ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULATATEA DE COMERT

Prof. indrumator: Lec.Dr.universitar

Magdalena Bobe

- Bucuresti - 2007 -

CUPRINS

Introducere

Cap.I Caracterizarea merceologica a untului

1.1 Prezentarea produsului
1.2 Importanta in alimentatie a produsului
1.3 Materii prime utilizate pentru obtinerea untului
1.4 Procesul tehnologic
1.5 Caracteristici de calitate
1.6 Valoarea nutritiva a produsului
1.7 Ambalare, transport, depozitare
1.8 Garantarea calitatii
1.9 Etichetare, etichetare nutritionala

Cap.II Piata produsului unt

2.1 Sortimentul existent pe piata
2.2 Date privind consumul
Concluzii
Bibliografie

Cap.I Caracterizarea merceologica a untului

Am ales pentru realizarea acestui proiect produsul unt deoarece consider ca este
consumat in cantitati mari si am vrut sa aflu cat mai multe informatii despre acest produs,
facand parte din categoria de persoane care il consuma aproape zilnic. Am incercat sa
urmaresc si sa argumentez importanta acestui aliment in alimentatia noastra si sa prezint
atat avantajele cat si dezavantajele. Pentru finalizarea lucrarii am studiat standarde, acte
normative, manual precum si site-uri de specialitate.
1.1 Prezentarea produsului
Din cele mai vechi timpuri, untul a fost prezent la cele mai multe popoare din
lume. Cea mai veche dovad scris a existenei sale dateaz de 4500 de ani : fabricarea
sa figureaz pe o plac de calcar gravat din epoca sumerian. La muzeul din Bagdad este
descris o scen n care vacile sunt ngrijite de ctre lucrtorii de pe un mare domeniu,
apoi este prezentat fabricarea untului ntr-un putinei primitiv, care nu este altceva
dect un mare urcior care conine lapte i care este nvrtit de la dreapta la stnga.
Doar dou civilizaii fac excepie, Grecia Antic, apoi Roma care nu au mncat unt,
acesta fiind atribuit Barbarilor, barbarii fiind toate popoarele necivilizate care i
nconjurau!
Untul este cunoscut din antichitate de la greci (buturos = branza de vaca), de unde
prepararea lui a fost preluata de romani (care au transformat denumirea n butyrus),
extinzandu-se apoi treptat si la alte popoare. In limba romana, cuvantul unt provine din
latinescul unctum, produs ce se foloseste la ungere.
Untul constituie unul din produsele lactate cele mai raspandite, prezentand o
importanta deosebita pentru alimentatia omului, datorita proprietatilor sale nutritive si
energetice, find un produs care se consuma in mod frecvent. Untul este un produs
alimentar cu preponderen lipidic, ce conine ntr-o form concentrat grsimea laptelui,
uor asimilabil i cu nsuiri senzoriale deosebite. Denumirea de unt" se atribuie
grsimii concentrate din laptele de vac.

1.2 Importanta in alimentatie a produsului

Untul, obinut prin prelucrarea industrial a smntnii pasteurizate, fermentat n
prezena culturilor de bacterii lactice selecionate, este unul dintre produsele lactate cele
mai importante pentru alimentaia omului. Se consum ntins pe alte feluri de mncare,
pe post de condiment, ajut la coacere, la realizarea de sosuri, sau pentru prjire. Ca
rezultat, untul este consumat zilnic n multe pri ale lumii. Untul const din grsime care
nconjoar minuscule picturi de ap, proteine i din lapte. Cea mai des ntlnit form de
unt este cea obinut din lapte de vac, dar se poate obine i din laptele altor mamifere,
inclusiv oaie, capr, bivoli sau iac. Untului i se pot aduga uneori sare, arome, sau
conservani.

Grupa 1- grsimi, uleiuri i

dulciuri
Grupa 2- carne
Grupa 3- lapte i produse
lactate
Grupa 4- fructe
Grupa 5- legume
Grupa 6- alimente cu
Fig.1. Piramida Alimentara
coninut crescut de amidon
Aceste aliment este plasat, pe langa altele, n vrful piramidei pentru c el nu
trebuie consumat prea des. Acest grup include untul, grsimile de orice fel, biscuiii,
dulciurile, prjiturile, zahrul i buturile dulci. Grsimile din alune, nuci sau semine
sunt grsimi nesaturate i sunt mai sntoase dect cele saturate care se gsesc n produse
lactate i carne. Alimentele din grupa 1 trebuie consumate n cantiti mici.
Dejavantaje
Recomadarea specialitilor pentru reducerea grsimilor trans din alimentaie este
s alegei uleiuri vegetale lichide sau margarina mai moale care conine o cantitate mai
mic

de

astfel

de

acizi

grai

locul

untului.

Att acizii grai saturai ct i acizii grai nesaturai de tip trans cresc nivelul de
colesterol i LDL colesterol. De aceea este indicat reducerea consumului att de acizi
grai saturai ct i de acizi grai nesaturai de tip trans. Untul conine o cantitate mai
mare de acizi grai nesaturai i acizi grai saturai de tip trans dect noile margarine iar
n plus mai are i un coninut crescut de colesterol.
Utilizarea sa in bucatarie in anumite mancaruri gatite la foc ii diminueaza
digestibilitatea si da nastere unor produsi toxici si cancerigeni, temperatura sa critica fiind
de 130 grade.
1.3 Materii prime utilizate pentru obtinerea untului
Materia prima pentru obinerea untului este smntna pasteurizat provenit din
laptele de vac cu coninut de grsime de 30-40%. Untul este un amestec plastic, format
din grasime si substante negrase, care se obtine prin tratamente termice si mecanice ale
smantanii in urma carora emulsia de tip grasime in apa (in smantana) trece in emulsie de
tip apa in grasime (in unt). Materia prima utilizata este fie smantana provenita din lapte
de vaca, fie din zerul rezultat la fabricarea branzeturilor, precum si grasimea
vegetala(plantol) sau margarina folosite in unele amestecuri.
Untul trebuie procesat la cele mai nalte standarde de igien, n fabrici de
procesare aprobate conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 853/2004.
Toate smntnile folosite n fabricile de lapte trebuie s fie pasteurizate. Smntna
este pasteurizat dup cum urmeaz:
a) la o temperatur nu mai mic de 63 C i inut la aceast temperatur nu mai puin de
30 minute;
b) la o temperatur nu mai mic de 70 C i inut la aceast temperatur nu mai puin de
15 secunde;
c) la alte temperaturi pentru alte perioade pentru a avea ca efect eliminarea organismelor
patologice vegetative din smntn.
Laptele utilizat la fabricarea untului trebuie s provin de la animale sntoase,
din gospodrii nregistrate n modul stabilit i regulat supuse controlului de Serviciul
sanitar veterinar de stat, se achiziioneaz numai n baz actelor n forma scris, ce
confirm sigurana alimentar i calitatea lui, conform legislaiei n vigoare.

In functie de caracteristicile organoleptice si fizico-chimice, smantana pentru

unt se sorteaza in : calitatea I, destinata pentru unt cu durata lunga de depozitare, unt
superior si calitatea a- II- a, utilizabila la fabricarea untului de masa pentru consum
imediat.
1.4 Procesul

tehnologic

Prepararea untului a fost intamplator descoperita, ca

urmare a baterii laptelui transportat n burdufuri, pe cai, iar
metoda generala de preparare a acestuia a ramas multe
secole cea primitiva cu numeroase variante. La sfarsitul
secolului al XIX-lea, dupa descoperirea separatorului
(Nielsen-Petersen, DeLaval) a luat dezvoltare productia
industriala de unt, care cu timpul se perfectioneaza prin
introducerea pasteurizarii smantanii (Lund, Fjord n
Danemarca) si folosirea culturilor de bacterii lactice
selectionate (Storch n Danemarca n 1888 si Weigmann in
Germania n 1990).
Treptat, sunt imbunatatite si modernizate procedeele
tehnologice,

se

foloseste

frigul

pentru

refrigerare,

congelare, astazi, fabricarea untului devenind o industrie

moderna, dotata cu utilaje de inalta tehnicitate si care
asigura realizarea unor indici economici remarcabili.

Schema tehnologica a fabricarii untului cuprinde

urmatoarele operatii:
-

obtinerea smantanii pentru unt

maturarea fizica a smantanii

maturarea biochimica(fermentarea) smantanii

baterea smantanii

colorarea untului

spalarea( sararea ) untului

malaxarea untului

portionarea si ambalarea untului

depozitarea

Fazele mai importante sunt:

Maturarea fizica a smantanii. Untul se poate obtine
atat din smantana dulce cat si din smantana fermentata.
Indiferent de felul untului, care trebuie obtinut, smantana
trebuie supusa maturarii fizice, deoarece altfel nu se poate
obtine unt cu consistenta dorita.
Maturarea fizica a smantanii consta in racirea acesteia
la temperatura scazuta 06C si mentinerea si la aceste
temperaturi o anumita perioada de timp. Prin racire o parte
din grasimea din smantana cristalizeaza, capatand astfel o
7

anumita consistenta si elasticitate. In acelasi timp se

produce modificarea starii coloidale a substantelor proteice
care se umfla. Totalitatea acestor modificari constituie
maturarea fizica a smantanii si favorizeaza aglomerarea
globulelor de grasime in procesul de batere a untului.
Procesul solidificarii smantanii depinde de 2 factori:
temperatura si durata de actiune a acesteia.
Scaderea temperaturii de maturare favorizeaza in mod
progresiv procesul de solidificare a grasimii. In functie de
procedeul de fermentare a smantanii, maturarea fizica se
face inainte sau dupa fermentarea smantanii.
Fermentarea smantanii( maturarea biochimica) se
realizeaza in vase speciale si este una din fazele cele mai
importante in tehnologia untului. Fermentarea se face cu
ajutorul maielei de bacterii lactice si acest ajuta la formarea
gustului si aromei specifice untului, cat si la inhibarea
dezvoltarii microflorei daunatoare. Ca procedee de
fermentare in principal se folosesc : fermentarea de scurta
durata si fermentarea de lunga durata( metoda cea mai
folosita)

Baterea smantanii( obtinerea untului) - Este faza in

care sub agitare mecanica, globulele de grasime din
smantana sunt partial sparte apoi aglomerate producandu-se
totodata indepartarea peliculei protectoare, alegerea untului
sub forma de bobite, lecitina si celelalte substante trecand
in zara. In timpul baterii se produce o inversare de faze
transformand smantana care este o emulsie de grasime in
plasma, in unt care este o emulsie de plasma in grasime,
deci grasimea formeaza faza continua in care se afla
dispersate apa si substanta uscata negrasa.
Se admite teoria cea mai fundamentata in ceea ce
priveste formarea untului in timpul baterii, este teoria
spumarii ( sau a flotatiei). Conform acestei teorii
distrugerea membranelor protectoare lipoproteice ale
globulelor de grasime si unirea lor in bobul de unt se face
tocmai prn intermediul bulelor de aer , formate in timpul
baterii.
Spalarea untului. Dupa batere, zara este evacuata,
bobul de unt este spalat pentru indepartarea cat mai
completa a zarei in vederea obtinerii unui unt de calitate cu
conservabilitate ridicata. Practic prin procesul de spalare se
9

urmareste inlocuirea zarei din masa untului, cu apa.

Temperatura apei de spalare influenteaza in mod hotarator
asupra consistentei untului. Se recomanda folosirea de apa
de spalare racita la 5- 80C in timpul verii si la 11-13 0C
iarna.
Malaxarea untului - Prin aceasta faza se urmareste
legarea bobului de unt intr-o masa compacta, repartizarea
cat mai uniforma a apei in masa de grasime si eliminarea
excesului de apa.
1.5 Caracteristici de calitate
Caracteristicle de calitate fizico-chimice ale untului
Tabelul nr. 1
Tipuri de unt
Extra
Caracteristici
Grsime, % min.
83
S.U. (fr grsime), % max.
1,0
Ap + S.U. (fr grsime), % 16,0
max.
Aciditate, grade, max.
2,0
Reacia Kreiss pentru gradul negativ

Superior
80
1,2
20,0

Mas
78
1,5
22,0

2,0

2,0

de prospeime
Sursa: SR
.
Evaluarea organoleptic se face pentru urmtoarele trei caracteristici: aspect,
consisten, arom i dispersia apei.
Aspectul implic urmtoarele trsturi: culoare, puritate vizibil, dezvoltarea
mucegaiului i dispersia apei.

10

 Consistena presupune urmtoarele caracteristici: soliditate i capacitate de ntindere.

Pentru evaluarea consistenei untului pot fi utilizate metode fizice.
Aroma implic urmtoarele caracteristici: gust, miros.
n general, untul are o culoare galben, dar poate fi i alb. Culoarea untului
depinde de regimul alimentar al animalului i este controlat i cu ajutorul coloranilor
alimentari n procesul de fabricare comercial, cel mai des fiind folosit anato sau caroten.
Untul proaspt are culoare uniform, este dens i are un gust plcut. Consistena
este

moale,

fin,

se

ntinde

uor

pe

pine

se

topete

pe

limb.

Untul romnesc n general este mai bun dect cele de import, deoarece este mult mai
puin procesat i denaturat.
Caracteristicile organoleptice ale untului de vac
Tabelul 2
Denumirea
indicilor

Caracteristici
pentru unt din pentru unt din pentru unt din pentru
smntn dulce

Gust i miros

smntn

smntn de zer

De

fermentat
smntn De
smntn Caracteristic

dulce

cu

fr

gust

de gust

gust

miros smntn

strin.
i Potrivit

miros strin.
Pentru

topit
Caracteristic

sau fermentat, fr pentru untul din pentru grsime

pasteurizare;
fr

unt

pentru

untul sortimentele

ste-rilizat cu srate.
gust

cu

dulce de lapte topit,

gust

de fr

srat pasteurizare.

gust

miros strin.

Se admite:
gust

puin

pronunat de zer.

de

sterilizare.
Potrivit

srat

pentru
sortimentele
srate.

11

Consistena

i Compact,

plastic,

omogen, Compact,

aspectul

suprafaa n seciune lucioas sau plastic,

exterior

Compact,
omo- omogen

sau

slab lucioas.

gen, suprafaa granulat

la

Se admite:

untului

n (122) C; n

pentru untul din smntn dulce seciune

cu stare topit
insuficient compact i plastic; aspect uscat sau transparent
puin fragil i/sau sfrmicioas; cu

prezena fr sediment.
suprafaa cu prezena picturilor picturilor uni- Se admite:
foarte mici unitare de umiditate;

tare foarte mici pentru

pentru untul sterilizat puin de umiditate.
granulat

untul

fragil i/sau sfrmicioas, cu Se

picturi

separate

topit

pe

de

admite: insuficient
grsime insuficient
omogen,

suprafa

i compact

caramelizarea particulelor izolate plastic;

de protein.

i unguen,
puin prezena

cu

fragil

i/sau grsimii
sfrmicioas,
lichide; pentru
suprafaa
cu untul
prezena pictu- omogenizat
rilor mici unita- finoas

Culoare

re de umiditate.
De la alb pn la galben, omogen n toat masa.

(griat), moale.
Omogen, de la
galben-deschis
pn la galbennchis.

Caracteristici micro-biologice
Coninutul de elemente toxice ,de micotoxine i pesticide ,de microorganisme
trebuie aprobat prin ordinul Ministerului Sntii si trebuie s corespund normelor
stabilite de Organul Administraiei Publice Centrale n domeniul ocrotirii sntii

Defectele untului si cauzele acestora

12

a) Defecte de aspect
-

culoarea prea deschisa ( unt alb, in special iarna) se datoreaza influentei

furajarii( respectiv lipsei furajelor verzi bogate in caroten); prelucrarii laptelui de vaca in
amestec cu laptele de bivolita.
-

Culoarea prea intensa apare cand hrana animalelor se face exlusiv cu furaje verzi

sau se adauga o cantitate prea mare de colorant.

-

Aspect marmorat (unt pestrit) cand se foloseste smantana prea acida cu grunji de

cazeina, care trec in unt si apar ca pete, sau repatizarii neuniforme a apei in unt , ca
urmare a unei malaxari insuficiente.
b) Defecte de consistenta
-

consistenta prea moale, unsuroasa, datorita temperaturii apei si temperaturii de

batere prea ridicate sau supramalaxarii untului.

-

Consistenta sfarimicioasa, neomogena, influentata de furaje ca: sfecla rosie,

cartofi cruzi, malaxarea insuficienta a untului, spalarea untului cu apa avand temperatura
prea joasa
c) Defecte de gust si miros
-

gust fad, nearomat, datorita folosirii laptelui de vaca tratat cu penicilina , maieleor

cu aciditate redusa, maturarii insuficiente a smantanii sau spalarii prea intense a untului
-

gust de mucegai, apare intai la suprafata, patrunzand apoi in interiorul blocului de

unt; se datoreaza folosirii materialelor de ambalare neigienice( sau umede) cat si folosirii
unei ape de spalre neorespunzatoare din punct de vedere microbiologic.
-

Gust de invechit cauze; folosirea laptelui provenit de la animale hranite cu

furaje insilozate, pasteurizarea insuficienta a smantanii, conditii neigienice in spatile de

lucru, pastrarea untului la temperaturi ridicate
-

Gust acru- cauze: folosirea unei smantani cu defecte, supraacidificarea smantanii

si a maialei, insuficienta spalare a untului.

d) Defecte de prelucrare
-

Eliminare de apa (untul cedeaza apa) cauze: depasirea nivelului de umplere a

putineiului, malazarea insuficienta a untului.

13

Ambalarea defectuoasa: hartia pergament cu care se captusesc lazile formeaza

cute ce se imprima in unt, intre hartie si unt ramane aer , care favorizeaza dezvoltarea
microorganismelor.
-

Pastrarea untului se face la frigider, ferit de lumina, pentru a ramane solid si a

evita rancezirea lui si astfel pierderea de vitamine. se nmoaie la temperatura camerei, i

se topete, devenind un lichid subire la 3235 C.
1.6 Valoarea nutritiva a produsului
Valoarea nutritiva a untului este data de compozitia sa si de natura substantelor
constitutive.Componenta cea mai importanta este grasimea, care provine din lapte:
aceasta se remarca printr-o mare varietate acizi grasi (peste 150), precum si prin proportia
ridicata a acizilor grasi cu molecula mica, mai usor de asimilat. Grasimea laptelui este
usor digestibila atat datorita continutului ridicat de acid oleic, acidul gras cel mai absorbit
in organism, precum si concentratiile reduse de acid stearic cu absorbtia cea mai dificila.
Dintre acizii grasi polinesaturati se remarca acidul linoleic si acidul arahidonic, primul
esential pentru sugari, iar al doilea cu rol asemanator unei provitamine.Punctul de topire
scazut al grasimii laptelui (aprox. 30 oC), care o mentine lichida la temperatura corpului,
favorizeaza o buna digestibilitate. Ingerat n cantitati moderate, untul este absorbit
aproape integral in timpul digestiei, fiind tolerat bine chiar de catre hepatici. Substanta
uscata negrasa din unt reprezinta max. 2% si este reprezentata de lactoza (0,1-0,3%), acid
lactic (0,15%), substante azotoase (0,2-0,8%), saruri (0,1%) si vitaminle A, D, B2, C .
Prin compoziia sa, untul este un valoros produs alimentar. O raie zilnic de 50 grame
unt, poate asigura, la adult 15% din consumul energetic i 20-50% din nevoia de vitamina
A i 15% de vitamina D.
Pe lng faptul c untul este un aliment natural, acesta reprezint o surs bogat i
uor asimilabil de vitamina A, necesar mbuntirii vederii i sntii sistemului
endrocin, dar i de vitaminele E, K i D. De asemenea, acest aliment este bogat n
minerale, n special seleniu, care este un puternic antioxidant arma redutabil mpotriva
radicalilor liberi responsabili ai fenomenului de mbtrnire. Procentual, untul conine
mai

mult

seleniu

dect

cerealele

sau

usturoiul.

Untul mai furnizeaz organismului i iod, element att de necesar la buna funcionare a

14

glandei tiroide. Alturi de o cantitate apreciabil de acid butiric necesar colonului, un

alt acid gras din unt este acidul lauric o substan puternic antimicrobian i
antifungic; conine i ali acizi grai, care ofer protecie mpotriva cancerului. Apa din
compoziia lui este fin dispersat astfel nct aspectul este uniform i uscat.
1.7. Ambalare, transport, depozitare
Untul trebuie s fie ambalat ntr-un material conform art. 4 alin. 5 i 6 din
Regulamentul (CE) 2771/1999. Fabricile de procesare a laptelui trebuie s obin
ambalaje numai de la fabricile de produse plastice care dein certificate de calitate.
Pachetele trebuie tampilate i nu trebuie legate cu materiale care pot deteriora pachetul.
Este recomandat folosirea materialelor speciale de mpachetare pentru a securiza
pachetele de pe palet.
Untul de vaca de calitate superioara si calitatea I se livreaza sub forma de pachete
cu un continut de 25, 100 si 200 g. untul de calitatea a II-a se livreaza si sub forma de
blocuri cu masa de 25 kg.
Bucatile de unt de calitate superioara se invelesc in hartie metalizata, cele de
calitatea I in hartie pergament iar blocurile de unt de calitatea a II-a in hartie pergaminata.
Ambalajul trebuie s conin cel puin urmtoarele informaii, sub form de coduri de
bare, dac este necesar:
a) numrul autorizaiei cu identificarea fabricii i a statului membru productor;
b) data fabricatiei;
c) numrul lotului de producie trebuie s fie identic pentru fiecare cutie care face parte
dintr-un lot i numrul individual;
d) greutatea net
Untul de calitate superioara ambalat n diverse tipuri de celofan obisnuit, prezinta
gust neplacut, de seu, dupa aproximativ 48 de ore de expunere la lumina. n anumite
conditii, n special n prezenta ionilor de cupru, untul expus la lumina capata gust de
untura de peste. Metode de conservare: prin refrigerare, prin congelare
Untul se depoziteaz n spaii frigorifice destinate special pentru unt splate,
dezinfectate, diratizate, fr miros strin, ce menin umiditatea aerului minimum 85 % i
urmtoarele temperaturi:

15

pentru unt i paste de unt:

- regimul I (pentru consumatori) temperatura (3 2) C;
- regimul II (pentru pstrarea industrial) temperatura minus (6 3) C;
- regimul III (rezervare) temperatura minus (16 2) C.
Nivelul temperaturii optime n recipientele de transport:
- produse congelate : -14C
- produse refrigerate: +6C
Nu se admite pstrarea untului mpreun cu produse ce posed miros specific
acut.
In unitatile de desfacere, untul se depoziteaza in incaperi uscate, bine aerisite,
ferite de lumina solara directa, la temperaturi de maximum 12C. Este interzisa pastrarea
untului impreuna cu produse care constituie o sursa de infectie sau care au miros
patrunzator.
In ambalajul original si in conditiile de depozitare indicate untul de calitate
superioara poate fi pastrat timp de 5 zile, iar untul de calitatea I si a II- a timp de 4 zile de
la data livrarii de catre intreprinderea producatoare. In cazul pastrarii in depozite cu
temperatura de 2...4C, untul trebuie sa-si mentina insusirile de consum timp de 10 zile.
Transportarea untului trebuie efectuat numai cu mijloace autorizate sanitar, care
s asigure pe toat perioada acestei activiti pstrarea nemodificat a caracteristicilor de
calitate i siguran alimentar, precum i protecia mpotriva prafului, duntorilor i
altor posibiliti de degradare i contaminare.
1.8 Garantarea calitatii
Termenul de valabilitate a untului se stabilite de ntreprinderea productoare n
baza respectrii cerinelor stabilite de Organul Central de Specialitate al Administraiei
Publice n Domeniul Ocrotirii Sntii.
Productorul de unt, plasat n reeaua de comer, garanteaz sub propria
responsabilitate corespunderea indicilor de calitate i siguran alimentar a produselor,
cerinelor prescrise n prezenta Reglamentare tehnic pe tot parcursul termenului de
comercializare.

16

1.9 Etichetare, etichetare nutritionala

n cazul provenienei grsimii din laptele altor animale, trebuie s se specifice pe
ambalaj: unt de oaie, unt de bivoli, unt de capr etc.
Marcarea i etichetarea untului destinate comercializrii trebuie s fie efectuat n
conformitate cu Normele privind etichetarea produselor alimentare, aprobate prin
Hotrrea Guvernului si publicate in Monitorul Oficial.
Etichetarea nutritionala reprezinta orice informatie care apare pe etichete si se
refera la:
a) valoarea energetica
b) si la urmatoarele substante nutritive: proteine, glucide-zaharuri, lipide, fibre, sodiu,
vitaminele si mineralele prezente in cantitati semnificative
Prin etichetarea nutritionala informatia se prezinta grupat, in acelasi loc, sub
forma de tabel, cu numerele aliniate, daca spatiul o permite; acolo unde spatiul nu
permite, informatia se prezinta in forma liniara. Informatia se inscrie intr-un loc vizibil,
cu caractere lizibile si intr-o forma ce nu permite stergerea.
Prin etichetarea nutritionala informatia se inscrie intr-o exprimare usor de inteles
de cumparator, daca nu au fost luate alte masuri in scopul bunei informari a acestuia.
Informatia se inscrie in limba romana, indiferent de tara producatoare a alimentului, fara
a impune restrictii cu privire la posibilitatea indicarii acesteia si in alte limbi.
Denumirea sub care se comercializeaz untul trebuie s indice corect natura
produsului i s includ cel puin:
-

denumirea materiilor prime utilizate la fabricare;

denumirea modului de fabricare.

coninutul de grsimi.

17

Cap.II Piata produsului unt

2.1 Sortimentul existent pe piata
Pe piata untului principalii actori sunt: Friesland Romania, Albalact si Covalact.
Friesland Romania - companie olandeza cara a achizitionat in 2002, trei fabrici romanesti
de unt: Somesana-Satu Mare, Beclar-Timisoara si SCIL-Mures. Detine marcile Milli si
Oke. Covalact este o firma cu traditie in domeniu si fabrica unt de tip A si B.
Albalact: firma cu actionariat 100% romanesc, fabrica unt de masa si detine si marca de
lapte Fulga.
n funcie de tehnologie i materiile prime utilizate la fabricare, untul se clasific
dup cum urmeaz:
a) unt de vac;
b) paste de unt de vac;
Untul de vac, n funcie de tehnologia fabricrii, se clasific dup cum urmeaz:
a) unt de vac din smntn;
b) unt de vac topit.
Untul de vac din smntn, n funcie de particularitile tehnologiei de fabricare,
se clasific dup cum urmeaz:
- din smntn dulce;
- din smntn dulce cu ingrediente (unt de ciocolat);
- din smntn fermentat;
- din smntn de zer.
Untul de vac din smntn dulce i din smntn fermentat, n funcie de fracia
masic de grsime se clasific dup cum urmeaz:
- unt clasic;
- unt cu coninut redus de grsime.
Untul de vac din smntn dulce i din smntn fermentat poate fi:
- nesrat;
- srat.
n funcie de coninutul n grsime i caracteristicile senzoriale, untul se produce i
comercializeaz n trei tipuri:

18

tipul extra, cu minimum 83% grsime;

tipul superior, cu minimum 80% grsime;

tipul de mas, cu minimum 78% grsime sau 65% grsime

2.2 Date privind consumul

Conform datelor Institului National de Statistica, anul trecut fabricile romanesti
au scos pe piata aproximativ 30.000 de tone de margarina si 5.000 de tone de unt.
Producatorii de unt si de margarina se bat pe o piata de 50 de milioane de euro.
Untul este un produs sezonier. Cele mai mari vanzari se obtin in lunile martie-aprilie si
septembrie-decembrie. Pe parcursul verii, consumul scade la jumatate, clientii preferand
produsele fara grasimi. De sarbatori, cresc seminificativ produsele la pachet, acestea fiind
alese de gospodine pentru prepararea cremelor si prajiturilor
Frana este prima productoare european de unt, naintea Germaniei i mult
naintea grupului de ri productoare de lapte din nord: Irlanda, Marea-Britanie, rile
de Jos. n 2003, cu 7,8 kilograme pe locuitor i pe an, francezul este consumatorul de unt
cel mai asiduu din lume. n timp ce spaniolul, brazilianul i japonezul l ignor aproape
de tot, consumul fiind de un kilogram pe locuitor i pe an!

Concluzii
In urma studierii mai multor surse bibliografice am tras anumite concluzii si
anume: untul este indispensabil in crestere prin continutul mare in vitamina A, este mai
putin duntor cnd este consumat pe pine rece dect cnd este folosit la gtit.
Unii specialisti recomanda inlocuirea acestuia cu margarina, avand un continut de
grasimi mai scazut insa altii considera margarina mult mai daunatoare pentru organism
decat untul si recomanda cosumarea in cantitati mici( 50g/ zi) de unt.
Untul face parte dintre grasimile cu cea mai mare valoare bilogica adica contine
vitamine, elemente minerale( calciu 15 mg/100g), fosfor 25 mg/100g, fier 0,2 mg/100g).
Dezavantajul principal al acestui produs ar fi ca datorita faptului ca face parte din
catgoria produselor de tip grasime, consumat in cantitati mari duce la cresterea in
greutate.
19

Bibliografie
1.

Dima,D,Diaconescu,I.,Pamfilie,R.,Procopie,R,Bobe,M.,Paunescu,

C.,Popescu,D.,Chiru,L., Fundamentele Stiintei Marfurilor Marfuri Alimentare,

EdituraASE,Bucuresti,2005
2.

***http://ro.wikipedia.org/wiki/Unt

3.

***http://www.agro-alimentar.portal-romania.ro/unt.htm

4.

***http://www.bizwords.ro/stiri/advertising/892/Untul-margarina-si-

concurenta.html
5.

***http://www.contraboli.ro/piramida-alimentara

6.

***http://www.slabsaugras.ro/SitFiles/articol_no_ph.php?

id=107&idsec=3
7.

***http://www.maap.ro/pages/l52/50.pdf

8.

***http://www.apia.org.ro/dir_masuri_piata_interventie/GHID

%20ACHIZITIE%20UNT- INTERVENTIE.pdf
9.

***http://www.sfaturimedicale.ro/aditivi-alimentari/secretul-

aditivilor/untul-versus-margarina.html

20