TESTE GRILA EVALUARE ECONOMICA

1. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi se face pe baza:

B bilanului economic
2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar poziionarea sistematic a ntreprinderii pe pia:
A factori legai de existena preurilor libere
3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz i
diagnostic:
C la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziiedin cea mai revent perioad
4. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar:
A cu ct riscul de ar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mare
5. Ce relaie exist ntre valoarea ntreprinderii i rata de actualizare:
B invers proporional
6. Estimarea de ctre experi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaie:
A o percepie diferit despre riscuri
7. Insuficiena de amortizarea imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar
amortizrii tehnico-economice) influeneaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul:
B majorrii
8. Cnd se dorete determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmrete:
B corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil i valoarea economic a bunurilor
9. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat:
B sistematic, pt o bun gestiune a afacerii
10. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se
corecteaz cu:
B amortismentele, variaia necesarului de fond de rulment i investiia de meninere
11. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii, n sensul:
A reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie
12. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilan economic:
imobilizri 60.000, capital social 70.000, obligaii 640.000, creane 400.000, stocuri 300.000, diferene de
reevaluare 50.000, profit 10.000, rezerve 10.000, disponibiliti 20.000:
A 140.000
13. Cte variante teoretice sunt pt determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi n ce privete perioada
de referin:
C4
14. Evalurile pot fi:
A evaluri contabile, evaluri administrative i evaluri bazate pe expertiz i diagnostic
15. Obiectivul evalurii economice i financiare l reprezint:
B determinarea valorii de pia a bunurilor i ntreprinderilor
16. Care este diferena dintre uzura scriptic i uzura fizic a unei cldiri:
B uzura scriptic este durata de recuperare a investiiei, iar cea fizic este durata de via
17. La ce se folosete reevaluarea mijloacelor fixe:
B s reactualizeze valoarea patrimonial pt privatizare, asociere etc.

18. Care sunt metodele de pia de evaluare a terenurilor folosind chiria i informaiile de tranzacionare:
A metoda rentei de baz i a capitalizrii rentei de baz
19. Capacitatea beneficiar se refer la:
B un beneficiu viitor
20. Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula:
B capitaluri proprii +/- diferenele din reevaluare
21. Activul net corectat, prin metoda substractiv, se determin dup formula:
B activul reevaluat corijat total datorii
22. Care dintre urmtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?
A dobnda la mprumutul de stat
23. Rata de actualizare este:
A un element al pieei financiare
24. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ:
B activul net corijat (corectat)
25. Sinteza diagnosticelor funciilor ntreprinderilor reprezint:
C o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funciilor ntreprinderii la un moment dat
26. Diagnosticul funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului urmrete examinarea:
A structurii ntreprinderii
27. Obiectivul diagnosticului funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop:
B analiza structurii umane i a capacitii sale de a contribui la realizarea obiectivelor i funciilor ntreprinderii
28. Obiectivul diagnosticului organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop:
B analiza structurii umane i a capacitii sale de a-i da concursul la realizarea activitilor ntreprinderii
29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare, n cadrul evalurii ntreprinderii, are drept scop:
C aprecierea n ce msur mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoarele ale
ntreprinderii sau ale achizitorului (cumprtorului) ei potenial
30. Diagnosticul funciei comerciale se afl n relaie de interdependen cu diagnosticul:
C tuturor funciilor ntreprinderii
31. Durata de decontare medie a ncasrii datoriilor clienilor se face ca raport ntre:
A
Soldul la 31 decembrie al contului clieni
Rulaj anual creditor al contului clieni
X 365 zile
32. Diagnosticul comercial urmrete detrminarea:
B pieei i a locului ocupat de ntereprindere pe aceast pia
33. Goodwill-ul reprezint:
B un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele intangibile
ale acesteia
34. Evaluarea economic i financiar a ntrprinderii se face pe baza:
B unei expertize i diagnostic
35. Elementele de calcul pt a evalua o ntreprindere prin rentabilitate sunt:
B capacitatea beneficiar, rata de actualizare i perioada de referin
36. Goodwill-ul unei ntreprinderi se gsete nregistrat n bilanul ntreprinderii la nchiderea exerciiului
B nu

37. Elementele intangibile influeneaz valoarea ntreprinderii:

B prin rentabilitate
38. Bilanul contabil servete ca baz de date pt stabilirea:
A activului net contabil
39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri i cheltuieli n contul de profit i pierdere se face:
B dup natura veniturilor i cheltuielilor
40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile n bilanul contabil se face:
B n sumele nete att n activ, ct i n pasiv
41. Diagnosticul funciei contabile are ca obiectiv:
B aprecierea fiabilitii conturilor anuale
42. Analiza structurii salariailor pe niveluri de pregtire, sexe i vechime n ntreprindere relev anomalii n ceea
ce privete:
A nivelul corespunztor de pregtire a personalului
43. Separarea bunurilor din ntreprinderea supus evalurii se face n funcie de:
C utilitatea exprimat i msurat prin gradul de participare la realizarea profiturilor
44. Care este regula (formula) actualizrii propriu-zise?
1
(1+i)n
B x=y
i rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare
45. Care este de regul (formula) capitalizrii?
A x ( 1+i )n = y
46. Tehnicile pt realizarea actualizrii sunt:
A capitalizarea i actualizarea propriu-zis
47. Care din urmtoarele ajustri aduse profitului din bilan, n vederea determinrii capacitii beneficiare a
ntreprinderii, este inexact?
C corecii legate de politica de comercializare a ntreprinderii
48. n ce const ajustarea profitului din bilan n funcie de politica de amortizare a ntreprinderii:
A nlturarea excesului sau insuficienei de amortizare
49. Urmtorii factori trebuie avui n vedere, atunci cnd se reevalueaz bunurile dintr-o ntreprindere, unul din
ei fiind eronat:
C modul de contabilizare a costurilor
50. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint
urmtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri 20.000.000, creane
15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000, disponibiliti 500.000,
obligaii nefinancire 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000:
B 18.500.000
51. Care este valoarea substanial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint
ur,mtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri 20.000.000, creane
15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000, disponibiliti 500.000,
obligaii nefinanciare 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000:
A 53.500.000

52. Metoda de evaluare la termen este recomandabil s fie folosit n cazul:

C ntreprinderilor aflate n dificulatate, redresabile
53. Dac se poate determina valoarea patrimonial a unei ntreprinderi, care este aceasta, dispunnd de
urmtoarele informaii: capital social 3.000.000, rezerve 10.000.000, alte fonduri proprii 15.000.000, imobilizri
necorporale (cheltuieli de nfiinare) 5.000.000:
A da, 23.000.000
54. O instalaie dat cu chirie influeneaz valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi?
B nu
55. n evaluarea unei ntreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanul contabil constituie:
B punct de pornire n determinarea capacitii beneficiare a ntreprinderii
56. Care din urmtoarele afirmaii este inexact:
C creterea riscurilor legate de politica economic, vamal, fiscal contabil micoreaz rata de actualizare i, ca
atare, micoreaz valoarea ntreprinderii
57. Metodele combinate de evaluare abordeaz:
B att patrimoniul, ct i rentabilitatea
58. Ce semnificaie are relaia ANC.i n evaluarea elementelor intangibile ale unei ntreprinderi n care:
ANC = activul net corijat (valoarea patrimonial a ntreprinderii)
i = rata de capitalizare:
B prag de rentabilitate al ntreprinderii
59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baz criteriul principal:
B raionamentul profesional al evaluatorului
60. Evaluarea ntreprinderii necesit aplicarea:
B cel puin a doua metode
61. Evaluatorul n procesul de evaluare, estimeaz:
B valoarea
62. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:
B constatrile din diagnosticul de evaluare
63. Preul pieii pt bunurile care au utilitate pt ntreprindere este egal cu:
B preul de cumprare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai puin deprecierea
64. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n funcie de:
A gradul de participare la realizarea profiturilor
65. Valoarea de lichidare a unui bun este egal cu:
B preul de vnzare posibil de obinut, mai puin datoriile care greveaz bunul i cheltuielile ocazionate de
lichidare
66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmrete:
B modalitatea de manifestare a funciilor ntreprinderii i stabilirea concluziilor
67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ine seama de:
A mediul economic exterior ntreprinderii i conduiile asigurate de ntreprindere mediului intern de manifestare
a funciilor ei
68. Soldul clienilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei iar rulajul creditul anual al acestora este de 186.150.
Care a fost durata n zile a ncasrii clienilor:
C 30 de zile
69. Se dau urmtoarele elemente de bilan:
- total activ = 425.000 mii lei

- cheltuieli constituire = 2.500 mii lei

- cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei
- brevete proprietate = 125.000 mii lei
Exist un cumprtor pt o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei
Stabilind bilanul economic al ntreprinderii, bilanul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu:
B 143.000 mii lei
70. Bilanul economic se prezint cu un:
- activ net corijat de 23.000 mii lei
- pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii toatele de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de:
A 18.000 mii lei
71. Se constat c o hal industrial n valoare rmas de 145.000 mii lei nu mai are utilizare de peste trei ani, iar
situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzare terenului nc liber de orice sarcin.
Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul i taxele materialelor
nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei.
Pt materialele recuperabile se estimeaz obinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei.
Stabilind bilanul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilanul contabil:
C 220.000 mii lei
72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiar de 3.000 mii lei iar rata neutr de 20%.
Superprofitul va fi de:
B minus 1.400 mii lei.
73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchirit este de 105.000 mii lei iar valoarea
bunurilor ntreprinderii nchiriate la teri este de 75.000 mii lei. Valoarea substanial brut a ntreprinderii va fi
de:
A 455.000 mii lei
74. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei iar dobnda la certificatele de depozit ale
trezoreriei statului etse de 30%. Valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de
capitalizare a veniturilor, va fi de:
C 26.667 mii lei.
75. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 mii
lei, rata neutr de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin
metoda bazat pe GOODWILL este de:
C 8.480 mii lei

76. O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date estimative:
- active net contabil = 120.000 mii lei
- plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei
- minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei
(plusul i minusul sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor)
- cheltuieli de dezafectare i funcionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei
Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de:
A 117.000 mii lei
77. n cte grupe se pot mprii metodele de evaluare combinate?
B2
78. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000, capaciatatea beneficiar est ede 1.000, rata neutr
(i) este de 11%, iar rata de actualizare a supraprofitului este de 25%. Valoarea global a ntreprinderii va fi de:
C 8.480
79. Relund informaiile de la ntrebarea 72, precizai care este valoarea goodwill-ului aplicnd o rat de
actualizare de 30%:

A -4.666 lei
80. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii n sensul:
A reducerii
81. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar?
A direct proporional

NOTA:

Incepand cu nr. 82, intrebarile necesita analiza si judecata profesionala

proprie

82. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor,
activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic
al tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari
semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si
componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in
cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta
valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau unei intreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar
motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile
aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele
financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.
84. Explicati diferenele dintre pre si valoare
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de
cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea,
evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe
negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie
punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de
unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de
natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat
separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul
sau.
Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu.
Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu.
Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential.
85. Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte
publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Abordarea prin active (costuri);
Abordarea prin comparatie
Abordarea prin capitalizarea veniturilor.

86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?

Diagnosticul are drept scop
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii
raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa
respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la
depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul
final.
87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus
De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile effectuate cu
scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se
folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.
Scopul evaluarii este stabilirea valorii de piata/altui tip de valoare cerut, iar metoda reprezinta un ansamblu de
cwrinte/impusuri prin care se ajunge la valoarea justa/alt tip de valoare.
88. Definiti valoarea de piata
Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre
un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara
constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.
Valoare de piata = suma estimata pentru care o proprieate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un
cumparator decis si un vamzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, in care ambele parti au
actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri.
89. Definiti valoarea justa
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
Valoare justa = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate
in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
90.Definiti valoarea actuala a unui bun
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi
generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
Valoarea la care un activ este inclus in bilant, dupa deducerea oticaror amortizari cumulate si a oricaror pierderi
cumulate din depreciere.
91. Definii valoarea de origine
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea costurilor
necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire.
Valoare de origine = cost istoric
92. Definii valoarea de utilizare
Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in
aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si
bunul supus reevaluarii.
Valoare de utilizare = valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare estimate, ce se asteapta
generate din utilizarea continuua a a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata
utile.

sa fie

93. Definii valoarea substantiala

Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara
a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt
folosite din diverse cause (ex. inchiriate).
94. Prezentai 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea
- modificari in marimea si structura capitalului social

- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor

- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
Fuziuni si schimburi de proprietati
Vanzarea/cumpararea unei proprietati
Garantarea inprumuturilor
95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei ntreprinderi?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de
stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de
piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii
care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in
perioada post privatizare
- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,
cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun
fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie
observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
Datorita schimbarii proprietarului
96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic
Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a
caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.
Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista
anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii.
Obiectiv estimarea riscurilor aferente situatiei juridice a intreprinderii.
Mijloace de realizare:
- dreptul societatii comerciale (contract de societate, statut, registrul AGA, registrul sedintelor CA, registrul
actionarilor etc.);
- bilantul pe ultimii 3 ani, vizat de MFP;
- rapoartele cenzorilor si auditorilor;
- avize necesare pentru functionare si plata taxelor aferente;
- dreptul muncii: contracte individuale si colective de munca, ROF, ROI, contracte pentru manageri si clauze
speciale;
- drept fiscal: constatarile controalelorfiscale din ultima perioada;
- dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante, identificarea unor active/terenuri contaminate.
97.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial
Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea
evaluate pe aceasta piata.
Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea
intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si
din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
Obiectiv determinarea pozitiei intreprinderii analizate.
Mijloace de realizare:
- studiu asupra pietei produselor si serviciilor intreprinderii;
- studiu asupra pietei furnizorilor intreprinderii;
- cercetarea pietei;
- segmentarea pietei.
98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare
Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mijloacelor de
exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential.
Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea
intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din
interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din
raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte
dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.

99. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane
Mij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea
intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate,
din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din
raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte
dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
Obiectiv analiza masurii in care se asigura firmei resurse umane de calitate la toate nivelele
ierarhice.
Mijloace de realizare:
- stabilirea potentialului functiunii de personal;
- calitatea organizarii si a managementului.
100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil
Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare
Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair,
rentabiliatea si riscurile financiare.
Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea
intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale
functiilor intreprinderii.
Obiectiv utilizarea eficienta a resurselor financiare ale actionarilor si creditorilor.
Mijloace de realizare:
- abordarea bazata pe comparatie de piata;
- abordarea bazata pe venituri DFC;
- abordarea bazata pe active (costuri).
101.Avei urmtoarele informaii despre ntreprindere: cheltuieli de nfiinare 5.000, licene 10.000, cldiri
50.000, echipamente 100.000, stocuri 200.000, creane 300.000, bnci 10.000, venituri n avans 80.000, capital
social 125.000, rezerve 5.000, furnizori 250.000, mprumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung),
provizioane pt riscuri i cheltuieli 65.000.
Elaborai bilanul contabil n principalele sale mase, bilanul financiar i bilanul funcionali explicai rolul
acestora n cadrul diagnosticului de evaluare.
FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
NFR = AC TREZORERIE DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)
Trezoreria = FR NFR = + sau
Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in
faliment.
Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.
Bilantul contabil
Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000
-chelt infiintare 5.000
- licente 10.000
Imobilizari corporale 150.000
- cladiri 50.000
- echipamente 100.000
Active circulante 510.000
- stocuri 200.000
- creante 300.000
- banci 10.000
Obligatii curente 325.000
- furnizori 250.000
- imprum. bcare 75.000
Activ net curent 185.000
Obligatii pe t.l. 75.000
Venituri in avans 80.000
Provizioane 65.000
Activ net 130.000
Cap soc. 125.000

Rezerve 5.000
Cap proprii 130.000
Bilantul functional
Activ
Functia de investitii Imobilizari brute 165.000
Functia de exploatare NFR 95.000
Functia de trezorerie 10.000
270.000

Pasiv
130.0000 fd proprii de orig externa
65.000 fd propr. orig. interna
75.000 datorii financ (impr fin)
270.000

Bilantul financiar
ACTIV
PASIV
I Activ imobilizat 165.000 IV
Capitaluri permanente 270.0000
II Stocuri, creante 500.000 V
Datorii nefinanciare 330.000
III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 75.000=-65.000
NFR = II V = 500.000-330.000=170.000
102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale,
precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare in pasiv.
104. Pasii in determinarea ANC sunt:
1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii
(necesare intreprinderii)
2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul mathematic al activului net corectat.
105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie de
utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
Mijloace fixe in exploatare in ipoteza ca intreprinderea va continua sa functioneze;
Mijloace fixe in afara exploatarii, aflate in stare de functionare si care beneficiaza de o piata secundara
dezvoltata;
Mijloace fixe in afara exploatarii, care nu mai sunt in stare de functionare sau care nu beneficiaza de o piata
activa.
107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt > deprecierea
monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate,
alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel
economic, intre val contabile si cele de circulatie.
Active in exploatare
Active redundante (in afara exploatarii)
108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva
Metoda identificarii

Metoda asimilarii sau similitudinii

Metoda corelarii
Metoda indicilor de actualizare
109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care exista date
privind tranzactii recente.
110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea
elementelor patrimoniale.
Metoda aditiva = asimilarea obiectului evaluat cu alte obiecte tranzactionate recent pe piata se face
pe
baza parametrilor sai principali de functionare.
111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii.
Activ Net Corijat ANC = Active Totale corijate ATC Datorii Totale Corijate DTC
Activul net corijat da valoare intreprinderii in abordarea prin metoda pe baza de costuri.
112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a
fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt
folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea
la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
113. Met aditiva
Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Profit 55.000
Ch infiintare 15.000
ANC 150.000
Met substractiva
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000
Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprum 200.000
Ven anticip 80.000
Oblig 760.000
ANC 150.000
114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data,
a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta de un investitor ca sa-si mentina capitalul sau sa-l plaseze intr-o
intreprindere.
115. Tehnicile de actualizare
- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il amplificam
cu factorul de actualizare X = Y * 1/(1+i)n
- rd (rata deflatata) = (i-f ) / (1+f)n
- rata neutra de plasament 1
I _ __1___

An= 1 (1+t)n
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
Actualizarea permite compararea, la data evaluarii, a fluxurilor de venit care vor fi generate in viitor.
VN = VO X (1+K)n , unde (1+K)n este factorul de actualizare.
116. Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare = dob obligatiiunilor de
stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)
117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie
Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o incasare).
118. Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila
rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a
dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri
reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV/S + (1-d)* /CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
118. CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1-T), unde:
CMPC = cost mediu ponderat al capitalului;
CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare;
CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale;
CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung;
CI = capital investit;
T = rata impozitului pe profit.
119 idem 118
120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile
viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a
profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei
de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilortimp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care
estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este
rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu
valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din
active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului
de numerar.
121. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul
determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai
mare.
122. Explicati

Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare
valoarea intreprinderii va fi mai mica.
123. Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prêt
Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse, coeficentul de
marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii
actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activl net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORIi
Metodele de determinare sunt:
Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale, sunt:
Metoda capitalului permanent necesar exploatarii
126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o
schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare
128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituindo standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
- stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor
de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se
reproduc in mod systematic in viitor
129.
amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta
constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate
130.
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituindo satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite
din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate
complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare

132. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite
din insumarea algebrica a rezultatelor individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.
133. Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale corectate din perioadele
trecute ;I a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta;
135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul
careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari
in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati
comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor,
etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.
136. Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua
riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se
adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate.
137. Invers proportionala.
138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666
139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este
reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta
un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a
investitiei V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat
140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
141. 140.Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate a fi oferite
actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe
intreaga eprioada. Valoarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le
primesc.
141. Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de profituri nete previzionate a fi
obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare
constante pe intreaga perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara unui
contract cu durata de viata limitata (contract de concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de
previziune va coincide cu durata contractului.
142.

143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o
schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows.
144.
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre
intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari,
dar inaintea dobanzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in
anul ,,n, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest
an ,,n se stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii
146. Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza
stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura
cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul
prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand
prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza
prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul
Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a
valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun,
la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare
dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
149. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active
care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea
elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de
intreprindere peste pragul de rentabilitate.
150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este
superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.

151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul
care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare
Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.
152. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active
care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea
elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de
intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
153.Este acelasi lucru.
154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate
de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
154. Metodele combinate presupun abordarea financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea
intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
Tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
Tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai mute elemente intangibile.
155. Metoda practicienilor
Prin aplicarea metodei practicienilor de evaluare valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau
ponderata a unei valori patrimoniale (ANC) si a uneia prin rentabilitate (CB/i):

156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza continuarii
activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea
bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Metoda remunerarii valorii substantiale brute consta in reevaluarea activului net in ipoteza continuitatii
activitatii, la care se adauga valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora, si din care
se scade valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse
cauze (inchiriate etc.).
157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse
insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile
financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de
fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.
Prin metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii valoarea unei intreprinderi este egala cu
capitalurile necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat.
158.Ipotezele de baza in evaluarea intreprinderii prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt:
Continuitatea activitatii;
Luarea in considerare a bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora;
Bunurile care, desi sunt in patrimoniul societatii dar nu sunt folosite (inchiriate etc.), nu sunt incluse in
valoarea intreprinderii.
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii
intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
159.
ACTIV
IC

PASIV
29.000

CP

50.000

FC
S
C
DB
TA
Rvsb-15%;
CB - 1.000/an
Ra 12%
Vgw=?
ANC = 105.000 30.000 = 75.000
P = ANC x I = 75.000 * 0,12 = 9.000
Sp = 1.000 -9.000 = -8.000
GW = -8000 / 0,15 = - 53.333
V = 75.000 53.333 = 21.667

1.000
20.000
50.000
5.000
105.000

DR
ON
IB

25.000
25.000
5.000
105.000

160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:

- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii
in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate
de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului.
161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media
preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in
realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele
cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Stocurile de materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar si semifabricate din
afara, dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, se evalueaza la preturile zilei sau la media
preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie neterminata si semifabricate din productie proprie se evalueaza la nivelul costurilor
efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele
cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
Creantele, dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu
valoarea scriptica; cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb
al monedei nationale din ziua respectiva.
Disponibilitatile banesti intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii la valoarea scriptica; cele in valuta
fiind actualizate la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc
produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Imobilizarile necorporale inregistrate in bilantul contabil nu se iau in calculul valorii activului net corectat, cu
exceptia cheltuielilor de cercetare si dezvoltare care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt
luate in calcul cu valoarea scriptica.
165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe
seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele
fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama
rezultatelor financiare, in cazul evaluarii in alte scopuri.
Creditele se iau in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea scriptica.
166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii posibile:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care, dupa lichidare prezinta inca un activ net pozitiv;
c) urmeaza sa fi lichidata.
167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului este
solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului
net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau negative
ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile
cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu
costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate
a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%,
corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod
rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr+un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile
din definiia valorii de piaa.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii
normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a
ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de
societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate,
evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele
de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor
implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat
la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi
necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus
activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar
obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
In special pentru intreprinderile cu pierderi, valoarea actuala a activelor care ar rezulta din lichidarea intregii
intreprinderi poate fi mai mare decat valoarea care se obtine din supozitia continuitatii activitatii.
Valoarea de lichidare se bazeaza pe valoarea actuala a veniturilor nete, care deriva din vanzarea activelor minus
pasivele si costurile cu lichidarea.
168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii
presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de:
a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al
redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
Metoda valorii la termen se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile. Valoarea la termen se calculeaza
pornind de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabile. Asupra valorii la
termen astfel obtinute se aplica o decontare pentru a tine seama de:
Capitalurile proprii care au fost injectate pentru realizarea redresarii;
Riscul specific de ne succes al redresarii sperate, si;
Actualizarea valorii la termen.
169.Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode:
metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de
rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul
financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul
de schimb.

Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la
societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri
sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,
diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care
fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net
contabil la numrul de aciuni-pri sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a
unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau
pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fuziune:
a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe
fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil
a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de
acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de
aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a
unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor
sociale i valoarea nominal a acestora.
169Evaluarea activelor si pasivelor in starea in care se afla la data fuziunii si divizarii se face la valoarea justa a
acestora (IFRS 3).
Este necesar ca expertul evaluator de intreprinderi sa ceara administratorilor intreprinderilor sa delimiteze
activele necesare exploatarii de cele care nu mai sunt necesare exploatarii, pentru a putea determina valoarea
justa sau de piata, iar pe baza acestora sa elaboreze bilantul economic.
170. Structura standard a unui raport de evaluare
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de evaluare
folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor
modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata
in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele
de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii.
4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este
constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu
partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista contracte de
munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru
entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;

-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective
condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii
evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta
litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut
necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de
munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne
sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare,
evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare
ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia
in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza
functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor
intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personalvarsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem
de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale
entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul
levier masurat pelcand de la valorile de piata;

-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor
investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra
situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is
informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit
metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite
pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane
afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte
punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul
economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din
contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea
raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in
parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator
se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va
exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
Structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii este:
Descrierea intreprinderii de evaluat si a evaluatorului;
Descrierea misiunii de evaluare;
Descrierea procedrurilor si metodelor de evaluare utilizate;
Descrierea ipotezelor si scenariilor de evaluare estimate;
Concluzii.
171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii
evaluarii
Atunci cand moneda nationala se devalorizeaza (creste raportul de schimb) valoarea intreprinderii creste, iar
cand se valorizeaza (scade raportul de schimb) valoarea intreprinderii scade.

172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:

- rata ed actualizare este influentata cu riscul de pr&ecirc;t;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile
pietei
Atunci cand preturile cresc valoarea intreprinderii scade iar cand preturile scad valoarea intreprinderii creste. De
aceea, evaluarile de intreprinderi sunt valabile numai la o anumita data, dupa care ele trebuie sa fie din nou
evaluate.
173.
R ra = 10%;
Vp = 10.000;
CB = 1.500
Sp = ?
P = Vp x I = 10.000 x 0,1 = 1.000
Sp = 1.500 1.000 = 500
174
CB = 10.000
Cc = 15%
Vcb = ?
Vcb = CB / c = 10.000 / 0,15 = 66.667
175.
TA 150.000, din care
Ca 10.000
TD 75.000
Dr 50.000
Cp 25.000
ANCc = ?
ANCc = 150.000 10.000 -75.000 = 65.000, sau
ANCc = 25.000 + 50.000 10.000 = 65.000
176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.
Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi:
ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare;
este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o ntreprindere; reprezinta patrimoniul,
rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor din
diagnosticul de evaluare;
reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.
177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare:
cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Evaluarea are rolul de a aduce toate posturile din bilantul unei intreprinderi, din punct de vedere valoric, la o
valoare curenta/de piata.
178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a
cativelor si a intreprinderii
- satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele
fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai
mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii
tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta
pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in

cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo
va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de
amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat
daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii
tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste
valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea
patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de
provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul
bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil.
Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor
datoriilor acesteia (pasivul exigibil).
181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat
val intrepr este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii
intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii.
182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt
utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
Spre exemplu, cand se aplica metoda remunerarii valorii substantiale brute la valoarea activului net reevaluat se
adauga valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora (inregistrate in afara bilantului),
si din care se scade valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite
din diverse cauze (inchiriate etc.). In acelasi mod se procedeaza si cu girurile, garantiile primite respectiv
redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate.
183.Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor
- plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de pia 5 valoare contabil)
- plusvalori brute pentru titlurile necotate 15
- plusvalori brute pentru titlurile cotate 18
Total plusvalori brute 39
Impozit pe plusvalori (28%) (11)
Total plusvalori nete de impozit 28
Observaie: n practica internaional a evalurii plusvalorile aferente activelor imobilizate se impoziteaz cu o
cot diminaut avndu-se n vedere realizarea lor pe termen lung sau incertitudinea realizrii imediate.
Determinarea economiei de impozit pe profit indus de pierderi:
- IC reevaluate - 18
- IF necotate 88 + plusvalori potentiale brute 15
- cotate
50
Total 138 + 15 potential
- Pirederi 15 (3 annual)
-

Ip = 40%

Iplusval 28%

Rcp 10%.

Plusvalorile nete aferente activelor ?

Plusvaloare - I corporale = 11-5 = 6 (rezulta net 6 x 0,78 = 4,68)
Plusvaloare I financiare (88 + 50) 120 = 18 ( net 18 x 0,78 = 14,04)

184.Se presupune c pierderea poate fi recuperat n urmtorii 5 ani dac se ine seama de plusvalorile poteniale
pe care le degaj participaiile. Fluxurile anuale sunt actualizate (aduse la data evalurii) la o rat de 10% dat n
enun.
Pierderi reportate = de unde o economie de impozit pe profit de: (15 / 5) x 0,4 = 1,2 anual
185. Determinarea activului net contabil corectat = 145
ANC 112
Total activ 137 - Datorii 25 + Plusvalori active nete 28 + Economie de impozit pierderi 5
ANCc = TAc Dc
TAc = 11 +(88+50) + 12 25 = 136
186.Participaii n societatea A: valoarea de pia a acesteia poate fi estimata prin metode comparative:
- rezultatul exploatrii:
valoarea afacerii sau a entitii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90 milioane
valoarea aciunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entitii datorii = 90 18 = 72 milioane
- rezultatul net:
valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9 milioane dup impozitare cu
40% = 5,4; dac se ine seama de existena cheltuielilor cu dobnzile aferente datoriilor se poate rotunji
in jos, la 5 milioane)= 75 milioane
Se poate accepta o valoare a participaiilor n societatea A de 75 milioane de unde rezult o plusvaloare de
25 milioane (75 valoare de pia 50 valoare net contabil).
Participaii n societatea B: valoarea acesteia se stabilete pe baza capitalizrii bursiere care, innd
seama de partea deinut de grup, este de 71,5 milioane (130 mil x 55%), rezultnd o plusvaloare de
aproximativ 37 milioane (71,5 valoare de pia 35 valoare net contabil)
Participaii n societatea C: fiind finanata doar din capitaluri proprii, valoarea societii C este
egal cu valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) de 32 milioane, de unde rezult o plusvaloare de 7
milioane [32 milioane valoare de pia (110 50-35 ) valoare net contabil]
Valoarea actuala participatii A B C = ?
Pentru A:
- Val neta contabila 50
-

Profit exploatare 9 milioane

Coef multiplicare 10 pt profit exploatare si 15 pt rezultat net.

Valoare A = 9 x 10 = 90
Pentru B:
- Val neta contabila 35 (55%)
-

Capit bursiera 130

Valoare B = 130 x 0,55 = 71,5

Pentru C:
Val = 32
187.a)Corecii n vederea determinrii activului net contabil corectat al grupului:
- cheltuieli de constituire: sunt nonvalori i se elimin
- imobilizarea care reprezint sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16 valoaare de pia 10 valoare
contabil)
- mprumut de 12 milioane: partenerul prezint un risc de faliment ridicat care conduce la provizionarea
integral a mprumutului (anularea activului de 12 milioane)
- plusvaloare aferent participaiei n A: 25 milioane
- plusvaloare aferent participaiei n B: 37 milioane
- plusvaloare aferent participaiei n C: 7 milioane
b)Determinarea activului net contabil
corectat: 109 milioane
ANC (143 - 80) 63
Anularea cheltuielilor de
constituire - 1

Provizionarea mprumutului -12

Economie de impozit aferent cheltuielilor
de constituire i mprumutului anulat
[(12+1) x 0,4] 5
Plusvalori pentru imobilizrile
corporale 6
Plusvalori pentru participaiile
A, B, C 69
Impozit pe plusvalori
[(6+69)x 0,28] -21
ANCc = TAc Dc = (4-1) + 16 + [(90+71,5+32)-12]+7 80 = 127,5
188.Calculul CMPC
- costul capitalurilor proprii = 0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1%
- costul datoriilor dup impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5%
- CMPC =
unde 225 reprezint valoarea actual a capitalurilor proprii (capitalizarea bursier a societii)
fa de valoarea contabil de 100; mai relevant este prima sum
Cmpc = ?
CP = 100
DF = 200
I profit 40%(sau 0,4)
Rfr = 4%
P risc (Rm Rf) = 5%
Beta = 1,3
d = 7%
1. Rentabilitatea capital propriu:
Ri = Rf + B(Rm-Rf) + B(1 Ip)(DF/CP)(Rm-Rf)
Ri = 4% +1,3x5% + 1,3x(1-0,4)x(200/100)x5%=10,5% + 7,8% = 18,3%
2. Costul datoriei = d(1-Ip)
Cd = 7%x(1-0,4) = 4,2%
Rentabilitatea capitalurilor proprii:
In totalul capitalului (CP + DF) ponderea CP este de 33% si a capit imprumutat de 66%, rezulta:
Cmpc = 18,3% x 0,33 + 4,2% x 0,66= 6,03 + 2,77 = 8,8%
189.Calculul cash-flow-ului disponibil (CFD)
= Profit operational net + Amortizare i alte cheltuieli noncash Variaia nevoii de fond de rulment
operaionale (capitalului de lucru) Investiii n active imobilizate
CFD = 50 x 0,6 + 45 10 50 = 15
357 mil
Se obine apoi valoarea capitalurilor investite att n afacere (357 milioane) ct i n titluri
(participaia ntr-o alt societate) a cror valoare actual este de 35 milioane. Rezult o valoare a
capitalurilor totale investite = 357 + 35 = 392 milioane UM
n final, pentru a obine valoarea capitalurilor proprii, se scade valoarea datoriilor = 392 200 = 192
milioane UM
CF disponibil = ?
CF = incasari plati
CF = (Rex Iprofit) + Amortizare + variatia NFR Investitii
CF = 30 + 45 -10 -50 = 15
190. Calculul valorii economice adugate (VEA)
unde
POnet profit operaional (rezultat din exploatare)
net de impozit
CMPC costul mediu ponderat al capitalului
CI capitaluri investite
ROIC rentabilitatea capitalurilor investite
CMPC se determin astfel:

- costul capitalurilor proprii:

unde kj costul capitalurilor proprii (Ccp)
KF rentabilitatea pieei fr risc
KM rentabilitatea pieei (cu risc)
de volatilitate alj coeficientul aciunii j
Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%
- costul datoriilor financiare
= 0,07 x (1-0,4)=4,2%
0,105 + 300/750 x- =450/750 x 8% 0,042
Atunci VEA = 200 x 0,6 670 x 0,08 = 66,4
Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670
191.Comparaii bursiere
1) PER
De obicei PER se aplic rezultatului curent net.
Rezultatul curent net al grupului Z se determin:
Rezultat net 115
+Amortizarea plusvalorii 10
-Rezultat extraordinar 25
+Impozit pe rezultatul extraordinar 10
Rezultat net curent 110
PER 18
Valoare de pia a actiunilor 1980
2) Rezultatul exploatarii (RE)
RE 200
Multiplu observat 10
Valoare de pia a capitalurilor investite
(capitaluri proprii i datorii n total) 2000
-Datorii financiare 300
Valoare de pia a aciunilor 1700
Obs: se face distincie ntre valorile aferente capitalurilor proprii (pentru acionari), respectiv valorile
aferente tuturor capitalurilor investite att de acionari ct i de creditori (a entitii). n cazul n
care se dorete o valoare a capitalurilor proprii (n aceast problem) i se obine mai nti o
valoare a capitalurilor investite, aceasta se transform ntr-o valoare a capitalurilor proprii prin deducerea
datoriilor financiare.
192. Calculul cash-flow-ului disponibil obinut n ultimul exerciiu
Rezultatul exploatarii 200
- Impozit aferent 80
+ Amortizare 50
= Cash-flow de exploatare 170
+ Nevoia de fond de rulment la
sfritul exerciiului precedent 150
- Nevoia de fond de rulment la
sfritul exerciiului curent 170
- Investiii de efectuat 60
= Cash-flow disponibil 90
Acest cash-flow se va actualiza pe baza ipotezelor de cretere din enun rezultnd o valoare a tuturor
capitalurilor investite (VCI) sau a entitii de:
2753 milioane UM
Obs. ultimul termen al formulei desemneaz valoarea rezidual actualizat i determinat dup
formula:
unde CFn+1 cash-flow-ul anului 4
g - rata de cretere a cash-flow-ului pn la infinit
Valoarea aciunilor (capitalurilor proprii) = VCI Datorii financiare = 2753 300 = 2453 milioane UM

193.Modelul Gordon Shapiro conduce la formula:

unde D este primul dividend de primit, r rata de rentabilitate cu risc si g rata de cretere la infinit a dividendului
global.
Formula se poate scrie: unde r1 este randamentul oferit de dividende, n acest exemplu = 3%
Se obine astfel 0,1 = 0,03 + g deci g = 7% (inflaie inclus)
194. Se utilizeaz modelul Gordon Shapiro n trei secvene crora le corespunde o anumit rat de
cretere a dividendelor.
Ultimul termen calculat pentru sfritul anului 5 este dat de .
195.Se aplic formula lui Gordon Shapiro: de unde r = 15%
196. ntreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunztor surplusului de rentabilitate
obinut n raport cu rentabilitatea cerut de pia (10 7,5 = 2,5). n aceste condiii, se
determin o rentabilitate constant de 10%, adic 100 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de
pia de:
100 / 7,5% = 1333 mil UM
Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 1000 = 333 mil UM
O alt variant de rezolvare, potrivit formulei clasice de capitalizare a superprofitului este:
unde superprofitul Sp se determin:
1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25,
iar Sp capitalizat este 25 / 7,5% = 333 milioane UM
197 Superprofitul va fi degajat doar n urmtorii 10 ani i se va majora anual cu 5%:
Superprofitul este de 25 milioane i va crete cu 5% pe an. Se va aplica formula actualizrii pe un orizont
finit de timp (10 ani) a unei valori aflate ntr-o cretere geometric.
sau
GW =
GW = 210 milioane UM
198. Se aplic formula de determinare a VEA (valoare economica adaugat)
n acest caz creterea VEA este legat de o majorare a cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fa de
obiective i se poate calcula astfel:
POnet = 20% x 10 x (1-0,4) = 1,2 milioane UM
POnet = 5% x 1,2 mil =VEA =60000 UM
199. Se aplic formula valorii economice adugate.
n acest caz, reducerea stocurilor corespunde unei diminuri a capitalurilor investite (CI) de ntreprindere
n exploatare. Economia i deci suplimentul de VEA care rezult se poate calcula astfel:
CI =Stocuri (fie 15 zile de CA) = 7% x 15 x 10/360 = 29200 UMVEA = CMPC x CMPC x
(stocurile si celelalte componente ale NFR se exprim n zile de cifr de afaceri prin formulele duratelor
de rotaie: Stoc mediu sau final / CAFTVA x 360 si apoi, prin cunoaterea CA previzionate, n valori
absolute)
200. Se aplic PER rezultatului net curent ateptat pentru N+1
Rezultat net partea grupului 96,4
- Rezultat extraordinar -20
+ Economie de impozit pentru
rezultatul extraordinar 8
(20 x 0,4)
Rezultat net curent partea grupului 84,4
Valoarea de pia a aciunilor 1772
(84,4 x 21)
201. Se utilizeaz multiplul rezultatului exploatrii.
Valoarea de pia a tuturor aciunilor = 150 x 13 = 1950
Valoarea de pia a aciunilor deinut
202

203Activele considerate nenecesare exploatarii se evalueaza la valoarea realizabila neta.

204Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor
strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de
ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.
205Principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul
evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora, sunt:
Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata
astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane);
Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net
corijat).
206Raspuns:
Promovarea produselor intreprinderii (comercial);
Posibilitati de imbunatatire a cailor de acces si a utilitatilor (tehnic, tehnologic si de exploatare).
207Raspuns:
Dependenta managerilor de banci sau actionarii majoritari;
Calificarea medie a personalului de executie.
208Superprofitul este scos in evidenta dupa trecerea pragului de rentabilitate, adica:
Poate fi definit astfel: suplimentul de rentabilitate (profit) realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala.
209Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o
perioada nedeterminata (infinita) in timp este:
factorul fondului de reducere.
210Exemple de coeficienti multiplicatori utilizati in practica evaluarii:
Durata de recuperare a investitiei ;
Numarul de anuitati (an) ;
Price Earnings Ratio (PER)
211Formula de calcul a valorii unei afaceri daca se capitalizeaza beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont
de prognoza nedeterminat si se considera ca acest beneficiu este constant poate fi scrisa in doua moduri:
si;
212Valoarea reziduala a unei afaceri, inclusa in calculele de actualizare a cash flow urilor, reprezinta
valoarea pe care afacerea o mai are la sfarsitul anului n de prognoza a fluxurilor de lichiditati, cand se
apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afaceri sale.
213Premisele aplicarii metodei rentei goodwill ului sunt:
Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe
care le poseda este insuficienta;
Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea ca
urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente),
inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial,
clientela etc.);
Goodwill ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea
prospectiva.
214Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt:
Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de ntreprindere este superioara celei ce s-ar obtine
plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC).
Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict
patrimoniala.

215Price Earnings Ratio (PER) reprezinta cursul bursier al unei actiuni raportat la suma dintre dividendul platit
si profitul nerepartizat.
216Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta
(adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
217Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta
(adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare).
218Rata de evaluare reprezinta un factor in care o valoare sau un pret servesc ca numarator iar datele finaniare,
de functionare sau fizice, servesc ca numitor.
Exemplu:
Intr-o perioada relativ recenta au avut loc in zona 3 tranzactii asemanatoare cu cea pe care o evaluam (sa
presupunem un teren industrial). Rata de evaluare va fi calculata prin raportarea valorii fiecarei tranzactii la
valoarea contabila a terenului de evaluat.
219Goodwill ul este definit ca excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun.
220Estimarea valorii terenului neconstruit se face, de regula, printr-o expertiza. De asemenea, se mai pot folosi si
urmatoarele metode:
Practicarea unei abateri forfetare de 15 30% din valoarea proprietatii imobiliare (teren inclus);
Comparatia de piata (pretul pe metru patrat de teren).
221Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci cand se determina valoarea patrimoniala
Activ net contabil corectat sunt:
Metodele patrimoniale (bazate pe valori de inlocuire);
Metodele bazate pe randament (pornind de la chirii pentru constructiile de locuit sau de la profiturile
obtinute pentru constructiile industriale sau comerciale);
Metodele combinate.
222Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea
patrimoniala Activ net contabil corectat sunt:
Metode comparative (bazate pe preturi comparative de piata);
Aplicarea succesiva asupra valorilor de inregistrare a unor coeficienti de reevaluare (amortizare, preturi,
utilitate, depreciere monetara etc.) si de invechire.
Sunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii
met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni
Vr = Pc(1+k)Dr/Dt,
Pc prt de cump
1+k factde actualizare
Dr durata reziduala de functionare
Dt durata de viata totala
met de amortizare liniara
Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da,
Da durata de amortizare
Du durata de functionare utilizata
-

met val reziduale a inverstitiei anuale

Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D
Inv suma investita in ecghipament
D - durata de viata normativa
V.inv varsta investitiei

223Valoarea de piata a datoriei se obtine prin actualizarea fluxurilor de trezorerie catre furnizorii de datorii.
In cadrul formulei de calcul se presupune ca nu se va plati nici o dobanda pentru datoria de la terti, protectia
fiscala care deriva din deducerea dobanzii pe datoria de la terti se va deduce din castigurile inregistrate in anul
respectiv.
La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumutate. Pentru determinarea costului
capitalurilor imprumutate, din punct de vedere fiscal se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor
financiare, din profitul impozabil.
Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este
Kdat fin = Rd(1-) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar = cota impozitului pe profit.
224Estimarea deprecierii se face tinand seama de urmatoarele categorii de factori:
Deprecierea fizica;
Invechirea functionala;
Invechirea economica.
Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depreciere utilizat, in cazul met
costului de inlocuire net (CIN), sunt:
- uzura economica;
- uzura functionala;
- uzura strategica;
- uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.
225.Care este formula de calcul a ratei de catualizare deflatate?
Rata delfatata = i-f/(1+f)
f rata inflatiei
226.Criteriul de clasificare a elem. Din bilantul functional este cel al principalelor functii ale intreprinderii> de
investitii, exploatare, si trezorerie in activ si de finantare in pasiv.
227. nr. de personal cu vechime mai mare de 5 ani/nr. mediu scriptic de personal
228. Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub un an cu ajutorul elementelor
celor mai lichide sub un an
L r = creante=disponibilitati/datorii sub un an
229. Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura
credibilitatea datelorcontabile sunt:
Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile
aplicabile.
230.Carei optici ii corespund val patrimoniale functionale (ex val substantiala)?
Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia
in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul
intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii
acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe
care le detin in intreprinderea respectiva.
231. Carei optici ii corespund val patrimoniale matematice (ex. ANC)
Val patrim matematica aree la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in
proprietate.
232.Ce reprez rata de actualiz a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei
dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa.
rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de
deductibilitatea fiscala.
233. Sit. in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor, sunt:
- cand activele trebuie prezentate la valori juste, de exemplu:

- la intrarea de active cu titlu gratuit, aport in natura si cu ocazia reevaluarilor

- la intocmirea situatiilor financiare consolidate cand activele si dat se eval la val justa cf. IFRS 3
- cu ocazia fuziunilor si divizarilor
234. Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:

235.Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a
genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale
intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
236. FR = FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
237.Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile
financiare individuale ci numai in cele consolidate.
238. Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere) sunt:
- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalula acesteia) , fie numai o
parte a capitalurilor
239.Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea
de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor.
240. Metoda capitalizarii rezultatelor
241.Deoarece valoarea imobilizarilor corporale nu coincide cu val contabila si in acest caz si uzura se
recalculeaza.
242.
in cazul in care fluxul fianc este expr in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament
dobanda la obligatiunile de stat
243.
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,
= rezultat net/capitaluri proprii

244.
Profit/pierdere
+ dob la datoria de la terti
- economia la impozitul aferent intrepr datorata deductibilitatii dobanzii pt datoria la terti
+ impozitul pe venit care poate fi compensat
+ deprecierea/amortizarea si alte chelt care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditatilor/datoriile
Flux de trezorerie
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Plati din impozite pe exploatare
Profit net dupa ajustari fiscale
+ Amortizare
Cash flow brut
NFR
+ Incasari din vz activelor corporale

Cheltuieli de capital___________
CASH FLOW DIN ACTIVIT CURENTA
+ Cash flow din alte investitii in afara celor operationale
CASH FLOW DISPONIBIL PT INVESTITORI
+ Credite bancare si alte dat assimilate contractate de intreprindere
Ratele achitate pt rambursarea creditelor si sumelor platite pt rascumpararea obligatiunilor
- Dividende preferentiale achitate
CASH FLOW DIN ACTIVIT FINANCIARA
245.
Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de
numerar.
246. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de
valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie
punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de
unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de
natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat
separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul
sau.
246.

Cap perman. necesare exploatarii = activele imobilizate + NFR