PATOLOGIA CORNEEI

Corneea este o membrane transparenta, avasculara si bine inervata fiind un

mediu refringent de 45 dioptrii.
Este alcatuita din 5 straturi : epiteliul anterior
membrana Bowman
parenchimul corneean
descemetul
endoteliul
Modificarile patologice ale corneei privesc marimea, forma, curbura,
grosimea, luciul, transparenta, sensibilitatea.
Modificarile de marime se refera la depasirea diametrelor normale, cuprinse
intre 10 si 13mm. Ele pot fi congenitale sau dobandite. Corneea care depaseste
13mmm diametru se numeste megalocornee, iar diametrele mai mici de
10mmcaracterizeaza microcorneea.
Modificarile de forma si curbura se inta lnesc de obicei simultan si se
manifesta prin aparitia astigmatismului. Accentuarea curburii corneene poate lua
diferite forme : forma conica (keratocon), forma globulara (keratoglob), sau
dimpotriva putem vorbi de o aplatizare a corneei (corneea plana).
Modificarile de grosime ale corneei pot fi stabilite prin examinarea
biomicroscopica.
De cele mai multe ori, ingrosarea corneei, este dobandita si este produsa de
infiltratia edematoasa din glaucomul acut sau celulara din keratite.
Subtierea corneei este intotdeauna dobandita si insoteste modificarile de
forma si curbura (keratoglob, keratocon, stafilom corneean).
Pierderea luciului corneean se datoreaza unor afectari diverse ale epiteliului
corneei cum ar fi : edem epitelial, eroziuni epiteliale corneene, infiltratii corneene
superficiale (keratite, degenerescente), xeroza corneeana.
Transparenta corneei
Transparenta corneei poate fi redusa prin procese ce intereseaza mai ales
parenchimul corneean :edem, infiltratie, vascularizatie, cicatrici.
1

Edemul corneean produce o opalescenta mai mult sau mai putin accentuata,
localizata sau difuza, cu margini sterse, pierzandu-se in tesuturile sanatoase.
Pentru stabilirea cauzelor edemului trebuie cercetat aspectul ochiului congener
(care poate avea leziuni degenerative ale endotelio-descemetului) si tensiunea
intraoculara. Infiltratul reduce transparenta corneei. El produce o opacitate
compacta, bine delimitata de dimensiuni variabile care, dupa sediu, poate fi
superficiala sau profunda.
Cicatricile corneene pot fi : neectatice (nefeliom, macula, leucom) sau
ectatice (stafilom). Cicatricile corneene survin in faza de reparatie a proceselor
corneene inflamatorii sau traumatice. Sunt alcatuite din elemente de neoformatie
epiteliala si conjunctivala care tind sa inlocuiasca tesuturile distruse, dand astfel
nastere la opacifieri care pot fi: nefeliom (o opalescenta localizata); macula (o
opacifiere mica, circumscrisa, abia vizibila cu ochiul liber); leucomul (o opacitate
densa, portelanie, care reduce complet transparenta corneei la nivelul sau). Poate
prezenta la suprafata o vascularizatie mai mult sau mai putin abundenta (leucom
vascularizat).
Daca leucomul este urmare a unui proces ulcerativ perforant, in grosimea
lui se gasesc elemente din irisul inclavat in perforatie. Acest leucom se numeste
aderent pentru a se deosebi de leucomul simplu in care afectiunea corneeana nu a
fost perforanta. Cand leucomul aderent are suprafata ectaziata si neregulata se
numeste stafilom corneean (prin asemanarea cu un bob de strugure).
Opacitatile corneene nu prezinta fenomene de iritatie, luciul corneean este
pastrat si nu au caracter evolutiv. Tratamentul acestora poate consta in iridectomie
optica, keratoplastie lamelara sau perforanta (transplant de cornee), keratoproteza
in leucomul total sau in stafilomul total.
AFECTIUNI INFLAMATORII
KERATITE
Sunt afectiuni inflamatorii ale corneei.
Etiologia : bacteriana, micotica, virala sau cu chlamydii. Keratita poate fi
produsa si de agenti patogeni care ajung la cornee pe cale hematogena, nervoasa
sau umorala.
2

Se manifesta prin modificarea transparentei corneei care survine dupa

infiltratie celulara leucocitara provenita din vasele limbice. Infiltratul cornean se
poate resorbi si cornea devine transparenta sau se poate organiza si produce o
opacitate definitiva. Daca se produce o supuratie se elimina tesutul necrozat dupa
care pierderea de substanta se va cicatriza prin tesut fibros opac.
Keratitele pot fi superficiale si profunde.
KERATITE SUPERFICIALE
Simptome subiective : - dureri oculare cu iradieri retro si perioculare
- lacrimare
- fotofobie, blefarospasm
- scaderea acuitatii vizuale
Simptome obiective : - congestie pericheratica
- leziuni corneene (infiltrate, pierdere de substanta)
- chemozis, edem palpebral
- eventul reactii ale uveii anterioare
Ulcerele corneene : pot fi periferice sau centrale. Sunt cauzate de bacterii
gram pozitive sau gram negative. Cele cauzate de bacteriile gram pozitive, raman
bine localizate si au o evolutie lenta. Cand etiologia este pneumococica, ulcerul
cornean evolueaza pana la perforarea corneii. La nivelul camerei anterioare va
exista proces de iridociclita fibrinoasa si hipopion.
Ulcerele determinate de germenii gram negativi (ex. pseudomonas), sunt
urmate de perforare rapida a corneii.
Tratamentul este topic cu colir antibiotic si injectii pb cu antibiotic in functie
de antibiograma.
1.Ulcere periferice : cele mai frecvente sunt cele stafilococice in prezenta
unei blefaroconjunctivite cronice.
Apar mici infiltrate galbene sau albe la limb in apropierea anselor vasculare.
2.Ulcere centrale: tipice cele cu Pseudomonas, apar dupa un traumatism
cornean. La cateva ore dupa infectia zonei apare edem epitelial si microinfiltrate.
Infiltratul devine dens si adanc si poate afecta intreaga cornee in 24-48 de ore.
Frecvent si rapid la nivelul CA apare hipopionul cu distructia corneii
(descemetocel si perforare).
(Ulcerul cornean se pune in evidenta prin coloratia cu fluoresceina care coloreaza
3

leziunea in verde.!)
Ulcerele corneene de etiologie fungica, au marginile mai putin definite, intinse
catre stroma invecinata. CA este linistita.
3.Ulcerul cornean serpiginos (ulcerul seceratorilor) :frecvent
intalnita la adulti si batrani care au obstructie de cai lacrimale sau o conjunctivita
cronica.
Este o inflamatiee corneana supurativa cu evolutie rapida si grava.
Frecventa la persoane din mediul rural ce au suferit microtraumatisme corneene
cu inoculare prin : pneumococ, streptococ, pioceanic, Koch-Weks.
Subiectiv : dureri oculare si perioculare, lacrimare, fotofobie, congestie
conjunctivala.
Obiectiv :- ulceratie superficiala, rotunda, de dimensiuni variabile cu
marginile regulate, cu fundul cenusiu, murdar, acoperit de exudat galben si
tesuturi necrotice.
Exista o zona de infiltratie in jurul uei parti a marginilor ulcerului formand
spranceana de invazie.
- congestie pericheratica, chemozis conjunctival
- pupila miotica, prezenta de exudat purulent steril depus inferior in
CA = hipopion.

Evolutia ulcerului este grava, ulcerul putand invada in suprafata si

profunzime cea mai mare parte a corneei.
Ulcerul poate progresa in profunzime atingand descemetul = descemetocel.
Urmatoarea etapa este perforarea ulcerului care se insoteste de o durere brusca,
eliminarea de umor apos, dupa care fenomenele inflamatorii se reduc, irisul se
inclaveaza dand nastere unui leucom aderent. Cateodata dupa perforatie se poate
instala endo si panoftalmia.
4

Complicatiile : leucom cornean, glaucom secundar, cataracta complicata.

Prognosticul este grav, in functie de rapiditatea punerii diagnosticului si
a instituirii tratamentului.
Profilaxia : combaterea conjunctivitelor, dacriocistitelor.
Tratamentul : administrarea de antibiotice cu spectrul larg pe cale
generala si locala (instilatii, injectii subconjunctivale si parabulbare).
In faza de cicatrizare, dupa epitelizare corneana se poate folosi cu atentie
cortizonul topic sau injectii subconjunctivale.
Leucoamele corneene nevascularizate pot beneficia de keratoplastie.
KERATITA LAGOFTAMICA
Este o ulceratie corneana determinata de uscarea corneii, data de
imposibilitatea ocluziei palpebrale.
Ulceratia apare in inferioara a corneii, poate lua aspect de ulcer serpiginos.
Lagoftalmia poate fi produsa de paralizia nervului facial, exoftalmie, tumori si
hematoame orbitale, ectropion.
Tratamentul = tratamentul ulcerului serpiginos si blefarirafie.
KERATITA NEUROPARALITICA
Apare in paralizia ramurei oftalmice a trigemenului, care produce o
anestezie totala sau partiala a corneei.
Se caracterizeaza prin discrepanta dintre semnele obiective : opacitate corneana
centrala care se intande rapid in suprafata si profunzime, cu evolutie spre
hipopion si perforatie si simptomatologia subiectiva, minima sau absenta.
Tratament : aplicarea de lentile de contact, blefarorafie.
KERATOCONJUNCTIVITA USCATA
Ochi uscat prin :-deficit de secretie lacrimala apoasa :
keratoconjunctivita sicca, sindromul Sjogren
-deficit de secretie lacrimala mucoasa : sindromul
5

Stevens-Johnson, pemfigoidul cicatriceal si hipovitaminoza A.

Sindromul Sjogren = boala autoimuna cu keratoconjunctivita uscata
(sicca) si afectarea tesutului conjunctiv (artrita reumatoida).
Apar eroziuni si leziuni epiteliale de care adera filamente mucoepiteliale. Poate
apare si o neovascularizatie corneana.
Sindromul Stevens-Johnson = febra, oftalmie si stomatita.
Pot apare si leziuni hemoragice la nivelul ochiului, gurii, genital si piele.
Dupa aparitia unei conjunctivite hemoragice si veziculare se dezvolta keratita
periferica, neovase invadeaza cornea epitelial si stromal. Cicatrizarea duce la
formarea simblefaronului.
Pemfigoidul cicatriceal = asemanator cu sindromul de mai sus, dar
simptomele apar la varste mai mari fara episoade inflamatorii acute. Frecvent la
femei.
Boala este precedata de cicatrizari la nivelul gurii, faringelui, anusului si
vaginului, ocazional apare o conjunctivita usoara si apoi apar mici simblefaroame
la nivelul fundului de sac conjunctival inferior. Apare trichiazisul si cicatrizarea
corneei.
Hipovitaminoza A = in tarile lumii a III-a cu o dieta deficitara.
Lezarea corneei, deoarece filmul lacrimal fara mucus nu protejeaza epiteliul.

KERATITELE VIRALE
Keratita herpetica
Este una dintre cele mai severe infectii ale ochiului.
Este unilaterala, recidivanta, cu o evolutie imprevizibila.
Se poate vindeca spontan, poate recidiva, se poate transforma intr-o segmentita
anterioara, poate induce leziuni distrofice metaherpetice.
Poate da : 1.determinare epiteliala ulceratie dendridica, geografica
- ulceratie trofica metaherpetica
2.boala stromala keratita disciforma
- keratita necrozanta virala
- keratita interstitiala
3. endotelite
4. keratouveita herpetica
5. uveita herpetica primara
Ulceratia dendridica manifestarea cea mai frecventa si tipica care se
manifesta ca o ulceratie liniara si arborizata, unica sau multipla. Ea se coloreaza
cu fluoresceina sau roz bengal. Evolutia, 7-14 zile, cu vindecare spontana,
epitelizarea ulceratiei dar cu mentinerea opalescentei dendridice.
Variante : keratita liniara si keratita stelara.

Keratita geografica este o extensie a infectiei epiteliale. Ulceratia se

7

extinde, are margini neregulate, aspect de harta geografica.

Keratita trofica apare dupa faza activa a infectiei virale, agravata prin
utilizarea antiviralelor, corticoizilor sau tratamentelor mecanice.
Leziunile trofice sunt de regula in centrul corneii, reactie inflamatorie la nivelul
stromei. Este insotita de anestezie corneana.
Evolutia este lunga, uneori cu disparitia semnelor inflamatorii si dezvoltarea unor
opacitati in stroma corneana.
Tratamentul
Obiectivele tratamentului sunt : limitarea replicarii virusului, limitarea
fenomenelor imunitare, prevenirea recidivelor, restituirea AV.
Drogurile antivirale sunt : antimetabolice : idoxiuridim sau IDU, aciclovir
(zovirax). Aciclovirul este singurul care poate fi administrat topic (unguent), oral,
intravenos. El penetreaza cornea reducand durata bolii si riscul reactiei stromale.
Tratamentul chimioterapic antiviral este util in toate formele de herpes, dar
trebuie folosit cu discernamant pentru toxicitatea lui si pentru posibilele rezistente
terapeutice.
KERATITE PROFUNDE
Sau parenchimatoase, se caracterizeaza prin infiltratia parenchimului
cornean, frecvent prin mecanism endogen.
Etiologia : TBC, sifilis, lepra, viroza.
Keratita parenchimatoasa sifilitica (luetica) : se intalneste in sifilisul
congenital si dobandit.
Evolueaza stadial cu infiltrate corneene si neovascularizatie corneana cu
fenomene subiective intense. In faza de resorbtie a infiltratelor se produce
obstruarea vaselor de neoformatie care raman cordoane filiforme sau cicatrici.
Tratamentul de electie : corticoterapia locala si generala; tratamentul antiluetic nu
influenteaza keratita odata aparuta.
Keratita tuberculoasa : apare la un singur ochi, are o evolutie lunga cu
simptomatologie subiectiva redusa, cu tendinta la recidiva.
Nodulii infiltrativi de culoare galbuie sunt mai numerosi si neovascularizatia mai
abundenta.
8

Keratita parenchimatoasa virala : forma cea mai frecventa este keratita

disciforma (herpetica).
Este o inflamatie a stromei corneene (opacitate corneana in forma de disc),
nesupurativa, cu evolutie cronica.
AV scade rapid, este putin dureroasa, se insoteste de discreta hiperemie
perikeratica, edemul stromal central in forma de disc este separat de limb printr-o
zona de cornee sanatoasa fara necroza sau vascularizatie.
Tratament : corticoizi.
Degenerescente corneene
Arcul senil gerontoxon este o degenerescenta periferica corneeana ce aparela
persoane dupa 50 ani datorita depunerii progresive de lipide in stroma
periferica ;nu afecteaza vederea.
Distrofii corneene ectatice keratoconusul este o ectazie corneeana
progresiva, neinflamatoare caracterizata prin protruzia centrala si paracentrala a
corneei, cu astigmatism neregulat, subtierea stromei si miopie progresiva.
Tratamentul consta in corectia cu lentile de contact dure, keratoplastie.
Cicatricile corneene punctiforme (nefeliom)
- macula
- leucomul corneean care poate fi simplu, vascularizat,
aderent.
CHIRURGIA CORNEEI
Chirurgia plagilor corneene
Se face dupa identificarea mecanismului de producere, prezenta sau nu a corpilor
straini intraoculari, probabilitatea riscului septic.
Consta in suturarea plagii cu fir 10-0 , firele separate, perpendiculare pe plaga si
apoi ingropate.Refacerea camerei anterioare cu ser . Antibioterapie topica si
sistemica.
Daca plaga este neperforanta si de dimensiuni mici se aplica o lentila de contact
9

terapeutica.
Daca plaga este cu pierdere de substanta se folosesc adezivi biologici aplicati
local cianoacrilati.
Daca pierderea de substanta este importanta dupa sutura si cicatrizarea plagii se
recomanda cheratoplastie perforanta.
Daca se asociaza cu ruperea capsulei anterioare a cristalinului si mase in CA
acestea se for aspira in acelasi timp operator cu sutura plagii corneene iar ulterior
se va face implantarea IOL.
Daca odata cu plaga avem ruperea capsulei anterioare si posterioare a cristalinului
si exista mase cristaliniene amestecate cu vitros se face sutura plagii corneene iar
intr-un timp ulterior lensectomie si vitrectomie prin parsplana.
Cheratoplastia
Este operatia prin care corneea pacientului este inlocuita cu o cornee de la un
donator.
Cheratoplastia poate fi :
- perforanta
- lamelara anterioara, partiala sau totala
- posterioara - transplantul de endoteliu
Cheratoplastia perforanta este indicata in : perforatii corneene; leucoame
corneene postraumatice, postarsuri ; distrofii corneene ; degenerescente corneene.
Cheratoplastia lamelara anterioara consta in inlocuirea stromei opacifiate cu o
stroma transtarenta fara transplantarea si a endoteliului cornean acesta fiind
responsabil de producerea majoritatii cazurilor de rejet la bolnavii cu
cheratoplastie.
Indicatiile sunt: keratoconus, distrofii stromale corneene.
Cheratoplastia posterioara sau transplatul de endoteliu este o tehnica actuala si in
plina evolutie. Se indica in cheratopatia edematoasa a ochiului pseudofac.
Cheratoprotezarea
Indicatiile sunt afectiuni sau traumatisme care duc la distrugerea corneei si al
altor structuri oculare : arsuri sindrom Stevens Johnson, pemfigus ocular,
traumatisme grave ale suprafetei oculare, globi oculari cu interventii oculare
multiple.
10

PATOLOGIA SCLEREI
Sclera si corneea formeaza stratul extern al globului ocular cu rol de protectie.
Este formata din tesut conjunctiv dens si este avasculara.
La nivelul sau se insera cei 6 muschi extrinseci oculari si prezinta la polul
posterior orificiile prin care ies nervul optic si vasele retinei.
Modificari de culoare - inrosirea sclerei.
- sclera subtire albastra,datorita coroidei subiacente ;la
nou-nascuti in boala Lobstein
- galbena in icter
- maronie in alkaptonurie
Modificari de grosime ale sclerei stafilomul miopic determina subtierea
sclerei mai mult posterior
- stafiloame secundare dupa hipertomiile prelungite
- subtierea sclerala dupa chirurgia dezlipirii de retina
- scleromalacia perforanta care apare la pacienti cu
artitra reumatoida cu evolutie indelungata
AFECTIUNI INFLAMATORII
Episclerita = inflamatia tesutului superficial episcleral (dintre conjunctiva
si sclera).
Poate fi idiopatica sau insoteste boli de colagen (spondilita anchilopoetica,
artrita reumatoida, periarterita nodoasa), boli de tip guta, boli infectioase.
Episclerita simpla = inflamatie neinfectioasa, spontana localizata intr-un
sector al episclerei, care dureaza 7-10 zile, se remite partial dupa 2-3 saptamani,
poate recidiva dupa 1-2 luni. Este mai frecventa primavara si toamna.
Episclerita nodulara
Clinic : nodul episcleral, mobil, usor proeminent inconjurat de o zona
hiperemica. Nodulul poate creste, este dureros la palpare. Pot apare infiltrate
corneene periferice.Nodulul este acoperit de conjunctiva care este mobila iar
hiperemia ei cedeaza dupa ce se instileaza un colir vasoconstrictor.
11

Episclerita periodica fugace

Apare la barbati tineri cu poliartrita reumatoida, guta, infectie de focar sau
teren alergic. Are un caracter difuz, apare ca un focar violaceu in vecinatatea
limbului, fugace si cu tendinta la recidiva.

Sclerita = boala inflamatorie, cronica, dureroasa care intereseaza sclera si

toata grosimea ei. Scleritele sunt rare dar evolutia este grava.
Frecvente la femei, 40-50 de ani.
Etiologia : TBC, sifilis, guta, boli infectioase cu bacterii, fungi, virusuri.
Primar poate apare asociata cu boli autoimune sistemice : lupus, poliarterita
nodoasa, boala Behcet, granulomatoza Wegener.
Subiectiv : durere, cefalee, lacrimare, fotofobie.
Obiectiv : manifestarile sunt diferite la cele 2 forme clinice, anterioara si
posterioara.
Sclerita anterioara poate fi :
difuza : congestia unui sector de sclera + fotofobie + durere intensa
iradiata fata si cap.
nodulara : noduli sclerali, rosu intens ficsi
necrozanta cu inflamatie intr-un sector al sclerei
necrozanta fara inflamatie cu necroza si perforarea sclerei
Sclerita posterioara - este unilaterala mai frecvent si se poate extinde
intraocular si orbitar cu : edem papilar, NRB, DR, diplopie, exoftalmie.
12

Poate fi :
nodulara : inflamatie granulomatoasa, necrozanta insotita de durere
severa cu iradiere craniana exacerbata noaptea sau la atingere.
Lacrimarea si fotofobia sunt moderate.
difuza: inflamatie granulomatoasa a tesuturilor sclerale cu ingrosarea
lor. Tardiv, sclera devine subtire dezvoltand stafiloame sclerale.
Complicatii: sclerokeratita, sclerouveita, nevrita optica retrobulbara, dezlipirea de
retina exudativa, uveita, glaucomul secundar, cataracta complicate, stafilomul,
atrofiile corioretiniene.
Diagnosticul diferential se face cu conjunctivita flictenulara, injectia perikeratica,
inflamatiile orbitei si glandei lacrimale.

13

Tratamentul este medical si chirurgical.

Tratamentul medical este etiologic cand se cunoaste cauza ; antiinfectios ;
antiinflamator( steroidian sau nesteroidian).
Tratamentul chirurgical consta in plastie cand sclera este subtiata.

14

PATOLOGIA UVEEI
Uveea este tunica medie a ochiului formata din trei portiuni distincte: iris,
corp ciliar si coroida.
Irisul constituie partea anterioara a tunicii vasculare a ochiului ; are in
centru un orificiu numit pupila. Orificiul pupilar mobil are menirea de a regla
cantitatea de raze luminoase care patrund in ochi (deschidere variabila de la 1,5 la
9mm).
Corpul ciliar are doua functii principale: formarea umorii apoase si
acomodatia.
Coroida reprezinta portiunea posterioara a uveei care se intinde de la papila
la ora serrata. Coroida este un tesut vascular foarte pigmentat si are urmatoarele
functii : transportul substantelor nutritive si eliminarea produsilor de metabolism
prin venele vorticoase ; rol termic ; rol optic ; de camera obscura necesara
formarii unei imagini clare pe retina.
AFECTIUNI INFLAMATORII
UVEITE
Uveitele sunt afectiuni inflamatorii ale uveii.
Etiologia = exogena: agentul cauzal este introdus direct in ochi pe cale corneana
(keratouveite, traumatisme) si sclerala (sclerite, traumatisme).
endogena: inflamatia locala poate fi legata de o patologie
intraoculara (cataracta hipermatura, tumori intraoculare), afectarea tractului uveal
prin reactie inflamatorie generala sau imunitara.

15

Clasificarea uveitelor
in functie de natura etiologica
- inflamatorie
- infectioasa
- imuna
- asociata cu inflamatii sistemice : tbc, sarcoidoza

in functie de punctul de plecare al

inflamatiei
- exogene : - dupa o plaga perforata (traumatica),
chirurgicala
- patologic: ulcer perforat cu patrunderea
germenilor microbieni (pneumococ,
stafilococ,
streptococ,
pioceanic),
substante chimice, toxine animale,
vegetale
- endogene: pot fi declansate printr-un mecanism
infectios, toxic, alergic
anatomica

- anterioare intereseaza irisul si partea anterioara a

corpului ciliar (pars plicata); IRIDOCICLITA este
forma cea mai frecventa
- intermediara in portiunea posterioara a corpului ciliar
(pars plana) si periferia coroidei; pot fi secundare
afectarii retinei si vitrosului; forma cea mai frecventa
este PARS PLANITA
- posterioare intereseaza coroida, retina si vitrosul si
sunt :
COROIDITE,
CORIORETINITE,
RETINOCOROIDITE
- PANUVEITE in care toata structura uveei este
inflamata ; sunt rare si se intalnesc in boli severe
autoimune : Vogt-Koyanagi Harada, toxocara infantila
dupa evolutie
- acuta
- subacuta
- cronica
16

- recidivanta
Din punct de vedere etiopatogenic, uveitele sunt declansate de :

Factori exogeni : plagi perforante,

corpi straini intraoculari sau ulcere perforate, cand flora microbiana
saprofita exacerbata sau flora de suprainfectie patrunde direct in
globul ocular.

Factori endogeni :
- mecanism septic
- mecanism alergic
- mecanism toxic
In etiopatogenia inflamatiilor uveei, un rol important il au focarele de infectie din
organism, din sfera ORL, stomatologica, genitala, TBC, sifilis, care pot declansa,
intretine sau croniciza o uveita.
UVEITELE ANTERIOARE
Irite,ciclite, iridociclite.
Pot fi : acute sau cronice.
Subiectiv: debut brutal cu lacrimare, fotofobie, blefarospasm, dureri oculare,
scadere variabila a AV.
Obiectiv : - injectie perikeratica
- modificari ale irisului: in iridociclita acuta, irisul apare tern,
decolorat, in forma cronica pot apare noduli prin proliferarea epiteliului
pigmentar
- pupila este in mioza
- exudat in camera anterioara = prin inflamatia irisului se rupe bariera
hemato-apoasa si apare un exudat, formand fenomenul Tyndall si hipopion cand
celulele exudative se depun decliv in CA.
- sinechii iriene posterioare = aderente ale marginii pupilare a irisului
la fata anterioara a cristalinului. Prin ruperea lor apar gramezi pigmentare. Daca
nu se rup, se formeaza ocluzie pupilara, umoarea apoasa nu trece din CP in CA,
17

realizandu-se iris in tomata cu hipertonie.

- precipitate pe fata posterioara a corneii sau pe iris care sunt o
exudatie provenind din corpul ciliar si iris.Ele pot fi albe , gri, rotunde, slaninoase
sau pigmentate.
- hipema in irite hemoragice
- hipo sau hipertonie oculara

Forme clinice irite : Tyndall +, sinechii

- ciclite : precipitate, hipertonie oculara
Forme legate de intensitatea catorva simptome :
- iridociclita exudativa (cu exudatie importanta)
- iridociclita plastica (sinechii si masa exudativa in CA)
- iridociclita severa (predomina precipitatele)
Forme legate de evolutia inflamatiei :
- iridociclita acuta benigna
- iridociclita subacuta recidivanta progresiva
- iridociclita torpida bilaterala, insidioasa cu scadere mare de vedere,
18

complicata cu cataracta, hipotonie, atrofia globului.

Complicatiile uveitei anterioare apar in formele evolutive prelungite.
- glaucom secundar prin blocaj pupilar, prin alterarea trabeculului
- cataracta
- keratopatia in bandeleta
- atrofia de iris
- dezlipire de retina
Diagnostic diferential :- conjunctivita acuta in care acuitatea vizuala este normala
si hiperemia conjunctivala este superficiala
- glaucom cu unghi ingust (midriaza areflexica, micsorarea
CA, halouri colorate, cefalee, dureri oculare, scaderea acuitatii vizuale).
Tratamentul :1. local midriatice care au drept scop reducerea congestiei, a
exudatiei, impiedicarea formarii sinechiilor iriene sau daca ele sau format ruperea
lor.Midriaza se face cu : atropina 1%, formula midriatica( atropina, midrum,
neosinefrin), adrenalina 1 in injectii subconjunctivale
2. general antiinflamatorii steroidiene sau nesteroidiene
- antibiotice cu spectru larg
3. chirurgical - se adreseaza complicatiilor, trebuie efectuat dupa
stingerea puseului acut ; extractia de cristalin si tratamentul chirurgical al
glaucomului
OFTALMIA SIMPATICA
Este o boala autoimuna care se manifesta ca o iridociclita ce apare pe un ochi
sanatos la un interval de timp 7-14 zile pana la cativa ani, dupa ce primul ochi a
suferit un traumatism in regiunea corpului ciliar.
Daca in evolutia globului ocular traumatizat apare o iridociclita grava este
preferabil scoaterea acestui ochi pentru a preintampina aparitia oftalmiei
simpatice.
Daca oftalmia simpatica s-a instalat este contraindicata scoaterea ochiului
traumatizat pentu ca evolutia ochiului cu oftalmie simpatica este foarte grava
putand fi insotita de pierderea vederii.
19

Tratament adjuvant : cortizon, citostatice

UVEITE POSTERIOARE
Sunt coroidite, corioretinite insotite sau nu de afectarea vitrosului.
Subiectiv : AV scazuta in grade variabile, miodezopsii sau metamorfopsii, durere
foarte rar, scotoame pozitive.
Obiectiv tulburari vitreene : cu celule inflamatorii si proteine in vitros. Ele sunt
agregate celulare, fibrina si fibre de vitros degenerat.
- focare corioretiniene. In forma acuta exista zone galbui cenusii sau alb
cenusii cu contur flou, de dimensiuni variabile situate in una din zonele retiniene.
Focarele pot fi unice sau multiple, retina subiacenta este edematoasa si opaca,
vasele retiniene trec peste focar. Pot exista mici precipitate galben cenusii pe fata
posterioara a vitrosului care este decolat. Proliferarea epiteliului pigmentar la
marginea leziunii da un aspect de sare si piper.
- semne vasculare : hemoragii prin perivascularite retiniene sau prin
ocluzii vasculare.
- uveita anterioara tranzitorie cand focarele coroidiene sunt periferice.
Forme clinice : - forma in focar cand exista focare unice sau multiple diseminate
periferic sau juxtapapilar. Pot fi granulomatoase sau hemoragice.
- forma difuza, este o forma cronica cu hialita importanta si
corioretinita difuza.
Tratament local si general cortizon
- antibiotice
- antiinflamatorii
UVEITE INTERMEDIARE
Indica inflamatia uveei situate la nivelul bazei vitrosului cunoscute sub
denumirea de ciclite posterioare, hialite sau uveoretinite, azi fiind acceptat
20

termenul de pars-planite.
Topografic sunt 3 forme : 1.corioretinita periferica
2.uveoretinita bazala
3.ciclita posterioara
Simptome : scaderea AV, miodezopsii, cecitate nocturna; ochiul este linistit, apar
mici precipitate de ciclita, Tyndal+.
Examenul fundului de ochi, evidentiaza decolare posterioara vitreana, la nivelul
coroidei apar exudate cu aspect de bulgar de zapada, mobilizari pigmentare.
Evolutia cu afectarea vitrosului care poate ramane tulbure cativa ani.
Complicatii : cataracta, DR, edem macular, keratite.
Prognosticul este favorabil.
ETIOLOGIA UVEITELOR
Uveite legate de prezenta focarelor infectioase (prin infectie directa sau
prin fenomene de hipersensibilitate)
Bacterii : TBC, sifilis, streptococ (trebuie cercetate focare dentare, ORL,
ginecologice), gonococ, leptospiroza, bruceloza, riketzii
Virusuri : herpes simplex, herpes zoster si citomegalovirus in special la pacientii
imunodeprimati.
Paraziti :1. toxoplasmoza
Produce 15% din uveite in general, frecvent se manifesta ca uveita posterioara,
retinocoroidita.
Este cauzata de infectia directa a celulelor gazda de catre parazitul Toxoplasma
Gondii.
Majoritatea leziunilor provin din infectii congenitale.
Se manifesta de obicei ca o uveita posterioara. Asocierea intre retinocoroidita
caracteristica si serologie pozitiva este element de diagnostic + etiologic.
2. toxocara canis, giardioze Micoze : candida si histoplasmoza.

21

 Uveite de origine autoimuna prin sensibilizare la un antigen propriu al

ochiului.
Uveita facoantigenica (hipersensibilitate fata de proteinele de origine
cristaliniana in cataractele intumescente).
Oftalmia simpatica (dupa un traumatism ocular grav cu afectarea corpului ciliar
si eliberarea de factori antigenici).
Uveite de origine autoimuna in afectiuni generalizate.
Sarcoidoza limfogranulomatoza benigna cu noduli cutanati cu invazie
viscerala si osoasa. De obicei este insotita de o iridociclita bilaterala, cronica cu
precipitate slaninoase dar si de o uveita intermediara sau posterioara.
Sindrom Heerdfordt : uveoparotidita.
Sindrom Mikulicz : hipertrofia glandelor salivare, lacrimale, keratita uscata +
uveita.
Reumatism : spondilita anchilopoetica, poliartrita reumatoida ; de notat
prezenta antigenului HLA B27 prezent in 90% din cazuri.
Sindromul Reiter : uretrita nespecifica, poliartrita, irita acuta bilaterala.
Boala Behcet : provoaca o uveita anterioara recidivanta cu hipopion dar pot
exista si o atingeri oculare posterioare cu vasculite si hialite. Semnele oculare se
insotesc de afte bucale, ulceratii genitale, atingeri cutanate (noduli
dermohipodermici, eritem), atingeri articulare, vasculare, neurologice.
Uveomeningite
Sindromul Vogt-Koyanagi : o uveita anterioara, forma exudativa asociata cu
semne neuromeningiale latente si hipoacuzie bilaterala.
Boala Harada : semne meningeale cu aparitie si evolutie brutala. Semnele oculare
apar la aproximativ 2 saptamani dupa semnele generale de obicei uveita
posterioara, corioretinita, hialita.
TBC prezinta ocular uveita anterioara, granulomatoasa, coroidita difuza,
granulom coroidian.
Sifilisul - congenital : keratita interstitiala si iridociclita
- dobandit : irita, corioretinita.

22

23