Nichita Stanescu a fost inclus in curentul neomodernist desi creatia sa depaseste in multe

momente barierele acestui curent literar.Ar fi fost si greu pentru un poet atat de original
sa se inscrie in limitele impuse de o anumita miscare literara.piritul nonconformist al
poetului l face s se apropie de noua orientare a poeziei de dup deceniului al VI lea
admirndu-l i invidiindu-l pe Labi. Este acum o ntoarcere a poeziei spre lirism spre
filozofie, spre problemele existeniale.
Putem defini o caracteristic a neomodernismului legtura cu poezia naintailor:
de la Eminescu i Blaga a mprumutat filozofia poetic, de la Arghezi, tehnica de noire a
limbajului poetic, de la Ion Barbu, abstractizarea, esenializarea i nchiderea ermetic a
sensurilor n cuvinte de simbol.
Ceea ce individualizeaz creaia lui N. Stnescu este capacitatea de a crea noi
raporturi ntre cuvinte; cuvintele i necuvintele poeziei sale dobndesc nsuiri umane, au
comportament i triri, se iubesc i se ursc, se apropie i se resping pentru c ele nsele
nu exprim sentimentele, ci sunt chiar sentimentul lui .
Pentru N. Stnescu cuvintele nu sunt dect legturi sentimentale ntre oameni.
Dac la Eminescu a ocat o expresie de forma suferin dureros de dulce, la Arghezi
expresiile flori de mucegai sau bube, nori frumusei i versuri noi la N. Stnescu,
limbajul poetic n totalitatea sa pare a fi o logic a absurdului, sentimentele i meditaia
se descifreaz din subtextul textului poetic:
Am gndit un mod att de dulce
de a izbi dou cuvinte
de iarba verde a nflori
iar florile s-ar ierbii

Evoluia din cilcul N. Stnescu urmeaz firescul drum de la adolescen la

maturitate. Sentimentele sunt fundamentale i numai transfigurarea lor artistic printr-un
limbaj original, dau eternitatea poetului.
Creatia lui Nichita Stanescu se imparte in trei mari etape, reprezentand tot atatea trepte
ale evolutiei sale artistice.
Prima etapa este cea a volumelor din tinerete caracterizata prin exuberanta si elanul
caracteristic varstei .Aici poetul isi manifesta starea de jubilare in deplina armonie cu sine
si cu lumea exterioara, iar iubirea este sentimentul ce da nastere cuvintelor. Primul volum
-Sensul iubirii are ca tema iesirea din somn, iar cel de-al doilea - O viziune a
sentimentelor este vazut drept roman al unei idile si are ca tema dragostea ca stare de
certitudine.
Cea de-a doua etapa este una ce tranziteaza spre un lirism reflexiv ce reda o
constiinta scizionata. Dispare starea de armonie din prima etapa si este inlocuita cu o

stare de ruptura a sinelui cauzata de neputinta de a se autoexprima.Tot acum incepe

dialogul poetului cu miturile, iar corporalitatea devine absurda. Aceasta etapa cuprinde
volumele Dreptul la timp; 11Elegii; Oul si sfera; Rosul vertical; Laus
Ptolemaei; Necuvintele si In dulcele stil clasic.
A treia etapa incepe cu volumul Maretia frigului (1972) o meditatie in registru grav
asupra mortii si a timpului.In aceasta etapa de maturitate artistica in care ajunge la
concluzia ca poezia nu se scrie cu cuvinte, poetul publica alte trei volume: Epica
Magna; Opere imperfecte si Noduri si semne.
Aceasta ultima etapa a creatiei stanesciene este definita de criticul Corin Braga astfel
metapoezia-transfigurarea poetului in cuvant, tradeaza dorinta de a supravitui prin cuvant,
dedusa din neputinta de a supravietui in mod direct.
Poezia Leoiaca tanar,iubirea face parte din volumul O viziune a sentimentelor din
1964,in care Nichita Stanescu,prin cuvantul poetic esential,vizualizeaza iubirea ca
sentiment,ca stare extatic a eului poetic.
Este considerata o capodopera a liricii erotice romanesti,individualizandu-se prin
transparenta imaginilor si proiectia cosmica,prin originalitatea metaforelor si simetria
compozitiei.
In poezia Leoaica tanara, iubirea intalnim mai multe elemente neomderniste cele mai
evidente fiind :
1.Tema o constituie consecintele pe care iubirea,navalind ca un animal de prada in spatiul
sensibilitatii poetice,le are asupra raportului eului poetic cu lumea exterioara si cu sinele
totodata.
Poezia Leoaic tnara,iubirea este o confesiune lirica a lui Nichita Stanescu,o arta
poetica erotica,in care eul liric e puternic marcat de intensitatea si forta celui mai uman
sentiment,iubirea
2.Puritatea si plinatatea elanului adolescentin.
Imaginile puternice, relatiile cu cosmicul, metaforele neobisnuite (natura devenita cerc
rotitor, privirea convertita in curcubeu aruncat pe cer, fata poetului devenita desert in
stralucire").
3.Metafora din titlu care deschide o arie larga de semnificatii.
Expresivitatea neomodernist a poeziei este susinut de oralitatea stilului, care confer
persuasiune strii emoionale imposibil de controlat, realizat prin cuvinte i expresii din
limbajul colocviul: "m pndise", "i-a nfipt", "de-a-dura", "ni", "alene". Verbele aflate,
n mod surprinztor, la perfect simplu, timp propriu povetilor, sugereaz ideea c iubirea
este un sentiment nou, abia ivit, exprimnd o aciune de dat recent cu efecte nucitoare
asupra ndrgostitului: "se fcu", "ni", "o-ntlni".
Imagistica inedit a liricii stnesciene este o adevrat aventur spiritual i lingvistic,'
ce definete un inovator al Cuvntului i Necuvntului, Nichita Stnescu fiind nu numai

"un model reprezentativ al poeziei contemporane, ci i o contiin artistic ce

regndete, de la capt, ntreaga poeticitate n articulaiile ei, propunnd o oper de o
mare profunzime i originalitate, [...] descoper poezia ntr-un loc nou, cu care nu eram
obinuii" (stefania mincu)