Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Actul Juridic Scheme
Actul Juridic Scheme
Actul juridic
(7) Dupa momentul producerii efectelor lor = acte juridice civile intre vii, si acte
pentru cauza de moarte
(8) Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor = acte juridice civile
subiective si acte conditie
(9) Dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina) = acte juridice
civile pure si simple, si acte afectate de modalitati
(10) Dupa raportul dintre ele = acte juridice civile principale si accesorii
(11) Dupa legatura cu cauza (scopul) = acte juridice civile cauzale si abstracte
(12) Dupa modalitatea incheierii lor = acte juridice civile strict personale si acte
care pot fi incheiate prin reprezentare
(13) Dupa reglementarea si denumirea lor legala = acte juridice civile tipice
(numite) si atipice (nenumite)
(14) Dupa modul lor de executare = acte juridice civile cu executare dintr-o data si
cu executare succesiva
Actul juridic
Actul juridic
Actul juridic
(2) Dupa scopul urmarit la incheierea lor = acte juridice civile cu titlu oneros
(comutative si aleatorii) si cu titlu gratuit ( liberalitati si acte dezinteresate)
Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului
patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos
patrimonial (fiecare parte voieste a-si procura un avantaj).
Exemple: contractul de vanzare-cumparare, contractual de antrepriza, contractul de
locatiune, contractul de inchiriere, contractul de renta viagera, imprumutul cu
dobanda etc.
Subclasificarea actelor cu titlu oneros in comutative si aleatorii:
- Este comutativ acel act cu titlu oneros la a carui incheiere partile cunosc
intinderea obligatiilor lor (contractul de vanzare-cumparare; contractul de
antrepriza)
- Este aleatoriu acel act cu titlu oneros la a carui incheiere partile nu cunosc
intinderea obligatiilor, existand sansa unui castig si riscul unei pierderi, datorita
unei imprejurari viitoare incerte (contractul de renta viagera, contract de vanzare
cu clauza intretinerii, jocul sau prinsoarea, contractul deasigurare)
Este cu titlu gratuit acel act juridic civil prin care se procura un folos
patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos faptrimonial in schimb.
Exemple: donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit,
depozitul neremunerat, legatul.
Subclasificarea actelor cu titlu gratuit in liberalitati si acte dezinteresate:
- Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza
patrimoniul cu folosul patrimoniului procurat gratificatului (donatiile, legatele)
- Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un
avantaj patrimonial cuiva fara a-si micsora patrimoniul (mandatul gratuit,
comodatul, depozitul neremunerat)
Actul juridic
Actul juridic
(3) Dupa efectul lor = acte juridice civile constitutive, translative, declarative
Este constitutiv acel act juridic civil care da nastere la un drept subiectiv
civil care n-a existat anterior (ipoteca conventionala,gajul,instituirea unui usufruct,
conventia de partaj)
Este translativ actul juridic care are ca efect stramutarea unui drept
subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (contractul de vanzare;
donatia; cesiunea de creanta).
Este declarativ actul juridic civil care are ca efect consolidarea ori
definitivarea unui drept subiectiv preexistent (actul confirmativ, tranzactia).
O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ = acel act prin care o
persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate (adica in
nulitate relativa) un act juridic civil, la a carui incheiere a fost incalcata o dispozitie
legala ce ocroteste un interes personal, individual. Prin actul confirmativ este
inlaturata cauza de anulabilitate, actul juridic civil in cauza devenind valabil.
Clasificarea aceasta a actelor juridice civile are importanta juridica sub
diferite aspecte precum:
a) actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor, pe cand
actul declarativ poate produce efecte si pentru trecut.
b) calitate de avand-cauza are numai dobanditorul unui drept sau bun printr-un act
constitutive si translativ, iar nu si parte dintr-un act declarativ.
?c) just-titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani poate fi dat doar de act translativ ?
d) publicitatii imobiliare ii sunt supuse, in principiu, numai actele constitutive si
translative.
e) numai actele juridice translative si constitutive, daca sunt contracte
sinalagmatice, sunt supuse rezolutiunii sau dupa caz rezilierii
Actul juridic
Actul juridic
Actul juridic
10
Actul juridic
(7) Dupa momentul producerii efectelor lor = acte juridice civile intre vii, si
acte pentru cauza de moarte
Actul intre vii este actul juridic civil care isi produce efectele neconditionat
de moartea autorului ori autorilor lor. Majoritatea actelor civile este formata din
acte intre vii.
Actul pentru cauza de moarte este actul juridic civil de a carui esenta este
faptul ca nu isi produce efectele decat la moartea autorului (testamentul).
Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in ce priveste capacitatea de
a fi incheiate, cat si in ce priveste forma in care se pot incheia.
(8) Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor = acte juridice
civile subiective si acte conditie
Este act subiectiv acel act juridic civil al carui continut este determinat prin
vointa autorului ori autorilor lui. Marea majoritate a acetlor civile intra in aceasta
categorie.
Este act-conditie acel act juridic la a carui incheiere partile isi exprima
vointa doar in privinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme
de la care partile nu pot deroga (casatoria).
O categorie intermediara o reprezinta contractul de adeziune, ale carui clause
esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una din parti, pentru aceasta sau ca
urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare.
Aceasta impartire a actelor juridice prezinta importanta in ce priveste
aprecierea conditiilor de valabilitate.
- in cazul actelor juridice conditie, continutul lor fiind stabilit de norme juridice
imperative, partile nu pot modifica, prin vointa lor, aceste reguli si nici nu ot
deroga de la ele.
11
Actul juridic
12
Actul juridic
(10) Dupa raportul dintre ele = acte juridice civile principale si accesorii
Este principal actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare,
soarta sa nedepinzand de soarta juridica a altui act juridic. Majoritatea actelor
juridice sunt principale.
Este accesoriu acel act juridic a carui soarta juridica depinde de soarta altui
act juridic principal (acte accesorii: clauza penala, contractul de gaj, conventia de
ipoteca, arvuna).
Actul juridic accesori poate fi incheiat in acelasi timp cu actul juridic principal, dar
si intr-un moment diferit. El poate fi un act separat, dar poate fi si inclus in actul
principal, sub forma unor clauze.
Aceasta clasificare prezinta utilitate in ce priveste aprecierea valabilitatii si
eficacitatii actelor juridice civile; raportului dintre actul juridic accesoriu si cel
principal i se aplica adagiul: accesoriul sequitur principale. Desfiintarea sau
incetarea actului principal atrage desfiintarea sau incetarea actului juridic
accesoriu.
(11) Dupa legatura cu cauza (scopul) = acte juridice civile cauzale si abstracte
Este cauzal acel act juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori
scopului sau; daca scopul este imoral, illicit ori lipseste, insusi actul juridic este
lovit de nulitate.
Este abstract (necauzal) actul juridic civil are este detasat de elementul
cauza, valabilitatea sa neimplicand analiza acestui element. Sunt abstracte actele
juridice constatate prin titluri de valoare, deci inscrisuri care incorporeaza
operatiuni juridice; avantajul constand in faptul ca executarea lor nu cere o analiza
a scopului sau a cauzei actului juridic, debitorul neputand ridica exceptia
nevalabilitatii cauzei pentru a refuza executarea.
Aceasta clasificare manifesta importanta pe planul valabilitatii actelor
juridice civile precum si al regimului probatoriu.
13
Actul juridic
(12) Dupa modalitatea incheierii lor = acte juridice civile strict personale si
acte care pot fi incheiate prin reprezentare
Este strict personal actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal
fara a putea fi incheiat prin reprezentare (testamentul, recunoasterea unui copil din
afara casatoriei). Majoritatea actelor juridice civile este formata din acte ce pot fi
incheiate personal, dar pot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar).
Constituind excepria normele care reglementeaza actul strict personal sunt
de stricta interpretare si aplicare; acesta fiind si interesul practice al acestei
clasificari.
Valabilitatea actuluijuridic strict personal se apreciaza numai in raport de
persoana/persoanele care il incheie, la aprecierea actului juridic incheiat prin
reprezentare se are in vedere si persoana reprezentantului.
(13) Dupa reglementarea si denumirea lor legala = acte juridice civile tipice
(numite) si atipice (nenumite)
Este numit sau tipic actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea
civila, precum si o regementare proprie.
Este nenumit sau atipic actul juridic civil care nu se bucura de o
reglementare si de o denumire proprie. Un asemena act este contractul de vanzare
cu clauza de intretinere. In practica se mai intalnesc asemenea acte si in asa-zisele
prestari de servicii.
Importanta juridica a acestei clasificari se intalneste in ce priveste
determinarea regulilor aplicabile actului nenumit;
14
Actul juridic
(14) Dupa modul lor de executare = acte juridice civile cu executare dintr-o
data si cu executare succesiva
Este cu executare dintr-o data actul juridic a carui executare presupune o
singura prestatie din partea debitorului (darul manual).
Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe
prestatii esalonate in timp. (contractul de inchiriere, contractul de locatiune,
contractul de societate civila; contractul de renta viagera).
Aceasta clasificare manifesta importanta in ce priveste:
a) consecintele neexecutarii culpabile (rezolutiunea se aplica contractelor
sinalagmatice cu executare dintr-o data, iar rezilierea celor cu executare succesiva)
b) efectele nulitatii (la cele cu executare succesiva , de regula, efectele nulitatii sunt
numai pentru viitor)
c) problma suspendarii executarii din motive de forta majora, pe toata durata
imposibilitatii de executare se pune numai in cazul actelor juridice cu executare
succesiva
d) posibilitatea denuntarii unilateral a contratului incheiat pe durata nedeterminata
vizeaza contractele cu executare succesiva
c) prescriptia extinctive: in cazul actelor juridice cu executare succesiva, pentru
fiecare prestatie curge cate o prscriptie extinctive distinct, cu exceptia cazului in
care prestatiile successive alcatuiesc prin finalitatea lor, rezultata din lege sau
vointa partilor un tot unitar.
15
Actul juridic
16
Actul juridic
17
Actul juridic
18
Actul juridic
19
Actul juridic
20
Actul juridic
2. Consimtamantul
Definitia consimtamantului: Prin consimtamant se intelege exteriorizarea
hotararii de a incheia un act juridic civil.
Este o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil.
Partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor, afara de exceptiile
expres prevazute de lege.
Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata expres si tacit (cand se deduce).
Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt: in scris, verbal si prin
gesture sau fapte concludente. Tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat in
urmatoarele cazuri:
- cand legea prevede expres aceasta
- daca prin vointa expresa a partilor, se atribuie tacerii o anumita semnificatie
juridica (ex: in cazul stabilirii modalitatii de reinnoire a unei conventii)
- cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului
Corelatia dintre consimtamantul si vointa juridica:
Actul juridic civil este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte
juridice. Vointa este de natura psihologica, avand un caracter complex, in structura
ei intrand doua elemente: consimtamantul si cauza (scopul).
Deci intre consimtamant si vointa exista corelatia de tipul parte-intreg.
Formarea si principiile vointei juridice in dreptul civil:
Formarea vointei reprezinta un proces psihologic complex. Punctul de pornire in
acest proces il reprezinta nevoia simtita de om, la care acesta tinde, vrea sa o
satisfaca, aceasta nevoie este reflectata in mintea omului.Odata reflectata nevoia,
se ajunge la reflectarea mijlocului de satisfacere a acelei nevoi, si astfel dobandeste
contur dorinta satisfacerii nevoii. De cele mai multe ori, dorinta nu ramane singura,
21
Actul juridic
ea se intalneste cu alte dorinte ale omului, unele putand fi in acord cu nevoia, iar
altele pot fi potrivnice.
In acest context incepe a doua faza a procesului psihologic deliberarea adica,
cantarirea avantajelor si dezavantajelor pe care le prezinta dorintele si mijloacele
de realizare a lor, aflate in concurs.
Ca urmare a aparitiei unui motiv determinant, de la deliberare se trece la luarea
hotararii incheierii actului juridic civil, act care apare ca mijloc de realizare a
scopului propus.
Aceste faza ale procesului psihologic de formare a vointei juridice au caracter
intern; pentru ca faptul psihologic sa devina fapt social este necesar ca hotararea
luata sa fie exteriorizata, putandu-se lua la cunostinta de ea de catre alte persoane.
Pentru formarea vointei avem:
= hotararea exteriorizata care este consimtamantul
= motivul determinant care este cauza sau scopul actului juridic civil
Principiile vointei juridice in dreptul civil:
- principiul libertatii actelor juridice civile (numit si principiul autonomiei de
vointa)
- principiul vointei reale (numit si principiul vointei interne)
a) Principiul libertatii actelor juridice civile = daca se respecta legea si
bunele moravuri, subiectele de drept civil sunt libere sa incheie conventii ori sa
faca acte unilaterale.
- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic civil; daca
incheie trebuie sa respecte legea si morala
- partile sunt libere sa stabileasca asa cum doresc, continutul sau clauzele actului
juridic civil
- partile sunt libere ca, prin acordul lor, sa modifice ori sa puna capat actului juridic
civil pe are l-au incheiat
22
Actul juridic
Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt: ordinea publica, morala,
normele imperative civile. Actul juridic incheiat cu depasirea acestor limite este
lovit de nulitate absoluta sau relativa, dupa caz.
b) Principiul vointei reale = vointa juridica cuprinde elementul intern
(psihologic) si cel extern (social). Cand intre aceste doua elemente exista
concordanta nu se pune nici o problema caci vointa este aceeasi. Pot exista situatii
in care, intre cele doua elemente intern si extern sa nu existe concordanta; in
asemenea situatii se pune problema caruia dintre cele doua elemente ii dam
prioritate.
Exista doua conceptii : conceptia subiectiva si conceptia obiectiva (care prefera
vointa declarata, exteriorizata), dreptul civil roman consacrand conceptia
subiectiva sau principiul vointei interne, reale.
Conditiile de valabilitate a consimtamantului:
Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
- sa provina de la o persoana cu discernamant
- sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
- sa fie exteriorizat
- sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant
a) Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant:
Subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia, de a discerne efectele
juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa.
Nu trebuie confundata cerinta cu conditia capacitatii, deoarece prezenta sau lipsa
discernamantului reprezinta o statre de fapt pe cand capacitatea este o stare de
drept.
- persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu este prezumata ca are
discernamant juridic necesar pentru a incheia acte juridice civile.
23
Actul juridic
- persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani si cel pus sub
interdictie judecatoreasca) este prezumata a nu avea discernamant, fie datorita
varstei fragede, fie starii de sanatate mintala.
- minorul intre 14-18 ani are discernamantul in curs de formare.
- pentru persoana juridica nu exista probleme deoarece reprezentantul ei legal este
intotdeauna o persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu.
In afara de cazurile in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant
(incapacitate legale) pot exista cazuri in care persoane cu discernamant dupa lege
sunt totusi, in fapt, lipsite temporar de discernamant, aflandu-se intr-o stare ce le
pune in neputinta de a-si da seama de urmarile faptelor lor (incapacitate natural)
Incapacitatile sunt legale si naturale
- incapacitatile legale = cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de
discernamant
- incapacitati naturale = in drept persoana este capabila (are discernamant), dar in
fapt, ea este lipsita temporar de discernamant (betia, hipnoza, somnambulismul,
mania puternica)
Lipsa discernamantului la incheierea unui act juridic atrage ca sanctiune nulitatea
relativa a acelui act (este anulabil contractul incheiat de o persoana care, la
momentul incheierii acestuia, se afla, fie si numai vremelnic, intr-o stare care o
punea in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale).
b) Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte
juridice
Actul juridic este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte
juridice (de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret).
Aceasta conditie de valabilitate a consimtamantului nu este indeplinita:
- cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, din prietenie, curtoazie sau
pura complezenta
24
Actul juridic
- cand s-a facut sub conditie pur potestativa, din partea celui care se obliga, adica
ma oblig daca vreau
- cand manifestarea de vointa este prea vaga
- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala, cunoscuta de
contractant
c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat
Principiul
aplicabil
exteriorizarii
consimtamantului
este
acela
al
25
Actul juridic
VICIILE DE CONSIMTAMANT
A. EROAREA = este falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act
civil.
1. Clasificarea erorii:
a) dupa ctiteriul consecintelor care intervin:
- eroarea esentiala: eroarea este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra:
- naturii sau obiectului actului juridic ce se incheie (error in negotium) in sensul ca
o parte crede ca incheie un anumit act juridic iar cealalta parte crede ca incheie un
alt act juridic
- identitatii fizice a obiectului prestatiei (error in corpore) in sensul ca una dintre
parti crede ca trateaza cu privire la un anumit bun, iar cealalta parte are in vedere
un alt bun
- calitatile substantiale ale obiectului prestatiei ori altei imprejurari considerate
esentiale de catre parti in absenta careia actul juridic nu s-ar fi incheiat
- asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia
contractul nu s-ar fi incheiat (error in personam).
Comparativ cu vechiul Cod, sanctiunea care intervine pentru oricare din formele
erorii esentiale este nulitatea relativa!
- eroarea neesentiala (indiferenta) este falsa reprezentarea unor imprejurari mai
putin importante la incheierea actului juridic, in sensul ca partea aflata in eroare ar
fi incheiat actul juridic si daca ar fi avut o corecta reprezentare a acelor imprejurari
astfel incat nu este afectata insasi valabilitatea acestuia.
26
Actul juridic
27
Actul juridic
28
Actul juridic
Actul juridic
C. VIOLENTA
1. Notiune
Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane
cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care
altfel nu l-ar fi incheiat.
2. Clasificarea violentei:
a) dupa natura raului cu care se ameninta:
- violenta fizica = exista atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica
ori bunurile persoanei
- violenta morala exista atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea,
cinstea ori sentimentele persoanei
b) dupa caracterul amenintarii:
- amenintare legitima, justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant (ex:
creditorul il ameninta pe debitor cu darea in judecata in cazul in care nu-si
indeplineste indatorirea pe care o are)
- amenintare nelegitima, injusta, cu un rau = numai aceasta are semnificatia
juridica a viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub
imperiul unei temeri insuflate de o asemenea amenintare.
3. Structura violentei:
Violenta este alcatuita din doua elemente:
a) un element obiectiv, exterior, care consta in amenintarea cu un rau =
amenintarea trebuie sa priveasca un rau de natura patrimoniala, fizica sau morala;
acest rau se poate referi fie la persoane persoana victima a violentei dar si
sotul/sotia, descendentii si ascendentii acestuia fie la bunuri.
30
Actul juridic
Actul juridic
Daca una din partile actului juridic profita de starea de necesitate in care s-a aflat
cealalta parte, actul juridic respective este susceptibil de anulare potrivit regulilor
de la violenta.
c) in actele bilateral/plurilaterale, amenintarea sa provina de la cealalta parte
contractanta sau, daca provine de la un tert, cocontractantul cunostea ori ar fi
trebuit sa cunoasca violent savarsita de catre tert
Daca violent a fost savarsita de un tert, iar cocontractantul celui amenintat nu a
cunoscut si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca violent, partea amenintata nu mai
poate solicita anularea actuui juridic, insa, are la indemana o actiune in
despagubire impotriva tertului, autor al violentei, nu insa si impotriva celeilalte
parti contractante care este straina de dolul in cauza.
5. Sanctiunea violentei
Sanctiunea care intervine in cazul violentei este
juridic.
Existenta unui element obiectiv in structura violentei justifica si exercitarea unei
actiui in raspundere civila delictuala.
32
Actul juridic
D. LEZIUNEA
1. Notiune
Prin leziune se intelege prejudiciul material suferit de una din parti ca
urmare a incheierii unui contract.
Leziunea consta in disproportia vadita de valoare intre prestatii, ce exista chiar in
momentul incheierii contractului.
In cazul minorului notiunea de paguba primeste un inteles mai larg putand fi vorba
nu numai de compararea prestatiilor din contractul respective, ci si de raportarea
obligatiei asumate de minor la patrimonial sau ori la alte circumstante.
Spre deosebire de reglementarea anterioara, in care, de regula, leziunea ii
privea doar pe minorii cu capacitate de exercitiu restransa, corespunzator noii
reglementari trebuie sa distingem intre leziunea in cazul majorului si leziunea in
cazul minorului.
In cazul minorului leziunea este tot un viciu de consimtamant iar nu o problem ace
priveste capacitatea civila de exercitiu, anularea actului juridic si, ca o consecinta,
restituirea/adaptarea contractului intervin nu atat pentru minoritate, cat pentru
paguba materiala suferita de cel cu capacitate restransa de exercitiu, adica pentru
leziune.
2. Structura leziunii
Structura leziunii difera in raport de conceptia care sta la baza reglementarii ei.
a) in cadrul conceptiei subiective, leziunea presupune doua elemente: un
element obiectiv ce consta in disproportia vadita de valoare intre contraprestatii si
un element subiectiv, constand in profitarea de situatia speciala in care se gaseste
cocontractantul.
b) in cadrul conceptiei obiective, leziunea are un singur element, si anume
prejudicial material egal cu disproportia de valoare intre contraprestatii.
33
Actul juridic
34
Actul juridic
4. Sanctiune
Leziunea conduce la doua sanctiuni alternative:
- nulitatea relativa
- reducerea sau dupa caz, marirea uneia dintre prestatii
In toate cazurile instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera, in
mod echitabil o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o majorare a propriei
obligatii.
In cazul leziunii se instituie un termen special de prescriptie extinctiva,
anume un an de la data incheierii contractului, indiferent daca s-ar solicita anularea
sau reducerea uneia dintre obligatii. De asemenea anulabilitatea contractului pentru
leziune nu poate fi opus ape cale de exceptie cand dreptul la actiune este prescris.
35
Actul juridic
36
Actul juridic
37
Actul juridic
38
Actul juridic
Actul juridic
Este lipsita de eficienta juridica promisiunea faptei altuia; in schimb, este valabil
actul juridic prin care se obliga personal, sa depuna toata diligenta pentru a
convinge pe o alta persoana sa incheie ori sa artifice un act juridic (o astfel de
conventie se numeste conventie de porte-forte).
II.c) cand legea prevede ca este necesara si autorizatia administrativa
cazurile in care, pentru incheierea valabila a actului juridic, indeosebi sub aspectul
obiectului sau, era ceruta si indeplinirea cerintei autorizatiei administrative (de ex:
instrainarea armelor si munitiilor se poate face numai prin intermediul armurierilor
din Romania, autorizati sa comercializeze astfel de arme).
40
Actul juridic
41
Actul juridic
Cauza ilicita atrage nulitatea absoluta a actului juridic daca este comuna ori,
in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o
cunoasca, iar prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze ilicite ramane
intotdeauna supusa restituirii.
c) cauza sa fie morala = cauza este imorala atunci cand este contrara
bunelor moravuri.
Cauza imorala atrage nulitatea absoluta a actului juridic dacaeste comuna ori, in
caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau dupa imprejurari, trebuia sa o
cunoasca, iar prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze imorale ramane
intotdeauna supusa restituirii.
Proba cauzei:
Cel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei. Fiind vorba de
un fapt juridic strict sensu, este admisibil orice mijloc de proba.
42
Actul juridic
43
Actul juridic
Actul juridic
Actul juridic
46
Actul juridic
Actul juridic
Actul juridic
49
Actul juridic
Actul juridic
51
Actul juridic
52
Actul juridic
B. CONDITIA
Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde existenta
(nasterea sau stingerea) actului juridic. Trasaturile conditiei:
- este un element viitor si nesigur
- indeplinirea sau neindeplinirea conditiei depinde de insasi existenta actului
juridic civil
Conditia cauzala = este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea
creditorului nici intr-acea a debitorului.
Conditia potestativa = este aceea a carei realizare depinde de vointa uneia din
parti:
- conditie potestativa pura = cand realizarea ei depinde exclusiv de vointa unei
parti
- conditie potestativa simpla = realizarea ei depinde exclusiv de vointa uneia din
parti si de un factor exterior ori de vointa unei persoane
Conditia mixta = este aceea care depinde totdeauna de vointa uneia din partile
contractante si de aceea a unei alte persoane determinate (iti vand casa daca pana la
sfarsitul anului ma voi casatori cu X).
Conditia imposibila sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibite de lege, este
nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dansa.
Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sub
aceasta conditie sa fie nula.
Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea celui ce
se obliga.
Conditia indeplinita are efect din ziua in care angajamentul s-a contractat. Daca
creditorul a murit inaintea indeplinirii conditiei, drepturile sale trec erezilor sai.
53
Actul juridic
54
Actul juridic
Actul juridic
56