Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Integrarea Romaniei in UE
Integrarea Romaniei in UE
INTRODUCERE.2
CAP.1
DIMENSIUNILE INTEGRARII..5
1.1
DIMENSIUNEA POLITICA5
1.2
DIMENSIUNEA ECONOMICA..6
CAP. 2
COSTURILE INTEGRARII11
2.1
2.2
2.3
2.3.1
AGRICULTURA16
2.3.2
INDUSTRIA...17
2.3.3
CERCETAREA..18
2.3.4
2.3.5
CAP. 3
3.1
INSTRUMENTELE PRE-ADERARE.23
3.1.1
PHARE...24
3.1.2
ISPA27
3.1.3
SAPARD29
CAP. 4
STUDII DE CAZ30
STUDIUL 1
Romniei la UE30
STUDIUL 2 Implicaiile adoptrii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar n
Romnia34
STUDIUL 3- Fenomenul migraionist din perspectiva aderrii Romniei la Uniunea
Europeana36
CONCLUZII.41
BIBLIOGRAFIE49
1/49
INTRODUCERE
Uniunea Europeana
Apariia Comunitilor Europene are la baza declaraia ministrului francez de externe
Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a prezentat un plan, pus la punct
mpreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a Franei de dup
rzboi. Planul Schuman a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea la Paris, de
ctre 6 tari europene (Belgia, Olanda, Luxemburg, RF Germania, Frana, Italia) a
Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Crbunelui si Otelului (CECO), care a
intrat in vigoare la 23 iulie 1952.
Prin urmare, Uniunea Europeana este rezultatul procesului de cooperare si integrare
care a nceput in anul 1951, intre cele sase tari europene fondatoare.
Dup cincizeci de ani in care au fost patru valuri de aderare, respectiv:
- 1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit;
- 1981: Grecia;
- 1986: Spania si Portugalia;
- 1995: Austria, Finlanda si Suedia,
Uniunea Europeana are astzi cincisprezece state membre si se pregtete pentru a
cincea extindere, de data aceasta catre Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Republica
Ceh, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cipru
i Malta). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaiile dintre statele membre
si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avnd drept suport solidaritatea.
Principalele obiective sunt:
- promovarea progresului economic si social (pia unica a fost instituita in 1993, iar
moneda unica a fost lansata in 1999);
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaionala (prin ajutor umanitar
pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in
rezolvarea crizelor internaionale, poziii comune in cadrul organizaiilor internaionale);
- sa instituie cetenia europeana (care nu inlocuieste cetenia naionala dar o
completeaz, conferind un numr de drepturi civile si politice cettenilor europeni);
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justiie (legata de funcionarea pieei
interne si in particular de libera circulaie a persoanelor);
- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislaiei adoptate
de ctre instituiile europene, mpreuna cu tratatele fondatoare).
2/49
4/49
DIMENSIUNEA POLITICA
Securitatea in Europa de sud-est, ca tip de securitate colectiva, va fi
rezultatul raportului dintre resursele de insecuritate locale, regionale, zonale si chiar
continentale, care pot apare sub forma riscurilor, ameninrilor, pericolelor, sfidrilor si
agresiunilor neconvenionale, ce se manifesta in toate dimensiunile ei ( politica,
economica, militar, culturala, juridica, spirituala ) si interesele statelor, regiunilor, zonei
si general europene.
Pentru securitatea fiecrui stat si realizarea securitii colective in regiunile si
in zona sud-est europeana, la nceput rolul cel mai important l-a jucat dimensiunea sa
politica. In acest sens mai sunt nc multe de fcut si de perfecionat la nivelul statului,
puterii sistemelor si regimurilor politice pentru instaurarea valorilor europene, precum
pluripartidismul si democraia si elaborarea de strategii, planuri si programe in folosul
ntririi ordinii constituionale, respectrii drepturilor omului si dezvoltrii societii civile.
Sistemele politice specifice democraiilor moderne existente deja in cteva
state ale Europei de sud-est se caracterizeaz printr-o conducere activa, se manifesta
convingtor prin instituii reprezentative si prin matricea instituiilor publice.
Dezvoltarea politica nseamn dezvoltarea democraiei interne si prin urmare
desprirea totala de atitudinile, comportamentele si obiceiurile regimurilor autoritare si
a le societii autarhice. Una din condiiile dezvoltrii democraiei in unele state din
regiunea balcanica este consacrarea societii civile, care are proprietatea de a se
autoconstrui si automobiliza. Pentru a consolida democraia si societatea civila
implicit, trebuie limitata extensia statului Instituiile informale orizontale ( din spaiul civic
) sunt de fapt cele care duc la multiplicarea relaiilor bazate pe ncredere, cooperare si
angajare, cele care reduc ansele apariiei tipului de cenzura politica, corupiei si
relaiilor obscure, crend astfel, condiii de sancionare a guvernrilor ineficiente sau
ostile.
Astfel in cazul Romniei, trebuie subliniate ca succese politice dezvoltarea
relaiilor economice cu UE, trecerea de la dolar la euro ca moneda de referina si
faptul ca procesul de privatizare economica a dobndit un ritm mai alert. ncepnd cu
2002, Romnia a reuit reducerea ratei omajului, a inflaiei, respectarea intr-o mare
5/49
6/49
7/49
8/49
10/49
11/49
12/49
a. Cu privire la Instituii
Romnia a acceptat s fie reprezentat n Parlamentul European de 33 de membri din
totalul celor 732 de membri.
Romnia a luat not c numrul de reprezentani care vor fi alei pentru mandatul
2004-2009 va trebui s creasc temporar prin aplicarea unei corecii pro-rata care va
fi decis de Consiliu, astfel nct numrul total al membrilor s rmn ct mai aproape
de 732.
Romnia a acceptat numrul de 14 voturi care i sunt alocate din totalul de 345 voturi
ale Consiliului.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s aib dreptul la un naional ca membru al
Comisiei Europene, n mod similar cu celelalte State Membre UE i n conformitate cu
Protocolul privind extinderea UE.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat de un judector n
Curtea de Justiie i de cel puin un alt judector n Curtea de Prim Instan.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat de un naional ca
membru al Curii de Auditori i ca acesta s fie numit de Consiliu, cu majoritate
calificat, dup consultarea Parlamentului.
b. Cu privire la alte organisme stabilite prin Tratate
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n Comitetul Economic
i Social de 15 membri ai diferitelor componente economice i sociale ale societii
civile organizate.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n Comitetul Regiunilor
de 15 membri, fiecare deinnd un mandat electoral - regional sau local sau fiind
responsabil politic fa de o adunare aleas.
Romnia a luat not c numrul membrilor Comitetului tiinific i Tehnic al
EURATOM va fi mrit corespunztor pentru a permite numirea ad-personam a
membrilor adiionali pentru noile State Membre de ctre Consiliu, dup consultarea
Comisiei.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n Consiliul General al
Bncii Centrale Europene de ctre Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei.
Romnia a acceptat ca de la data aderrii s devin acionar al Bncii Europene de
Investiii.
14/49
15/49
800 miliarde Euro, omajul in aceste landuri rmne in apropierea a 20%, iar stagnarea
economica este o constanta a anilor din urma.
Cteva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaz pentru acest
aranjament monetar par sa conceap spaiul economic unde s-ar aplica schema ca o
simpla anexa, fr viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecinele unui deficit
comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fr ca
Banca Centrala sa mai poat interveni), ceea ce ar provoca o deflaie si o recesiune de
amploare, greu de suportat economic si social. In plus sistemul bancar intern ar fi
supus unor presiuni teribile ca urmare a dobnzilor ridicate.
ansa istorica a Romniei de modernizare prin alturarea la UE trebuie judecata si prin
prisma nevoii de adpostire fata de incertitudinile si volatilitatea din spaiul economic
mondial.
Avnd in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romniei ,cu UE, la aceasta
data
variaz intre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu
ponderea comerului intra-european al multora dintre statele UE. Se poate spune ca cel
puin din punct de vedere economic
16/49
17/49
18/49
19/49
Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuprii din tarile mediteraneene ale
UE, in Romnia anilor 1989, 31,3% din populaia ocupata trebuia sa isi schimbe
sectorul de activitate, ocupatia si calificarea.
De aceea, comparata cu celelalte tari, Romnia va avea populaia cea mai afectata
de integrare, avnd nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta noilor condiii de
pe piaa muncii.
2.3.6 ARMONIZAREA CRITERIULUI ECONOMIC
n conformitate cu obiectivul major stabilit de Romnia pentru actuala etap de
dezvoltare, crearea condiiilor pentru aderarea, ntr-o perspectiv apropiat , la U.E.,
principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltrii economiei i nfptuirii reformei
sunt: reforma societii romneti pentru recunoaterea i afirmarea valorilor morale i
democratice, aezarea dreptului de proprietate la temelia societii romneti,
accelerarea reformei instituionale ncepnd cu Guvernul Romniei pentru crearea unui
stat
modern,
restructurarea
modernizarea
industriei
romneti
sensul
banilor;
finanarea
deficitului bugetar.
Politicile de restructurare a economiei i propun mai nti msuri de
consolidare a mecanismelor concureniale care s permit Romniei ndeplinirea
condiiilor necesare semnrii Acordului European de evaluare a conformitii. Va fi
ncurajat activitatea Consiliului Concurenei pentru a ntri capacitatea acestuia de a
pune n aplicare legislaia proteciei concurenei.
n prezent, aciunile privind crearea condiiilor de aderare a Romniei la U.E.
vizeaz: includerea permanent a problematicii specifice a integrrii pe agenda
contactelor politice bilaterale i multilaterale; pregtirea temeinic a fiecrei etape de
negociere n formarea unui corp de negociatori competeni; consolidarea coordonrii de
ctre Departamentul pentru Integrare European a procesului, alturi de alte instituii cu
responsabiliti n domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane i
materiale) capabile s gestioneze n mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficien
maxim a programelor comunitare de asisten i colaborare; obinerea unui acces mai
larg, n condiii echitabile, la sursele de finanare i investiii; ameliorarea regimului de
liber circulaie n spaiul comunitar a cetenilor romni.
ara noastr va trebui s pun ct mai curnd n aplicare prevederile
Programului de pre-aderare pentru a pregti ct mai bine condiiile pentru nceperea
negocierilor n vederea aderrii ca membru cu drepturi depline la U.E.
Dintre msurile cele mai importante a cror punere n aplicare a nceput
menionm:
termenul necesar armonizrii legislative i cat de benefic este procesul pentru reforma
n curs de desfurare in ara noastr.
23/49
Bulgaria
Cehia
Estonia
Ungaria
Letonia
Lituania
Polonia
Romnia
Slovacia
Slovenia
Total
MEU
MEU
RO
RO
100
79
24
96
30
42
398
250
49
25
1093
52
22
12
38
22
30
169
151
18
6
520
MEU
MEU
MEU
TOTAL
ISPA
Tara
MEU
MEUR
O
RO
RO
RO
RO
min
83
57
21
73
36
42
312
208
36
10
1040
max
125
83
36
104
57
62
385
270
57
21
min
235
158
57
207
88
113
879
609
104
42
2814
max
277
184
73
238
109
134
952
671
125
52
24/49
83
69
24
96
30
42
203
110
48
25
730
bugetul PHARE.
Prima dintre cele doua prioriti, respectiv construcia instituionala, pentru
care se aloca aproximativ 30% din buget, este definita ca fiind procesul de sprijinire a
tarilor candidate in vederea dezvoltrii structurii, strategiilor, resurselor umane si a
abilitailor manageriale necesare consolidrii capacitii lor economice, sociale,
legislative si administrative. Pentru a atinge acest obiectiv, a fost creat un instrument
novator: nfrirea pe termen lung (twinning) la nivel de administraii si agenii. Chiar
de la nceput, acest nou instrument a ocupat un loc central in ansamblul asistentei de
pre-aderare. Cu sprijin din partea UE, competenta Statelor Membre este pusa la
dispoziia tarilor candidate, prin detari pe termen lung ale funcionarilor publici si
misiuni de experi, cu scopul de a sprijini tarile candidate in efortul de adoptare,
implementare si aplicare a principalelor domenii ale acquis-ului. Procesul se desfoar
dup cum urmeaz: Comisia Europeana identifica lacunele din administraia tarilor
candidate; tara candidata trebuie sa elaboreze un proiect concret de reforma a
administraiei, dup care Comisia solicita Statelor Membre sa mobilizeze o echipa de
experi, condusa de un lider de proiect si un consilier pe probleme de pre-aderare, care
25/49
programele Phare 2000, prin masuri similare celor sprijinite in Statele Membre prin
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE).
Aceasta cofinanare susine funcionarea economiei de pia si capacitatea de a face
fata presiunii concureniale si forelor pieei din interiorul Uniunii si reprezint
aproximativ o treime din fiecare Program Naional Phare.
Asistenta acordata prin Phare ia in general forma finanrilor nerambursabile si
nu a mprumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie in mod independent de ctre
Comunitate, fie prin co-finanare din partea Statelor Membre, a Bncii Europene de
Investiii, a unor tari tere sau a unor organisme din tarile beneficiare.
Alocrile indicative multi-anuale sunt stabilite de ctre Comisia Europeana, pe baza, in
principal, a populaiei si a PIB-ului pe cap de locuitor, dar si prin luarea in considerare a
performantelor, nevoilor, capacitii de absorbie si a progresului nregistrat in
implementarea Parteneriatului de Aderare.
26/49
Investiii in implementarea
Acquis-ului
in domenii ca: concurenta,
energie, transport, comer, mediu
nconjurtor etc.
Construcie instituionala
prin legislatie, infratire
institutionala etc.
1/3
1/3
1/3
27/49
28/49
Contribuia Comunitii poate ajunge pana la 75% din cheltuielile publice eligibile
totale, si chiar pana la 100% din aceste costuri, pentru anumite masuri. Pentru toate
investiiile generatoare de venituri exista o limita a intensitii asistentei, care in practica
nseamn toate investiiile, cu excepia celor in infrastructura, care nu genereaz
venituri nete substaniale. Pentru aceste investiii, ajutorul public poate ajunge pana la
50% din costul total eligibil, in cazul in care contribuia Comunitii nu depete
plafoanele stabilite prin politica privind ajutorul de stat.
CAP. 4 STUDII DE CAZ
STUDIUL 1 Strategii de politic monetar i curs de schimb n contextul aderrii
Romniei la UE
Scopul acestui studiu este explorarea caracteristicilor economiei precum i a
organizrii instituionale, doi factori care impun limite modelrii politicii monetare n
Romnia si inteniei de trecere la regimul de intire a inflaiei. Politica monetar
(scopurile ei ct i macro-managementul) este analizat n legtur cu politica fiscal si
cea a ratei de schimb. Studiul pleac de la premiza aderrii la UE la momentul
preconizat i de la cerinele pentru integrarea in ERM2 stabilind totodat cerinele
aderrii ulterioare la ERM2; studiul urmrete s identifice factorii determinani ai
politicilor de implementat i n acelai timp s sugereze opiuni care ar putea ajuta la
atingerea scopurilor fundamentale ale acestora. Studiul nu pretinde a fi exhaustiv i a
lua n considerare toi factorii de influen; el i consider doar pe aceia care sunt cei
mai relevani pentru un proces decizional eficient vis--vis de politica monetar.
Unii economiti i pun ntrebarea dac BNR ar trebui s-i fixeze ca obiectiv att
de repede intirea Inflaiei la fel cum au fcut Polonia, Ungaria sau Cehia (sau au
spus c o fac dat fiind calitatea slab a previziunilor lor legate de inflaie). Cu doi ani
n urm, un grup de economiti de la BNR s-au gndit c TI ar putea fi adoptat de
ctre Banca Naionala pn n 20041. Dar o intire a inflaiei real poate fi implementat
de o banc central independent doar in urmtoarele condiii:
a/ cei care stabilesc politicile economice sunt capabili s fac o previziune condiionat
ct mai bun a ratei inflaiei;
b/ acetia au cunotine suficiente despre transmiterea impulsurilor monetare care s le
permit s i adapteze principalele instrumente astfel nct s aduc previziunea
aproape de nivelul intit pe perioada stabilit.
30/49
In practic, bncile centrale care adopt TI au nevoie de unul (sau mai multe) modele
macro-econometrice stabile cu ajutorul crora s poat previziona inflaia i care s
le permit s simuleze impactul asupra traiectoriei inflaiei a oricrei schimbri
intervenite n setul de instrumente economice. Este oare realist s credem c o astfel
de metod va fi implementat n Romnia n viitorii ani? E posibil conceperea unui
model econometric pentru economia Romniei? Rspunsul e c probabil nu nc. Se
poate argumenta c pentru nici o ar din lume nu se pot concepe modele
econometrice corecte. E adevrat c toate modelele sunt influenate de erori de
estimare; mai mult, parametrii modelelor se schimb odat cu schimbarea politicilor.
Dar nu putem vorbi de acelai lucru cnd se estimeaz un model pentru o economie
relativ stabil (de exemplu Marea Britanie sau Suedia) i o economie a crei structur
i politici se schimb permanent. Modelarea econometric devine aproape imposibil
cnd structura economiei se schimb, ceea ce se ntmpl in mod evident n cazul
rilor n tranziie; aceast dificultate i-a determinat pe oficialii BCE s nu ia n
considerare la modul serios posibilitatea creerii unui model macroeconomic pentru
zona Euro (n special datorit faptului c adoptarea Euro altereaz structura interna a
UME). Pn n momentul de fa, BNR nu a avut la ndemn nici mcar un mijloc
elementar de previzionare ca de pild o curb a randamentului obligaiunilor, astfel
nct trasarea unei traiectorii a inflaiei devine foarte dificil. Ca un substitut, nainte ca
o baz larg de obligaiuni cu scadene diferite s fie disponibil, BNR poate
implementa o form de studiu de pia al analitilor pentru previzionarea inflaiei.
Trebuie inut cont de faptul c n Romnia este dificil de previzionat nu numai cererea
monetar dat fiind ponderea sectorului economic neoficial(care nu e acoperit de
statisticile oficiale) i deoarece schimbrile n expectaii i fac pe agenii privai s
oscileze ntre moneda local i cea strin, ambele putnd fi folosite n mod legal ca
moned de economisire (i chiar ca instrument de tranzacionare).
Masa monetar este de asemenea dificil de monitorizat deoarece jumtate din
ea este n valut iar lichiditatea n circulaie are de asemenea o pondere mare. Dat
fiind aceast incertitudine, riscurile de a lua decizii pe baza unei previziuni eronate pe
doi ani sunt destul de mari. Fr ndoial c credibilitatea bncii centrale nu va fi
mbuntit n urma deciziilor luate pe baza unui model econometric de proast
calitate, ci dimpotriv.
31/49
32/49
33/49
financiar n Romnia
Obiectivul major (final) al studiului, de a identifica, analiza i evalua impactul pe
care l va avea transpunerea, n legislaia romneasc, a acquis-ului comunitar n
domeniul controlului financiar, i se subsumeaz o serie de sub-obiective (obiective
intermediare), menite s asigure atingerea sa:
- impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei primare (norme de instituire)
-impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei secundare (norme
metodologice, instituii, structuri organizaionale, personal de specialitate)
- impactul adoptrii acquis-ului comunitar asupra legislaiei teriare (proceduri, tehnici,
practici, metode, circuite informaionale, comunicare cu structurile similare sau analoge
ale Comisiei Europene).
Principalele concluzii ale studiului
* n Romnia exist o determinare clar, consistent i continu, la nivelul
Guvernului
i al instituiilor publice centrale implicate, n direcia perfecionrii cadrului normativ,
procedural i organizaional cu privire la controlul financiar public, n primul rnd prin
34/49
La
nivelul
controlului
intern
trebuie
serios
revzut
sistemul
de
35/49
36/49
Ministerului
Educaiei,
Cercetrii
Tineretului);
organizaii
non-
37/49
38/49
39/49
40/49
i viitor n termenii valorii adugate din migraia extern dar i ai efectelor nedorite :
diminuarea semnificativ a ofertei naionale de for de munc, cantitativ i calitativ,
limitarea posibilitilor de reducere a diferenelor de venit fa de rile UE i,
implicit, ncurajarea migraiei pentru munc, apariia la nivel naional a unor segmente
deficitare de calificare a forei de munc, ajustarea posibilitilor de reducere a
decalajelor n ce privete competitivitatea produselor romneti pe pieele externe,
acoperirea necesarului de for de munc n profesii /ocupaii de nalt competen,
accentuarea sever a procesului de mbtrnire demografic cu pachetul de
probleme sociale pe care-l ridic.
n final trebuie subliniat c este nevoie nu numai s ndeprtm ci i s evitm riscul
marginalizrii n noua construcie european. Iar aceasta depinde, nainte de toate,
de calitatea politicii economice, educaionale, i sociale interne, de conservarea
valorilor culturale i etice ale naiunii i preluarea critic a celor occidentale, de
adaptarea lor la condiiile naionale. Iar, condiiile pentru o asemenea combinaie sunt
deja puse n oper prin Strategia European a Ocuprii, Planul Naional de Aciune
pentru Ocuparea Forei de Munc, Joint Assessment Paper i alte documente ale UE .
La un orizont mai ndeprtat, Romnia se poate transforma ntr-o ar de
imigraie, dar avnd un contingent important de populaie autohton aflat la munc n
strintate.
Ea va reprezenta o surs a alimentare a emigraiei est-vest i un beneficiar al
emigraiei sud-nord i est. Departe de a ne bucura de acest statut, va trebui s
atenum, pe ct posibil efectele nefavorabile n planul pieei muncii naionale
destructurare a ofertei de for de munc i necorelare cu cererea pieei naionale, n
medie un nivel mai sczut de educaie i pregtire profesional a forei de munc
prezente pe piaa muncii comparativ cu structura absolvenilor din sistemul de educaie
iniial, i, complementar un potenial creativ mai redus, precarizare a ocuprii,
creterea insecuritii locului de munc, performane productive relativ mai modeste.
CONCLUZII
Principalele beneficii ale aderrii Romniei la Uniunea European pot fi clasificate
astfel:
1. suplimentarea i diversificarea resurselor financiare Statutul de membru al Uniunii
Europene asigur accesul Romniei la fondurile structurale i la fondurile de coeziune.
41/49
42/49
43/49
44/49
trebui efectuate pe termen mediu i lung, iar rezultatele discutate pe baza tendinelor
evideniate ctre sfritul intervalelor de prognoz.
3. La nivel micro-economic, din punct de vedere al sectorului corporatist, costurile
intagrrii vor fi, exceptnd cele financiare, directe, legate de posibilitatea gsirii
resurselor necesare restructurrii i finanrii investiiilor de infrastructur (cu precdere
n transporturi i sectorul informaional), costurile impactului unei competiii crescute n
multe sectoare ale economiei romneti expuse Pieei Unice Europene (industriile
chimic, de maini i echipamente, de prelucrare a materialelor nemetalice, de mijloace
de transport).
4. Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romniei la UE n ceea ce
privete agricultura i politica agricol deriv din competitivitatea i gradul redus de
dezvoltare al agriculturii romneti fa de standardele comunitare. Date fiind
preponderena suprafeei agricole n totalul suprafeei arabile, preponderena
proprietii private i dimensiunea medie
redus exploataiilor agricole, se poate afirma c Politica Agricol Comun (PAC) va
avea un efect semnificativ asupra Romniei. Producia realizat de Romnia n acest
sector se afl sub incidena PAC: n 2002, 57% din producia agricol a fost
reprezentat de producia vegetal (dominat de cereale) care reprezint principala
grup de produse sub incidena PAC, i 41% de producie animal - aflat n totalitate
sub incidena politicii agricole comune. Astfel, n Documentul comun de poziie prin care
s-au nchis provizoriu negocierile (la 4 iunie 2004), au fost identificate cinci domenii
strategice: dezvoltarea rural, suprafa cultivabil pentru cereale, zootehnie- creterea
animalelor, sectorul vitivinicol, agro-industrie (prelucrarea zahrului si laptelui).
5. Un factor esenial n asigurarea creterii economiei romneti pe termen lung i de
manier sustenabil-durabil va fi reprezentat de programele care vizeaz dezvoltarea
treptat a capitalului uman. Evident, pe termen scurt i mediu sunt implicate costuri
inerente care apar n sfera sectorului educaional, a celui de cercetare-dezvoltare, a
sectorului de sntate i a sectorului infrastructurii informaionale.
6. Este necesar creterea cheltuielilor cu educaia ca pondere n PIB. Cu o singur
excepie n 1998, cheltuielile publice cu educaia ca procent din PIB au oscilat n jurul a
3%, n ciuda faptului c Legea Educaiei prevede un minim de 4%. Acest cost trebuie
complementat cu eforturile pentru a realiza integrarea Romniei n spaiul european al
nvmntului superior i al cercetrii, precum i redefinirea cadrului general al
educaiei, formrii i calificrilor profesionale i costurile legate de recalificarea si
45/49
46/49
cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu este
semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut);
Industria chimica ;
Industria mineritului;
47/49
Daca la nceputul anilor 1990 aproape orice afacere lansata cu putini bani devenea
imediat un succes, indiferent de domeniul de activitate, intre timp lucrurile s-au
schimbat. In ultimii ani multe segmente de pia au nceput sa se consolideze.
Juctorii internaionali importani si-au lansat afaceri aici si au adus cu ei know-how
si strategii bine puse la punct. La rndul lor, companiile romaneti mari, cu vechime sau asigurat ca au un loc stabil in pia. In plus nivelul investiiei iniiale a crescut foarte
mult pe aceste piee, datorita concurentei ridicate, ceea ce scoate automat din joc
firmele mici.
Ce rmne insa de fcut pentru cei care vor sa nceap o afacere pe cont propriu
anul acesta dar nu dispun de un capital generos pentru investiii iniiale si extindere?
Chiar daca aparent perspectivele nu arata foarte bine, au rmas destul de multe locuri
goale in diferite domenii unde se pot ncepe afaceri mici cu bugete accesibile pentru
investiia iniiala.
Un element important de luat in seama atunci cnd stabilii ce afacere sa ncepei
anul acesta este faptul ca in civa ani puterea de cumprare a romanilor va creste.
Acest lucru nseamn ca ei vor putea sa-si permit sa cumpere produse si servicii pe
care astzi aproape le ignora. Lansarea din timp a unei afaceri cu perspective pe
termen lung poate asigura un loc stabil in pia pana in momentul ali oameni de afaceri
vad oportunitatea domeniului respectiv si ncep o afacere. In clipa in care concurenii i
vor face apariia, compania dv. Este deja bine cunoscuta in pia si poate face fata mai
uor.
O dezvoltare importanta o vor avea serviciile ctre persoane fizice si companiile.
Cteva exemple ar fi companiile care efectueaz diverse reparaii, firmele de curenie,
spltoriile auto sau firmele care asigura ngrijirea animalelor de casa in perioada cnd
stpnii lor sunt plecai. Tocmai pentru ca acum nivelul concurentei este mult mai
ridicat, antreprenorii trebuie sa aib mare grija la calitatea serviciilor si a produselor pe
care le ofer.
De acest lucru trebuie sa tina seama mai ales firmele care se gndesc ca au acum o
afacere sigura si stabila in pia dar nu iau in calcul momentul 2007.
Dup aderarea la Uniunea Europeana, multe companii mici trebuie sa devin
competitive daca vor sa rmn in piaa pentru ca vor trebui sa se confrunte cu firme
concurente europene. Acestea vin cu mai multa experiena si o mai mare putere
financiara si vor putea specula foarte uor slbiciunea concurentei reprezentate de
companiile autohtone.
48/49
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
- Dr. Sorin FRUNZAVERDE, Dr. Constantin ONISOR
- EUROPA DE SUD-EST
Ed. A92- Bucuresti 2004
- Abraham Frois G.
- Suport de curs
- Colectia
- ORIZONT ECONOMIC
- Site uri
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten
49/49