Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hallux-valgus-ul face parte din tulburarile de statica ale antepiciorului. Halluxvalgus-ul (mont) reprezinta proeminenta capului metatarsian (osul de la baza
degetului mare), prin deplasarea sa mediala catre interiorul piciorului. In nici un
caz nu poate fi vorba despre un os sau cartilaj nou aparut, asa cum inca se mai
considera.
Cauze
Cauzele nu sunt cunoscute, putem insa vorbi despre factori favorizanti si factori de
risc:
1. Factori favorizanti
- anumite morfotipuri ale piciorului (tipuri constitutionale), prin raporturile de
marime particulare a oaselor, favorizeaza tulburarile de statica;
- preponderenta feminina a acestei deformatii (95%) se poate explica prin laxitatea
ligamentara tipica, conditionata hormonal (deci exacerbata la pubertate si
menopauza); ligamentele antepiciorului cedeaza, favorizand deplasarea si
proeminenta primului metatarsian.
- bolile inflamatorii de tip poliartrita reumatoida destabilizeaza intreg piciorul si
produc printre altele un hallux-valgus rapid evolutiv;
- traumatisme din antecedente, ce au au fragilizat structurile osteo-ligamentare ale
piciorului si au modificat raporturile dintre ele;
- lipsa prin amputatie a degetului al doilea (traumatica si mai ales iatrogena) este
un factor foarte cunoscut (motiv pentru care amputatia degetului al doilea trebuie
evitata).
2. Factori de risc
- incaltamintea eleganta si incomoda, stramta si cu tocuri, indelung diabolizata,
nu genereaza hallux-valgus-ul ci doar il agraveaza pe cel preexistent;
- istoricul familial isi spune cuvantul, fiicele mostenind piciorul mamei in peste
50% dintre cazuri;
- piciorul plat (pes planus) poate favoriza intr-o oarecare masura aparitia
deformatiei, prin alungirea mecanica relativa a razei 1.
Contraindicatii
- Piciorul diabetic este o contraindicatie majora dar nu absoluta
- Arteriopatia obliteranta (arterita)
- Insuficienta venoasa periferica (varicele) trebuie minutios evaluate de catre
chirugul vascular
- Pacientul trebuie sa inteleaga ca aceasta interventie chirurgicala nu este o urgenta
absolut necesara, ea poate fi si trebuie evitata in conditii particulare, ce pot pune in
pericol chiar viata sa. Exista intotdeauna solutia conservatoare, cu adaptarea
incaltamintei sau confectionarea uneia ortopedice, speciale.
Complicatii
Orice procedura chirurgicala poate fi urmata de complicatii sau esecuri; cele mai
multe pot fi prevenite printr-o atenta selectionare a pacientului, a indicatiei
operatorii, aplicarii procedurii corespunzatoare si urmaririi atente a evolutiei.
Exista protocoale de tratament bine specficate pentru fiecare dintre aceste
complicatii:
- corectia insuficienta reprezinta mentinerea deformatiei dupa operatie; imputabila
chirurgului, in general este bine tolerata si poate fi corectata;
- hiper-corectia (corectia exagerata), denumita hallux-varus, este o complicatie
redutabila si greu tolerata, beneficiind insa de tehnici de corectie;
- recidiva reprezinta reproducerea deformatiei initiale, eventual de gravitate marita;
contrar miturilor vehiculate, recidiva nu este determinata de portul incaltamintei
elegante ci este urmarea unor procedee chirurgicale invechite, mutilante pentru
articulatie si, din pacate, extrem de raspandite in Romania; problema majora este
cea psihologica, pacienta deceptionata de chirurgie refuzand o noua operatie.
- metatarsalgia de transfer apare in urma tratamentului necorespunzator si
presupune, pentru reluare, o chirurgie de tip global;
- infectia este o complicatie inerenta oricarei proceduri chirurgicale. Aplicarea
stricta a normelor interne de sterilitate, precum si utilizarea procedurilor miniminvazive poate reduce substantial rata infectiilor;
- algodistrofia, redoarea articulara si tromboza venoasa sunt complicatii datorate
imobilizarii si analgeziei insuficiente, uneori terenului vascular particular (varice);
Ex. - pacientul n DD, terapeutul face priz pe zona median a piciorului i pe 1/3
inferioar a tibiei, executnd flexii-extensii.
Ex. - pentru mobilizare n abducie-adducie: priz pe calcaneu i pe gamb distal;
se rotete gamba nauntru, n timp ce calcaneul este rotat n afar - mobilizare n
abducie. Invers pentru adducie. Pozitia pacientului este indiferent.
Ex. - pentru inversie-eversie pacientul n DV cu gamba flectat la 900. Asistentul
blocheaz cu o mn gamba distal iar cu cealalt prinde calcaneul. Pentru inversie
se combin adducia+supinaia+extensia.
Ex. - Pentru eversie: abducia + pronaia + flexia.
A.3. Prin mobilizri autopasive:
Ex. - pacientul i abordeaz piciorul cu propriile mini, pentru a executa
mobilizrile necesare.
Ex. - pedalaj pe un ergociclu, cu picioarele prinse n cleme.
Ex. - mers sau stnd pe un plan nclinat n plan sagital sau frontal (pentru inversie,
eversie).
A.4. Prin mobilizri active:
Ex. - micri analitice n toate axele de micare ale piciorului, ca i n articulatiile
degetelor.
Ex. - micri active combinate.
Ex. - pedala cu arc sau scripete, pedalele bicicletei.
! Mersul pe teren variabil este cel mai fiziologic exerciiu activ.
B. Refacerea forei musculare
Doar flexorii dorsali, prin afectarea lor, pot determina cu un deficit funcional
important pentru mers.
B.1. Tonifierea musculaturii flexoare (dorsale):
Flexia este realizat prin dou grupe musculare:
flexorii dorsali - adductori - rotatorii interni = tibialul anterior i extensorul
propriu al halucelui
flexorii dorsali - abductori - rotatorii externi = extensorul comun al degetelor.