FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC

MANAGEMENTUL FIRMELOR DE COMER, TURISM I SERVICII

MASTERAT

PROTECTIA CONSUMATORILOR
LA
NIVELUL UNIUNII EUROPENE
- Referat -

Coordonator:
Lect. dr. ing. Angela Albu
Student:
Ioan Nekita

SUCEAVA 2005

PROTECTIA CONSUMATORILOR LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

CUPRINS

1.

INTRODUCERE

2.

SCURT ISTORIC AL PROTECTIE CONSUMATORILOR LA

NIVELUL UNIUNII EUROPENE

PROTECTIA CONSUMATORILOR IN DIFERITE STATE

ALE UNIUNII EUROPENE

REALIZARI ALE UNIUNII EUROPENII IN DOMENIUL

PROTECTIEI CONSUMATORILOR

DIRECTIVE ALE UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL

PROTECTIEI CONSUMATORULUI

10

UNIUNEA EUROPEANA SI ORGANISMELE

SPECIALIZATE IN PROTECTIA CONSUMATORULUI

11

BIBLIOGRAFIE

17

3.
4.
5.
6.

I.INTRODUCERE

Piaa european actual se caracterizeaz printr-o exigen deosebit fa de toi agenii

economici care doresc s fie prezeni pe aceast pia. Exist o preocupare permanent la nivelul
organismelor europene n ceea ce privete definirea unui cod de norme al activitii de protecie a
consumatorilor n interdependen cu cele de stabilire i certificare a calitii produselor.
n prezent, n toate rile Europei de vest exist organisme guvernamentale i neguvernamentale
pentru protecia consumatorilor, iar unele ri au i institute de cercetri n acest domeniu, total sau
parial subvenionate de la buget. La acestea se adaug sistemul juridic, care are sarcina de a rezolva
plngerile consumatorilor care ajung pn la acest nivel.
Recunoaterea drepturilor consumatorilor la nivelul Uniunii Europene a fost stipulat ntr-o
rezoluie din aprilie 1975, care prevedea msuri de informare i protecie a consumatorilor. Aceast
rezoluie a fost completat ulterior, odat cu crearea pieii unice europene. Astfel, au fost armonizate
prevederile n domeniu din toate rile Uniunii, astfel nct s nu existe bariere comerciale sau
disfunciuni n ceea ce privete schimbul de mrfuri. Armonizarea legislativ are, ns, un nivel
minimal care permite unor state s menin prevederi interne mai stricte de protecie a consumatorilor.
Corespunztor, s-au nfiinat la nivelul Uniunii Europene i organisme specializate. Astfel,
exist Comitetul Consultativ al Consumatorilor din Uniunea European care funcioneaz cu
subcomitete pe domenii.

II.SCURT ISTORIC AL PROTECTIE CONSUMATORILOR LA NIVELUL

UNIUNII EUROPENE
Conceptul privitor la drepturile consumatorilor i are originea n Carta drepturilor
consumatorilor redactat de preedintele american J. F. Kenedy pe 15 martie 1962. n data de 15
martie 1962, J.F. Kennedy, preedintele S.U.A., rostea ctre Congres un mesaj legat de drepturile
consumatorilor, subliniind existena a patru drepturi fundamentale ale acestora:
-

Dreptul la o alegere liber

Dreptul la informaie

Dreptul la petiie i ascultare

Dreptul la protecie
Aceast structurare a problemelor legate de protecia consumatorilor a servit drept model pentru

elaborarea legislaiei n domeniu, care a aprut ntre anii 1970 1980 n SUA, Canada, Mexic,
respectiv Suedia, Belgia, Frana, Germania.
Momentul 15 martie 1962, a fost considerat un moment istoric, al naterii micrii
consumatoriste mondiale, fapt ce a i determinat Organizaia Internaional a Uniunilor de
Consumatori, mai trziu, s declare ziua de 15 martie ziua mondial a drepturilor consumatorilor.
Treptat cele patru drepturi fundamentale ale consumatorilor au fost extinse de Organizaia
Internaional a Uniunilor de Consumatori la opt, la cele proclamate de J.F. Kennedy, adugndu-se:
-

Dreptul la despgubire;

Dreptul la un mediu nconjurtor sntos;

Dreptul la asigurarea necesitilor i nevoilor vitale;

Dreptul la educare.
Prima actiune in sensul protectiei consumatorilor a fost adoptata de catre Comunitatea

Economica Europeana pe data de 13 octombrie 1962 si facea referire la normele globale CEE privind
alimentele, prin care sa stabilit ce coloranti pot fi folositi in alimente.
Consiliul Europei a adoptat in 1973 Carta pentru protecia consumatorilor ca element
fundamental al politicii active duse n rile vest europene n scopul asistenei consumatorilor,
reparrii daunelor i prejudiciilor, informrii, educrii i reprezentrii consumatorilor. Principiile
enunate n acest document se regsesc astzi n legislaiile mai multor ri dezvoltate i sunt preluate
treptat i de ctre rile care i construiesc n prezent o economie de pia.
Pe 14 aprilie 1975 Consiliul European adopta un program preliminar pentru protectia
consumatorului si politica informationala.
4

20 februarie 1979 - decizia Dijon. Curtea European de Justitie decreteaz c un consumator

poate avea acces la alimentele din alt stat membru cu singura conditie ca alimentul respectiv s fie
fabricat si comercializat n mod legal si c nu se opun importului su probleme majore relative la
sntate sau mediu.
20 octombrie 1993 - Comisia adopt o "Green paper" cu privire la garantiile pentru bunurile de
consum si serviciile post-vnzare.
16 noiembrie 1993 - Comisia adopt o "Green paper" cu privire la accesul consumatorilor la
justitie si privind rezolvarea disputelor din domeniul consumului.
27 martie 1996 - Comisia adopt o decizie privind luarea unor msuri urgente pentru protejarea
mpotriva Encefalitei Bovine Spongiforme. Se impune o interzicere la export a crnii de vit si
produselor din carne de vit de roigine britanic.
15 octombrie 1998 - Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la combaterea contrafacerii si
pirateriei n piata unic.
9 iulie 1999 - Comisia adopt decizii cu privire la msurile de protectie mpotriva contaminrii
anumitor produse de origine animalier destinate consumului uman sau animal, precum si decizii care
autorizeaz mrirea ajutoarelor exploatrilor sau ntreprinderilor atinse de criza dioxinei n Belgia.
28 iulie 1999 - Comisia adopt Cartea Verde cu privire la responsabilitatea civil a produselor
defectuoase.
12 ianuarie 2000 - Comisia european adopt Cartea Alba cu privire la securitatea alimentelor.
7-9 decembrie 2000 - Consiliul european de la Nisa, Franta. Consiliul reafirma faptul ca acea
Carta a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamatn mod conjunct de catre Consiliul
Uniunii Europene, Parlamentul european si Comisia european, trebuie s beneficieze de o larga
raspndire printre cettenii Uniunii. Se evidentiaz, cu satisfactie, accelerarea negocierilor de aderare
cu statele candidate si sunt salutate eforturile realizate de ctre aceste state pentru a crea conditiile de
adoptare si aplicare a acquis-ului comunitar; se bucur de progresele realizate n punerea n practic a
strategiei de preaderare pentru Turcia. Consiliul examineaz, de asemenea, politica european de
securitate si aprare, aprob agenda social european, discut despre inovatia si cunoasterea n
Europa, despre coordonatele politicii economice, sanatatea si securitatea consumatorilor, securitatea
maritim, mediu, serviciile de interes general, securitatea aprovizionrii cu anumite produse, libertatea,
securitatea

si

justitie,

cultura,

regiunile

ultraperiferice

si

relatiile

externe.

interguvernamental se ncheie printr-un acord politic cu privire la Tratatul de la Nisa.

5

Conferinta

2 octombrie 2001 - Comisia adopt o "Green Paper" cu privire la protectia consumatorilor n

UE;

III. PROTECTIA CONSUMATORILOR IN DIFERITE STATE ALE

UNIUNII EUROPENE
n Germania, lipsesc de fapt organismele guvernamentale pentru protecia consumatorilor,
aprarea drepturilor acestora fiind preluat de societatea civil. Explicaiile sunt mai ales de natur
psihologic i constau n special n seriozitatea i disciplina poporului german. Poate i din aceast
cauz, problemele privind protecia consumatorilor nu constituie un fenomen cu implicaii mari asupra
societii. n general, protecia consumatorilor are n vedere dou servicii de prim nsemntate,
respectiv informarea i consilierea, servicii oferite prin Ordmungsamt i prin Consiliul Central de
Consiliere a Consumatorilor. Ordmungsamt-ul este responsabil pentru funcia de supraveghere a
modului cum se aplic legislaia n domeniul proteciei consumatorilor, att la nivel federal ct i al
fiecruia din cele ase landuri n parte, inclusiv de reclamele pentru produsele alimentare, de
problemele de igien, de licen n afaceri i de practici comerciale. Inspectorii de specialitate sunt
mputernicii s fac verificri, s aplice amenzi sau , n unele cazuri, chiar s confite anumite bunuri
suspecte.
La nivelul fiecrui land exist un consiliu de protecie a consumatorilor, iar n localitile
landurilor funcioneaz birouri locale de consiliere a consumatorilor care sunt de fapt organizaii
independente, ce ncearc s rezolve diferendele dintre consumatori, pe de o parte i productori,
importatori, comerciani i prestatori de servicii, pe de alt parte.
n Italia, Inspecia General Economic se ocup de respectarea regulilor legale privind protecia
consumatorilor, n principal cele referitoare la preuri, avnd competene n sancionarea celor gsii
vinovai inclusiv prin ntocmirea documentaiei necesare cercetrii penale, acolo unde este cazul.
n Belgia, principalele responsabiliti n domeniul proteciei consumatorilor la nivel central
revin Inspeciei Generale Economice, departament aflat n structura Ministerului Afacerilor Economice.
Inspecia coordoneaz ntreaga activitate n domeniul proteciei consumatorilor, avnd n structura sa
dou seciuni speciale responsabile cu investigaiile n domeniu, la nivel naional i european, precum
i apte direcii regionale, care acioneaz n provinciile belgiene.
Politica suedez privind consumatorii se bucur de o tradiie ndelungat, n anul 1986,
Parlamentul nfptuind o revedere parial a acesteia. Instituia central nsrcinat cu problemele
consumatorilor este Consiliul naional pentru politicile privind consumatorul, a crui activitate este
6

orientat pe economiile de familie, sigurana produselor, marketingul clasic i clauzele contractuale.

Principalele obiective n domeniul consumatorilor au n vedere:
- influenarea strii pieei prin adaptarea bunurilor, serviciilor, metodelor de marketing i a
clauzelor contractuale la nevoile consumatorilor;
- informarea general a consumatorilor.
n Grecia, prima responsabilitate n domeniul comerului o are Direcia de Control Tehnic i de
Protecie a Consumatorilor, structura sa organizatoric cuprinznd un numr de cinci seciuni care
acoper domeniile privind bunurile de consum, cercetrile i studiile, inspeciile i analizele chimice,
precum i protecia i informarea consumatorilor. Modul n care este respectat legislaia privind
activitatea de protecie a consumatorilor este controlat de ctre inspectorii de specialitate din cadrul
departamentelor existente n prefecturi i de ctre poliia de inspectare a pieei care aparine de forele
naionale poliieneti i acioneaz n baza ordinului Ministerului Public.
n Luxemburg, funciile proteciei consumatorilor se realizeaz exclusiv prin Guvernul central,
responsabilitatea adoptrii i aplicrii legislaiei n domeniu fiind mprit ntre cteva ministere. Dei
problemele nclcrii legislaiei n domeniul proteciei consumatorilor sunt de competena Poliiei i
Guvernului, prin ministere se urmrete respectarea drepturilor consumatorilor, cu ajutorul aparatului
ministerial, format exclusiv din inspectori de specialitate.
n Danemarca, responsabilitatea aplicrii legislaiei privind protecia consumatorilor aparine
departamentelor centrale sau agenilor pentru protecia consumatorilor. Principalul departament cu
atribuiuni n domeniu este Agenia Naional a Consumatorilor, nfiinat n anul 1988, ca urmare a
reorganizrii Ministerului Industriilor. Agenia este structurat n trei departamente, respectiv Consiliul
pentru bugetul familial, Comitetul pentru reclamaiile consumatorilor i Avocatul poporului.
n Marea Britanie, principala responsabilitate n domeniul aprrii drepturilor consumatorilor
revine autoritilor locale din districte. Astfel, n Anglia i ara Galilor, responsabile de protecia
consumatorilor sunt Districtele Metropolitane i Comisiile Comitatelor. n Scoia, aplicarea legislaiei
privind protecia consumatorilor este n sarcina Consiliilor Regionale, iar n Irlanda de Nord, a
Departamentului guvernamental pentru dezvoltarea economic.
Fiecare autoritate local responsabil pentru aplicarea politicii de protecie a consumatorilor este
autonom, coordonarea fiind asigurat de Organismul de coordonare a autoritii locale pentru
alimente i comerul standard. Autoritile responsabile pe probleme legate de exercitarea unui comer
corect i protecia consumatorului au cte un Departament de protecie a consumatorilor i unul pentru
standarde comerciale. Aceste departamente pun la dispoziie servicii complete de consiliere i aplicare

a legislaiei, administrnd ntreaga gam de legi ce guverneaz securitatea produselor i mediul

nconjurtor, metrologie, comer corect, produse alimentare i protecia consumatorilor.
Legislaia recent conine prevederi potrivit crora afiarea unor preuri neltoare reprezint o
nclcare foarte grav a drepturilor consumatorilor. n vederea prevenirii unor abateri n acest domeniu,
reglementrile legale prevd n mod clar, fr dubii modurile de indicare a preurilor.

IV. REALIZARI ALE UNIUNII EUROPENII IN DOMENIUL PROTECTIEI

CONSUMATORILOR
Literatura de specialitate este unanim n a recunoate preocuprile, rolul i mai ales realizrile
Uniunii Europene n aprarea drepturilor i asigurarea proteciei consumatorilor. Asemenea preocupri,
rezultate obinute, se pot structura n trei domenii principale:
a.) introducerea unui minim de reguli, de principii directoare, de norme cu caracter obligatoriu,
att pentru fiecare stat membru, dar i pentru celelalte state europene, n condiiile n care acestea din
urm ar dori s se integreze n Piaa European Unic, principii ce se constituie ntr-un nsemnat suport
n stabilirea obiectivelor specifice proteciei consumatorilor;
b.) crearea la nivelul Uniunii Europene a unui cadru instituional adecvat proteciei
consumatorilor, a unor organisme cu atribuiuni n acest important domeniu i n felul acesta, crearea
premiselor ca n fiecare stat n parte s funcioneze organisme guvernamentale sau neguvernamentale
pentru protecia consumatorilor;
c.) continua preocupare pentru armonizarea legislaiei i a cadrului instituional n domeniul
proteciei consumatorilor, preocupare ce se regsete att n activitatea de ansamblu a organismelor
Uniunii Europene, ct i a fiecrei ri n parte.
Dac avem n vedere principiile directoare, regulile impuse de piaa european unic, acestea se
constituie de fapt, ntr-un cod de norme obligatorii, materializndu-se ntr-un numr de directive
privind securitatea general a produselor, n general i a anumitor produse, n special, reclame
neltoare, creditul de consum, clauze neltoare n contracte, preurile, condiiile de cltorie,
vacanele i turismul etc.
Un rol deosebit n ceea ce privete prevederile referitoare la protecia consumatorilor, l are
Carta Alb a Comisiei Europene, document destinat s faciliteze pregtirea rilor asociate din
Europa Central i de Est pentru intrarea lor n Piaa unic i implicit pentru aderarea lor n Uniunea
European. Carta conine ceea ce Uniunea European consider a fi minim absolut n materie
8

legislativ ce trebuie nsuit de rile asociate n vederea aderrii, fiind n acelai timp, descrise
structurile necesare pentru a asigura adoptarea i punerea n practic a legislaiei, sugernd i ordinea n
care poate fi implementat legislaia n fiecare sector:
-

protecia vieii, sntii i siguranei consumatorului;

protecia intereselor economice ale consumatorilor;

formarea specialitilor n domeniul protecie i educrii consumatorilor;

accesul consumatorilor la justiie;

crearea i susinerea asociaiilor de consumatori;

perfecionarea cadrului legislativ i instituional;

elaborarea de programe pentru educarea consumatorilor;

Prevederi nsemnate privind protecia consumatorilor se gsesc i n alte documente. Un astfel

de exemplu este Carta Consumatorilor pentru marile corporaii transnaionale, adoptat n anul
1995 de Organizaia Internaional a Consumatorilor, care precizeaz faptul c marile corporaii
transnaionale s fie determinate s aib preocupri legate de problemele consumatorului individual.
Carta consumatorului conine prevederi importante privind:
etichetarea produselor, coninutul informaiilor oferite consumatorului prin etichete, n special
celor privind procurarea, utilizarea, coninutul, ntreinerea, stocarea i reciclarea produselor destinate
consumului;
furnizarea informaiilor privind bunurile i serviciile destinate comercializrii;
procedurile privind promovarea produselor i serviciilor;
garaniile i despgubirile oferite consumatorilor.
Uniunea European, prin organismele sale, a creat n acelai timp un cadru instituional adecvat
proteciei consumatorilor, permanent perfecionat i adaptat cerinelor i realitilor unei Europe n
continu transformare. Astfel alturi de Organizaia Internaional a Uniunilor de Consumatori, de
Centrul de Drept al Consumatorilor, organismele europene pentru protecia consumatorilor i aduc o
preioas contribuie n aprarea drepturilor consumatorilor.
Una din preocuprile de prim importan a Uniunii Europene, a organismelor sale specializate,
rmne armonizarea legislaiei, a cadrului instituional n fiecare sector de activitate. Se are n vedere
ca legislaia Uniunii Europene, deja adoptat n mare parte de ctre rile aspirante, constituie viitorul
sistem juridic comun cel mai trziu din momentul aderrii.

Un stat membru al Uniunii Europene poate s menin sau s introduc msuri mai stricte de
protecie a consumatorului, n msura n care acestea sunt compatibile cu prevederile n domeniu ale
Uniunii Europene.

V. DIRECTIVE ALE UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL

PROTECTIEI CONSUMATORULUI
1. Directiva Consiliului 85/577/EEC din 20 decembrie 1985 - pentru protectia consumatorilor in
contractele negociate in afara spatiilor comerciale;
2. Directiva Consiliului 90/314/EEC din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii turistice;
3. Directiva Consiliului 93/13/EEC din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele
incheiate cu consumatorii;
privind protectia cumparatorilor in legatura cu anumite aspecte ale contractelor privind 4.
Directiva Consiliului 94/47/EC a Parlamentului European si Consiliului din 26 octombrie 1994
achizitionarea dreptului de utilizare a unei proprietati imobiliare pe baza de timp limitat;
5. Directiva 97/7/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protectia
consumatorilor in cadrul contractelor la distanta;
6. Directiva 98/6/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 privind
protectia consumatorilor in indicarea preturilor produselor oferite consumatorilor;
7. Directiva 99/44/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 25 mai 1999 privind
protectia consumatorilor asupra anumitor aspecte ale vanzarii bunurilor de consum si garantiile
asociate;
8. Directiva 98/27/EC a Parlamentului European si Consiliului din 19 mai 1998 privind actiuni in
incetarea practicilor ilicite in materie de protejare a interesului consumatorilor.

10

VI. UNIUNEA EUROPEANA SI ORGANISMELE SPECIALIZATE

IN PROTECTIA CONSUMATORULUI
Strategia politicii consumatorului isi propune in aceasta perioada realizarea a trei obiective
fundamentale:
1.Un nivel comun ridicat al protectiei consumatorilor - obiectivul este sa armonizeze prin cele
mai potrivite mijloace, nu numai securitatea bunurilor si serviciilor dar si acele aspecte privind
interesele economice ale consumatorilor care dau acestora increderea necesara sa efectueze
tranzactii peste tot in UE prin orice mijloace.
2. Aplicarea efectiva a regulilor protectiei consumatorilor - legislatia este buna doar daca este
corect aplicata. Consumatorilor trebuie sa li se garanteze in practica, aceeasi protectie peste tot in
UE si in tarile nou venite in UE.
3. Implicarea efectiva a organizatiilor consumatorilor in dezvoltarea politicilor comunitare;
pentru ca politicile de protectie a consumatorului sa fie eficiente, consumatorilor insisi trebuie sa
li se ofere oportunitatea de a participa la dezvoltarea politicilor care ii afecteaza.
Aceste trei obiective cauta sa integreze problemele consumatorilor in toate celelalte politici
comunitare, sa faca sigur ca consumatorii sa obtin avantaj maxim din piata unica si sa pregateasca UE
pentru largire. Dar aceste 3 obiective nu pot fii realizate decat in colaborare cu organizatiile si
asociatiile de consumatori, colaborare care are loc inclusiv in domeniul finantarii.
Pentru a putea participa la programele de finantare comunitare, organizatiile nonguvernamentale
trebuie sa tina seama de obiectivele fundamentale europene in acest domeniu.
Exista patru domenii in care se pot inacadra initiativele organizatiilor din Romania: concurenta,
protectia intereselor economice ale consumatorilor, securitatea serviciilor, servicii de interes general.
In general, Comisia Europeana asigura jumatate din fondurile proiectului, in conditii speciale (in
care se realizeaza colaborarea organizatiilor din mai multe tari) urmand ca procentul sprijinului
financiar sa creasca la 75 la suta.
Una dintre conditiile pentru ca un proiect sa fie eligibil este asocierea in cadrul lui a organizatiilor
din mai multe state, urmand a se lucra cu liderul de proiect (de preferat o organizatie care a mai derulat
11

proiecte la nivel comunitar) care, la randul lui, coopereaza cu ceilalti parteneri. Nu exista limite pentru
valoarea proiectului, suma alocata pentru anul acesta fiind de 2,5 milioane de euro.
In privinta calitatii proiectelor, s-a aratat ca aplicantii trebuie sa tina cont de dimensiunea
europeana, adica de modul in care initiativa lor contribuie la politica europeana a consumatorului si, de
asemenea, sa se aiba in vedere si existenta altor proiecte comunitare (sa nu se intre sub incidenta
programelor din domenii precum sanatatea sau medicina).
Pentru perioada 2004 - 2007 Comisia propune sa acorde prioritate proiectelor implicand
organizatiile consumatorilor din noile state membre si in special a:
a). proiectelor propuse de organizatiile consumatorilor din noile state membre care sa urmareasca
accelerarea aplicarii efective a aquis-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorilor in noile state
membre cu accent pe domeniul securitatea generala a produselor (cf.domeniu Securitatea generala a
produsului )
b). proiectelor de cooperare intre organizatii ale consumatorilor care activeaza la nivel national in
cel putin jumatate din statele membre (adica13 ), incluzand cel putin jumatate din noile state membre
( adica 5). Se va acorda astfel prioritate proiectelor majore care implica un numar mare de organizatii
ale consumatorilor. Este posibila participarea suplimentara la aceste proiecte si a altor persoane juridice
decat organizatiile consumatorilor.
Comisia Europeana solicita propuneri pentru proiecte pe domeniile de subiecte descrise mai jos:
Proiectele propuse pentru fiecare subiect din domeniu trebuie sa fie compatibile cu obiectivele si
prioritatile stabilite de strategia politicii consumatorilor pentru perioada 2002-2006. Rezultatele
proiectului trebuie diseminate cat mai mult cu putinta.
Concurenta
Obiectiv: Integrarea intereselor consumatorilor in toate celelalte politici Comunitare.
Daca consumatorii urmeaza sa fie beneficiarii finali ai politicii concurentei, apare necesitatea
examinarii gradului in care ar trebui sa se tina cont de interesele lor legitime. In acest scop, diversele
servicii implicate ale Comisiei sunt in proces de stabilire a instrumentelor necesare in scopul de a ajuta,
sa se asigure ca interesele consumatorilor sunt luate in seama in deciziile ce se vor lua. Comisia a
inceput de asemenea sa lucreze pe acest subiect in stransa colaborare cu autoritatile publice in cauza,
12

din statele membre. Pentru ca obiectivul sa fie realizat in totalitate, organizatiile consumatorilor trebuie
de asemenea sa fie implicate clar in implementarea legilor comunitare ale concurentei si trebuie
dezvoltate capacitati trainice care sa permita o reprezentare veritabila a intereselor consumatorilor.
Tema:
In ce priveste monopolul si controlul fuziunilor, sa adune si sa analizeze date relevante pentru
identificarea prejudiciilor consumatorilor si altor atingeri aduse bunastarii lor in urmatoarele sectoare:
servicii de retea, profesiuni liberale si comercializarea pe scara larga a produselor de consum.
Instruirea organizatiilor consumatorilor in evaluarea economica a impactului potential asupra
deciziilor consumatorilor care au fost formulate de autoritatile concurentei, incluzand posibilitatea de
eficientizare pentru acestia si modalitatea cea mai buna de prezentare a acestor evaluari economice a
factorilor de decizie. Finantarea comunitara:
-

75% in conditiile specificate la punctul b;

50% in cazul unei persoane juridice sau asociatii de persoane juridice care actioneaza
independent de industrie si comert

Durata proiectelor: pana la 36 de luni.

Protectia intereselor economice ale consumatorilor
Obiectiv: Evaluarea aplicarii efective a regulilor protectiei consumatorilor si identificarea
aspectelor care pot fi imbunatatite in scopul revizuirii legislatiei existente in Uniunea Europeana.
Strategia politicii consumatorilor pentru perioada 2002-2006 sustine examinarea legislatiei existente in
Comunitate cu privire la protectia intereselor economice ale consumatorilor. In cadrul analizarii
aspectelor legale, care vor fi realizate de serviciile relevante ale Comisiei, organizatiile consumatorilor
pot ajuta la efectuarea unui tablou clar al aplicarii efective a aquis-ului comunitar pe baza analizarii
experientelor personale ale consumatorilor. Finantarea comunitara:
-

75% in baza conditiilor specificate la punctul b;

50% in cazul unei persoane juridice sau asociatii de persoane juridice care actioneaza
independent de industrie si comert

Durata proiectelor: pana la 24 de luni.

13

Securitatea generala a produselor

Obiectiv: Sa ajute la accelerarea aplicarii efective a aquis-ului comunitar in noile state membre
si in special a Directivei nr. 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 decembrie
2001 privind securitatea generala a produselor.
Tema:
Identificarea la nivel national a deficientelor in aplicarea legislatiei, in special identificarea in
detaliu a problemelor practice cu care se confrunta consumatorii. Dupa aceasta urmeaza, lansarea unei
campanii pentru cresterea constientizarii diferitilor participanti (profesionisti relevanti, autoritati
insarcinate cu monitorizarea legislatiei) si informarea consumatorilor pentru sporirea vigilentei.
Finantare comunitara:
-

75% in conditiile specificate la punctul a.

Perioada alocata proiectului: pana la 24 de luni.
Securitatea serviciilor
Obiectiv: Sa contribuie la adoptarea unui nivel ridicat de protectie a consumatorilor.

Nu exista un cadru general legal la nivelul comunitatii care sa acopere securitatea serviciilor oferite
consumatorilor. Consiliul si Parlamentul European a solicitat Comisiei sa identifice nevoile,
posibilitatile si prioritatile pentru actiunea Comunitatii in domeniul securitatii serviciilor si unde
este cazul, sa formuleze propuneri. Pe teren, diverse organizatii implicate, in special organizatiile
consumatorilor, joaca un rol esential in detectarea nivelului de securitate oferit consumatorilor,
informand consumatorii asupra oricarui risc si introducand instrumentele practice de evaluare a
riscului.
Teme:
-

Monitorizarea si evaluarea securitatii serviciilor oferite consumatorilor in turism, sport si

sectoarele de agrement;

Informarea consumatorilor si sporirea gradului lor de intelegere asupra riscurilor asociate cu

anumite sporturi sau activitati de agrement;

14

Realizarea ghidurilor, protocoalelor si liste de control pentru evaluarea riscurilor in turism, sport
si sectoare de agrement. Finantarea comunitara:

75% in conditiile specificate la punctul b;

50% in cazul unei persoane juridice sau asociatii de persoane juridice care actioneaza
independent de industrie si comert
Durata proiectului: pana la 36 de luni.
Servicii de interes general

Obiectiv: Integrarea intereselor consumatorilor in alte politici comunitare. Politica de liberalizare a

serviciilor de interes general intentioneaza sa imbunatateasca functionarea acestor servicii, in beneficiul
consumatorilor si a tuturor operatorilor economici. In scopul de a asigura ca in domeniul serviciilor de
interes general, piata functioneaza fara piedici, directivele de liberalizare prevad in general, constituirea
autoritatilor de reglementare a pietelor la nivel national (ARNN). Este cazul serviciilor din:
telecomunicatii,

servicii

postale,

transporturi

aeriene,

electricitate

si

gaze.

Cartea verde din mai 2003 privind serviciile de interes general subliniaza importanta ARNNurilor pentru consumatori: O importanta deosebita din punctul de vedere al unui consumator sau
utilizator este rolul pe care ARNN-urile il joaca adesea in dezvoltarea si aplicarea standardelor
obligatorii de securitate si calitate a serviciilor. Acestea sunt importante in special pentru atingerea
asteptarilor, care se refera printre altele, la accesul de a alege, transparenta (incluzand pretul),
posibilitatea de a si le putea permite, calitate, siguranta, securitate si incredere. Sunt esentiale
mecanisme adecvate pentru despagubirea consumatorilor si utilizatorilor acolo unde operatorii nu ating
standardele din acest domeniu.
ARNN-urile au de asemena un rol important de jucat in asigurarea viabilitatii principiului de
serviciu universal, care cuprinde aspecte cum ar fi accesul, calitatea si posibilitatea de a si le putea
permite.
In domeniul serviciilor de interes general, strategia politicii consumatorilor pentru perioada 20022006 urmareste implicarea organizatiilor consumatorilor in monitorizarea si evaluarea rezultatelor
politicii pentru serviciile de interes general. De aceea este esential ca ARNN-urile sa tina cont in
totalitate de asociatiile consumatorilor in desfasurarea activitatilor.
15

Tema: Luarea in considerare a intereselor consumatorilor de catre ARNN-uri

Intr-unul sau mai multe din urmatoarele sectoare: gaz, electricitate, servicii postale, telecomunicatii,
transport aerian, contractorii trebuie:
-

sa listeze abilitatile ARNN-urile in ceea ce priveste problemele protectiei consumatorilor in

sensul cel mai larg. Sa efectueze comparatii intre statele membre: daca toate ARNN-urile tin
cont in mod egal de problemele consumatorilor.

sa evalueze si sa compare calitatea si valoarea adaugata a masurilor luate de ARNN-uri in

beneficiul consumatorilor. Sa stranga exemple concrete. Identificarea exemplelor de buna
practica precum si de deficiente.

sa formuleze recomandari concrete pentru a se asigura ca ARNN-urile iau mai mult in

considerare problemele consumatorilor.

Finantare comunitara:
-

75% in conditiile specificate la punctul b;

50% in cazul unei persoane juridice sau asociatii de persoane juridice care actioneaza
independent de industrie si comert
Durata proiectului: pana la 24 luni
Necesitatea realizarii acestor proiecte este cu atat mai importanta cu cat functionarea Pietei

Interne este, cel putin partial, legata de armonizarea legilor in acest sector.

16

BIBLIOGRAFIE

1. ANGELA ALBU Protectia Consumatorului Note Curs

2. www.europeana.ro
3. www.europ.eu.int
4. www.infoeuropa.ro
5. www.ccir.ro/strategia-nationala/index.html

17