Josep]i 1042).
Existenf 6 gi person alitate
Singura justificare a unei existen{e este viafa din ea, intensita-

tea. fetiiitatea, addncimea ei. Un om, o g0ndire, o operd pot fi

apreciate dupd autenticitatea 1or, adic6 dupd gradul de apropiere de
coincidenla-existenfd : crealie. $i atunci, singurul sens al existen{ei
este de a-i gisi un sens.
Suntem legali de trecut qi de viitor, cu toate ci personalitatea
noastrd nu se prelungegte in ambele. Ea se nagte in momentul cAnd
oul este fecundat de elemenhrl mascui. Fiecare individ igi intipireqte
urrna pe mediul lui, pe casa, pe familia, pe prietenii lui. El trdiegte
95

parc6 inconjurat de sine. Un om este cu atAt mai tare cu cdt are mat
pu[in5. nevoie de ei. Tdria nu se mdsoard prin raporfuriie dintre om 9i
lurne, ci intre om qi el insugi.
Lurnea cate are nevoie de iine te poate os6ndi pentru cutare
fapt ai tiu; dar dacd fu egti destul de tare ca sd ii-l pofi permite, eqti
destul de tare ca si pofi renunla la o putere pe care o stipdnegti puliri ifi pasd. Cu cAt renunli mai mult ia tine, la posesiunile tale, ia
fi-uctele actelor tale - cu atdt eqti mai piin pe dinduntm, egti mai
concret qi mai viu.
Fersonalitnf.ea este o constelagie de compoitamente trdite gi
dispozi{ii. Cdteva fa}ete ale personalit[fii sunt inn6scute ?n timp ce
altele aparlin proceselor de enculturaiie qi de creqtere psihologicd 9i
cognitiv6.
Personalitatea se intinde in afara con{inutului frzic. Este
probabil ci lirnitele trec dincolo de suprafala cutanatl, ch ptectzia
confururilor anatomice este in pafie o iluzie, cd fiecare dintre noi
este cu mult rnai vast decdt corpul sdu.
Omul pune vielii din el zdgazuri, nu se lasd tArAt de quvoiul ei'
^tri rezistE
blrb[teqte. I)ar aceste zdganxi nu unndresc suprimarea
viefii, ci perfec{ionarea ei. Doar performanla valorifici sluitatea
trupului gi a minlii. Doar ea se inscrie in lume, dar mai ales in
viitorul propriei comunit[fi. Drumul pdni la ea este anevoios gi nu
gtii cAnd egti pe caie, sau care este calea, dar pelfomnanla trebuie
reahzatb prin via!6 qi in cadrul vie{ii.
Anatole France spunea undeva cd dacd intelectuaiii s-ar
inmulli, lumea ur *"tgi cu siguranli citre pieirea ei. ln loc sd
mdndnci, sd faci dragoste, si lupfi, te vei inchipui mAncind, iubind,
luptind. Intelectualul inlocuieqte viafa cu imaginea ei. Cdrturarul
deprins cu gAndirea, cu cititul, cu viala interioarS, este ca planta de
serd pe lingd o floare de cdmp. Deci gi performanfa intelectualE
trebuie realizatdprin via!6 qi pentru via![.
Toat[ viala oamenilor este o stare de befie, intreruptf, c6nd qi
cdnd de lumini de indoiald. De-ar fi ei in clar cu lucrurile, ar putea
trli mai departe un singur moment? Cei mai ,,normali " dintre ei
sunt befi morli. Cdci ,,treaz" nu se mai poate nici mdcar respira.
Alcdtuirile viefii sunt construcfii de delir care se demasci sdngeros
96

unui ochi de veghe. Cu cat eqti mai normal, cu atAt egti mai departe
de adevdr qi mai aproape de viafi...

Antropologia cognitivx este sfudiul relaliei dintre culturi qi

minte. Antropoiogia cognitirrE esle un subdomeniu ai antropoiogiei
psihologice.

'

intropoiogia cognitir'6 studiazd aspecte aie cogniliei

(gAnd'

ciasificaie, luarea deciziilor, afbct) in relalia cu modelele culturale.

in America diferentele cognitive intre oamenii primitivi qi cei
civilizalr erau considerate neimportante a\tnd in vedere scopuriie
de mul1i
relevante ale disciplinei psihologice. Franz Boas, considerat
ca fiind tatdl airtropclogiei americane s-a opus aparenfului reducfenomenui isroric cornplex
lionism al psihologiei care a rninimalizat
se
ia cateva idei de baz6. De asemenea s-a impotrivit rasismului care
psihologic'
re glsea in conceplia antropolo gic6 intli'renf atd

AntroPologie etoiogic6
Etologia este acea ramrr-r*

a bioiogiei

care se ocup[ cu studiul

comportamlnfului' Kcnraci Lorenz o denumea,,Vergleicirende

Verhaltensfotschung", adica cetcetarea comparat6 a comportamentului. Etologia uinana are drept linta studiefea comportamenfului
in strdnsd
uman, folosind mijloacele biologiei dar fiind de asernenea
comportamentuiui
ale
ieg[tur6 cu alte gtiitrl* ce studiaz[ aspecte
uriun - antropologia, sociologia, psihologia, gtiin{ele politice qi
juridice, etnologia,lstoria afiei, arheologia etc. - utilizdnd mrjloace
de lucru ale acestora) cum ar fi interviurile sau a*alizele statistice.
Etologia iEi pune trei feluri de intrebari despre comportament:
u care este cauza (motivafia) proximi a comporlarnentului?
Aici dorneniul de interes se intersect eazh cufiziologia, aplecandu-se
asupra stimulilor declanqatori ai rispunsurilor specifice compoltamentale, a secvenlelor de acliune aie diferitelor grupe de muqchi
implicali ?n exprimarea comportamentului, care sunt factorii care
motiveaza sau inhiba diferitele structuri compo$amentale etc.

c care este dezvoitarea sa?

se urmdreqte dezvoltarea oniogenetic[ a comportamentur,i pe parcursur vielii individurui,
accentur

pundndu-se pe invdfare

o Cum a evoluat acest

comportament qi de ce? Se urmdreqte
fiiogenia comirortame'tului qi a mecanismeror cauzare
forosind
metodele anatomiei. comparate gi se incearcd
stabirirea presiuirii
seiective care a dus ra aparifia unui anumit comportam."iii
varorii
de supraviefuire, modur in care acest compofiament
"
contribuie
la
supraviefuirea individului gi a speciei. Suni
fblosite tehnici socio-

biologice gi informafii din ecologie.

Etologia umand nu se rimiteaz' la observarea qi
descrierea
comportamenful,i umarl, studiind de asemenea
formele c*lturale de
manifestare pe care le considerd ca proiecfii
comportamentare ce
urmeazi o care de evoiulie simiiara ru ..u firogenetica
din nafura.
Evolulia culturalE poate actiona prin doud cdi:
*n^ apropiatd de cea a evoluiiei filogenetice, legile gi
-. :
tradiiiile
sociaie fiincl selectate printr-un proces competitiv
gi ?n
general s,lt aplicate ftr6. a se inlerege
scopur ror real. Aceast[ caie
oferd sigurarrla testdrii pe termen iunf u,,ipotezelor,,culhrrale;
e cealaltd se rearizeazd prin
intermecriui interectului, al rafiunii
gi este conqtientb' orientatd ri.. un
fei precis. Din aceastd categorie
fac parte ideoiogiile sociale. Aceastd form[
de evolulie reprezintd un
risc deoarcce ingusteaz' spectrul de posibilitaii
alegAndu-le doar pe
cele conforne cu ipotezile ralionale, care nu
sunt in stare sd
cuprindd_toate aspectere gi posibititafile
de evolu{ie ale factorilor de
mediu, ideologia riscdnd s6 devina necornpetiti";;-*;i;i;i"tiua. p,
de altd parte descoperirile qtiinlifice fac qi .l;
t;; ;in .aan t
evoluliei culturale
gi
datoritd
ror
inrelistrEm
succesul
_ralionale
nostru actual in inlelegerea gi manipurarea
mediuruilnconjurrtor.
concluzie, compoftamentui uman prezintd
trei tipuri de
^_.^,-_-lti.
evolutle:
rfilogeneticd, tnndscutd, relativ
lentf,, indivizii neadaptali fiind
eliminafi;
o culturalb prin
..reguli tradilionale, mai rapidd, selectia
fEcdndu-se prin disparigia
civirizaliilor sau revoiutii
acestora;

98

r, ."ftr

culturald prin reguli Etiinlifice, cea rnai rapidd, selectatd prin

critica qtiin{ific6.
Dintre conceptele de baz[ aie etologiei amintim:
1 . Conceptul de ,,inn6scut", eare se referd ia adaptabilitatea fiiogeneticd; un comportament este inn6seut afunci cdnd anirnalul care il execut6. nu are nevoie de invdlare pentru aceasti
c

2.

3.

'

acliune.
Adaptarea filogeneticd, care cuprinde tipare fixe cle acfiune qi
comportamente ?nndscute, perceplie innhscutS, mecanisme

motivafionaie de cdutare activS a stimulilor ce declanqeazd.

comportamentele ?nl[scute gi de asemenea invbfarea, 0a o
acfiune preprogralnat6 de adaptare rapid* prin dezvoltarea,
varierea gi crearea de noi comportamente ?n timpul vielii
animalului. in cazul omului caracteristicile adaptdrii filogenetice sult transpuse gi cultural prin dezvoltarea de ritualuri
ce justifi c5. cultulal rnanifesi[ri ?nn5.scnte.
Controlui conqiient se rcabzeazS in cazul omului, care poate
in"rdrzia sau inhiba congtient declanqarea unul comportament
inndscut.

4. Unit6$te

selecliei sunt individul, famiiia, grupul iar ramura

etologiei care le shidiazd se numeqte socio-biologie.

Antropologie qi tanatologie
Antropologia, ca gtiinid despre om nu poate neglija un fenomen atdt de imporlant cum este moartea. Disciplina care studiaza
moartea este numitb tanatologie de la cuvdntul ,,tanatos" care in
limba greacd veche insemna moafie. Prin arnploarea gi profunzimea
sa studiul fenomenului moriii cere interdiscipiinaritate Ei transdisciplinaritate ca gi studiul vielii.
Deoarece tainele viefii sunt inc6 in mare parte nedescoperite
moartea este un teritoriu aproape de nepdtruns. Tanatologia a cunoscut o puternicl dezvoltare in ultimii 25 de ani datoritb extinderii
transplantului de organe vitale (rinichi, ficat, inim6., etc), transpianturi care ridici probiema definirii gi determin6rii momentului exact
al morlii donatorului. Medicina face distinctie intre moartea clinicl
99

gi cea biologic6.. Moafiea clinica survine ca urrnare a incetdrii fuirclionirii unui organ vital qi este urmatd de o perioadi de timp in care
mai este inc[ posibi16 resuscitarea viefii. Moartea totald este moartea
biologicb, proces in care ceiuleie inceteazdr si mai funcfioneze 9i ca
ufinare transfctmdrile ireversibiie produse nu mai perinit revenirea.
Cauzeie morlii sunt boiile qi violenlele asupla organismului. Boliie
constituie o stare de conflict intre organism, compotrentele sale 9i
mediu, iar prin violenle inlelegem ac{iuni care produc distrugerea
organelor rritaie, respectiv accidente, crime, sinucideri, etc.
fu{oartea se instaleazd atunci cAnd moare creierul qi aceasta se
prociuce, in afara. distmgerii directe, ca urrnare a reducerii circulaliei
sdngelui care nu rrai aduce astfel neuronilor hrani 9i oxigen 9i nu
rnai preia substanfele rezuitaie din rnetabolismui celuial.
Organiza{ia Mondiall a Sanatllii definegte moatlea ca ,,disparilia vielii fbr6 posibilitate de revenire". Savangii propun o definilie mai precis6, ,,lipsa totaid a rdspunsuriior la stimuii externi",
adic5. nu se n"lai inregistreazl nicio activitate a creierului, evident cu
luarea in considerare a unei aparaturi corespunzdtoare.
Viala r-urei fiin{e se desfbgoari intre doi poli, nagterea 9i tnoartea, aparilia qi disparilia sa. DacE aparilia ur-rei vieli implici genitorii,
individul nou venit fiind complet in afara probiemelor generate de
sosirea sa, tnoartea impiicd in primul rind individul 9i apoi afectiv
apropialii sdi, rude qi prieteni. Putem afirma cf, moartea este
fenomenul major ai lumii noastre gi aprecierea umand privind vrata a
inceput rneditdnd asupra morlii. Ci este a$a ne demonstreazb arhea'
logia care a descoperit c6 rudirnentele ritualurilor de inmormAniare au
apErut inci din zorile umanitlfii. Spaima celor vii la vederea unui ca.davm este de inleies dat fiind starea groaznicd care se instaleazd, datoritd descompunerii corpului gi datoritS faptului cd experienia 9i raliunea il fac pe om sd inleleagi cb nimeni nu poate evita acest sfArgit.
$i totugi din totdeauna s-au fbcut eforturi pentru a se lupia
impotriva descompunerii, din dorinla qi credinla intr-o existenlb
viitoare. Mumificlrile complicate din Egiptul antic, rezervate fataonilor gi inallilor demnitari, nu au putut realiza ins[ decdt ajungerea
in vitrinele muzeelor.
100

este incS
$tiinia bate la poriile cunoagterii moriii dar aceasta
este o
moartea
qtim
c5
departe de a-qi etala secretele. Deocamdata
tege a naturii care acfioneazl in mod notmai prin imbdtrdnire,
mpe
ac-easta putand fi privit6, in ultimi instanfl, ca o boai6 cale
cd
a
demonstrai
echilibrui organism mediu. $tiinfa contemporanf,
naqtere
?mbftrdnirea este un fenouren ee incepe relativ repede dup[
gi dureazd toatd via{a rnanifest8ndu-se sub fotma unor transformdri
aie organistn'ului. Astfel, dupf, vdrsta de 25 de ani organismul pierde
zilnic cdtevazect de mii de neuroni din totalul celor aproximativ i4
rniliarde existen{i in corp. $tiin<i cd celulele nervoase (neuronii) nu
se pot reface precuill alte ceiule, se explic* de ce greutatea creierului
urnan scade de ia i400 gla.me \a 20 de ani, la aproape 12009 cdtre
vdrsta de 80 de ani. lntre 22 qi 29 de ani, 16.5% Cin totalutr greutalii
corpuiui o constituie grbsimea, ?n iimp ce dupd 50 de ani ponderea
u"*rt"iu se ridic5. la 22,6ok. De asemenea se gtie cE" un sferl dia
oxigenul vehiculat de sdnge este consuinat de creier. Cu vdlsta fluxul
sanguin scade gi la 70 de ani nu mai reprezint[ clecAt 75ok drn cei de
ta 2b de ani, deci o reciucere corespunzdtoare a alimentdrii creierului'
De aici dificultaliie ce apar c'Ll pfocesele cie memorie, atenlie,
rezistenla ia efort preiungit, etc, Din put'tct cie vedere vascuiat"
batrdnefea aT fi uffina-fea modificarii artetelor, care iqi piercl
elasticitatea gi igi micgoreaz6 dirnensiunile interioare prin depunerea
de coiesterol. Datorita acestor reduceri, de la o anumitd iimita
circuialia sflngeiui se face anormal crescAnd rezistenla interioarl.

Caurmarecreqtepresiuneapentrupoffipareasangeluide
cltre inimi instalandu-se hipertensiunea arterial[, boal6 ce st[ la
originea accidentelor vasculare cerebrale, fatale de regula pentru
organism. Depunerile din arlere pot reduce fluxul sanguin uneori
pdna !a scoaterea din funcligne a unor olgane vitale plecum iniroa,
iini.hii, plamdnii, creieml. Din aceste rnotive de multe ori se afirma
c[ vdrsta noastrd reai[ este v6rsta arterelor noasfte' Cercetdriie
recente pun in eviden!6 rolui major al stresului in ?mbltrAnirea
precoce. Stresui provoaca in p|irnul rAnd o modifrcare a funcliilor
iitmului cardiac ceea ce duce la uzura precoce a inimii, bolile

coronariene definflnd primul loc in cauzele <ie deces' Procesul poate

fi intirziat printr-o viald ralionald 9i o alimentalie corecta, dar nu

l0i

poate

fi

stopat, cauzere sale fiind murt mai proflinde.

una din

cauzele acestea esie de ordin cer'lar, celulele

corpului sunt de doul
feluri: cu posibiiitdli de reinnoire, acestea fiind
obignuite gi

fbrd posibilitate de reinnoire, acestea fiind cerulele

".l,rl*1"
nervoase. Despre
cele ce nu se rei'noiesc, am amintit deja cE pr,n
oirp*i1iu lo. ,.
reduce masa creiemiui, dar chiar qi ceieralte
care se rei*oiesc
rdmin cu o capacitate de acfiune ciiminuatb fafd de starea
anterioard,
ceea ce duce treptat la scaderea potenfialitalii
organis.uiui. Aceasta
diminuare a capacitdgii ceruleloi se observd in
timp gi ra celuiele
nervoase, cdrora le scade treptat capacitatea
de fabricar-e a unor
proteine indispensabile vielii. care sunt cauzele
acestor dirninudri a
funcliilor celulelor, ?n timp, nu este incd lbmurit. unii savanfi
consider[ c[ bdtranefea gi moariea sunt inscrise i'
codul genetic,
prin existenla unei gene specifice, dar deocamdatr este
numai o
ipotezd deoarece o astfei de gen6 nu a fost incd
descoperiti.
sfudiul proceselor de imbdt'dnire, biologic6, ftzicd., psihici,
social6, etc. este fbcut de gerontologie, iar studiii
maladiilor v6.rstei
inaintate este fbcut de cdtre geriatrL. cauzere imbatrenirii
organisrrului nu sunt incd erucidate complet. dar in prezent este
crar cb existE h'ei cauze mari: cauze de ordin vascular, de
ordin celular gi cauze
ce fin de programarea geneticd.
se vorbegte murt despre faptul c6 fiinfele, datorit'
acestei instalari heptate a bdtr0nefii, presimi moartea.
a
ariltat
c6 existf,
$tiinla
doud instincte contrarii: instinchrl de conservare gi
instinctui morfii.
Instincful reprezintd un comprex de reflexe innf,scute gi
rdspunde unor
nevoi fundamentale ale organismurui, fiind imprimat -le
seleclia
evolutivd. Din acest punct de vedere instinctul
de conservare este clar
pentru oricine, dar instinctur mo4ii pare
cel pulin ciudat. $i totu$i
nevoia de moarte ar fi ceva similar cu neuoia
de somn, aparand ca
ceva norrnar atunci c6nd ciclul viefii se apropie
de sfdrgii. Din in_
tersecfia instinctului de conservare gi cer al
mo4ii, ,pr. ,idriin r viefii
sldbeqte primul qi se afirmf al doilea. Acest
fenomen ,. pur" a n tegat
de existen{a speciei. Este cunoscut cr fiinfele
unicelulaie mor numai
datoritd unor cauze exteule, prin distrugere,
capacitatea lor de
adaptare fiind redus[. odatd cu complicarea
organiimelor, prin constitulie pluricelulard, se pare c[ b6tr6negea a apErut
in legiturd directd
102

cu apalilia organelor sexuale. cositul ierburilor inainte de producerea

florilor qi a seminfelor prelungeqte via{a lor, iarba rcgenerdndu-se de
fiecare dat5, ori de cate ori s-ar face cositui. Dac6 se produc flori qi
seminle aceste plante intrd ?n procesul de degenerescenfd prin uscare.

Aparilia organelor sexuale gi procrearea de urmaqi este un avantaj

major al speciei din punct de vedere al variabilitdtii, asigrudndu-se
adaptarca ia mediu. Pe cie alt[ parte acegti unnagi, in general mai bine
adapta{i dec6t predecesorii, trebuie s6-qi gdseascd loc sub soare gi

natura a actionat in consecinfd ,,seiectdnd" bEtrdnelea gi moartea.

Individul dispare dar coniinuitatea speciei este asiguratE. Iatd deci un
sens profund al cunoscutei cant5ri religioase ,,cu moartea pre moafte
c61cdnd". Nu putern si nu remarcdm c6 psihanaliza definegte doi poli
ai omuiui, Eros - instinctui vielii qi Tanatos, al morfii.
Din punct de veciere medical rela{ia intre via!6 qi moarte este
foafie complexd. Prin definilie un medic alinb suferinfele omeneq;ti.
Problema care se pune este dac6 pacienhrl aflat pe drumui final,
penfiu a i se alina suferin{ele poate fi ajutat s6 rnoarE, cleci dacd se
adrnite Euthanasia (moafie fbr6 clureri). Problema este dificild gi
controversati. un accidentat grav al cdmi organism nu se mai poate
ref,ace, funcliile vitale f"rind suslinute artificial de aparate, cand trebuie decuplat? Dorinla unui bolnav incurabil care soliciid scurtarea
suferintelor, trebuie luat[ ?n considerare de citre medic? valorile
noastre molale interzic suprimarea unei viefi. viala nu o putem da
noi, ci doar s[ o transmitem. Moartea o putem produce, dar nu trebuie sd o producem. condamnarea celui care ucide, chiar frr6 voie,
aici igi are originea. viaia gi moartea fiind dincolo de noi este necesar sS le purt[m respectul cuvenit.
$i totugi ce este moartea? Oamenii de gtiinla au constatat c6 in
nahrb nimic nu se pierde, nimic nu se cdgtig6, tohrl se hansform[.
Privit[ din acest unghi, moartea este un asemenea prag de kansformare.
Moartea apare in aceastd viziune drept mecanismul prin care se asigru-6
migcarea, nepierzdndu-se nimic. Moartea unei existenfe nu dish-uge
cursul vielii ci tocmai o face posibili. Actuala ipotezl privind originea
viefii presupune ci tranzilia de la lumea nevie la cea vie s-a fbcut prin
compuqi chimici apiruli conform legilor fizicii qi chimiei, iar ansambiul
acestor compuEi nu mai este indiferent fa{[ de intreg. Ei au nu numai o
103

existenlA propiie ci qi una care depinde de ceieialte p[(i aie intregului,

deci exist[ ceva mai mult decdt p[rliie componeute.
Cdrbmizile corpului sunt celulele, acestea fiind compuse la
rdndui ior din nolecule qi atorni. Cdnd interv.ine moartea mor 9i se
distrug treptat celulele. I\4oieculeie qi atomii substanlelor componente se pot desface dar nu se distrug. Ele reintrd in circuitul materiei,
?nt6i hr circuitul terestru qi in final cei cosmic, intrucdt acest proces
este infinit (cel pufin in limitele cunoqtinlelor noastre de azi despre
univers). Moartea este Lln eveniment de transfotmare dintr-o stare finitd (organism, sistem), in alta infiniti? Dac6 ne gAndim la matematica infinitul este cornpus din culgerea permanentd a stdrilor finite,
deci ar fi probabilh o tranzilie spre o altd stare care tin<ie spre infinit'
il,{oleculele corpului viu, la moarte hec in altceva, dal in ce priveqte
viafa propriu-zisa exist[ gi nigte plocese imateriale la care trebuie s[
ne raportlm, cum sunt: ordinea, dezordinea, integtalitatea qi altele.
Universul este un imens laborator in care nafilra deruieazd
cele inai fantastice gi incredibile experienle 9i din care noi cunoagtem, ?n prezent. abia o infimd parte. Rapodarea cur-rogtin{elol noasffe
la acest univers ne spune c6 este necesar ca reprezentdliie noastre sd

deschise oriciror reformul[ri, pentru c5 nimic nu este mai

inepuizabil decdt realitatea, iar gtiinia a$a cum am mai ar[tat este
ccnstituitd din idei verificate prin fapte, in realitate.
Reludnd problema convergenfei percepliilor reiigioase qi
qtiinfifice spre un punct comun, dar venind din sensuri opuse, nu
putem s[ nu remarcim ci antagonismele ideologice au dus la incercdri de elirninare a percepliei religioase, fapt care duce la o ruptur[
in rf,dlcinile culturii gi moralei societdfii llmane. Aceastb ruptur[ are
grave consecinle pe plan social, pe care nu mai este nevoie sd le
punct[m fiind bine cunoscute. AtAt religia cAt gi gtiin]a trebuie sl
cultive gi s6 pund accentul pe un cod moral al conviefuirii, al toleran!ei, in cadrul speciei noastre, dar qi in cadrui mediului inconjurdtor'
Acolo unde una nu reugeqte sd convingi intervine cealaltl. Evident
cea mai aceesibill este calea afectiv[ care se cultivd din fragedi
copil[rie qi care bine condus[ poate imprima un comportament
corespunz1tor, indiferent de gradul de insuqire al cunoaqterii Etiinfifice care se formeazd ulterior.

fie

104

CAPITOLUI. T
ET.A.FE AI-E REDACT'ann $I PREZENTARII
N-UCRARTI $TIINTIFICE

,/
d
,/
'/

tehnologiaredactdrii;
structura lucr6rii qtiin{ifice;
cerinfele scrisului gtiinfific;
prezentarea coinunicXx'ii"

Tehnologia rec{aetXrii
Redaetarea propriu-zisl este precedati de o etap[ pregf,titoare care constd din sistematizarea dateior oblinute qi prelucrarea lor statisticd qi graficd. Concomitent cu anaiiza materialului se
completeazd gi infonnaiia bibliografi c6.
Fiecare auror iqi are stilul s6u. Ideile principale ale unei teorii
qtiin{ifice nu pot da o imagine despre iume, imagine ce trebuie sd
poatb imbr[ca qi o hain5, in'luitivf, chiar cu irnplicalii sentimentale,
devenind accesibiid raliunii omului obiqnuit, nespecializat'

Structura luerhrii gtiinfifice

este, aidturi de rezumat, una din parfile cele mai
importante, deoarece el atrage atenlia asupra lucrarii qi figureaza in
indexurile bibliografice. Titlui trebuie sd fie cdt mai informativ,
concis qi s[ includd cuvdnlul-cheie principal'
tnscrierea autorilor respecti contributia adusf,, confonn
nonnelor etice uzriale.
Punerea protrlernei se face p"in patte* introdwetivd.
Aici - se enllnta qi se motiveazd ipoteza de lucru,
- se precrzeazd obiectul. Si scopzil cercetlrii,
- se insisti asupta punctului de vedere original,
- se efecfueazd o prezentare succitltl a stadittlui
actztal al cunoEtinfelor.

Tittul

105

S,r.

Si':

i:j i
iri,

l::.

i;,1:

Se va ardta foarte direct,

in termeni simpli, cadrttr generar al

subiectului, rezurtatele obtrint$e de arlii motiva).eap.opri"i'i*rcetdri.
si

Ipotezc de rwcru este punctur de precar. in ,".""tu..u

qtiinlifici- sursa ipote zei de rucru se gdseqte in practica

individuard
sau sociald, cat qi ?n teoria qtiinlificd. Alegerea
irebuie sa fie orientat6 clh'e problerne decisi'e. actuale pentru societate
in momenfui
respectiv.

originalite*ea este condif ia cea mai de pre! a

,
ipotezei de
lucru. Este necesard i'drdzneaia de a opta pentru
probreme majore
nerezolvate. Trebuie a,,ut in vedere ca irnere
urp*ri, care la primui
contact par minore, dobtndesc semnificaiie
cioar ?n cursur inves_
tigaliilor.
,'Nu exista probreme neinsemnate, acelea cale apar astfer
sunt de fapt problem*
Tuli: dar ne?nfelese inc6,,(R. Cajal).'
originalitatea dobdndeqte primordialitaie taie.'ae
bogdlia
ilocument[rii ori de cdte ori se caut6 o nouJ
t"*l"i*'*"..r*rur..
informafiile constifuie doar pivotur necesar care
ajut|ra organizarea
investigafiilor in baza ipotezei proprii care crecurgJ
"dir, .l*.
Inforrnarea gi documentarea gtiinfific6
cercetarea qtiinfific[ nu poate fi conceputd
fhr6 asimiiarea
.
cunogtinfelor semnificative dobdnclite pind
la data cand sunt ince_
pute investigafiile, fEr[ cunoagterea fufuror
realizdrilor gi a eqecuriior
intdmpinate.

Sursele de informare sunt de dou6 tipuri:

primare: lucrare originalE, articole publicate,

film

documentar, fotografie, comunicara ata.,

secundarg _ ajutA la depistarea celor primare:
cata_

loage, figiere, liste bibliografice, buletine

bibliografice, rezumate, referate, recenzii.

Materialul qi metoda de lucru

Ey_lnqrea protocolului de cercetare se face
fdrd comentarii,
:--,
. fiind
rmportant
si se enunfe cu exactitate toate datere semnificative.
observalia qtiinfificd are un caracter metodic,
activ. poate ft crirectd.

bazatd pe percepfia senzoriald, imediatd $ indirectd. mediati de un

instrument. Cu ajutorul metodelor de sfudiu, cunogtinfele acululate
sunt transpuse intr-o formd ralionalizat1.

In legdfurd cu materialul

se menfioneazd numdrul de mdsurdtori, mdrimea grupuiui. particularit[file care-l definesc. Descrierea

egantionului sfucliat se faee in func{ie de vArst6, sex. mediu de rezidenf6, situalie geograficd. Singura modalitate de a asigura reprezentativitatea este sofiarea intflrnpldtoare,,,random izatea" . Se airaiizeazb comparativ lofutr de stu<iiu cu un lot mafior.
Exernplu:

Tabelul nr.

Strucfura loturilor
Lofirl martor

Lotr-ri de

Total

{)/

o./

/o

Fete

iR7

Biie

55

Total

L\L

61,3

/o

51,3

87
1 lAa
t,tL

284

100,0

Modelst'ee este o metod6 indirect6 de cereetare. Vlodelui

exprimd intr-o form6 simplificatl modelul studiat, cuprinzAnd doar o
parle din tr5.s6turile care-l caracterizeazd, esenliale gi semnificative
insd., din punctui de vedere ai problemei cercetate.
Tipizorea ofer6 posibilitatea raportdrii obiecteior gi fenomenelor observate la anumite scheme de referin!6, tipurile.
Cibernetica - ca instrument de cunoaqtere, permite abordarea
structurilor complexe care sunt inaccesibile pentru metodologia
clasicd a evenimentelol cu desfbqurare rapidd gi irnprevizibilb.
Metoda istsricd eonstituie o reflectare a istoriei obiective a
fenomenelor, a dinamicii gi dezvoltirii lor.
Prelucruree stedistico-matematicr!. O etapd necesard in cadrul cunoagterii unui domeniu o constituie descrierea lui matematicd.
Amploarea gi eficacitatea acestei aborddri din ultimele decenii se
explici prin multidisciplinaritatea strategiilor de cercetare gtiinfificd.

i06
107

Expunerea rezultatelor
Ocupd cea mai mare intindere a lucrdrii. Reprezinti partea
care-i conferi originalitatea, permite rezultatelor s[ vorbeascd prin
ele insele.
,,A interpreta interpret[rile e lucru mai anevoios decAt a
interpreta faptele..." (Montaigne, Eseu).
R.ezultatele eercetlrii trebuie sd f,re: obiective qi exacte'
Valoriie obfinute prin opera[iile de investiga{ie urmeazb a fr
supuse analizei. in acest scop se folosesc tabele de lucru care pot fi:
- simpie - serr/esc enumerdrii:

Exemplu:

Tabeiul nr. 4 - R.epartifia pe sexe a deficienfilor de auz studiafi

in functie de condifia de auzitor sau de surdomut a piri or
Total
Tata
Mama
Sex
Auzitor
Auzitoare

Surdomutd

Tab. nr.

Num[r

56

56

Procent

1l,Byo

71,804

Numdr

I,4o |

Procent

Exemplu:
2

Nr.

Emitltorul
2
J

4
5

Total

Componentele schemei de comunicare

intre
re doul
Comoonente
Codul
Canalul de comunicare
Mesaiul
Receptorul sau destinatarui
Conexiunea inversi de la
destinatar la emit6tor
- pe glupe - in care colectivitl1ile sunt diferenfiate
dup6 o singurl caracteristicE:

Auzitoare

Suldomtitd

15

16

20,8%

1a ')oL

15

'1')

2A,8%

100%

Num[r

57

Procent

79,20

N.t*6t

39

39

Procent

78%

7B%

Nnm[r
Procent

Totai

Surdomut

11 I

aa

10/-

t1

'r1

10L

Numir

39

11

50

Procent

18%

22%

100%

Exemplu:

Tabelul nr. 3 - Structura lotului martor in func{ie de starea

de

slnltate

pirintilor
Tata

Stare de sindtate/Parinti

Nr.

o/
/o

Pentru carcctefizarea unei grup[ri de valori individuale se

recurge la mai mulli indici statistici: media, mediana, modulu-l,
deviafia standard'

96.s
137
3,5
5
Bolnav
100.0
142
Total
- combinate - in care colectivitiflle sunt diferenliate
dupi cel pulin doud caracteristici:

Slndtos

108

109

Exemplu:

Tabelul nr.
Loturi/
Indici
Lotul de
Studiu

Lotul
Martor

- Indicatori

statistici privind vf;rsta (ani)

coDrrlor
rrl
De lotur
sexe

Min.
o

Max.

Mediana

Medie

4.01

Bdieti

3.62

Fete

BEieti

2.16

q'7

C.V.
%

std
2.51

17.84

87

1l,40
,,, )1

87

22.tA

55

Dev.

2,88
) 9')

55

Reprez,enturea graJicd asigurd, in esenf[, exprimarea

sintetic[ gi totodatl intr-o forma accesibil[ a unor date cifrice sau a
unor caracteristici calitative. ofera, posibilitatea expunerii logice gi
demonstrative a datelor. Astfel lucrarea devine *ui ron.rrtd si mai
clar[, este mai ugor de uim6rit.
Elementele grafice pot fi: cliagrame, curbe, profiluri grafice,
cartograme, stereograme.

Exemplu:
Figu'

nr.1. - Nivelur comprratlv intre sexe ar varoriror ndii ate variabireror

antroFmetdce
-

lotul

mrtor

In interpretarea sau analiza rezultatelor ne folosim de logicd

instrument
ca
al cunoagterii gtiin{ifice qi anume de: compara{ie,
clasificare, diviziune, judecili qi ralionamente, demonstralie.
Iliscufiile:

asiguri integrarea contribuliilor personale in

sistemui de cunogtinle anterioare (aici se face
trecerea de la faptul concret la teoria gtiin{ihc[);
- se preocupd de valoarea, limitele metodei utrlizate;
- comenteaz6 semnificalia teoretieb a reztiltateior:
- aduc explica{ii constatdrilor f,aptice, compard datele
oblinute cu cele din referinle bibliografice.
Un pericol frecvent este teoretizarea excesiv6.
Std ?n vzan\d sd se eminle problemeie aerezolvate gi direcliiie
de cercetare ce se schiteaz[.
Rezumatul infonneazd cititarii asupra esen{ei coniinufiriui gi
asupra contribu{iilor, Trebuie s[ fie succint, dar expiicit, intr-o
exprimare impersonald. Nu impune referiri la texfi.rl exiensiv ai
iucrdrii. Este insolit de cuvinte-cheie.

14.51

145.27

va 100
lor
i

'80

Ccncluziile sunt necesare pentru a scoate in evidenld

contribulia proprie gi pentm a evalua semnificaiia. Dupd expunerea
inir-o fi'azf, a obiectului cercetlrii, se redau rezultatele, interpretarea
lor gi perspectivele pe care ie relev6.
Se consfiuiescFtaze scurte, care au caracter de sentinfe.

fl

ll0

Lista bibliografic6 este intocmitd potrivit unor norme bine

codificate. Un principiu elementar obligb la asigurarea concordanlei
perfecte intre citerile in text gi titlurile enumerate. Se cere mtiltl
grijd in ceea ce priveqte stabiiirea raporlului dintre iucrdrile vechi gi
cele recente, dintre cele din !ar6 gi din striinitate, dintre cele
personale gi ale altora. Gruparea lucririior se face in ordine
alfabetic[, dupd autori sau in lipsa acestora, dupd titlu.
ill

candi{ie principald este consemnarea futuror datelor

bibliografice necesare pentru identificarea lucrdrilor semnalate'
Pentru articole se enumer6: numele tuturor autorilor (cu
virguie intre nume qi iniliaiele prenutnelor), titlul lucririi ?n limba
original6 (neobligatoriu), titlul revistei, anul apariliei, volumul,
numlrui revistei, pagina inilial[ qi cea finald, iocalitatea unde sunt
editate.

Exemplu:
1. Castelli, Ornella, Peretto, Carlo, The Phylogenesis of Langttage:
The Grammar of Gestttre and the h{anipr'lation of I{ords'
Human Evolution - An Internationai Joumal, vol. 21, Ed.
Springer. Firenze, 2006, pag. 45-49.
Fentru cdrli sa noteaz6: autorii, titlul, editura, localitatea, anul
apariliei.
Exempiu:
2. Ataman, 7., Otologie, Edit. Tehnic6, Bucuresti, 2002.

Referatui confine o analizi de ansamblu a iiteraturii care

aparfirle unui domeniu anumit, privit[ critic qi de pe o pozilie
dobinditi adesea, prin experienfi personal[.
Lucrarea trebuie si fie unitari, reflectind chiar in condiliile care
presupun asimilarea unui material eterogen gi ?n parte conh'adictoriu,
personalitatea qtiinlifici a autorului.

Disertafiile (tezele) sunt lucrdriie elaborate in vederea oblinerii

unui titlu gtiinlific qi conlin, prin scopul propus, aceleagi momente ca
un articol obignuit de cercetare. Toate secliunile acestuia apar ?nsd
ampiificate.
Organizarea este mai complexd, conlin0nd o introducere caie
justific[ cercetarea, o anahzd de ansamblu a stadiului bibliografic, al
cunoqtinlelor in problemd. Cercetarea personall trebuie expusi
diferenliat, in aga fel incdt aporhrl adus sd fie scos in eviden![, fdr6
duplicitate. in incheiere se formuleazd concluziiie, prin care se
concentreazl contributiile aduse.
112

Cerinfele scrisului qtiin{ific

Limbajul qtiinfific este logic, coetent, direct, fErf, contradiclii qi
hiatusuri de idei. Literatura qtiinlifica modemi utibzeaz' ftaze
scurte, capabile sd transmitd mai inteligibil conlinuftil de idei.
Scrisul gtiinlific foloseqte teilneni specifici. Trebuie sd fie concis
qi simpiu, clar dar gi amronios. Eleganla gi fiurnuselea stilului sunt
atribute pe deplin compatibiie cu rigurozitatea 9i precizia.

Principii de tehnsredactara
Lucrdrile destinate publicarii se reciacteaz[ in general cu Times
Ner.v Roman gi font indrime 12,la un rind gi jumatate' F,xistd insd
particularitdli impuse de cerinlele lucrarii.
irnpdrlirea texlului in alineare respectd principiul general a!
clezvoltlrii unitare a diferitelor probtreme. CAnd este necesar se pot
face note in subsoiul paginii.
Reliefarea titlurilor sau a unof cuvinte 9i foi:nu16ri de importanid
mai rnare se face prin tipul liteleiol, spalierea lor sau prin subiinieri.
Fentnt numeiotdri se foiosesc, ?n ordine succesir'[, cift'eie
fomane, cifiele arabe, literele alfabetuiui qi eventu-ai iiniuleie. Un ait
sistem de notafie, mai simpiu, recurge exclusiv la cifrele arabe, astf-ei
combinate ?ncAt asigur[ subdiviziri nelimitate: 1.; i'1. etc.
Importanfa cuveniti trebuie acordata, in orice lucrare, aporatufuti
doamtentar Si ilustrativ. Rezultatele sunt foarte frecvent exprimate
in tabele. inserarea tabelelor in text se face prin indicarea numirului
de ordine. Totdeaurra se ?nscrie titlul deasupra corpului tabelului,
indicdndu-se in mod concis con{inutul gi, dac[ este cazui, unitatea de
m6sur6. Toate figuriie sunt insofite de legende, care trebuie s5 fie
concise. Numerotarea tiguriior Se face independent de oea a
tabelelor.

Referinfele hibliografice se exprim[

in

diferite moduri, in

funclie de cerinlele lucrdrii gtiin{ifice.

I lJ

?r

ezentarea

Co m u

nic

Irii

Comunicarea se prezinti intr_un ritm alert, timp de g_ l0

rninute. se prezintb argumentalia fapticd gi descifrarea semnificaliei
teoretice a contribu{iei personare (nu e.rdifie bibliografici sau speculafii teoretice). in cadrul prezentdrii se urmdregte selectivitateu,
expresivitatea qi nu exhswstivitatea.
Prezentarea cuprinde:
enuntarea ipotezei:

l.

2.

3,
4.

definirea problemei abordate,

foarte pufin incadrarea cercetdrilor

in contertui
literaturii;
materialul investigat:
- volumuldetermindrilor,
- tehnica de lucnr,
- doar linii orientative in metodologie,
- se evit6 detaliile;
interferarea comentariilor cu expunerea rezultateror;
concluzii exprimate rapidar spre a reriefa contribr,rtia
adusd.

Recomandiri pentru pregdtirea prezentdrii

Pcint gi a posterelor

in

Fower

Textul cuprins pe un slide trebuie sd se incadreze pe mai

putin de qase linii a c6te 35 de caractere (iiterej. Este
absolut necesar ca slide-urile sa fie astfel rearizate incit
textul gi cifrele s6 poat[ fi citite cdnd le
linem in lurnini.
DacI folosim culoare pentru text sau grafic trebuie si ne
asigur[m cd slide-ul este tot atdt de fizilit pe c6t este de

Pentru prezentare se extrage esenfialul, un minimum de

informafii de care avem nevoie qi redact[m un nou tabei.
Graficul ideal pentru prezental'e cuprinde un desen cu
dou[ linii. Se foiosesc simboiuri mari, cu distanfe diferite
intre linii etc. Trebuie avutd in vedere miqcarea axuiui
scriind de la vertical la orizontal. Se foloseqte intotdeauna
spafierea nomrali (un spa!iu), fdrd spa{ii inutile pe texful
sau graficul de pe slide.
Prezentarea coniine doar ideile princip*le dintr-o lucrare.
Nu se expune toat5 lucrarea in prezentare.
Inainte de prezentare se fac repetiyii in cea mai mare sa16
de conferinle pe care o putem gi.si.

Toate aceste reguli se aplicd gi la postere:

Un vorbitor dispune de zece minute penfiu a transmite

rnesajul - cel care prezint6 posterul are la indemAn5. un

tirnp muit mai scurt.

Un text dactiiografiat normal nu poate fi citit. Se m1resc
caractereie; de preferat fiind caracterele de 24 puncie.
o Se scriu cu litere foarte mari:
- obiectul(subiecful),
- introducerea,
- concluziiie,
- textul pe scurt.
" Se numeroteazd blocurile din cadrul posterului, in aga fei
ca cel care citegte s[ poati urmdri materialul in mod logie .

estetic.

Tabelyl ideal pentru un slide are un format

drep_

tunghiular gi nu are mai mult de gase valori. Niciodat6 nu

se copiazd un tabel de pe manuscris direct pe slide.

lt4
115

r1.

Biblio gr afie selectivd

Atkins, P.W., Regatttl per"iodic,Ed. Humanitas, Buculeqti, 1985
Auregan, P., Paiayret, G', Zece etape ale gdndirii occidentale'
Ed. Antet, Oradea, 1995
Baciu, Adina, Deficienla auditivd. Incapacitate. HandicaP.

l.
2.
3.

Cancepte anfropologice,

Ed'

Cartea Universitard, Bucureqti,

2008

+.

Barnard, Alan, History and. Theory

in

Antltopologl"

Cambridge UniversitY Press, 2000

5.

6.
7.
R,

Biiaceanu Stolnici, Constantin, Glavce; Cristiaua, Raicu'

Florina, Apbvlloaie, Ligia, Incztrsitrne in antropogenezd, EdiL
Medicaii, Bucureqti, 2006
B6l6ceanu Stolnici, Constantin, Apdv[loaie, Ligra'

Antropogeneza Si geneza culturii, Edit. Ziua, Bucureqti' 2006

Besnier,- J.-M., ionceptele runanttdfii, Ec1' Lider, Bucureqti'
1996
Blacking, John (ed.), The Antropology of the Body, Academic
Press, London, 1977

Bodzsar, Eva 8., Sussanne' Charles, Plrysique and Body

Ed'
Composiition. Variability and Sonrces of Variations' vol' 3'
Eotvos University Press, Budapest, 2004
10. Bodzsar, Eva 8., Zsakyi, A', Man and Enviroment: Trends and

Challenges in Anthropology, Budapest, 2006

11. Bonvillain, Nancy, Cttltttral Anthropalo,gl, Pearson Prentice

Hall, New JerseY, 2006
17. Boutot, Alain, Invent ar ea formelor, Ed. Nemira
Edit'
13. Breton, David Le, Antropologia corpului Si modernitatea'
Amarcord, Timiqoara, 2002
14. Capra, F., Conexittni ascttnse, Ed. Tehnici, Bucureqti, 2004
din
15. Charnla, Marie - Claude, Anthropologie Anatomique
L'anthropologie biologigzle, Presses Universitaires de France'
r971

16.

chiarelli, 8., L'origine dell'uomo. Introduzione all'Antropologia, (Biblioteca di Cultura Moderna, 812), Laterzy, Roma,
Bari, 1978

Cockerham, Wiiliam

C,, Medical Sociologt, Pearson

Education, USA, 2004

t8. Cotnas, C., Manttal of physical anthropologlt, Ed' Thomas,
Springfield, 1960
19. Cristescu, Maria, Aspecte ale creSterti gi dezvaltdrii
adolescenlilor din Romdnia, Ed.Academiei' I 969
L\J, Cumnrings, M.R.., Hwnan Ileredity. Prtciples ctnd [s-cues, West
Publishing Company, St. Paul,l'ierv York, San Francisco, i988
1r
L1Davies, J." Hr,unan developneerttal anatomy, R-onald Press
Company, New York, i963
22. Dr[ginescu, M., Zarnea, G., Revolulia biologicd, Ed'
Academiei R.S.R., Bucureqti, 1985
.ti- Dumitra;cu, D., Trepte spre ;tiinfd, Ed' Dacia. Cluj-Napcea,
197 4

Ember, C., Ember, 1f,., Antlzropolog', Prentice ifali, Neu'

Jersey, 1986
75. Endclrescu, C., Trafat de Teoria cercetdrii g{iin{ffice, Ed'
Foiirorrr, Iagi, 2005
1X
Ferernbacli, D., Susanne, Ch., Chamla" Marie-Claude'
L'Homme. son dvoitttion. sa diversitd, Doin, Paris. i986
21. Fodoi, O., in cdutarea lrnor permanenle. vt-ii' II, Ed' Dacia"
Cluj-Napoca, 1974
Foster, Gtotg* M., Medical Anthropologi'', John Wiley and

L1.
^i

Sons

29. Gallaudet Research Institute, Assessment attd Demographic

Studies, Galiaudet University, Washington, DC, 1991
30.

Gean6, Gheorghild, Antroplogia u'tlturald'

Un

profil

gic, Edit. Criterion Publishing, Bucureqti, 2005

31. Glavce, Cristiana, Iancu, Emilia, Elemente de tipologie
c o n.r t ittf io n cl d, Edit. B ioedit, Pioieqti, 2002
ep

i s t em o I o

Guja, Comelia, Aw"a Corpttlui (Jman' Introdttcere

JJ.

in

antropolagia indivi&ilai' Editura Polirom, iaqi, 2000

Guja, Cornelia gi coiab', Antropologie medicald - medicind
aniropologlcd. lnfomedica, Nr. 8 (78),2000, pag' 31-40

111
r 16