ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Plan de marketing
Procter and Gamble

Bucuresti 2012

Cuprins
I.Prezentarea companiei Procter and Gamble...........................................................................2
1.Scurt istoric..............................................................................................................................2
2.P&G in Romania......................................................................................................................3
3.Structura organizatorica...........................................................................................................3
II.Analiza mediului de marketing al organizatiei.......................................................................4
1.Analiza mediului extern...............................................................................................................4
1.1.Componentele macromediului...............................................................................................4
1.2.Componentele micromediului...............................................................................................31
2.Analiza mediului intern al firmei................................................................................................32
3.Analiza SWOT a P&G................................................................................................................35
III.Obiectivele de marketing pentru P&G................................................................................36
1.Obiectivele calitative de marketing.......................................................................................36
2.Obiectivele cantitative de marketing......................................................................................37
IV.Strategii de pia.....................................................................................................................37
V.Mixul de marketing instrumentele specifice de operaionalizare a strategiei de pia.......38
1.Strategia de produs.................................................................................................................38

2.Strategia

de

pre....................................................................................................................
.39
3.Strategia

de

distribuie..........................................................................................................
.39
4.

Strategia

de

comunicare.......................................................................................................
40
VI.Concluzii.......................................................................................................
...........................42
VII.Bibliografie............................................................................................................................4
3

Procter and Gamble

I.Prezentarea companiei Procter and Gamble

Procter & Gamble este un trust multinaional cu sediul n Statele Unite ale Americii.
Grupul Procter & Gamble este unul dintre cei mai importani productori de bunuri de larg
consum nealimentare la nivel mondial.
1.Scurt istoric
2

Infiintata

in

1837,compania

Procter

&Gamble

inceput

activitatea

in

Cincinnati,Ohio,SUA ca o firma mica ,familiala ce producea sapun si luminari,fondatorii ei fiind

William Procter si James Gamble.
In 1980, pe masura ce se apropia a 150 a sa aniversare, P&G trecea prin cea mai
impresionanta perioada de crestere din istoria sa. Compania care a inceput ca un mic parteneriat
in Midwestern a devenit una dintre cele mai mari corporatii multi-nationale din America. Doua
schimbari importante au marcat aceasta perioada impresionanta. Prima, Compania s-a dezvoltat
ca un nou factor important in ingrijirea sanatatii prin achizitionarea companiei Norwich Eaton
Pharmaceuticals in 1982, Richardson-Vicks in 1985-si in cosmetice si arome-la sfarsitul anilor
'80 si inceputul anilor'90, prin achizitia Noxell, Max Factor si Ellen Betrix.
Aceste achizitii au alimentat de asemenea si planurile de globalizare ale Companiei.
Richardson-Vicks si Max Factor, in special, au extins in mod impresionant prezenta
internationala a P&G. Sprijinind noile sale forte globale, compania a infiintat o retea mondiala
de cercetare si dezvoltare, cu unitati de cercetare in SUA, Europa, Japonia si America Latina, si a
atins pozitia de lider pentru Pampers, Always/Whisper, Pantene Pro-V, Tide, Ariel, Crest, Vicks
si Oil of Olay-produse care au devenit cu adevarat marci mondiale.
In prezent P&G este o companie globala. De-a lungul anilor, inovatiile P&G au ajutat ca
Tide sa ramana un lider al categoriei sale si cea mai mare marca unica de produs a P&G. La ora
actuala, Procter & Gamble este intr-adevar o corporatie globala. Din 1980, compania a majorat
de patru ori numarul consumatorilor deserviti de marcile sale de produse-circa cinci miliarde de
oameni din intreaga lume.
In prezent P&G sunt producatorii a aproape 300 de marci care ajung la aproape 5
milioane de consumatori si concureaza pe 160 de piete nationale.Aproape 102.000 de oameni
lucreaza zi de zi in peste 80 de tari din intreaga lume pentru a oferi produse de calitate si valoare
superioara consumatorilor din intrega lume.

2.P&G in Romania
3

Procter & Gamble este prezent n Romnia din 1992. n 1995 trustul Procter & Gamble a
cumprat o parte din fabrica de detergeni i nlbitori de la Timioara, nfiinnd S.C. Detergeni
S.A., firm de producie, care avea n februarie 2009 un numr de 850 de angajai.
n 1996 n cadrul fabricii din Timioara a nceput producia de detergeni. Prima marc
produs a fost Tide pentru splare manual. Ulterior producia s-a diversificat, producndu-se
detergeni marca Ariel, Perlan Bonux (transformat pe parcurs n Bonux) i s-a nceput producia
de detergeni pentru splare automat. Tot n anul 1996 s-a nceput la Timi oara i produc ia de
nlbitor marca Ace. Pe lng piaa romneasc, S.C. Detergeni S.A. aprovizioneaza i pie ele
din Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Kazahstan.
Din anul 2000, lng fabrica din Timioara s-a construit un centru de distribuie, care
distribuie, alturi de produsele fabricii, i produse Procter & Gamble din import.
n Bucureti, trustul Procter & Gamble deine firma Procter & Gamble Marketing, care
coordoneaz vnzarea produselor Procter & Gamble n Romnia, ocupandu-se i de publicitate.
n august 2008, Procter&Gamble a ales pentru construcia unei noi fabrici de cosmetice
localitatea Urlai, unde a concesionat 24 de hectare de teren dintr-un parc industrial. Aceasta este
cea mai mare fabric de ampoane a Procter & Gamble din lume. Fabrica a fost inaugurat la
data de 28 septembrie 2010, produsele fabricate fiind destinate exportului n proporie de 90%,
peste 60% din ampoanele produse aici fiind livrate n Turcia, Rusia i pe pie e din Europa de
Est. A fost construit printr-o investiie de 100 de milioane de dolari. Fabrica are 250 de angajai,
dintre care 100 lucreaz n birouri.
Principalul concurent pe piaa din Romnia este Unilever.

3.Structura organizatorica
Structura managementului tinde spre modelul american,activitatea companiei fiind
condusa de catre Consiliul unitar al directorilor.Una din cele mai importante particularitati este
gradul inalt de dispersare a capitalului actionar.
Structura organizatorica a companiei P&G se caracterizeaza printr-o descentralizare a
puterii.Datorita cresterii volumului de produse si de prestare a serviciilor a aparut delegarea
4

responsabilitatilor,libertatea in actiuni si in acelasi timp procesul de luare a deciziilor la nivel

local este mult mai rapid.Inainte de 1998,organizarea P&G s-a bazat pe structuri
regionale,regiunile erau coordonate de filiale regionale care raspundeau de vinzari,volumul
acestora si profit.Si acum la fel, P&G se conduce in termenii unei structuri globale de afaceri
direct responsabila pentru vinzari,volumul acestora si profit.
Compania-mama

isi

rezerva

dreptul

de

administrare

strategica

intregii

companii,dezvoltandu-si departamente ca: Logistica,Marketing, Livrare si Aprovizionare,

Vanzari,
In departamentul de marketing este inclusa functia de marketing,aceasta se impune nu
numai in procesul de prestare a serviciilor,ci si in efectuarea cercetarilor,proiectelor,analiza
pietelor si concurentilor.
Departamentul de Livrare si Aprovizionare este responsabil de functiile de marketing si
coordonare si control in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este
asigurata continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie.
In departamentul de Vanzari este prezenta functia de marketing si principiul utilizarii satelitilor si
utilizarii potentialului uman. Acest lucru este necesar nu doar din necesitati manageriale,dar si
din necesitati de ordin socio-cultural pentru fiecare tara in parte.
Majoritatea deciziilor sunt luate nu de managerul general ,ci de angajatii acelor nivele
unde trebuie executate deciziile. Principiul utilizarii eficiente este realizat de satelitii corporatiei
care fac legatura dintre micro si macromediul corporatiei.Acestia sunt angajatii departamentelor
de tehnologii globale,marketing,resurse umane,juridic,Directorul Financiar s.a.
In departamentul Finante si tehnologii informationale se observa principiul utilizarii
eficiente si functiile de planificare si control .Acestea din urma se deduc din analiza
organigramei,in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este asigurata
continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie.
In Departamentul Resurse umane este specific principiul utilizarii potentialului uman si
funtia de motivare,adica stimularea eforturilor tuturor angajatilor in scopul atingerii obiectivelor
stabilite.In Dep.afacerilor corporative este utilizat principiul satelitilor si functia inovationala,se

refera la studierea si implementarea noilor descoperiri tehnico-stiintifice,tehnologice si metode

de organizare si conducere a personalului.
Mai sunt si alte departamente ca: dep.de constructii,instalatii si amenajari,aici se observa
principiul coordonarii a activitatilor si a angajatilor corporatiei.

II.Analiza mediului de marketing al organizatiei

1.Analiza mediului extern
1.1.Componentele macromediului
Macromediul reprezinta ansamblul factorilor care actioneaza indirect,pe termen lung si cu
o intensitate mai slaba asupra activitatii intreprinderii.Componentele macromediului sunt grupate
de

catre

literatura

de

specialitate

astfel:

mediul

demografic,

economic,tehnologic,

cultural,politic,institutional(legislativ) si natural.1
a)Factorii economici
Evolutia macroeconomica a Romaniei
Primul indicator considerat n analiza evoluiei macroeconomice a Romniei n perioada
postdecembrist este PIB-ul nominal, a crui evoluie este prezentat n figura urmtoare.

Sursa: INSSE, Comisia Naional de Prognoz (2009).

1 Balaure V.-coord,Marketing ,Editia a II-a revazuta si adaugita,Uranus,2002,p.79
6

Figura 1. Evoluia PIB-ului nominal (metoda producie) n perioada 1998-2014 (mil. lei)

Dup cum se poate observa, la nivel naional exist un trend cresctor, dup o cdere
major n 1998-1999, susinut de o politic naional anterioar ndreptat nspre ndeplinirea
criteriilor de accesiune la Uniunea European. Efectul crizei economico-financiare actuale se
poate resimi n prognoza oferit de Comisia Naional de Prognoz printr-o scdere minor,ce
poate fi recuperat n anii urmtori. Factorii determinani ai acestei creteri sunt multipli i pot fi
identificai, pe de o parte, din analiza structurii produsului intern brut pe cele trei ramuri
economice: agricultur, servicii, industrie.
Un alt element important al dezvoltrii macroeconomice este evoluia comerului
exterior, reflectat prin volumul exporturilor i importurilor, precum i structura acestora pe piee
de desfacere i produse. n acest sens, se poate observa, din figura urmtoare, evoluia
exporturilor romneti n perioada analizat.

Sursa: INSSE, Comisia Naional de Prognoz (2009).

Figura 2. Exporturile Romniei n perioada 2000-2014 n mil. euro (perioada 2009-2014
estimativ)
Este evident tendina de cretere a volumului de exporturi, per totalul economiei
naionale, ntr-un ritm mediu de 16,71% pe durata perioadei 1998-2008. De asemenea, este de
7

remarcat restrngerea activitii de export n perioada crizei economico-financiare din 20072009,precum i optimismul n previzionarea unui reviriment al acestora ncepnd cu 2009.
n topul primelor 16 direcii de export ale Romniei pentru 2008 se plaseaz 11 state
membre ale UE (n ordinea plasrii: Germania, Italia, Frana, Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie,
Olanda, Austria, Spania, Polonia, Grecia), la care se adaug statele vecine nonmembre(Ucraina i
Republica Moldova), Turcia (a patra direcie de export dup Germania,Italia i Frana) i
Federaia Rus i Statele Unite ale Americii. Preferina pentru proximitate n direcionarea
exporturilor este clar din analiz, precum i preponderena rilor dezvoltate,n detrimentul unor
piee emergente.
n ceea ce privete importurile, la nivel naional, n perioada analizat, se poate observa
aceeai tendin evident de cretere, cu un efect mai mare ns al crizei actuale, manifestat
printr-o scdere marcant la nivelul anilor 2008-2009. Se poate afirma, aadar, c vorbim despre
o reducere drastic a consumului de bunuri i servicii din import. Rata medie de cretere a
importurilor n 1998-2008 este de 19,12%, cu aproximativ 2,5 puncte procentuale mai mare
dect rata de cretere a exporturilor, deteriornd soldul balanei comerciale.

Figura 3. Evoluia importurilor (CIF) ale Romniei n perioada 1998-2014 (n mil. euro)
Meninnd i n cazul importurilor analiza surselor de import, similar cu cea a direciilor
de export, se poate observa o evoluie cresctoare a ponderii importurilor provenite din Uniunea
European n perioada anterioar includerii Romniei, pn la un nivel de 62,5% n
2006 i 74% n 2009.
Comparativ cu evoluia PIB-ului, se poate observa c att exportul, ct i importul
urmeaz o direcie proprie lor, care nu urmeaz n mod evident, analiznd grafic, linia de trend a
evoluiei PIB-ului, fapt relevat i de figura urmtoare. Acest lucru subliniaz faptul c o mare
parte din producia naional a mers nspre consum intern, creterea PIB-ului nefiind reflectat i
de o cretere a exporturilor. Aadar, o constrngere a nivelului de consum intern, pe fundalul unei
8

crize naionale, poate afecta n mod evident producia, care nu-i poate gsi debueu de desfacere
n pieele externe, cu att mai mult cu ct i acestea sunt n reducie.

Sursa: INSSE, Comisia Naional de Prognoz (2009).

Figura 4. Evoluia comparativ a PIB, exporturi i importuri n Romnia n perioada 19982014
Pentru o conturare complet a strii economiei din ultimii ani, pe lng evoluia PIB-ului
nominal (metoda producie) i a comerului exterior, este necesar studierea PIB-ului pe locuitor.
Acesta a evoluat pozitiv n ultimii zece ani, dup o reducere evident, anterior anului 2000.

Sursa: INSSE, 2009.

Figura 5. Evoluia PIB-ului pe locuitor n Romnia n perioada 1998-2009

Structura PIB pe domenii de activitate

Serviciile sunt sectorul care, conform definiiei dezindustrializrii, ar trebui s preia o

mare parte din scderea activitii pe agricultur i industrie. Cu toate acestea, fa de anul1999,
n 2007 ponderea serviciilor n PIB era cu doar 7% mai mare, ceea ce denot faptul
crestructurarea economiei, prin transferul de activitate de la industrie i agricultur, s-a fcut
ctre sectorul construciilor i nu ctre sectorul teriar, care ns deine cea mai mare pondere din
PIB, n accepia analizat, i anume aproximativ 86% din producie.
Analiznd ns n aceeai perioad PIB-ul pe categorii de produse, se observ
urmtoarele:
structura la momentul anului 2009 reflect o pondere major a serviciilor (inclusiv sectorul
construcii) (a se vedea figura urmtoare). Totalul serviciilor deine 51,2% din PIB, exclusiv
construciile. Incluznd sectorul construciilor, procentul crete la 60,2%; ponderea agriculturii n

10

PIB este de aproximativ 6%, la 40% din nivelul anului 2001, cu un trend relativ constant, ce
urmeaz o evoluie descendent evident;
ponderea industriei (excluznd sectorul construcii) este de aproximativ 22%, n scdere
moderat, la doar 87% din nivelul anului 2001;
n medie, ponderea industriei n PIB a sczut n fiecare an cu un punct procentual,meninnd
concluzia unei dezindustrializri. Rata de scdere a ponderii este ns la rndul sau ntr-un
moment de stabilizare. La orizontul anului 2014, se ateapt ca industria s nu fi sczut mai mult
de 22%;
dac nu se face distincia n cadrul sectorului serviciilor i diferenierea construciilor, cu
specificul lor de cretere, se poate decide c asistm la un proces de dezindustrializare evident,
cu pas moderat, care afecteaz economia naional.

Sursa: INSSE, 2009.

Figura 6. Structura economiei romneti din punctul de vedere al PIB- ului pe ramuri n 2009
O imagine corect a fenomenului de dezindustrializare este dat ns i de gradul de
ocupare a populaiei active n sectoarele economiei. Astfel, n 2007 se observ, comparativ cu
ponderea sectoarelor n PIB, o distribuie a ocuprii care egaleaz populaia din servicii (inclusiv
construcii) cu populaia din industrie i agricultur, n condiiile n care aceasta din urm aduce
la PIB doar un procent de maximum 30%.

Rata somajului
11

Condiiile de pe piaa muncii din Romnia sunt deosebit de dificile, cu toate c rata
omajului nu este neaprat ridicat n comparaie cu media UE, dar omajul este asimetric,
afectnd n special muncitorii necalificai, precum i tinerii i persoanele n vrst. Acest fapt
ridic ntrebri cu privire la capacitile sistemului de educaie din Romnia, precum i la
versatilitatea educaiei i a formrii profesionale continue pentru a crea o for de munc
competitiv.
Stabilizat la circa 7%7 din fora de munc, rata omajului n Romnia nu este ridicat
comparativ cu cea european, fiind chiar sub cea a UE-27 (figura 6.8). omajul oficial, msurat
cu ajutorul numrului de beneficiari de ajutor de omaj este chiar mai redus, la 4% n medie,
chiar mai mic n zonele i oraele cu ritm de dezvoltare rapid. Brbaii sunt mai puternic afectai
de omaj dect femeile, cu o rat mai ridicat cu dou puncte procentuale, sugernd faptul c
declinul industriilor dominate de lucrtori brbai a afectat semnificativ aceast categorie.
omajul n rndul femeilor a sczut constant ncepnd cu anul 2004 (cu o excepie n 2009).

Romnia. Indicatori macroeconomici selectai

2008

2009p

2010*

2011*

2012*

PIB (mld. euro)

136,9

115,9

125,5

139,7

157,9

Cretere real a PIB (%)

7,1

-7,1

0,9

3,1

4,7

Salariile nominale brute,

variaie medie anual la
finalul anului (%)

23,6

8,4

8,1

7,9

7,5

Inflaia IPC variaie anual (%)

6,3

4,7

3,7

3,4

2,9

Balana contului curent (% din PIB)

-12,3

-4,5

-5,9

-6,2

-6,5

Rate de schimb (medie, RON/EUR)

3,68

4,25
12

4,10

3,95

3,83

Rata omajului final de an (%)

4,4

7,9

8,6

7,5

6,5

Balana bugetului de stat (% din PIB)

-4,9

-7,3

-6,2

-4,4

-3,5

Datorie public (% din PIB)

20,1

27,5

31,7

33,0

31,9

p preliminare; * - valori prognozate. Sursa: FMI, estimrile autoritilor locale

Veniturile si structura cheltuielilor consumatorilor romani

Romanii au castigat, in medie, 804 lei pe persoana, in primul trimestru din acest an,
cheltuind 728 de lei, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).
In termeni nominali, veniturile totale medii lunare au fost de 2.318 lei pe gospodarie,
din care 1.867 de lei

au fost reprezentate de venituri

banesti, in timp ce 450 de lei au

insemnat venituri in natura, potrivit INS.

Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri
(47,6% din veniturile totale ale gospodariilor). La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in
trimestrul intai din 2011, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie
de 24,9%, veniturile din agricultura cu 1,9%, veniturile din activitati neagricole independente, cu
2,6%, si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,7%.
O pondere importanta detin si veniturile in natura (19,4%), in principal, contravaloarea
consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,5%). Diferente de nivel si, mai
ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.
In trimestrul intai, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu
25,9% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 9,8% mai mari fata de ansamblul
gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 60,6% din salarii, de
24,0% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 9,2% din total.
In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola,
care a asigurat 39,0% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (34,7% din totalul
veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse
proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 4,3% din veniturile gospodariilor.
O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si
13

veniturilor din prestatii sociale (26,3%) si celor salariale (26,3%).

Pe ce cheltuie banii romanii?
Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in primele trei luni din an, in medie, de 2.098 lei
lunar pe gospodarie si au reprezentat 90,5% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de

bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si
catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si
acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii
pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte,
cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc.
detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.
In timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai
mare in urban fata de rural cu 471 de lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai
36 de lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 49,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar
reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.
In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 23,0% din
cheltuielile pentru consumul alimentar.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de
locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si
intretinerea locuintei). In trimestrul I, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 22,4%. Cea
mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,6%) a fost absorbita de consumul de utilitati
necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si
alti combustibili).
La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si
restaurante (1,2%) si cele pentru educatie (0,7%).

14

Investitiile straine directe atrase de Romania

Cadrul investitional din Romania a permis, cel putin in ultimii ani, clasarea tarii noastre
pe locuri uneori de invidiat in statisticile in care se analizeaza fluxurile de investitii straine
directe din Europa de Sud-Est. Alte statistici, care privesc Romania in perspectiva calitatii de stat
membru al Uniunii Europene, ne pozitioneaza undeva spre media volumului de ISD atrase.
Potrivit tabelului de mai jos, primul loc in acest top este ocupat de SUA, cu un scor de
0,623, in timp ce Romania ocupa locul 76 cu un scor apropiat de 0, si anume 0,176.
Cauzele clasarii pe acest loc sunt reprezentate de indicatori de natura economica si politica,
precum riscul de tara pe care il prezinta tara noastra, capacitatea administrativa ce supune
climatul investitional la impedimente vizibile.
Tabelul 1: Indicele potentialului de atragere a fluxurilor de ISD, perioada 2003-2006 (141
economii)

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2007, p. 220

Indicele performantei iesirilor de ISD este calculat ca raport intre ponderea ISD iesite
dintr-o anumita tara in total iesiri de ISD si ponderea PIB-ului sau in total PIB la scara mondiala.
In general, indicele reflecta doua categorii de factori care determina fluxurile de iesire de ISD ale
companiilor transnationale. Cu alte cuvinte, diferentele dintre valorile indicelui dintre tari
reflecta diferentele dintre aceste doua seturi de factori care determina iesiri de ISD. Aceste
categorii de factori sunt potrivit UNCTAD:
avantajele proprietarilor sau avantajele concurentiale ale firmelor, precum inovatii, brand,
capacitati manageriale si organizationale, accesul la informatii, resurse financiare sau naturale,
15

pe

care

acestea

le

exploateaza

in

strainatate;

factorii/avantajele de locatie, care vizeaza factorii economici, in primul rand, care servesc la
producerea diferitelor bunuri sau servicii in economiile-mama sau economiile-gazda, asa cum
sunt, de exemplu, cota de piata, costuri de transport si productie, lanturile de aprovizionare,
infrastructura, suport tehnologic.
Indicele performantei iesirilor de ISD se calculeaza potrivit urmatoarei formule, in care:

IPEi = indicele performantei iesirilor de ISD pentru tara i;

ISDei = fluxurile de iesire de ISD din tara i;
ISDeg = fluxurile de iesire de ISD globale;
PIBi = produsul intern brut al tarii i;
PIBg = produsul intern brut global.
Tabelul 2: Indicele performantei iesirilor de ISD, perioada 2004-2006 (128 economii)

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2007, p. 220

Pentru Romania, acest indice are valoarea 0.012 ceea ce determina ocuparea locului 98
din 128 de tari supuse analizei.
Evolutia ISD in Romania
O analiza furnizata de Agentia Romana pentru Investitii Straine ne prezinta evolutia
investitiilor straine din Romania in maniera exemplificata in tabelul urmator:
16

Sursa: Agentia Romana pentru Investitii Straine

Informatiile furnizate de Agentia Romana pentru Investitii Straine evidentiaza evolutia
pozitiva in 2008 a investitiilor straine directe din Romania, analizate pe perioade scurte si
raportate la evolutia aceluiasi indicator pe parcursul anului 2007, considerat in contextul
perioadelor analizate. Factorii care favorizeaza acest nivel pozitiv tind sa aduca in discutie
stabilitatea contextului macroeconomic si atractivitatea contextului investitional din Romania,
care determina acceptarea de catre tara noastra a pozitiei de lider ca destinatie ce atrage astfel de
fluxuri din zona Europei de Sud-Est.
b)Indicatorii demografici ai Romaniei
Situaia demografic a Romniei se afla, n 2008, n al 19-lea an de deteriorare. Trei
realiti si-au pus amprenta pe aceast evoluie: criza economic i social care a dominat cea
mai mare parte a acestei perioade, dobndirea dreptului la libera circulaie i urmrile politicilor
demografice aberante ale guvernanilor din deceniile 7, 8 i 9 ale secolului trecut.
Msurile excesive luate de regimul comunist, n octombrie 1966, n privina dreptului la
ntreruperea sarcinii i la contracepie, mergnd pn la planificarea nivelului natalitii,
legislaia extrem de restrictiv privind divorul i penalizarea financiar a persoanelor fr copii
au avut drept rezultat o cretere mare a natalitii n anii 1967 i 1968, la un nivel peste valorile
medii europene.
Reversul acestei evoluii temporare s-a exprimat n creterea mortalitii infantile i
meninerea ei la cote ridicate, n cea mai mare mortalitate matern din Europa i n proporiile
17

alarmante ale copiilor nscui cu malformaii congenitale precum i ale celor abandonai dup
natere.

Nu este, deci, de mirare c abrogarea msurilor restrictive chiar n primele zile dup
instalarea noului regim a dus la un recul al natalitii n anii 1990-91 i, la o scar mai mic, n
1992. Acest proces a continuat i s-a amplificat n anii urmtori n toate cele trei componente
care modeleaz numrul i structura pe vrste a populaiei: natalitatea, mortalitatea general i
migraia extern. El a continuat i dup anul 2000 prin stabilizarea primelor dou componente la
valori care consolideaz procesul de deteriorare prin dinamica intern a demograficului.
La o populaie total de 21.584.365 locuitori, Romnia a nregistrat n anul 2007 o rat a
natalitii de 10,2 nscui vii la mia de locuitori fa de o rat a mortalitii generale de 11,7
decedai la o mie de locuitori. n perioada 1990-2007 populaia Romniei s-a redus cu circa 1,7
milioane locuitori, ceea ce reprezint o pierdere a fondului uman de 7,2%, fr a lua n
consideraie migraia extern temporar, fr schimbarea domiciliului, sau migraia pentru
munc. Conform unor prognoze demografice, se prefigureaz un proces de masiv depopulare a
rii n deceniile urmtoare, dac fertilitatea va rmne n limitele din ultimii zece ani de doar 1,3
copii la o femeie, fa de 2,1 ct este necesar pentru nlocuirea generaiilor i meninerea
populaiei la un nivel constant.
n perioada 2004-2006, sperana medie de via n Romnia a fost de 72,2 de ani, cu
diferene sensibile ntre populaia masculin i cea feminin (68,7 ani pentru brbai i 75,5 ani
pentru femei), fa de media UE-27, situat n jur de 75 ani la brbai i peste 80 ani la femei.
Structura pe vrste a populaiei reflect un proces de mbtrnire prin scderea relativ i
absolut a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% n anul 2000 la 15,3% n 2007 i creterea ponderii
populaiei vrstnice (65 de ani i peste) de la 13,3% n 2000 la 14,9% n 2007. Vrsta medie a
populaiei a fost, la nceputul anului 2007, de 38,9 ani.
Fenomenul de mbtrnire demografic este mai accentuat n mediul rural, cu o vrst
medie de 39,7 ani, proporia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%, majoritatea femei.
Raportul de dependen economic a persoanelor inactive de peste 60 de ani la 100 aduli activi
economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva de a crete dramatic n urmtoarele decenii.

18

La nivelul anului 2007, resursele de munc din Romnia (populaia n vrsta de 15-64 de
ani) au fost de 15,05 milioane persoane, n cretere cu 100 mii fa de anul 2002.
Rata de ocupare a forei de munc a fost, n 2007, de 58,8%, fr modificri notabile fa
de cifrele anului 2002, situndu-se cu mult sub inta de 70% stabilit prin Strategia de la
Lisabona pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul 2010.
Din punct de vedere calitativ, ns, progresele sunt semnificative: numrul salariailor a
fost n 2007 cu aproape 500 mii mai mare dect n 2002, reducndu-se corespunztor populaia
ocupat n agricultur. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii superioare n totalul populaiei
ocupate (de la 11% n 2002 la peste 14% n 2007) i a celor cu studii medii (de la 62,9% n 2002
la circa 65% n 2007), ceea ce s-a reflectat i n creterea susinut a productivitii muncii.
n acelai timp, s-au accentuat dezechilibrele de pe piaa muncii, existnd n anumite
sectoare sau profesii un deficit de for de munc. Resursa de munc este diminuat i datorit
vrstei actuale de pensionare (puin peste 58 ani n cazul femeilor i 63,5 n cazul brbailor),
sensibil inferioar vrstei limit de activitate.
omajul n rndul tinerilor continu s fie ridicat, n jur de 21%. n ansamblu, se
constat c Romnia are un potenial de resurse de munc nevalorificat n proporie de circa
30%, ceea ce creaz premisele pentru rezolvarea parial i pe termen scurt a unora dintre
problemele generate de deficitul forei de munc. Totodat, exist o tendin cert de utilizare
mai eficient a capitalului uman pe piaa muncii.
Cifrele privind migraia (imigraia i emigrarea legal permanent) nu au fost, dup 1995,
importante din punct de vedere statistic (n jur de minus 10-15 mii pe an). n schimb, emigraia
temporar pentru munc n strintate, predominant n rile UE din zona occidental, era
estimat, n primvara 2008, la circa 2 milioane. Este vorba, n special, de adulii tineri care,
dac decid s-i permanentizeze ederea n rile respective prin naturalizare, vor afecta i mai
serios balana pe vrste i aportul de natalitate preliminat.
Trebuie luat n calcul i faptul c, n condiiile meninerii unui decalaj important n
privina standardelor de via i perspectivelor de mplinire profesional i personal n ar,
atracia emigrrii temporare sau permanente va rmne puternic, innd seama i de nevoile
19

proprii ale rilor partenere mai dezvoltate din UE, care se confrunt cu aceleai probleme de
mbtrnire demografic i scdere a natalitii.
Evoluiile demografice au constituit un factor important din punct de vedere statistic (dar
nu determinant din punct de vedere calitativ) al situaiei actuale n domeniul educaiei i
formrii profesionale. n intervalul 2000-2006, numrul absolvenilor i al unitilor de
nvmnt n funciune (n special preuniversitar) s-a aflat ntr-o scdere continu, cu
diferenieri i oscilaii pe niveluri educaionale i locaii (urban/rural) corelat fiind, de la an la
an, cu diminuarea populaiei de vrst colar.
Sperana medie de via colar era n Romnia (n 2005) de 15,3 ani fa de 17,6 ani
n UE-27, iar proporia din populaia ntre 15 i 64 de ani cuprins n nvmntul de toate
gradele era de 47,5%. Rata brut de cuprindere n nvmntul primar i gimnazial a nregistrat
o tendin ascendent, cu 4% n anul colar 2005/2006 fa de 2002/2003, meninndu-se ns un
decalaj important (14%) ntre mediul urban i cel rural. Dac n mediul urban aproape 80%
dintre elevi finalizeaz ciclul obligatoriu de 10 clase prin promovarea examenelor finale, n
mediul rural proporia este de sub 50%.
n anul 2006, numai 2,9% din totalul populaiei active din mediul rural avea studii
superioare n comparaie cu 21,0% n mediul urban.
Evaluarea realizat n 2006 dup metodologia Organizaiei pentru Cooperare

Dezvoltare Economic (OCDE) n sistemul PISA (Programme for International Student

Assessment) pentru performana general a tinerilor de 15 ani, situa Romnia pe locul 47 din 57
de ri participante, 52,7% din elevii romni fiind sub nivelul alfabetizrii tiinifice.
Mediocritatea rezultatelor este mai ngrijortoare prin raportare la evaluarea PISA din anul 2000,
fa de care se nregistreaz o scdere a performanelor colare.
Raportul PISA 2006 evideniaz o variaie mare ntre rezultatele obinute de elevii din
diferite coli i constat persistena unor decalaje substaniale de performan la elevii provenii
din segmentele defavorizate ale populaiei. n ceea ce privete nelegerea problemelor de
mediu,mai puin de 40% dintre elevii romni au reuit s le identifice i s le explice.

c)Factorii socio-culturali
20

Religiile din Romania

Viaa religioas n Romnia se desfoar conform principiului libertii credin elor
religioase, principiu enunat la articolul 29 din Constituia Romniei,2 alturi de libertatea
gndirii i a opiniilor. Pe Teritoriul Romaniei, in Transilvania mai exact prin Edictul de la
Turda a fost declarata prima oara in Europa, in 1568 Declaratia privitoare la toleranta religioasa.
Chiar daca nu se definete explicit ca stat laic, Romnia nu are nici o religie naional,
respectnd principiul de secularitate: autoritile publice sunt obligate la neutralitate fa de
asociaiile i cultele religioase. Cetenii sunt egali n faa legii i n faa autoritilor publice,
indiferent de convingerile religioase sau prerile despre lume i via ( Weltanschauungen) pe
care le au.
Cultele religioase sunt autonome fa de stat, care ns trebuie s le sprijine. Tot conform
constituiei, discriminrile religioase, ca i incitarea la discriminare i promovarea urii religioase,
sunt interzise.
Cadrul legal al funcionarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat
n Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948. Acest decret, emis de autoritatile comuniste
in 1948, permite imixtiunea masiv a statului n chestiuni care privesc libertatea religioas i de
contiin, chestiuni ce in de viaa privat a fiecruia.
Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost ntrziat de Biserica Ortodox Romn,3 care a
motivat atitudinea sa prin dorina de revenire la situaia consacrat de Constituia din
1923,4 cndBiserica Ortodox Romn i cea Romn Unit cu Roma (Greco-Catolic) se
bucurau de un statut privilegiat fa de celelalte culte religioase.
Biserica Ortodox Romn mai cerea i ca nregistrarea unui nou cult s fie condiionat
de adeziunea a cel puin 0,5% din populaia rii. n acest fel BOR urmrea obstrucionarea unor
culte i grupri religioase, fapt ce contravine principiului libertii religioase.
De curnd,5 Biserica Ortodox Romn a renunat la aceste cerine i a promovat
adoptarea n regim de urgen a unui proiect controversat de lege a cultelor, care n opinia
celorlalte culte avantajeaz BOR.
Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioas i regimul general al cultelor
Publicat n Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007[3] se prevede, ntre altele, c "n Romnia
nu exist religie de stat; statul este neutru fa de orice credin religioas sau ideologie atee.

21

Cultele sunt egale n faa legii i a autoritilor publice. Statul, prin autorit ile sale, nu va
promova i nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminri fa de vreun cult."
La data intrrii n vigoare a legii, n Romnia erau recunoscute urmtoarele culte:
1. Biserica Ortodox Romn
2. Episcopia Ortodox Srb de Timioara
3. Biserica Romano- Catolic
4. Biserica Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic
5. Arhiepiscopia Bisericii Armene
6. Biserica Cretin Rus de Rit Vechi din Romnia
7. Biserica Reformat din Romnia
8. Biserica Evanghelic C.A. din Romnia
9. Biserica Evanghelic Lutheran din Romnia
10.Biserica Unitarian din Transilvania
11.Uniunea Bisericilor Cretine Baptiste din Romnia
12.Biserica Cretin Dup Evanghelie din Romnia - Uniunea Bisericilor Cretine Dup
Evanghelie Din Romnia
13.Biserica Evanghelic Romn
14.Uniunea Penticostal - Biserica Lui Dumnezeu Apostolic din Romnia
15.Biserica Cretin Adventist de Ziua a aptea din Romnia
16.Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia
17.Cultul Musulman
18.Organizaia Religioas Martorii Lui Iehova
22

Sarbatorile de iarna in Romania

Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie

- 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de
sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de
noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou,
Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si
de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un
calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis
folcloric.
Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de
calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe
saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat
si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau
aflarea ursitei etc.
Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile,
diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor,
animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in
unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor crestini, altele nu au nici o
legatura cu crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt pe cale de a fi
asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul
autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele
orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc
un original panteon.
Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data
de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul
ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se
taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare
mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in
23

ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste.
Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei,
primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna.
Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice,
dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest
fenomen apare sub diferite denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna. ("Steaua",
"Plugusorul", "Sorcova"), echinoctiului de primavara, solstitiului de vara si echinoctiului de
toamna. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an.
Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc
colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile
acestui obicei.
Craciun este un zeu solar, de origine indo-europeana,
specific teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman
Saturn si cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, crestinii
sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. Determinativul de "mos"
arata varsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu timpul calendaristic,
la Anul Nou. In legatura cu Mos Craciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Craciun se
opune sau impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia
inseamna moartea Mosului. Traditiile contemporane despre "sfantul" Craciun, despre Mosul
"darnic si bun", "incarcat cu daruri multe" sunt influente livresti care au patruns in cultura
populara de la vest la est si de la oras la sat. Sarbatorile de Craciun dureaza, in sens restrans, trei
zile (25-28 decembrie), sau, in sens larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie).
Pomul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului adorat in
ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului
de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de
catre copii a "Mosului", numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un
obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al
XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul
mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul
de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati.

24

"Steaua" este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la
Boboteaza.
Craciunul - Nasterea Domnului (25 Decembrie )
Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a
crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat
de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate
de zilele "Soarelui Invingator" si Saturnalii.
Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de
Craciun deriva din cratio, - onis care, in latineste, inseamna nastere. Mai mult, Petru Caraman
sustine ca numele de Craciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului,
termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la
romani.
Sarbatoarea de Craciun imbina o multime de obiceiuri. Dominanta este componenta
crestina care marcheaza nasterea lui Hristos si ea se vede in colindele religioase "Steaua" si
"irozii" s.a. Craciunul marcheaza insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman.
Obiceiurile au semnificatii multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a
provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si protejarea fata de fortele raului.
Colindul, in acest context, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite.
In seara de Ajun colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fizice si morale.
Abia in ziua de Craciun colinda flacaii, femeile fiind excluse. Ceata de colindatori se organizeaza
pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. Arsenalul
lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin zgomotul facut, sa alunge fortele malefice.
In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele sale - camila si chiar
girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a stigmatiza toate racilele din
comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, si profilurile ocupationale: crasmarul, caldararul,
agricultorul etc. Din costum nu lipseste niciodata siragul de zurgalai, care are aceeasi menire - de
a indeparta fortele raului.
Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii,
cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o
trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. De pe masa nu pot lipsi nucile
25

si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care
nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia
la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt
prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea
naturii.
Colindele
ncepnd cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pna la revarsatul
zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. n orase ntlnim colindatori odata cu
lasarea serii si pna n miez de noapte.
Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar
subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un
caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor n fata carora le cnta.
Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa
modelul

colindatului

de

tip

pagn:

avnd

de

fapt

origine

comuna

cu

acesta.

Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului:pentru
cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cntaretii
bisericesti, dascalii si diecii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor.
Ct priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit
poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an n
obiceiurile

si

datinile

stramosesti,

la

marile

sarbatori

de

iarna.

Capra
ncepnd cu Ignatul si sfrsind cu zilele Craciunului, prin alte
parti ncepnd cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai
n ziua de Sfntul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca,
capra sau brezaia. Ca si n celelalte jocuri cu masti practicate n timpul
sarbatorilor de iarna, si n jocul caprei si-au facut loc, pe lnga mastile
clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote,
miscari

caraghioase,

maresc

nota

de

umor

si

veselie.

Jocul "caprei" (omorrea, bocirea, nmormntarea, nvierea) la origine a fost, desigur,

26

un ceremonial grav, un element de cult. n cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual
menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale n turmele pastorilor, succesul
recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei".
Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde
sunt membrii familiei, ncepe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapna casei, pe fete si chiar
servitoare, daca sunt n casa, si apoi multumind se ndeparteaza.

Rolul muncii,al familiei si valorile in societatea romaneasca

In mod normal, intr-o societate ca a noastra, majoritatea covarsitoare a angajatilor nu
pleaca de la un loc de munca satisfacator si nu cauta promovari si aventura cu orice pret.

De

asemenea, atasamentul fata de organizatie este perceput si ca o valoare morala, care va asigura o
loialitate mare a acestora.
Observam ceea ce managerii romani afirma: cautam angajati loiali, nu neaparat pe cei
mai performanti.
Evaluarea performantei
O discutie obiectiva despre scopurile individuale la locul de munca va fi extrem de
dificila, deoarece cultura cu multa comunicare indirecta determina angajatii sa perceapa
feedbackul in mod personal si sa-l asimileaze cu rusinea.
De cele mai multe ori, managerul nu castiga niciodata dintr-o asemenea discutie
deoarece, oricat de bune ar fi intentiile referitoare la imbunatatirea performantei, angajatul va
interpreta interviul ca pe o amenintare si ca pe un mod de defaimare personala.
Accentul cade pe armonie si relatii bune la serviciu. Daca sistemul de management al
performantei ameninta armonia organizatiei sau scoate in evidenta prea mult obiectivele, acest
lucru va induce o stare de anxietate printre angajatilor. Este modalitatea in care functioneaza
sistemul de management al performantei, si nu obiectivele sale.

27

In culturile feminine, masurarea rezultatelor nu este importanta si managerii

organizatiilor vor face mai degraba aluzie la obiective, decat sa le abordeze in mod direct.
Pentru a satisface complexul de autoritate managerul inca trebuie sa dea impresia ca
angajatul mai are mult de spus despre obiective, mai ales cand situatia devine dificila si lucrurile
nu auiesit asa cum era de asteptat sa iasa.
Managerul are nevoie de multa diplomatie si credibilitate personala pentru a implementa
un sistem de management al performantei., dar acesta nu ar trebui sa reprezinte esenta stilului
sau de management deoarece va instraina angajatii. Un motiv ar fi acela ca este dificil pentru
organizatii sa se schimbe prin evolutie, schimbarea realizandu-se prin criza sau revolutie
interna.
Romanii lucreaza pentru a trai. Timpul liber si timpul petrecut cu familia este important.
La inceput, cand sunt tineri si plini de entuziasm, vor lucra multe ore peste program, dar daca
acestea devin un obicei si acest lucru reprezinta ceea ce organizatia pretuieste, atunci forta de
munca potentiala va fi redusa.
Angajatii romani au nevoie de senzatia ca au tot timpul la dispozitia lor nu reactioneaza
prea bine la presiune si stresul generat de obtinerea rezultatelor si luarea deciziilor.

Compensare si beneficii
Pentru societatea romaneasca contextul postului este mai important decat continutul
acestuia. Cu alte cuvinte, motivatiile extrinsece (salariul, siguranta postului si conditiile de
lucru) sunt mai importante decat posibilitatea de promovare sau continutul interesant al postului.
Populatia a raspuns in majoritate covarsitoare in favoarea nevoii de siguranta a locului de
munca.Probabil ca cel mai bun mijloc de motivare este salariul fix mai mare si comisioane
procentual mai mici pe baza performantei; introducerea bonsurilor anuale care dau impresia de
egalitate si participare la efortul comun s-au dovedit foarte productive si de succes.
Organizatiile vor avea de asemenea nevoie sa onoreze senioritatea.Concediile de
maternitate si pachete de beneficii care includ servicii medicale si ingrijirea copilului vor fi
28

foarte apreciate. Pachetele de beneficii care ofera facilitati de practicare a unui sport nu sunt cele
mai potrivite pentru marea majoritate a populatiei.

d)Factorii politici
Constituia Romniei se bazeaz pe modelul Constituiei celei de a cincea Republici
Franceze, i a fost ratificat prin referendum naional la data de 8 decembrie, 1991. n anul 2003
a avut loc un plebiscit prin care Constituiei i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel
conform cu legislaia Uniunii Europene.
Conform Constituiei, Romnia este un stat naional, suveran i independent, unitar i
indivizibil. Forma de guvernmnt a statului romn este republic semiprezidenial. Statul se
organizeaz potrivit principiului separaiei i echilibrului puterilor legislativ, executiv i
judectoreasc n cadrul unei democraii constituionale.
Preedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. n urma
amendamentelor din 2003, mandatul de preedinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Preedintele
numete primul-ministru, care la rndul su numete Guvernul. n timp ce eful statului i are
reedina la Palatul Cotroceni, primul-ministru mpreun cu Guvernul i desfoar activitatea
la Palatul Victoria.
Parlamentul i Guvernul
Parlamentul Romniei este bicameral, fiind alctuit din Senat, cu 137 de membri,
i Camera Deputailor, cu 314 de membri. Un numr de 18 locuri suplimentare n Camera
Deputailor sunt rezervate reprezentanilor minoritilor naionale.
Parlamentul are rol legislativ, discutnd i votnd legile ordinare i organice, att n
comisiile de specialitate ct i n plen. Membrii parlamentului sunt ale i prin vot uninominal
mixt, universal, direct i secret.Sistemul electoral este unul proporional (membrii parlamentului
se aleg din toate partidele care au depit pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor
exprimate, n baza unui algoritm). Alegerile se in o dat la 4 ani, ultimele avnd loc la 30
noiembrie 2008. Palatul Parlamentului gzduiete din anul 1994 sediul Camerei Deputailor, iar
din anul 2004 i sediul Senatului.
29

Guvernul Romniei este autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n

baza votului de ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i
externe a rii i exercit conducerea general a administraiei publice. Numirea Guvernului se
face de Preedintele Romniei, pe baza votului de ncredere acordat Guvernului de
Parlament. Guvernul este alctuit din primul-ministru i minitri. Primul-ministru conduce
Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuiilor legale care le
revin. De asemenea, Guvernul adopt hotrri i ordonane.

Tipuri de partide politice si functiile partidelor

Sistemul politic din Romania este alcatuit din partide politice. Aceste partide politice
sunt de doua feluri: partide parlamentare si partide neparlamentare.
Cele mai cunoscute partide parlamentare existente in momentul de fata sunt: Partidul
Social Democrat (PSD),

Partidul Romania Mare (PRM),

Partidul Democrat-Liberal (PD-L),

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Partidul National Liberal (PNL), Partidul
Conservator

(PC)

iar cele neparlamentare: Partidul National

Taranesc Crestin Democrat

(PNCD), Partidul Noua Generatie - Crestin Democrat Ecologist (PNG-CDE), Partidul National
Democrat Crestin (PNDC).

Partidele politice au un rol important in organizarea si conducerea vietii social-politice.

Functiile partidelor sunt mijlocul prin care acestea isi exercita rolul lor major in sistemul politic.
Acestea sunt: functia politica, functia de organizare si conducere a activitatii partidului, functia
teoretico-ideologica si functia civica.

Legea partidelor politice si strategii politce

Partidele politice trebuie sa aiba o doctrina, adica un set de valori si de principii, si
strategii

politice prin care sa

puna in practica aceste lucruri.

Fara adoptarea unor strategii

politice, partidele nu pot evolua si nu pot ajunge la conducere.

Nu trebuie sa uitam, de asemenea, ca exista si o lege a partidelor politice,
30

Legea nr.

14/2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 17 ianuarie 2003.

Legea partidelor politice

contine informatii despre membrii partidelor, organizarea, inregistrarea, asocierea, reorganizarea

si incetarea activitatii partidelor.
Conform acestei legi, membrii partidelor politice pot fi numai cetatenii cu drept de vot,
potrivit Constitutiei iar un cetatean roman nu poate face parte din doua sau mai multe partide
politice in acelasi timp. Tot in legea partidelor politice este

specificat faptul

ca statutul si

programul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele
imputernicite prin statut.
In contextul crizei economice globale si a instabilitatii monedei unice europene,politica
de guvernare a Romaniei nu este una stabila,deoarece Guvernul Romaniei s-a schimbat de doua
ori in ultimele luni.In momentul actual prim ministrul Romaniei este Victor Ponta,desemnat de
presedintele republicii,Traian Basescu.Noul prim ministru este unul din liderii Uniunii Social
Liberale,formata ca urmare a aliantei dintre PSD PC si PNL.

e)Indicatorii mediului juridic

Cadrul fiscal din Romania, cel putin la nivel teoretic, pentru ca practica mai implica si
anumite relationari cu autoritatile care nu reactioneaza intotdeauna prompt la solicitarea unui
drept sau la cererea de consiliere pe anumite probleme specifice activitatii pe care investitorii o
deruleaza, nu este unul inhibant, cotele de impozitare a profitului sau a altor venituri sunt
rezonabile, iar facilitatile oferite investitorilor nu sunt nesemnificative.
Legea investitiilor in ultima sa varianta, Ordonanta de urgenta nr. 85/2008, are ca scop
sustinerea investitiilor din diverse domenii de activitate (industria prelucratoare, productia si
furnizarea de energie electrica, termica, gaze, apa calda, salubritate, gestionarea deseurilor,
activitati de decontaminare, telecomunicatii si activitati de servicii informatice, activitati
profesionale, stiintifice si tehnice, administrative si de suport) in ideea asigurarii unei dezvoltari
durabile a Romaniei.
Articolul 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2008 considera drept
investitii3 urmatoarele activitati:

31

a) achizitionarea de active corporale si necorporale, in legatura cu crearea unei noi unitati,

extinderea unei unitati existente, diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse
noi, schimbarea fundamentala a procesului global de productie a unei unitati existente, precum si
achizitia activelor fixe legate direct de o unitate, atunci cand unitatea s-a inchis sau s-ar fi inchis
fara aceasta achizitie, iar activele sunt cumparate de un investitor independent;
b) initierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare si inovare;
c) crearea de noi locuri de munca si/sau formarea profesionala a angajatilor;
d) initierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie regenerabila, protectia
mediului si dezvoltarea durabila.
Este adevarat ca noul cadru legislativ stabileste regula tratamentului egal al investitorilor,
romani sau straini, dar acesta nu trebuie sa ne determine sa ne gandim la impactul negativ posibil
pe care l-ar avea asupra investitorilor straini, deoarece un start egal al initiatorilor de proiecte de
investitii asigura o crestere economica sanatoasa si lipsita de pescari de facilitati (asa cum am
putea sa-i numim pe cei care nu sunt atrasi decat de posibilele bonificatii pe care le-ar primi ca
urmare a angajarii fondurilor disponibile intr-o tara membra a Uniunii Europene).
Investitorilor li se acorda, in contextul indeplinirii unor conditii, o serie de beneficii daca
demareaza pe teritoriul tarii noastre un proiect de investitii. Astfel, scutirea de plata taxei pe
valoarea adaugata la achizitionarea de materii prime, materiale consumabile ori piese de schimb
ce vor fi utilizate in productie pe o anumita perioada de timp este unul dintre beneficii.
Apoi, scutirea de la plata impozitului pe venitul corporatiilor (impozit pe profit), in cazul
in care activitatea se desfasoara in anumite domenii ce prezinta interes pentru preocuparile de
dezvoltare sanatoasa, scutire realizata pe o anumita perioada de timp (de exemplu, 4 ani) de la
punerea in functiune a obiectivului investitional.
Pe langa aceasta, ca o continuare a dependentei de inlesniri, se mai poate beneficia de
reduceri de impozit pentru profitul reinvestit sau in cazul in care cheltuielile pentru cercetare
stiintifica ating un anumit prag bine definit de cadrul legal. In plus, sume de bani
nerambursabile, daca acestea sunt utilizate in scopul achizitionarii de active, contributii
financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de munca nou-creat, bonificatii de dobanda

32

acordate la contractarea creditelor reprezinta alte facilitati la fel de importante, care ar putea
atrage investitorii.
Pentru a urmari ce tipuri de masuri4 de ordin fiscal se pot aplica in scopul atragerii de
investitii si ce obiective specifice tinteste o astfel de masura avem solutia prezentata in
continuare:

Tabelul: Masuri fiscale de promovare a investitiilor straine directe

33

Sursa: Prelucrare dupa Biggs, PH., Tax Incentives to Attract FDI, Meeting of Experts on
FDI, Technology and Competitiveness, UNCTAD, Palais des Nations, Geneva, March 2007
Din compararea intrarilor de investitii straine directe si a proiectelor noi anuale de ISD
rezulta anumite diferente, care sunt explicabile din moment ce valoarea ISD este data in
proportie mare de operatiuni de tipul fuziuni si achizitii si mai putin de operatiuni tipul
greenfield.
Sistemul judiciar in Romania
Potrivit principiului separrii puterilor n stat, sistemul judiciar din Romnia este
independent de celelalte ramuri ale guvernului i este compus dintr-o structur de instan e
organizate ierarhic.
n Romnia, justiia se nfptuiete numai de ctre nalta Curte de Casa ie i Justi ie i
celelalte instane judectoreti, respectiv curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i
34

judectoriile. nalta Curte de Casaie i Justiie este instana cea mai nalt n grad, iar rolul su
fundamental este de a asigura interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instan e
judectoreti.
Sistemul judiciar romnesc este puternic influenat de modelul francez. Curtea
Constituional este unica autoritate de jurisdicie constituional n Romnia, independent fa
de orice alt autoritate public i care are, conform Constitu iei Romniei, rolul de garant al
supremaiei Constituiei.Constituia, introdus n 1991, poate fi amendat doar printr-un
referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat n 2003. De atunci, de
la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul s treac peste deciziile Curii
Constituionale, indiferent de majoritate.
Integrarea Romniei n Uniunea European din 2007 a avut o influen semnificativ
asupra politicii interne a rii. Ca parte a acestui proces, Romnia a iniiat reforme, inclusiv
reforma din justiie, a intensificat cooperarea judiciar cu alte state membre i a luat msuri
mpotriva corupiei. Cu toate acestea, n raportul de ar din 2006, Romnia i Bulgaria au fost
descrise ca fiind cele mai corupte ri ale Uniunii Europene.
f)Indicatorii tehnologici
Desi

in

ultimii

trei

economica,sociala,financiara,in

ani

Romania

perioada

de

s-a

confruntat

cu

criza

profunda

boom

economic

2004-2008,populatia

s-a

aprovizionat ,in general cu o multitudine de bunuri de folosinta indelungata.Acest fapt s-a datorat
in primul rand usurintei creditarii populatiei ,in conditiile unor politici bancare foarte flexibile.
Astfel,majoritatea populatiei din mediul urban detine telefoane fixe,mobile,televizoare de
ultima generatie,laptopuri,tablete,computere,masini automate,aparate de aer conditionat,s.a.Si
populatia rurala detine unele din bunurile mentionate mai sus,dar intr-un procentaj mai mic.
De asemenea,managerii companiilor din Romania investesc in tehnologii de ultima
generatie,apeland tot la creditare sau leasing-uri,deoarece stiu ca toate acestea nu vor aduce decat
plus valoare afacerii si o garantie a succesului intr-o perioada economica tulbure.
Forta de munca din Romania este recunoscuta pentru calitatea acesteia la nivel
european.Inginerii,medicii,IT-istii sunt foarte apreciati in afara granitelor Romaniei,si in
principal datorita unei bune formari profesionale in tara noastra.Organizatiile nonguvernamentale
sau promotoare din mediul de afaceri romanesc investesc timp ,bani si infrastructura pentru

35

crearea de programe de orientare si reorientare in cariera.In consecinta,consider ca in urmatorii

ani forta de munca din Romania va fi din ce in ce mai calificata.
g)Mediul natural
Romnia este o ar de dimensiuni medii n contextul Uniunii Europene, cu o suprafa
de 238.391 kilometri ptrai (aproximativ egal cu cea a Marii Britanii) i o populaie de
21.584.365 locuitori (aproximativ egal cu cea a Ungariei i Republicii Cehe luate mpreun, la
nivelul anului 2006), localizat n bazinele hidrografice ale Dunrii i Mrii Negre i traversat
de lanul muntos carpatic.
Varietatea i proporionalitatea relativ a formelor de relief prezint caracteristici unice
n Europa i rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri i
podiuri (altitudine ntre 300 i 1.000 m) i 30% cmpii (altitudine sub 300 m).
n Romnia se afl 54% din lanul Munilor Carpai, de o altitudine mijlocie (n medie
1.136 metri), doar cteva piscuri depind 2.500 m. Munii reprezint poriunea cea mai puin
modificat antropic, cu o densitate redus a populaiei stabile i localiti mici, aflate n curs de
depopulare datorit migraiei interne i externe n urma dispariiei unor ndeletniciri tradiionale.
Aceasta explic i amplasarea n regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri naionale i 9 din
cele 14 parcuri naturale.
Resursele de ap ale Romniei prezint particularitatea c o proporie de 97,8% din
reeaua hidrografic este colectat de fluviul Dunrea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul
rii (din totalul de 2.860 km). Resursa hidrologic (natural) exprimat prin stocul mediu
multianual al apelor curgtoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde
din rurile interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine Romniei din stocul mediu
multianual al Dunrii.
Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. Romnia
dispune de un potenial considerabil n privina apelor minerale naturale de calitate, cu o rezerv
exploatabil de circa 45 milioane metri cubi pe an, din care se valorific doar 40% (peste 2.000
de izvoare naturale i resurse de adncime n circa 500 de locaii).
De-a lungul anilor, activitile antropice au afectat calitatea apelor de suprafa i
subterane, ndeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea total a rurilor monitorizate
calitativ reprezint ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizat cu ap potabil. Din
totalul resurselor poteniale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile.

36

Clima Romniei este temperat continental, cu variaiuni regionale importante (8-12 luni
pe an cu temperaturi pozitive n zonele sudice i de litoral fa de 4 luni n zonele montane
nalte). Se nregistreaz destul de frecvent valuri de cldur, cu temperaturi de peste 40 grade C
(trei asemenea valuri la Bucureti n vara 2007), i de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, n
special n depresiunile intramontane.
Precipitaiile, cu o medie multianual de 640 milimetri la nivelul ntregii ri, prezint, de
asemenea, diferene notabile ntre regiuni (ntre 1.200-1.400 mm pe an n zonele montane nalte
i

400-500 mm n principalele zone agricole din jumtatea sudic), precum

i n timp,

perioadele de uscciune i secet sever alternnd, uneori chiar n cursul aceluiai an, cu
perioade cu umiditate excedentar care produc daune nsemnate (inundaii, alunecri de teren).
Existena unor locaii unde media anual a vitezei vntului depete 4 metri pe secund i a
altor zone extinse unde durata de strlucire a soarelui depete 2.000 ore anual indic un
potenial considerabil pentru utilizarea acestor surse regenerabile de energie.
Romnia se situeaz printre rile europene cu risc seismic mare, avnd pe teritoriu o
zona tectonic activ (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de
peste 7 grade pe scala Richter.
1.2.Componentele micromediului
Furnizorii de mrfuri:
Compania Plastipak - fabrica de ambalaje, unul dintre cei mai mari furnizori ai P&G.
Prestatorii de servicii:
Compania Synergy - constructor implicat in proiectul de la Urlati
Furnizorii forei de munc sunt reprezentai de :
- unitile de nvmnt;
- oficiile de for de munc;
- site-urile specializate n recrutarea forei de munc (www.ejobs.ro, www.myjob.ro);
- persoanele aflate n cutarea unor locuri de munc.
Clienii ocup un loc central n ndeplinirea obiectivelor firmei. Pe lng persoanele
fizice, printre clieni se mai numr si urmtoarele persoane juridice:Real, Metro, Carrefour,
Penny, Plus, Mega Image, etc.

37

Concurenii sunt reprezentai de firmele care i disput aceleai categorii de clieni,

aceiai furnizori sau prestatori de servicii, deosebindu-se prin rolul pe care-l joac n raporturile
cu clienii, atitudinea fa de nouti, formele de comunicare cu consumatorii i stilul interveniei
pe pia.
Printre concurenii firmei P&G se numar: Unilever, Henkel, Colgate-Palmolive sau
Beiersdorf.
Organismele publice sunt reprezentate de categoriile de public ce manifest un interes
efectiv sau potenial, ori care influeneaz capacitatea unei firme de a-i atinge obiectivele,
precum :
- Organismele financiare ce influeneaz capacitatea firmei de a obin nodurile necesare
realizrii obiectivelor propuse;
- mijloacele de informare n mas (internetul);
- organele de stat (organe financiare, vamale, de justiie) Oficiul Registrului Comerului de pe
lng Tribunalul Bucureti, Agenia Naional de Administrare Fiscal;
- organele ceteneti (organizaii ale consumatorilor) Oficiul pentru Protecia Consumatorilor;
- marele public;
- personalul propriu.

2.Analiza mediului intern al firmei

Resursele materiale
n 1995 trustul Procter & Gamble a cumprat o parte din fabrica de detergeni i nlbitori
de la Timioara, nfiinnd

S.C. Detergeni S.A.,

firm de producie. P&G

a construit o

noua fabrica de ampoane in Urlai, Romnia. Ea reprezint, n acelai timp, a doua investiie n
aceasta ar, dup fabrica de detergeni din Timioara, achiziionat n 1995.
construit a capacitilor de producie i administrative este de peste 230000

Suprafaa total
metrii ptrai,

aproximativ 60 de stadioane de fotbal din SUA.

Cldirile
P&G a deschis in 1992 la Bucuresti primul birou din regiunea Balcanilor, care serveste
drept sediu regional pentru companie.
Din anul 2000, lng fabrica din Timioara s-a construit un centru de distribuie, care
distribuie, alturi de produsele fabricii, i produse Procter & Gamble din import.n Bucureti,
trustul Procter & Gamble deine firma Procter & Gamble Marketing, care coordoneaz vnzarea
produselor Procter & Gamble n Romnia, ocupndu-se i de publicitate

38

Echipamentele
Fabrica va integra cele mai recente dezvoltri tehnologice ce rspund principiilor i
modelelor de dezvoltare durabil.
Resursele umane
Procter&Gamble a nceput activitatea din Romnia n 1992 cu doar 3 angajai, iar n
prezent

numarul

angajatilor

companiei

depaete

300

de

angajai.

Compania dorete sa angajeze cei mai buni oameni pentru activitatea firmei. Firma
construiete organizaia din interior, promovnd-i si recompensndu-i angajatii exclusiv n
funcie de performanele lor individuale. Firma afirm c angajaii vor fi ntotdeauna
activul/capitalul cel mai valoros
Management:
Sotirios Marinidis- director general
Sunday Oloidi- director de resurse umane
Radu Maftei- director financiar
Ramona Brad- director relaii externe
Narcis Horhoianu- director de marketing
Fabrica a angajat 150 de persoane n prima faz i inca 300-350 de persoane pn n
2010.
Procter & Gamble (P&G) va concedia 5.700 de angajati in viitor care nu lucreaza la
operatiunile de productie ale grupului, reprezentand 10% din personalul acestor departamente.
Masura este incadrata intr-un plan de reducere a costurilor cu 10 miliarde de dolari pana
la sfarsitul anului 2016.Cea mai mare companie de produse de larg consum are circa 57.000 de
angajati in afara operatiunilor de productie, dintr-un total de 129.000 de persoane.
Compania a anuntat anterior ca vrea sa elimine 1.600 de locuri de munca in actualul an
fiscal. P&G a aratat ca va renunta la alti 4.100 de angajati in anul fiscal 2012-2013, care va
incepe in iulie.
Compania anticipeaza ca va economisi 800 milioane de dolari datorita concedierilor, au
declarat directorii P&G prezenti la o conferinta in Florida.

39

Resursele financiare
n Top 100 Cele mai valoroase companii din 2010, Procter & Gamble ocup poziia
39 avnd o valoare de 369 mil. euro.
Date financiare (lei):
Anul

Capital social

Cifr de afaceri

Profit net

Numr de angajai

2006

27450720

943182582

42436094

44

2007

27450720

1109166174

10816880

48

2008

27450720

1161664393

20262611

49

2009

27450720

1186416504

26852055

47

Sursa: Ministerul Finanelor.

Grupul american Procter & Gamble (P&G) a anuntat o crestere a profitului de 15% in
trimestrul aprilie-iunie,a anului 2011 mai mare decat anticipau analistii, de la 2,2 miliarde de
dolari anul precedent la 2,51 miliarde de dolari.
Reducerea costurilor si majorarea preturilor au ajutat grupul sa compenseze impactul
materiilor prime mai scumpe si evolutia slaba a unor piete, precum SUA.
Vanzarile au avansat cu 10%, la 20,86 miliarde de dolari.
Analistii anticipau, in medie, un profit pe actiune de 82 de centi si vanzari de 20,63
miliarde de dolari. Castigul pe actiune raportat de P&G, de 84 de centi pe actiune, a depasit usor
asteptarile in intervalul analizat, ultimul trimestru al anului fiscal 2011.
Pentru intreg anul fiscal, profitul net a scazut cu 7%, de la 12,7 miliarde de dolari la 11,8
miliarde de dolari, in timp ce vanzarile au urcat cu 5%, de la 78,9 miliarde de dolari la 82,56
miliarde de dolari.
Compania Procter & Gamble vinde brandul de snacks-uri Pringles catre Kellogg
40

Valoarea deal-ului se ridica la 2,7 miliarde dolari. In subordinea Kellogg vor trece cei
1700 de angajati ai Pringles.
Procter & Gamble , cel mai mare producator mondial de bunuri de consum, a mai avut o
incercare anul trecut de a vinde Pringles catre Diamond Foods, insa tranzactia a esuat datorita
investigatiilor facute de oficialii Statelor Unite care facut verificari la inregistrari contabile ale
Diamond Foods.
John Bryant, directorul executiv al Kelloggs, se arata multumit de achizitie care pune
compania sa pe locul doi la nivel mondial pe sectorul chipsurilor.
Pringles este cel de-al doilea mare jucator mondial pe sectorul de snacks-uri , cu vanzari
in 140 de tari in valoare totala de 1,5 miliarde dolari si fabrici in Statele Unite si Asia,
potrivit The Telegraph.
Kellogg va imprumuta 2 miliarde de dolari pentru tranzactia care va fi finalizata la
jumatatea lui 2012.
Procter & Gamble va castiga dupa impozitare intre 1,4 si 1,5 miliarde dolari, aceeasi
suma estima ca si in cazul tranzactiei cu Diamond Foods.

Resursele informationale
Ca parte a strategiei sale de dezvoltare durabila in Romania, P&G a construit de la zero
noua fabrica de produse de ingrijire a parului. Fabrica P&G Urlati integreaza ultimele inovatii in
ceea ce priveste principiile de dezvoltare durabila si design, precum si echipamente aliniate in
totalitate tehnologiei de ultima generatie.
De asemenea, noua fabrica incorporeaza ultimele descoperiri din domeniul gestiunii
organizatiilor, metodologiei de productie si metodelor de planificare.

3.Analiza SWOT a P&G

Puncte tari :
41

Produse variate 22 categorii de produse;

Produse de calitate i valoare superioar - scopul P&G este acela de a oferii produse i
servicii de marc i de nalt calitate i valoare care s contribuie la mbuntirea vieii
consumatorilor;

Vasta experien profesional: P&G este recunoscut drept lider n dezvoltarea,

producerea i comercializarea unor produse de nalt calitate;

Inovaia piatra de temelie a succesului lor. Sunt deschisi la nou, este prima firma care a
introdus pe pia detergenii concentrai, tendin modern n rile europene;

Angajai competeni: P&G atrage i angajeaz cei mai buni oameni din lume i au
ncredere n abilitile lor ;

Promovare prin: programele locale educaionale, televiziune, promoii, pliante;

deinerea poziiei de lider sau de vrf de pia pentru anumite produse

(Always,

Pampers );

posed o baz tehnico-material modern;

existena unei imagini favorabile despre firm;

Puncte slabe:

Neadecvarea pre-calitate la unele produse. Unele produse au preul mai ridicat fa de

cel al concurenilor n raport calitate pre ceea ce duce la pierderea clienilor ;

Dei au multe produse, ele fac parte din aceiai gam sortimental, spre deosebire de
principala lor concurent ,firma Unilever, ce are i produse alimentare (Knorr, Rama,
Delma).;

Oportuniti:
42

Creterea nivelului de educaie si a veniturilor, astfel consumatorii acord o mai mare

atenie ngrijirii i alegerii produselor n funcie de calitatea oferit de productori;

Deschiderea de noi filiale n mai multe zone ale lumii;

posibiliti de extindere a nomenclatorului de produse;

existena cererii de noi produse pe pieele existente sau pe piee noi;

existena cererii pe noi piete a produselor existente;

posibiliti de ncheiere a unor aliane, acorduri avantajoase cu organismele publice sau

organizatii non-profit;

Ameninri:

Ameninri

directe

indirecte

din

partea

concurenilor

grupurilor

de

interese;concurenta neloiala;

Cresterea numarului de firme concurente;

Apariia de produse similare pe pia ;

adoptarea unor reglementri legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil;

situatia incerta a economiei de piata,schimbari dese in mediul politic

schimbri demografice nefavorabile;

III.Obiectivele de marketing pentru P&G

1.Obiectivele calitative de marketing

Diversificarea gamei sortimentale;

Cresterea loialitatii consumatorilor existenti;

Investirea bugetelor de promovare in actiuni de social media;

Mentinerea notorietatii si a imaginii puternice formate in piata;

43

Deschiderea unor puncte de distributie la nivelul Bucurestiului.

2.Obiectivele cantitative de marketing

Creterea cifrei de afaceri cu cel puin 6% pn la finele anului 2012;
Creterea vanzarilor de detergenti a companiei cu minim 10% n 6 luni de zile;
Cresterea prezentei in mediul online cu 30% pn la sfritul anului 2012;
Creterea cotei de pia cu minim 5% pn n luna decembrie a anului 2013;
Sporirea vnzrilor cu 20% pe piaa din Romnia pn la finalul anului 2014;
Reducerea migrrii consumatorilor cu cel puin 35% pn la finalul anului 2014;
Alocarea de investitii n cercetare i in dezvoltarea unor noi produse cu 8% mai mult
(fa de bugetul alocat n perioada precedent) n intervalul iunie 2012- august 2014.

IV.Strategii de pia
Strategiile abordate de compania Procter and Gamble sunt urmtoarele:

n funcie de dinamica pieei:In acest an,compania analizata ar putea alege o strategie de

crestere,deoarece dispunde de resurse financiare,inregistrand profituri in ultimul trimestru
si poate dezvolta marci proprii sau realiza noi achizitii in portofoliu.

Strategia de crestere poate fi motivata si de trendul ascendent pe care il au produsele de

igiena si frumusete in preferintele consumatorilor .

n funcie de structura pieei: se vizez o strategie difereniat,deoarece produsele

comercializate de catre P&G

se adreseaza unor segmente diversificate de

consumatori,atat femeilor,cat si barbatilor.

Produsele

de

curatenie(Tide,Mr

Proper,Fairy,Ace,s.a.)

si

cele

destinate

igienei

intime(Always) sunt destinate femeilor preponderent,sau dupa caz copiilor(Pampers),in timp ce

produsele pentru igiena personala si infrumusetare(Wella,Fixodent,Head&Shoulders) vizeaza
atat femei cat si barbati.

n funcie de schimbrile pieei:se are in vedere o strategie activa deoarece P&G detine o
pozitie puternica pe piata produselor destinate curateniei si igienei personale fiind

44

preocupata permanent de innoirea activitatii asumandu-si rolul de trendsetter prin

influentarea concurentilor,dar si prin educarea publicului tinta.

n funcie de exigenele pieei:compania P&G va adopta strategia exigentelor

ridicate,avand in vedere ca este o companie de prestigiu,cu o vechime pe piata,cu o
imagine foarte buna si bine conturata.

Prin investitii importante in promovare,Procter and Gamble reuseste sa atraga publicul vizat
si sa-l loializeze prin calitatea ridicata,reflectata printr-un pret mai ridicat.Cerintele deosebit de
ridicate ale consumatorilor sunt intotdeauna deservite,compania reusind sa-si mentina pozitia de
lider pe anumite categorii de produse.

n funcie de nivelul competiiei pe pia: se adopt o strategie ofensiva,deoarece

compania analizata este puternica si urmareste sa-si creasca cota de piata prin cresterea
volumului vanzarilor si a numarului de cumparatori.

Cresterea poate veni din majorarea cotei de piata in segmentele in care activeaza si din
intrarea pe noi segmente, o dezvoltare a portofoliului atat pe verticala, cat si pe orizontala. In 9
din cele 10 categorii, Procter and Gamble isi adjudeca locul 1 sau 2 .

n funcie de matricea vectorial a dezvoltrii (I. Ansoff-) se are in vedere o strategie de

extindere a pietei deoarece aceasta presupune dezvoltarea pietei,respectiv a segmentului
de piata ocupat de firma cu afacerile ei curente.

Aceasta se realizeaza prin extinderea segmentului acoperit pe piata curenta, prin expansiunea
in noi zone geografice sau prin atragerea de non-utilizatori. Armele strategice folosite in
cadrul acestei variante sunt campaniile promotionale intense.
Exemplu de astfel de strategie poate fi cota de piata a marcii Blend-a-med in Romania,ce
este de aproximativ 20%, ceea ce o plaseaza pe locul secund pe piata.In acelasi timp, obiectivul
companiei P&G este acela de castiga o felie cat mai mare din acest sector.
V.Mixul de marketing instrumentele specifice de operaionalizare a strategiei de pia
1.Strategia de produs
Procter & Gamble va adopta urmatoarele strategii de produs ,astfel :
n funcie de dimensiunea i structura gamei de produse: strategia diversificrii
produselor (diversificare vertical)
45

n funcie de gradul de nnoire a produselor: strategia nnoirii produselor

n funcie de nivelul calitativ al produselor: strategia perfecionrii produselor
( n cazul produselor pentru ngrijirea prului i a celor pentru igiena intim)

De la data de 1 iulie 2007, operaiunile companiei sunt structurate in trei Uniti Globale
de

Business,

iar

fiecare

unitate

fiind

divizata

in

Segmente

de

Business.

Conform companiei gama de produse se mparte n mai multe categorii, cum ar fi:
Ingrijirea sntii, Intretinerea frumuseii, Ingrijirea copiilor, Ingrijire feminin i Produse de
curat. P&G are n prezent peste 300 de mrci cunoscute pe piata Europei de est, cum ar fi:
Ariel, Lenor, Mr. Proper, Duracell, Pampers, Gilette, Pringles, Head and Shoulders, Oral-B,
Blend-a-med etc.
n anul 2005 firma Procter & Gamble i-a mbogit portofoliul de produse odat cu
ncorporarea brandurilor Wella i Londa.
n urma achiziiei la nivel internaional a companiei germane Wella de ctre Procter &
Gamble, i filiala din Romnia a Wella a fost integrat n operaiunile grupului american. O alta
tranzacie, care a avut loc - achiziia Gillette de ctre P&G - va crete din nou portofoliul P&G,
prin integrarea mrcilor Gillette.

2.Strategia de pre
Procter & Gamble practica n general preuri medii i mari ,deoarece este recunoscut
drept lider n dezvoltarea, producerea i comercializarea unor produse superioare ,cu o calitate
foarte buna.
Strategia adoptat de companie este strategia preului lider care este adoptat n mod
obinuit doar de marile ntreprinderi din industrie care au suficient putere pe pia pentru a
putea stabili un pre ce va fi urmat de celelalte ntreprinderi din domeniu.

46

In

ceea

ce priveste

tacticile de pret,P&G apeleaza

la

preturi

psihologice,se remarca invazia acestora si la categorii de produse pentru

curatenie si ingrijire personala,la reduceri de pret acordate pentru a stimula
vanzarile si pentru a marca anumite ocazii sau sarbatori speciale,si la
diferentierea preturilor in functie de segmentul tinta vizat,orientat catre
produse premium sau mass-market.
3. Strategia de distribuie
Distribuia intensiv presupune distribuirea produselor sau serviciilor printr-un numr ct
mai mare de uniti de desfacere. Este cea mai potrivit modalitate de distribuie pentru bunurile
de larg consum si in acest caz pentru compania P&G.
Productorul de bunuri de consum Procter & Gamble Romnia i-a nfiintat n anul
2005 propria societate de distribuie - P&G Distribution, ca parte a strategiei de structurare
eficient

operaiunilor

de

pe

piaa

romneasc.hhhhhhhhhhhhhhhhhhh

nfiinarea companiei P&G Distribution face parte dintr-o reorganizare intern care are
ca scop fluidizarea traficului de mrfuri. nfiinarea acestei companii a fost determinat de
creterea portofoliului de produse, odat cu ncorporarea brandurilor Wella i Londa.
n Romnia produsele P&G sunt distribuite prin intermediul mai multor companii, printre
care

Interbrands,

lanurile

de

magazine

cash

&

carry

hypermarketuri.

Operaiunile P&G Distribution nu vor avea impact asupra companiilor crora le vinde
produsele sale. Compania va permite o mai bun structurare a modului n care P&G opereaz n
Romnia.

4. Strategia de comunicare

Promovarea cuprinde toate aciunile prin care firma i face cunoscute unele idei,
produsele sau serviciile sale, diferitelor categorii de public, cu scopul de a fi adoptate de ctre
acetia sau achiziionate.
Strategiile de comunicare ce vor fi puse n aplicare de ctre compania Procter and Gamble
sunt urmtoarele:
n funcie de obiectivele globale ale activitii promoionale, este vizat promovarea
imaginii globale a intreprinderii,deoarece P&G este o marca cunoscuta si consolidata pe piata si
astfel si produsele sale vor beneficia de atentia cuvenita.Imaginea marcii P&G reprezinta o
47

garantie a calitatii produselor,intarirea imaginii devenind un elemnt cheie in asigurarea unei

promovari pe scara larga.
n funcie de modul de desfurare n timp, va fi abordat o strategie a activitatii
promotionale permanente deoarece P&G beneficiaza de resursele financiare,informationale si
umane pentru a realiza acest lucru.Produsele Procter and Gamble sunt foarte des promovate in
mass-media ramanand permanent in atentia publicului si datorita diversitatii acestora.
innd cont de rolul activitii promoionale, este vizat o strategie ofensiva,deoarece
P&G se lupta cu principalul concurent Unilever pentru castigarea unei cote de piata mai mari si
de asemenea aloca bugete importante atat pentru promovarea in mediile clasice,cat si in cele
neconventionale.Implicarea in campanii de social media din ce in ce mai mult reprezinta o
prioritate pentru Procter and Gamble.
n funcie de poziia fa de structurile pieei, strategia de comunicare va fi una
difereniat, mixul promoional fiind individualizat pentru fiecare segment de pia
deservit.Compania P&G isi va adapta mesajul comunicational in functie de sexul femeiesc sau
barbatesc al segmentului tinta vizat,sau in functie de tipul de produs promovat.
n ceea ce privete sediul organizrii activitii promoionale, va fi vizat o strategie
combinat, att prin fore proprii prin utilizarea fortelor de vanzare,cat si prin apelarea la
institutii specializate cum sunt agentiile de publicitate si de media.Se vor realiza demonstratii in
magazine pentru demonstrarea eficientei produselor, se vor organiza evenimente ,expozitii,se vor
face oferte promotionale,toate acestea pentru o promovare intensa a imaginii marcii,dar si a
produselor sale.
Campaniile din mass media,publicitatea outdoor si printurile din reviste vor fi sarcina
agentiilor specializate pentru a asigura un nivel inalt al calitatii executiei si implicit succesul
demersului comunicational.
Avand in vedere preturile ridicate ale unor produse se dovedeste a fi deosebit de eficienta
implementarea unor strategii de tip pull constand in reduceri ,oferte si cadouri
promotionale.Strategia de tip push va fi sustinuta de publicitate Tv,publicitate prin
tiparituri,outdoor si in mediul online.
Procter & Gamble pune mare accent pe promovare, motiv pentru care se afl mereu n
primele companii care investesc sute de mii de euro n publicitate.
O modalitate de promovare des folosit de Procter & Gamble sunt programele
educaionale.
P&G privete educaia ca fundament al dezvoltrii i al progresului unei ri. n
consecin, compania este implicat ntr-o serie de programe care susin educaia n diferite ri
balcanice.
- Programul "Tinere fete". Programul educaional sponsorizat de Always se adreseaz
fetelor cu vrste cuprinse ntre 12-13 i 15-18 ani. Programul trateaz eficient subiecte legate de
48

cea mai important perioad din viaa unei tinere fete. Acoperind n zonele urbane aproximativ
90% din fetele acestor grupuri de vrsta, programul are un mare succes n ncurajarea fetelor cu
privire la meninerea igienei. Pe parcursul acestui program sunt explicate schimbrile prin care
trece organismul lor, care sunt principiile unei viei sntoase i primesc sfaturi pentru protecia
eficient n timpul zilelor dificile ale lunii. Aceste seminarii sunt completate de materiale
ilustrate, precum brouri i prospecte create de specialiti i testate n mai multe ri europene.
- Programul "Mame". Organizat i sprijinit de Pampers, acest program educaional
dedicat tinerelor mame include distribuirea de materiale i mostre de produse. n perioada n care
sunt n spital i cnd bebeluul mplinete 3 luni, mamele primesc brouri cu sfaturi pentru
ngrijirea copilului lor. ncepnd cu 2004, Pampers a sprijinit desfurarea programului "coala
mamelor n materniti", iar acest program se desfoara n 20 de maternitati din Romnia.
- Programul "P&G 2000". Pentru a srbtori sosirea noului mileniu, P&G a organizat
programul P&G 2000. Cu ajutorul programului P&G 2000, 160 de coli au fost dotate cu
laboratoare de informatic. Pentru finanarea proiectului Procter & Gamble a alocat 3% din
vnzarile produselor sale.
- Programul P&G "nva s schimbi lumea". Scopul programului de educaie civica
"nva s schimbi lumea" const n a nvaa copiii cum s fie buni ceteni, s se implice n
mbuntirea vieii comunitii i s inspire o atitudine pozitiv fa de nevoile comunitii.
Programul care este dedicat copiilor cu vrste cuprinse ntre 13-14 ani include dou etape: o
etap teoretic de predare a noiunilor de educaie civic i de administrare a proiectelor i o
etap practic n care, cu ajutorul financiar acordat de P&G, copiii pun n aplicare proiecte n
folosul comunitii.
Angajaii P&G sunt implicai ca voluntari n program i ndrum copiii n identificarea
nevoilor comunitii, dezvoltarea i implementarea proiectelor. Programul a fost demarat n
2002, iar n 2004 a fost implementat n alte 2 orae din Romnia.

49

VI.Concluzii
Procter & Gamble este o companie global, productoare a aproape
300 de mrci care ajung la aproape 5 milioane de consumatori. Ofer
produse i servicii de marc i de nalt calitate i valoare care s contribuie
la mbuntirea vieii consumatorilor din lumea ntreag.
Cu toate ca Procter and Gamble are o imagine buna si reprezinta
garantia calitatii,aceasta trebuie sa acorde o atentie sporita la amenintarile
provenite din mediul extern,dar si sa incerce sa-si corecteze punctele slabe.
Se recomanda eficientizarea costurilor de productie la anumite produse
prin formarea si pregatirea permanenta a resursei umane si de asemenea
prin folosirea unor tehnologii regenerabile.
In ceea ce priveste promovarea,este recomandat ca si campaniile
publicitare sa se deruleze intr-un mod mai interactiv ,antrenand imaginatia
segmentelor tinta pentru ca acestea sa nu dezvolte rezistenta la reclame si
la alte eforturi comunicationale.
Loializarea clientilor existenti trebuie sa devina un crez al companiei
P&G in conditiile existentei unei concurente mari pe aceasta piata a
produselor de curatenie si ingrijire personala.Este recomandat in acest sens
derularea de campanii de multumire destinate clientilor existenti si de
constientizare a acestora ca sunt partenerii de incredere in dezvoltarea unei
relatii de lunga durata cu beneficii mutuale.
Este recomandabila o politica de atragere a mai multor barbati ca si public tinta prin
crearea unor produse care sa raspunda unor nevoi specifice,deoarece acestia devin din ce in ce
mai pretentiosi si interesati atunci cand este vorba de aspectul,imaginea,statutul lor in societate.
Reclamele TV ar trebui sa incerce sa evite stereotipurile in crearea povestilor
prezentate,iar produsele P&G sa ramana in atentia publicului ca unicele produse ce asigura
succesul activitatii zilnice,deoarece fac parte involuntar din viata noastra.
VII.Bibliografie

http://fiscalitatea.manager.ro/perspective-asupra-investitiilor-straine-directe-in-

romania-363/
www.ziare.com
http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf
http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf
http://www.politico.ro/sistemul-politic/romania/
http://www.wall-street.ro/tag/procter-gamble.html
50

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/anuarstatistic2010.ro.do
www.zf.ro
www.wikipedia.org
www.pg.com
Balaure V.(coord)., Marketing ,Editia a II-a revazuta si adaugita,Uranus,2002

51