Tranzactiile cu optiuni

1. Clasificarea optiunilor
Optiunile sunt contracte standardizate care dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la inchieierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport poate fi reprezentat de actiuni, obligatiuni, titluri de stat, rata dobanzii, devize, marfuri, contracte futures, etc. Din punct de vedere al drepturilor pe care le confera, optiunile sunt de doua tipuri: 1. Optiuni call - ele dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara activul support pana la scadenta, la pretul de exercitare, in schimbul primei call platite vanzatorului la incheiereaa contractului. Vanzatorul optiunii call are obligatia de a vinde activul suport daca cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. 2. Optiuni put - ele dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a vinde suport pana la scadenta, la pretul de exercitare, in schimbul primei put platite vanzatorului la inchieierea tranzactiei. Vanzatorul optiunii put are obligatia de a cunpara activul suport daca cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Daca dreptul detinut nu este exercitat in perioada de valabilitate, atunci acest drept este pierdut. Este important de retinut faptul ca optiunile call si put sunt contracte separate si distincte care confera drepturi diferite. Ele nu sunt parti opuse ale aceleasi tranzactii. Orice optiune put are un comparator si un vanzator; la fel si optiunea call. In tabelul de mai jos sunt prezentate schematic drepturile si obligatiile participantilor la tranzactiile cu optiuni: Optiunea CALL Cumparatorul optiunii Obtine dreptul de a cumpara activul support al optiunii la pretul de exercitare prestabilit Se obliga ca in momentul in care cumparatorul isi xercita dreptul de a cumpara, sa se constituie ca vanzator al activului suport la pretul de exercitare Optiunea PUT Obtine dreptul de a vinde activul support al optiunii la pretul de exercitare prestabili Se obliga ca in momentul in care cumparatorul isi exercita dreptul de a vinde, sa devina comparator al activului suport la pretul de exercitare

Vanzatorul optiunii

Fiecare optiune call sau put poate fi cumparata sau vanduta, ceea ce da nastere la 4 operatiuni simple, care corespund diferitelor pozitii pe care le poate avea investitorul in functie de anticipatia lui: - cumpararea unei optiuni de cumparate (operatorul are o pozitie long pe call) - cumpararea unei optiuni de vanzare (operatorul are o pozitie long pe pu) - vanzarea unei optiuni de cumparare (operatorul are o pozitie short pe call) - vanzarea unei optiuni de vanzare (operatorul are o pozitie short pe pu) Executarea contractului in cazul fiecarei operatiuni deoinde pe evolutia cursului activuluisuport pana la scadenta. Rezultatul contractului de optiune este evidentiat in tabelul de mai jos:

Operatiunea 1.Cumparare call

Anticiparea privind cursul Cresterea cursului titlului - suport

Consecinte Risc limitat Castig nelimitat

2.Vanzare call

Stagnarea cursului Scaderea cursului

Castig limitat Risc nelimitat Castig important(nu nelimitat) Risc limitat

3.Cumparare put

Scaderea cursului

4.Vanzare put

Cresterea cursului

Castig limitat Risc important(nu nelimitat)

Cumpararea unei optiuni de cumparare Cumparatorul unei optiuni de cumparare are dreptul, dar nu si obligatia ca la scadenta sau pana la scadenta sa cumpere 100 de titluri-suport(actiuni) la pretul de exercitaree, convenit prin contract.Cumparatorul isi va exercita acest drept numai daca cursul titlului-suport este in crestere.Riscul este limitat la prima platita, in timp ce castigul poate fi considerat nelimitat, fiind cu atat mai mare cu cat cursul se indeparteaza de punctual mort.Se numeste punct mort acel nivel al cursului la care nici nu se pierde, nici nu se castiga, in cazul optiunii de cumparare, punctul mort este egal cu pretul de exercitare plus prima platita.
2

Rezultat

Castiga vanzatorul de Call

Curs Punct mort Castiga cumparatorul de Call

Fig. 1 Cumparare de Call Vanzarea unei optiuni de cumparare Vanzatorul unei optiuni de cumparare considera ca titlul-suport va avea un curs care stagneaza, iar apoi incepe sa scada. El spera ca nu va fi situatia de a ceda partenerului titlurile respective. Decizia privind executarea contractului apartine numai cumparatorului, care, in schimbul unei prima platite, are dreptul se a renunta la contract. Rezultat Castiga vanzatorul de Call

Punct mort Curs Castiga cumparatorul de Call

Fig. 2 Vanzatorul de Call Cumpararea unei optiuni de vanzare Investitorul considera ca actiunea va avea curs in scadere. El ar putea deci sa vanda aceste actiuni la vedere in momentul t0 si sa astepte reducerea cursului. Insa, pentu a limita riscurile, prefera sa cumpere o optiune de vanzare. Aceasta ii limiteaza pierderea la marimea primei si ii confera posibilitatea unui castig nelimitat in cazul scaderii cursului.

Rezultat Castiga cumparatorul de Put

Curs Punct mort

Castiga vanzatorul de Put

Fig. 3 Cumparare de Put Vanzarea unei optiuni de vanzare Vanzatorul primeste prima si spera ca titlurile vor avea un curs care stagneaza sau care este in crestere. Astfel, cumparatorul de put nu isi va exercita optiunea. Operatorul poate obtine castig, care este insa limitat la valoarea primei, pe cand marimea pierderii este nelimitata. Rezultat

Castiga cumparatorul de Put

Punct mort Cursul

Castiga vanzatorul de Put

Fig. 4 Vanzare de Put In functie de momentul in care se poate realize exercitarea, optiunile se clasifica in doua categorii: 1.Optiuni europene care pot fi exercitate numai la scadenta optiunii; 2. Optiuni americane care pot fi exercitate oricand pana la scadenta optiunii.

Optiunile se identifica dupa urmatoarele elemente: - tipul optiunii: call sau put - activul de baza al optiunii: codificat conform normelor fiecarei burse; - luna de scadenta al optiunii: codificata dupa primele litere ce denumesc luna de scadenta. Folosind datele de mai sus, putem spune ca o optiune put pe contractul de futures EURO/USD cu scadenta in luna martie are urmatoarea identificare:PUT EURO/USD Mar, iar o optiune call pe contractul futures ROL/USD cu scadenta in luna decembrie are identificarea urmatoare:CALL ROL/USD Dec. Optiunile identificate conform procedurii de mai sus denumita T.A.S. (Tip, Activ, Scadenta) sunt structurate pe clase. Aceasta inseamna ca optiunile care au acelasi T.A.S. se grupeaza intr-o clasa de optiuni. Orice modificare a unuia din cele 3 elemente ducand la incadrarea optiunii intr-o alta clasa. Un alt criteriu de identificare urmareste selectarea optiunilor din aceeasi clasa in functie de pretul de exercitare. Conform acestui criteriu, toate optiunile dintro calasa care au acelasi prt de exercitare se grupeaza intr-o serie de optiuni. In functie de activul de baza, optiunile se impart in: A) optiuni pe actiuni (stock oprions) B) optiuni pe instrumente de datorie (debt options) C) optiuni pe valute (currency options) D) optiuni pe indici (index options) E) optiuni pe contracte futures (futures options) Principalele caracteristici ale unei optiuni : A) Marimea optiunii B) Durata de viata C) Pretul de exercitare la care se poate cumpara/vinde activul de baza al optiunii D) Pretul optiunii prima pe care o plateste cumparatorul vanzatorului, la momentul incheierii contractului

2. Valoarea primei la contractul pe optiuni

Asa cum am precizat si anterior, pretul platit pentru o optiune se numeste prima. Ea este singura caracteristica variabila a optiunii si depinde de conditiile pietei cum ar fi volatilitatea, durata pana la scadenta si alti factori. Ceilalti termini ai optiunii sunt standardizati, inclusiv lunile de contract si pretul de exercitare. Valoarea primei este determinate prin licitatie, dar teoretic, ea se calculeaza prin insumarea a doua elemente importante: valoarea intrinseca si valoarea timp. 2.1 Valoarea intrinseca Valoarea intrinseca este usor de calculat. Ea reprezinta suma pe care o poti realiza daca ai cumpara si exercita imediat o optiune. Astfel spus, valoarea intrinseca reflecta relatia dintre
5

pretul de exercitare al optiunii (E) si pretul activbului support (ST). Daca, de exemplu, un contract futures pe paritatea EURO/USD este cotat la exercitarea optiunii pe acel contract futures la 0.9040 si tu detii o optiune call cu pret de exercitare 0.9000, ai dreptul sa iei o pozitie long pe acel contract futures la acest pret care este cu 40 pips (pasi) sub pretul curent al contractului futures. Daca ulterior pretul contractului futures scade la 0.9010 pips, valoarea intrinseca al optiunii tale scade la 10 pips. Un alt mod de a descrie o optiune care are valoare intrinseca este sa spui ca optiunea este in bani.Optiunile mai pot fi si la bani (pretul de exercitare este egal cu pretul activului suport) sau in afara banilor (optiunea nu are valoare intrinseca si nu poate fi profitabila la scadenta). Optiunile call sunt in afara banilor cand pretul activului suport este mai mic decat pretul lor de exercitare. O optiune nu poate avea valoare intrinseca negativa. Daca optiunea este in afara banilor se considera ca marimea primei este data numai de valoarea timp. 2.2 Valoarea timp Valoarea timp (VT) numita si valoarea extrinseca reflecta suma de bani pe care ti-ai darui sa o platesti in speranta ca o optiune va aduce profit la scadenta sau inainte de scadenta. Cu alte cuvinte, chiar si optiunile in afara banilor au un pret pentru ca ele pot ajunge la un moment dat, in timpul vietii lor. Valoarea timp a unei optiuni scade pe masura ce scadenta se apropie, iar la scadenta valoarea timp va disparea - orice prima ramasa va consta in intregime din valoarea intrinseca. Rata dobanzii pe termen scurt la imprumuturile considerate fara risc (certificate de tezaur). Ea are importanta numai in ceea ce priveste finantarea primei optiuniii. Rata dobanzii influenteaza pretul optiunii astfel: cu cat rata dobanzii pe termen scurt este mai mare, cu atat prima call este mai mare iar prima put este mai mica. Influenta ratei dobanzii asupra valorii optiunii este de natura complexa. Cu cat rata dobanzii este mai mare, cu atat se va reduce valoarea actualizata a pretului de exercitare, pe care cumparatorul optiunii call s-a angajat sa-l plateasca in cazul exercitarii. Astfel, o rata de dobanda ridicata are acelasi efect precum un pret de exercitare scazut, deci o crestere a valorii optiunii call. In cazul optiunii put, efectul este invers. Cu cat rata dobanzii este mai mare, valoarea actualizata a pretului de exercitare scade, deci suma pe care cumparatorul unui optiuni put o primeste in urma vanzarii activului suport scade. Astfel, odata cu cresterea ratei dobanzii, scade valoarea optiunii put, adica prima optiunii respective va inregistra o scadere.

3.Scadenta optiunilor si pretul lor de exercitare

Optiunile au o scadenta bine definite in functie de scadenta activului suport. De regula, scadenta optiunilor precedente coincide cu scadenta activului de la baza. Preturile de exercitare ale optiunilor pe contracte futures sunt stabilite lunar de Casa Romana de Compensatie. Se stabileste un pret de exercitare pe fiecare tip de contract care sa fie cat mai apropiat de pretul de cotare de pe piata, iar apoi se introduce 5 preturi consecutive
6

posibile de exercitare in sus si 5 preturi consecutive de exercitare in jos, in functie de ecartul dintre preturile lunii, in functie de evolutia cursului, se adauga in sus sau in jos alte preturi posibile de exercitare. Astfel, intreaga gama de optiuni in bani, la bani sau in afara banilor poate raspunde nevoilor de tranzactionare si management al riscului ale clientilor/participantilor la piata. De exemplu, la inceputul lunii, pretul de cotare al contractului futures ROL/USD este de 32.642. Se stabileste urmatoarele preturi posibile de exercitare (din 50 in 50 de lei): 32.400, 32.450, 32.500, 32.600, 32.650, 32.700, 32.750, 32.800, 32.850, 32.900.Daca ulterior in decursul lunii pretul de cotare creste la 32.737, se mai adauga 2 preturi posibile de exercitare, existand astfel urmatoarele variante: 32.400, 32.450, 32.500, 32.550, 32.600, 32.650, 32.700, 32.750, 32.800, 32.850, 32.900, 32.950. 33.000.

4. Tranzactionarea optiunilor
4.1 Evidenta optiunilor pe contracte futures Optiunile care au active de baza contracte futures vor fi numite in continuare optiuni pe future. Ele se tranzactioneaza exclusiv la bursele futures. Cumparatorul unei optiuni call pe futures are dreptul dar nu si obligatia de a initia o pozitie long pe contractul futures respective, la pretul de exrcitare al optiunii, iar cumparatorul unei optiuni put pe futures are dreptul dar nu si obligatia de a lua o pozitie short pe contractul futures suport, la pretul de exercitare al optiunii. Daca dreptul de a inregistra tranzactia futures nu este exercitat, acesta se pierde dupa scadenta optiunii. Pentru ca in contractile futures sunt intotdeauna doua parti, respectiv un comparator (long) si un vanzator (short), exercitarea unei optiuni call sau put pe futures presupune ca cineva sa ia o pozitie inversa. Aici apare obligatia vanzatorului de optiune call sau put. Vanzatorul unei optiuni call pe futures este obligat sa ia pozitia short in futures atunci cand este exercitat dreptul de catre cumparatorul de call. Vanzatorul unei optiuni put pe futures este obligat sa ia pozitia long in futures atunci cand este exercitat dreptul de catre cumparatorul de put. Avand in vedere faptul ca vanzatorul de optiuni si-a asumat prin contract o obligatie pe care trebuie sa o indeplineasca, garantarea executarii obligatiei impune ca vanzatorul de optiuni sa detina in contul de marja o suma minima care sa acopere nivelul riscului asumat de catre acesta. Marja necesara tranzactiilor cu optiuni pe futures este obligatorie pentru participanti in urmatoarele momente: - pentru vanzatori, in momentul incheierii tranzactiei de vanzare a optiunii, indifferent de tipul acestei, call sau put; -pentru cumparatori, in momentul exercitarii optiunii, indifferent de tipul acesteia: call sau put Tranzactiile cu optiuni pe futures sunt inregistrate si evidentiate in contul de marja al
7

participantului in mod similar tranzactiilor cu contracte futures. Evidenta optiunilor se face pentru fiecare serie de optiuni in parte. Drepturile cumparatorilor si obligatiile vanzatorilor de optiuni care sunt valabile la un moment dat se numesc pozitii deschise. 4.2 Sistemul de marje Una din cerintele fundamentale ale mentinerii pietei in siguranta este sistemul de marje. Regulile de conduita interna ale bursei solicita ca, la deschiderea unei pozitii, initiatorul acesteia sa depuna o marja initiala reprezentand o suma ce se stabileste in functie de caracteristicile contractului. Aceasta marja actioneaza ca o garantie a contractului, plata lui efectiva facundu-se la initierea unei pozitii. In timp ce bursa isi stabileste marje minime, agentiile de brokeraj pot pretinde - si cel mai adesea o fac - marje mai mari decat bursa. Ulterior, variatiile de marja sunt adaugate sau retrase zilnic in/din contul fiecarui participant in functie de pierderea sau profitul inregistrate. Acest proces se numeste marcare la piata si are ca scopt mentinerea integritatii pietelor cu optiuni si a solvabilitatii casei de compensatie si a membrilor compensatori. Trebuie retinut faptul ca cei care cumpara optiuni sunt obligate sa depuna la initierea tranzactiei integral valoarea primei. Nu sunt necesare marje ulterioare. Pe de alta parte, vanzatorilor de optiuni li se solicita sa depuna marje mai mari bazate pe evaluarea riscului total al pozitie. In cazul in care contul de marja al unui vanzator nu acopera aceasta suma minima, agentia de brokeraj, membrul compensator sau casa de compensatie ii face apel in marja. Apelul in marja consta in solicitarea suplimetarii contului de marja cu suma care nu acopera minimul necesar (pana la nivelul de marja necesare). In cazul in care nu se raspunde apelului in marja, agentia, membrul compensator sau casa de compensatie poate lichida pozitiile deschise. Prin colectarea zilnica a marjelor, Casa Romana de Compensatie se asigura ca fondurile sunt suficiente pentru a acoperi toate pierderile si ca cei care au pozitii favorabile isi primesc profiturile. Astfel, optiunile ofera clientilor posibilitatea de a participa la tranzactii cu un levier ridicat, iar sistemul de marje previne orice pierdere datorata neperformantei contrapartii.

Bibliografie

1. Piete de capital, Burse de marfuri si valori Editura LUX LIBRIS, Valerian Voicu, Adela Ionescu, George Adrian Voicu, Uta Voicu, Mihai Cerchez, Anca FIorina Ionescu Voicu ,2008 2. Burse de marfuri si valori, Universitatea Transilvania din Brasov, Catalin Gheorghe , 2008 3. Bursa de marfuri si valori, Editura Algorithm, Gheorghe Negoescu, Cristina Aurora Botas, 1997

Boisteanu Claudia Roxana Grupa: 8381, Anul 3, Management