Operatiunile cu stelaj

Stelajul (fr. stellage) este un contract conditional in care cumparatorul are dreptul sa aleaga
sensul operatiunii, tinind seama de doua preturi stabilite pentru contract si numite bornele
stelajului. Cumparatorul unui stelaj pe actiuni se poate declara fie cumparator al actiunilor la pretul
mai mare, fie vinzator al actiunilor la pretul mai mic. In schimb, vinzatorul stelajului trebuie sa
livreze titlurile la pretul mai mare, cind cumparatorul stelajului se declara cumparator de titluri,
respectiv sa preia la pretul mai mic, cind cumparatorul stelajului se declara vinzator de titluri.
La Bursa de la Paris, unitatea tranzactionala pentru stelaj este egala cu cea a contractelor
RM (100 titluri), stelajul cotind pentru luna curenta si urmatoarele cinci luni de lichidare.
In Figura 6 este prezentat un stelaj pe actiunea AAA, cu bornele 1050/950 FF/actiune.
Acest contract de stelaj ii permite cumparatorului ca la scadenta sa se declare fie cumparator, la
pretul de 1050 FF, fie vinzttor, la pretul de 950 FF, cele doua preturi constituind bornele stelajului.

-Figura 6 In ziua strigarii stelajului, cumparatorul contractului se va pronunta la scadenta pentru una
din cele doua alternative, in functie de nivelul cursului la scadenta (in ziua lichidarii): cind cursul
este peste borna superioara a stelajului, operatorul se declara cumparator si cistiga, iar cind cursul
se situeaza sub borna inferioara, operatorul se declara vinzator si cistiga.
Revenind la exemplu, vom avea:
a) La un curs al pietei de 1100 FF cumparatorul de stelaj se va declara cumparator al
titlurilor (100 actiuni AAA) si va plati 100 x 1050 FF = 105000 FF, pentru un contract a carui
valoare este de 110000 FF; el va avea deci un profit brut de 5000 FF.
b) La un curs al pietei de 900 FF, cumparatorul contractului stelaj se va declara vinzator al
titlurilor, livrind 100 titluri, a caror valoare de piata este de 90000 FF la un pret de 95000 FF (borna
inferioara fiind de 950 FF, el vinde la 950 FF x 100 actiuni). Ca atare, obtine un profit brut de 5000
FF.
c) La un curs curent cuprins intre bornele stelajului, el va pierde dupa cum urmeaza:

- la 1000 FF, indiferent daca se declara vinzator sau cumparator, pierde 5000 FF: in calitate
de cumparator ar trebui sa achizitioneze la 1050 FF ceea ce pe piata este de 1000 FF, deci (10001050) FF x 100 actiuni = -5000 FF; in calitate de vinzator ar trebui sa livreze la 950 FF ceea ce pe
piata este 1000 FF, deci (950-1000) FF x 100 actiuni = -5000 FF;
- la un pret curent intre 1000 si 1050 FF se declara cumparator si pierde mai putin de 5000
FF; astfel, la 1020 FF pierde (1000-1020) FF x 100 actiuni = -2000 FF;
- la un pret curent intre 950 si 1000 se declara vinzator si pierde mai putin de 5000 FF;
astfel, la 980 FF, pierde (980-1000) FF x 100 actiuni = -2000 FF.
Prin urmare, investitorul nu poate pierde mai mult decit jumatate din diferenta dintre
bornele stelajului. Specificul acestei operatiuni este ca, spre deosebire de cumpararea cu prima,
unde cumparatorul mizeaza pe cresterea pietei (iar vinzatorul pe scaderea acesteia), la stelaj se
mizeaza pe o variabilitate mai mare (respectiv mai redusa) a pretului actiunii intre momentul
incheierii operatiunii si ziua strigarii primelor.
Cumparatorul de stelaj se asteapta la o variatie mare a pretului, astfel incit acesta sa iasa din
bornele stelajului; daca pretul creste peste borna superioara, el se va declara cumparator, iar daca
scade sub borna inferioara, el se va declara vinzator. Dimpotriva, vinzatorul de stelaj mizeaza pe o
variatie a pretului in cadrul bornelor stelajului; cistigul sau maxim este insa limitat.
Stelajul poate fi utilizat pentru operatiuni speculative, atunci cind operatorul lucreaza
'descoperit', sau pentru operatiuni de acoperire (fr. couverture), atunci cind are ca scop protejarea
valorii unui portofoliu.
Sa presupunem ca pentru lichidarea din mai actiunile VVV coteaza 412,50 FF, iar stelajul
pe octombrie se negociaza cu 379/44 Un operator care se asteapta la o mare fluctuatie de curs, fara
sa poata preciza sensul miscarii cursului, cumpara doua stelaje pe octombrie (1 stelaj = 100
actiuni). In ziua strigarii primelor (21 mai) actiunea VVV coteaza 530 FF. Cumparatorul de stelaj
se declara cumparator a 200 aciuni VVV la 445 FF si realizeaza un profit potential de 85
FF/aciune. Profitul se concretizeaza in bani daca operatorul vinde imediat pe piata la 530 FF
actiunile achizionate prin stelaj.
Chiar si in ipoteza unei scaderi a cursului pina in ziua strigarii primelor operatorul ar fi
cistigat, dar, de data aceasta, declarindu-se vinzator. Daca, de exemplu, cursul la VVV ar fi ajuns la
350 FF, operatorul obtinea un profit potential de 29 FF/actiune, profit concretizat in bani atunci
cind operatorul cumpara de pe piata la 350 FF si vinde in operatiunea de stelaj la 379 FF.
Vinzatorul de stelaj se asteapta ca in ziua strigarii primelor cursul sa fie cuprins intre 397 si
445 FF. Daca in ziua strigarii primelor cursul la VVV este de 405 FF, vinzatorul stelajului va
cistiga 8 FF/actiune, deoarece cumparatorul stelajului se va declara vinzator si ii va vinde 200
actiuni la 397 FF; vinzatorul stelajului poate vinde, la rindul lui, aceste titluri pe piata la 405 FF,
obtinind un cistig total de 8 FFx200VVV = 1600 FF. Daca in ziua strigarii primelor cursul VVV
este de 437 FF, vinzatorul stelajului va cistiga tot 8 FF/actiune, deoarece se va declara cumparator
si ii va achizitiona 200 actiuni la 445 FF, pe care investitorul stelajului le poate lua de pe piata la
437 FF.
Sa presupunem acum ca operatorul care a cumparat stelajul 397/445 detinea in portofoliu
200 titluri VVV pe care le dobindise anterior la 390 FF. De data aceasta el are in vedere acoperirea
impotriva riscului de scadere a cursului la VVV si deci de depreciere a portofoliului sau. Orice
crestere a cursului la VVV duce la sporirea valorii portofoliului si, atunci cind piata trece de 445

FF, la cistiguri din stelaj (la 450 FF se declara cumparator si obtine 5 FF/actiune profit poten_ial,
care devine real in momentul in care operatorul vinde pe piata titlurile achizitionate la 445 FF).
Dimpotriva, la scaderea pietei, cistigurile din valorificarea stelajului compenseaza pierderea
suferita la portofoliu. De exemplu, daca piata scade pina in ziua strigarii primelor la 350 FF,
cumparatorul de stelaj se declara vinzator de titluri VVV la 397 FF, ceea ce inseamna un profit
implicit de 397FF - 350FF = 47 FF/actiune. Operatorul, ale carui titluri din portofoliu au pierdut
din valoare 390 FF - 350 FF = 40 FF/actiune, isi compenseaza aceasta pierdere cu cistigul de 47
FF/actiune rezultat din stelaj.
In concluzie, contractul pe stelaj este pentru cumparator un mijloc de realizare a unor
operatiuni speculative si de acoperire pe o piata supusa unor mari fluctuatii de pret; vinzatorul este
insa dependent de decizia pe care o ia cumparatorul in ziua strigarii primelor, iar profitul lui apare
atunci cind variatia pretului se mentine intre bornele stelajului.