Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare Stagiu Ceccar PDF
Lucrare Stagiu Ceccar PDF
456 =
%
12.000 lei
1011
10.000 lei
1043
2.000 lei
2) formarea capitalului vrsat:
1011 =
1012
10.000 lei
3) utilizarea primelor pentru acoperirea cheltuielilor de constituire:
1043 =
201
600 lei
4) constituirea de rezerve:
1043 =
1061
400 lei
5) cresterea capitalului social:
1043 =
1012
1.000 lei
2009:
300 lei
121 = 628
2400 lei
7812 = 121
2.500 lei
84.000
6.880
3.200
400 lei
400 lei
681 Chelt. de exploat. pv. amortizarea = 2811 Amortiz. amenajrilor de terenuri 50 lei
6. SC AGROMEC SA vinde un teren pentru care a fost constituit o ajustare de 2000 lei.
Pretul la care a fost achizitionat terenul este de 10000 lei. Pretul la care se vinde terenul
este de 9000 lei, TVA 19%.
- cumprarea terenului:
2111Terenuri
10.000 lei
2.000 lei
- vnzarea terenului:
461Debitori diveri
%
7583 Venituri din vnzarea
activelor i altor op. de capital
4427 TVA colectat
11.900 lei
10.000
1.900
2111 Terenuri
10 000 lei
2.000 lei
301
Materii prime
401
Furnizori
19.040
16.000
4426
T.V.A. deductibila
3.040
401
Furnizori
301
Materii prime
4426
T.V.A. deductibila
595
500
95
8. S.C. MEDA S.A. vinde produse finite unui client extern, la pretul de vanzare de
1000$, cursul de schimb a dolarului fiind de 3,4 lei/$.
La finele perioadei de gestiune cursul de schimb creste la 3,42 lei/$. Incasarea creantei se
face la 3,41 lei/$.
Vnzarea produselor finite la pre vnzare:
Pre de vnzare
4111
1.000 * 3,4 =
=
701
34.000 lei
34.000 lei
711
1.000 * 3,42 =
34.200 lei
34.200 lei
345
Incasarea creantei:
1.000 * 3,41 =
5124
34.100 lei
4111
34.000 lei
765
34.100 lei
100 lei
9. Primirea sumei de 450$, la cursul de 3,3 lei/$ sub forma altor imprumuturi si datorii
asimilate, rambursarea ei la cursul de 3,32 lei/$ si evidentierea diferentelor de curs.
5124
167
Alte mprumuturi
la bnci in valuta
665
1.485
i datorii asimilate
= 167
Alte mprumuturi
de curs valutar
9 lei
i datorii asimilate
5124
i datorii asimilate
Conturi curente
1.494
la bnci in valuta
296
300 lei
pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare
AUDIT STATUTAR
11. Dac ai constatat incertitudini care ns nu afecteaz n mod semnificativ situaiile
financiare, opinia va fi:
a) fr rezerve;
b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii;
c) procedai la extinderea controlului.
Rspuns:
b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii;
12. Cine aprob i revizuiete periodic (cel puin anual) strategiile generale i politicile
privind activitile unei bnci comerciale?
a) Banca Naional a Romniei;
b) consiliul de administraie (sau de supraveghere) al bncii respective;
c) adunarea general a acionarilor bncii.
Rspuns:
b) consiliul de administraie (sau de supraveghere) al bncii respective;
13. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente i adecvate conduce auditorul
la formularea:
a) unei opinii fr rezerve, dar cu observaii;
b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;
c) unei opinii defavorabile.
Rspuns:
b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;
14. Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei
bnci:
a) patru;
b) una;
c) depinde de numrul elementelor probante.
Rspuns:
b) una;
15. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
Caracteristicile unei misiuni de compilare sunt:
- integritatea
- obiectivitatea
- competenta profesionala si atentia cuvenita
- confidentialitatea
- conduita profesionala
- standardele tehnice.
16. Prezentai cinci situaii de ameninare la adresa independenei.
1. Cauze datorate interesului propriu;
2. Cauze legate de slbirea autocontrolului;
3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri;
4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism;
7
EXPERTIZA CONTABILA
21. Ce conine capitolului I al Raportului de expertiz contabil ? (Introducere)
Capitolul I Introducere al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele paragrafe:
Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea
expertizei care cuprinde informatii cu privind : numele si prenumele expertului,
domiciliul, nr. carnet expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili
Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile
judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile
extrajudiciara
Paragraful de identificare a imprejurarilor si circumstantelor in care a luat nastere
litigiul
Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile
Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului in care s-a efectuat
expertiza
Paragraful privind identificarea materialului documentar care a stat la baza
intocmirii expertizei
Paragraful privind identificarea datei initiale pana la care raportul de expertiza
trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire
22. Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dar ntre contabilul
autorizat si contabilul salariat?.
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceasta calitate,
n conditiile O.G. nr.65/1994, avnd competenta profesionala de a verifica si de a aprecia
modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului
contabil si a contului de profit sau pierdere.
Prin urmare, ne gasim n fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui
economist salariat; economistul este subordonat unui sef ierarhic si executa atributiile
specifice fisei postului sau. De asemenea, economistul este specializat n multe domenii:
financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar-contabile,
independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un
salariu, ci un ONORARIU prevazut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.
9
Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceasta calitate n conditiile O.G.
nr.65/1994 si are capacitatea de a tine contbilitatea si de a ntocmi bilantul contabil.
Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat
de o entitate economica.
Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce i revin din fisa
individuala. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, executa toate lucrarile
contbile. De regula, este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor
executate, putnd fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal
fata de treprindere.
n schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau n urma unor
proceduri anevoioase. Rezumnd avem:
EXPERT- CONTABIL,
CONTABIL AUTORIZAT
Independenta certificare apartenenta responsabilitate la organismul confidentialitate
profesiei nu fac parte din structurile entitatii
ECONOMISTUL SALARIAT
CONTABIL SALARIAT
Slujbas subordonare fac parte din raspundere limitata Ierarhica structurile entitatii
CONCLUZII:
- Este n discutie starea de salariat al unei firme si al unui cabinet de experti contabili sau
de contabili autorizati;
- Trebuie facuta distinctia ntre auditorii interni si cei externi, prin prisma independentei;
- Economistul, contabilul profesionist salariat sau angajati n industrie, comert, sectorul
public, nvatamnt s.a.
- Contabilul profesionist independent este acela care efectueaza, unui client, n mod
curent, lucrari de audit sau evidenta contabila, fiscalitate si alte servicii profesionale
similare;
- Contabilul profesionist lucreaza independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri
sau corporatie) n industrie, comert, sectorul public, nvatamnt s.a. si este membru ale
unei organizatii afiliate IFAC.
23. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de
organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu
interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e
angajator.
10
DOCTRINA SI DEONTOLOGIE
24. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Profesia contabila este indispensabila pentru bunul mers al economiei la nivel national si
global , cel putin din urmatoarele puncte de vedere:
Fara ea nu se pot masura activitatile economice;
Fara ea nu pot exista bugete nationale, (deci nici impozite);
Fara ea nu poate exista incredere in tranzactiile comerciale si financiare;
Fara ea nu se pot imparti roadele activitatii , intre angajati si proprietari, intre munca si
capital
25. Ameninri la adresa independenei.
ameninri legate de interesul propriu:
Financiar: direct (dependena de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde cleintul) i
indirect;
ameninri legate de autocontrol (implicarea auditorului n alte lucrri n cadrul
aceleai firme);
familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei
furnizate de client);
cunoaterea de mult vreme a clientului;
personalitatea i calitatea clientului;
intimidarea de ctre un client prea dominant, ceea ce impune EC s acioneze n
manier subiectiv.
26. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?
Experii contabili i contabilii autorizai pot s-i exercite profesia individual sau se pot
constitui n societi comerciale potrivit legii.
27. Care sunt competenele Comisiei Superioare de Disciplin?
Comisia Superioar de Disciplina are urmatoarele competente:
a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale
membrilor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare
a acestora Conferintei Nationale care hotaraste;
b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etic si profesional a
presedintilor Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fizice
strine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau
11
contabil autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G.
nr. 65/1994, aprobata si modificat prin Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile
ulterioare;
c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronunate de comisiile
de disciplina ale filialelor.
d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau
contabil autorizat membribor Corpului care au savrsit abateri grave
Comisia superioara de disciplina este formata din 5 membri titulari si 5 membri sup1eanti,
astfel:
- presedintele si 4 membri, experti contabili, alesi de Conferinta Nationala dintre membrii
Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, care se bucura de
autoritate profesionala si morala deosebita;
- in ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Pot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva hotarrilor comisiilor de
disciplina ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotarrii comisiilor de
disciplina ale filialelor.
In perioada de judecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor hotarri de
sanctionare, pentru lucrarile incepute.
Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l sustine in
fala Comisiei superioare de disciplina la termenul stabilit.
In cazurile prevazute la punctul a) din competentele Comisiei superioare de disciplina
prezentate mai sus, hotarrea de sanctionare se supune dezbaterii Conferintei Nationale,
care o poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarte de Conferinta
Nationala se face la sectia de contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de
zile de la data instiintarii oficiale a celui in cauza.
Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt raspunzatori de pastrarea secretului
profesional in exercitarea mandatului lor.
Hotarrile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al
Corpului, in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta.
Contestalia nu suspenda aplicarea hotrarii.
Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina
intocmeste o culegere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de
comisiile de disciplina ale filialelor, publicndu-le anual in revista Corpului.
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
28. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n functie de:
a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
b) parametrii tehnici de eficient;
c) gradul de uzur.
Rspuns:
a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
12
CF = cash flow
Modelul Z este construit pe baza metodei scorurilor si are ca obiectiv punerea la dispozitia
evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza
metodei statistice . Modelul Z reprezinta o functie construita pe baza unui numar mai
mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor
intreprinderi . Modelul Z are forma :
Z = a*X1 + b*X2 + ...+n*Xn
unde X1 = ratele folosite in calcul si a,b,...,n = coeficienti de ponderare.
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia ,
inca inainte ca situatia sa devina compromisa sau aplicand modelul Gordon :
1/(K g)
unde:
- K= coeficientul de ajustare pentru risc
- G =cresterea pe termen scurt a fluxului de numerar
32. Se dau urmtoarele informatii despre o ntreprindere: total active 150.000, din care
cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000;
capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei ntreprinderi.
1. Metoda aditiva
2. Metoda substractiva
u.m.
4000
Producia vndut
Producia stocat
Subvenii de exploatare
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit
24000
500
2300
10000
4200
5000
1000
200
300
100
500
1400
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu
amortizarea
RE = EBE (11.100) - Cheltuieli cu amortizarea (1.000) = 11.100 1.000
RE = 10.100
5. Rezultatul curent inaintea impozitarii (RCII) reprezinta rezultatul obtinut din
activitatea de exploatare si cea financiara
RCII = RE + (Venituri financiare Cheltuieli financiare)
RCII = RE (10.100) + Venituri din dobnzi (100) Cheltuieli cu dobnzi (500) =
10.100+100-500
RCII = 9.700
6. Rezultatul net al exercitiului (R net) reprezinta marimea contabila a rezultatului
distribuit actionarilor
Rnet = RCII Impozit pe profit
Rnet = RCII (9.700) Impozit pe profit (1.400) = 9.700-1.400
Rnet = 8.300
34.Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situa
ie financiar:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an
Din care datorii bancare pe termen foarte
scurt
31.12.n
1500
400
250
30
2500
350
5
Situatia neta: adica capitalul propriu denumit si activ net, ofera o prima imagine asupra
valorii averii actionarilor, asupra investitiilor initiale ale acestora, reflectand valoarea
capitalurilor proprii
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o
prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie
fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor respectiv activul neangajat in
datorii.
SN = Active totale - Datorii totale
SN = (1.500 + 400 + 250 + 30) (2.500 +350) = 2.180 2.850 = -670
SN este negativ, firma se poate afla intr-o situatie de prefaliment, datorita incheierii cu
pierderi a exercitilor anterioare si acoperirii pierderilor prin utilizarea in totalitate a
16
FISCALITATE
35. Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al
autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere sau administrare?
Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21,
cheltuielile cu combustibilul aferent autoturismelor folosite de angajatii cu functii de
conducere si de administrare ai societatii se incadreaza in grupa cheltuielilor nedeductibile
Suma reprezentand cheltuiala cu combustibilul utilizat pentru autovehiculele folosite de
persoanele cu funcii de conducere sau administrare, inclusiv TVA aferenta sunt cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil.
36. O societate comercial nregistreaz n contabilitate la nivelul unui an venituri totale
n sum de 700.000 lei i cheltuieli totale n sum de 500.000 lei. Amortizarea fiscal este
de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 80.000 lei. Din anul anterior a
reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit
conform declaraiei 101, determinai impozitul pe profit de plat.
Venituri totale 700.000 Cheltuieli totale 500.000
= Rezultat brut 200.000 Amortizare fiscala 20.000
= Profit 180.000 +
Cheltuieli nedeductibile 80.000
= Total profit impozabil 260.000
Pierdere an precedent 40.000
Profit impozabil 220.000
Impozit pe profit 16% = 35.200
37. La data de 15 octombrie 200X se infiinteaza S.C. BETA S.R.L. La infiintare ea
estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri pn la sfritul anului de 45.000 lei i opteaza
pentru a fi impusa cu impozitul pe profit i pentru a aplica regimul special de scutire de
TVA (de a fi nepltitor de TVA). La 31 decembrie 200X societatea constat c a realizat
venituri totale n valoare de 86.000 (din care cifra de afaceri 80.000 lei) lei i cheltuieli
totale n valoare de 75.000 lei.
Se cunosc urmtoarele elemente referitoare la unele venituri i cheltuieli efectuate:
- n luna noiembrie 200X, societatea nregistreaz cheltuieli cu provizioanele de 3.000
lei, pe care nu are dreptul s le deduc. n luna octombrie 1000 de lei sunt reluati la
venituri.
17
18
centrele de profit.
19
costul.
Cu tot caracterul de durabilitate cerut organizrii, ea se concepe astfel nct s fie
n acelai timp suficient de flexibil, adic s fie capabil de adaptare la modificrile
mediului exterior, s se caracterizeze prin economicitate, adic nivelul costurilor s nu
depeasc utilul, s aib un caracter social, adic s fie acceptat de colaboratori i de
asemenea s fie clar i sistematic modelat.
Organigrama ntreprinderii structurate pe centre de profit mbrac de cele mai
multe ori forma organizrii divizionale. Aceasta se caracterizeaz prin faptul c primele
nivele ierarhice nu sunt modelate dup aceleai activiti (ca n cazul organizrii clasice pe
criteriul funcional), ci dup domenii de afaceri. Acestea sunt tocmai centrele de profit,
respectiv centrele de cost. Avantajele formei divizionale de organizare const n
capacitatea de adaptare la noi produse, noi clieni sau noi piee de desfacere, despovrarea
vrfului ntreprinderii de efii de compartimente, o bun perspectiv asupra pieei prin
existena centrelor de profit orientate pe produs, ca i prin buna posibilitate de dezvoltare a
personalului de la generaliti experimentai, ca efi divizionali, pn la poziia de
conductori n comitetul de conducere al ntregii ntreprinderi. Organizarea
compartimentului n cadrul formei divizionare de organizare ca centru de profit are
puternice influene motivatoare asupra personalului.
Cea mai modern i eficient soluie organizatoric a firmei de succes structurat
pe centre de profit este reprezentat de combinarea organizrii divizionare cu organizarea
n team. n cadrul acestui model de organizare se renun la nivelele ierarhice clasice i la
clare mputerniciri cu instruciuni, n locul acestora fiind valabile decizia i
resposabilitatea colectiv n grup (grupa de lucru parial autonom). n absena unei rigide
descrieri a posturilor i a structurilor ierarhice, motivarea colaboratorilor trebuie s fie
maximizat prin participarea la ntregul proces de luare a deciziilor i prin transparena
total asupra tuturor evenimentelor din ntreprindere.
Pentru clarificarea problematicii sistemului organizatoric modern, structurat pe
centre de profit i clarificarea modului de adaptare a acestuia, n ntreprinderea beneficiar
se organizeaz training specializat sub form de seminarii interactive.
Sistemul de calculaie a costurilor se aplic dup normele de utilizare n Uniunea
European.
Sistemul de calculaie a costurilor se adapteaz n ntreprinderea beneficiar,
cuprinznd calculaiile pe centre de profit..
Utilizrile pentru managementul ntreprinderii sunt:
20
Studiu de caz
Structura organizatoric a S.C. OLIVROM S.R.L. este reprezentat prin structura
funcional, adic: serviciul de producie, turism, serviciul comercial, financiar-contabil i
personal.
n cadrul serviciului de producie se calculeaz costul produsului care este langoul.
Activitatea de turism presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate.
Prestarea de servicii n construcii impune calcularea costului prestaiei cu munca vie.
Costurile celorlalte servicii (comercial, financiar- contabil) se vor repartiza asupra
costului perioadei afectnd direct contul de rezultate.
21
22
995.191
24
Total
CV
CF
Total
de
producie
38.985.532
22243.291
61.128.823
de prestri
n construcii
19.696.028
43.355.477
63.051.505
de prestri
n turism
8.737.817
59.945.404
68.683.221
67.419.377
125.422.012
192.863.549
Cu scopul deciziei de a menine sau de a abandona una dintre activiti se vor calcula marjele
intermediare: marja pe costurile variabile. Iar aceste marje sunt destinate s acopere costurile
de structur (fixe) considerate costuri ale perioadei.Pentru aceasta vom ntocmi tabelul 4:
Tabelul 4
Acoperirea costurilor din marj
Centru
de profit
Indicator
Cifra de afaceri
Costuri variabile
Marja pe costurile
variabile
Costuri fixe
Rezultat
Producie
Prestri n
construcii
Prestri n
turism
Total
61.385.712
38.985.532
117.868.731
19.696.028
579.720.110
8.737.817
758.974.553
67.419.377
22.400.180
22.143.291
98.172.703
43.355.477
570.982.293
59.945.404
691.555.176
125.422.012
566.111.004
Toate marjele pe costurile variabile ale activitilor sunt pozitive i deci, toate cele
trei activiti contribuie la acoperirea costurilor fixe.
Decizia de a abandona una dintre cele trei activiti poate fi luat doar n situaia
unei marje pe costurile variabile negative deoarece se transfer efortul de a suporta
costurile de structur de ctre celelalte dou activiti, obinndu-se un rezultat diminuat.
Costul se poate reduce prin diferite metode, ncepnd cu creterea productivitii
muncii prin creterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea ct mai complet a
timpului de munc a salariailor. n cadrul activitii de prestri servicii n construcii,
societatea ar trebui s evite pierderile de timp de munc att din cauze organizatorice, ct
i de cauze de indisciplin, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.
n ceea ce privete amortizarea, se poate renuna la achiziia elementelor de
imobilizri prin cumprare direct n favoarea achiziiei prin leasing operaional, ceea ce
va conduce la transformarea costurilor fixe cu amortizarea n costuri relativ variabile cu
redevenele aferente leasingului.
De asemenea, n ceea ce privete costurile de personal, sistemele de salarizare n
regie, n funcie de timpul de munc tind s genereze costuri fixe de personal, pe cnd
sistemele de remunerare a personalului n acord, n funcie de producia realizat tind s
genereze costuri variabile. O remunerare cel puin a personalului direct productiv, care s
aib caracter de cheltuial variabil ar genera efecte benefice att asupra eficienei
economice n general, ct i asupra riscului de exploatare.
Potrivit principiului conectrii cheltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de profit
aferente celor trei activiti. Vorbim de centru de profit ntruct veniturilor celor trei
activiti li se pot asocia costurile. Astfel veniturile degajate de activitatea de producie au
26
27
n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile
care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale.
Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii
la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune.
Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de
cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.
ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima
prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea
drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de
ntreprindere din ziua nregistrrii la Registru Comerului.
Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea
poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul
anului de gestiune principiul permanenei.
Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate
i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n
vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii,
adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai situaiilor financiare.
Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea.
ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special
al notei explicative la situaiile financiare anuale.
Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial
evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii situaiilor financiare n cursul perioadei
de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea
consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie specificate distinct n nota
explicativ la situaiile financiare.
Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a
informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea
regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a situaiilor financiare.
Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Reglementrile Contabile
Romneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate
prin OMFP 3055/2009. OMFP 3055/2009 solicita ca situaiile financiare s fie ntocmite
n conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata, modificata si completata
ulterior) i Cerinele de ntocmire i prezentare prevazute de OMFP 3055/2009.
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si
ntocmete situaii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de
Finante nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva
a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situaii financiare sunt ntocmite n
baza continuitii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat n
situaiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau
funcie similar i nu sunt prezentate separat.
29
32
Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vnzare, altul dect un
instrument financiar derivat, poate fi inclus direct n capitalul propriu, n rezerva de
valoare just.
Dac, n situaiile financiare consolidate a fost efectuat evaluarea la valoarea just a
instrumentelor financiare, notele explicative prezint:
a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor i tehnicilor de evaluare;
b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea just, modificrile
de valoare incluse direct n contul de profit i pierdere, precum i modificrile incluse n
rezerva de valoare just;
c) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informaii privind aria i
natura instrumentelor, inclusiv termenii i condiiile semnificative care pot afecta
valoarea, momentul i certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie; i
d) un tabel care s prezinte modificrile rezervei de valoare just n cursul
exerciiului financiar.
Cerine de prezentare a valorii juste n situaii financiare anuale individuale.
Dei evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare nu se nregistreaz n
contabilitate, iar rezultatele acesteia nu sunt cuprinse n bilan i n contul de profit i
pierdere, n notele explicative la situaiile financiare anuale individuale trebuie prezentate
urmtoarele informaii:
a) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate:
- valoarea just a instrumentelor, dac o astfel de valoare poate fi determinat;
- informaii privind aria i natura instrumentelor financiare; i
b) pentru imobilizrile financiare nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea
lor just i fr a se fi utilizat opiunea de a face o ajustare de valoare:
- valoarea contabil i valoarea just ale fiecruia dintre activele individuale sau ale
gruprilor corespunztoare ale acelor active individuale;
- motivele pentru care nu a fost redus valoarea contabil, inclusiv natura dovezilor pe
care se ntemeiaz opinia c valoarea contabil va fi recuperat.
S.C. X SRL particip la capitalul social al S.C. Y SRL nou-nfiinate, cu un
echipament tehnologic a crui valoare de aport determinat de un profesionist calificat n
evaluare a fost stabilit la 170.000 lei.
Aceast participaie i asigur un procent de control mai mare de 20%.
Caracteristici echipament:
- valoarea de nregistrare contabil: 180.000 lei;
- durata de utilizare economic a echipamentului este: 6 ani;
- amortizare calculat: 30.000 lei.
n contabilitatea SC .X SRL
a) nregistrarea titlurilor de participare n limita valorii neamortizate a utilajului:
%
= 2131 Echipamente tehnologice 180.000
2813 Amortizarea instal mijloacelor
(maini, utilaje i instalaii
30.000
transport, animalelor i plantaiilor
de lucru)
263 Interese de participare
150.000
33
Interese de participare =
1068
20.000 lei
7641
85.000 lei
10.000 lei
36
Directie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie,
favorizand dialogul dintre acstea, asigurand transparenta si democratia.
Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa-si
fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la
organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe
compartimente si pe persoanele implicate n efectuarea tranzactiilor si operatiunilor
respective si n consemnarea si prelucrarea informatiilor.
Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu
deciziile conducerii, controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte
din interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale, clienti, creditori etc. ).
Sistemul de control intern din entiti cuprinde mai multe controale, aa cum am
mai precizat, i anume : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul
partenerial, controale de calitate i controlul financiar preventiv, inventarierea
patrimoniului, controlul contabil, controlul financiar, inspecii .a. aceste controale pot fi
grupate astfel :
controale ex-ante : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic i controlul
financiar preventiv ;
controale ex-post : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, inventarierea
patrimoniului, controlul casieriei, controlul contabil, controlul financiar, controalele de
calitate, inspecia s.a.
- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a
procedurilor de control instituite
- Controlul mutual, realizat ntre fazele unui lant procedural, exercitat de fiecare post de
lucru asupra modului de efectuare a prelucrarilor n cadrul postului de lucru anterior,
pentru a putea adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua
postul de lucru urmator
- Controlul ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate
- Controlul partenerial, care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite
paliere de responsabilitate.
Toate aceste controale enumerate nu se organizeaz n compartimente de sine stttoare,
ci se regsesc pe fluxul de operaii ntre fazele unui lan procedural, fiind exercitate de
fiecare post de lucru, la fiecare nivel de responsabilitate sau prin delegare de competena
i fiind ataate intrinsec activitilor curente.
Datorit acestei organizri, atunci cnd auditorul intern stabilete inexistenta procedurilor,
inadaptabilitatea sau neactualizarea sistematic a acestora, n funcie de evoluia riscurilor,
neimplementarea recomandrilor .a.
Acest sistem este specific Romniei, care a implementat auditul intern n sectorul public
ncepnd cu 1 ianuarie 2003.
Avnd n vedere att particularitile sistemului anglo-saxon, ct i specificul sistemului
de control intern romnesc, considerm necesar instituirea unei structuri de control intern
n cadrul entitilor publice n subordinea managerului general care s aib ca principale
atribuii urmtoarele:
implicarea n crearea procedurilor acolo unde nu exist;
supravegherea actualizrii sistematice a procedurilor n funcie de schimbrile
legislative i de evoluia riscurilor;
coordonarea sistemului de control intern al entitii i realizarea evalurii riscurilor;
37
7.
Sistemul de premiere: Verificarea modului de acordare a premiilor, Recalcularea
premiilor acordate, Analiza dispoziiilor de sancionare
Intervenia la faa locului const n colectarea documentelor, analiza i evaluarea
acestora.
Scopul acestei proceduri l constituie efectuarea testrilor stabilite prin Programul de audit
intern aprobat i obinerea de probe de audit adecvate, suficiente i relevante, pentru
formularea constatrilor, concluziilor i recomandrilor.
Pentru realizarea obiectivelor care i stau n fa, auditorul, n etapa Interveniei pe teren,
va apela la tehnicile i instrumentele specifice muncii de audit, i anume:
Activitatea de audit
Modificarea drepturilor salariale
exist un sistem procedural de organizare al activitii
privind modificarea i comunicarea drepturilor salariale?
exist stabilit persoana responsabil?
v rugm s ne furnizai cerinele privind experiena i
pregtirea profesional necesare postului?
exist responsabil cu actualizarea sistematic a
procedurilor?
dac da, v rugm s ne furnizai fia postului.
exist lista activitilor pentru realizarea obiectivului/
subobiectivului?
dac da, v rog s ne furnizai un exemplar.
Salarizarea muncii peste programul normal de lucru
exista un sistem procedural privind timpul lucrat peste
programul normal de lucru?
se ine un registru special?
avei stabilit un responsabil pentru analiza i aprobarea
fundamentrii timpului lucrat peste programul normal de lucru?
dac da, v rugm s ne furnizai fia postului.
avei stabilit un responsabil privind aprobarea efecturii
muncii peste programul normal de lucru?
dac da, v rugm s ne furnizai fia postului.
v rugm s ne furnizai cerinele privind experiena i
pregtirea profesional necesare postului?
exist lista activitilor pentru realizarea obiectivului/
subobiectivului?
dac da, v rog s ne furnizai un exemplar.
Da
Nu
Obs.
Exist, dar nu
este formalizat
X
X
X
X
X
Fia postului
X
X
Exist dar nu
este formalizat
X
X
X
X
Fia postului
X
X
X
X
X
Tehnici utilizate:
a) verificarea n vederea asigurrii validrii, realitii i acurateei nregistrrilor n
carnetele de munc.
Tehnici de verificare utilizate:
comparaia: pentru deciziile de numire i datele nscrise n carnetele de munc i n
bazele de date;
examinarea: pentru detectarea erorilor n completarea carnetelor de munc,
proceselor verbale etc.;
garantarea: pentru verificarea realitii datelor din documentele ce au stat la baza
justificrii nregistrrilor;
urmrirea: pentru a se constata dac toate operaiunile au fost real efectuate.
b) eantionarea pentru analiza modului de ntocmire al documentelor;
c) observarea fizic n vederea formrii unei preri proprii privind modul de
ntocmire i emitere a documentelor.
41
42
43