Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
generala
ofera
informatii
fiabile
pentru
detectarea
starii
rentabilitatii
- de faliment
1 Diagnosticul rentabilitatii
Masura rentabilitatii intreprinderii este data de un sistem de rate explicative de eficienta,
determinate ca raport intre efectele economice si financiare obtinute (acumularea bruta, profituri,
dividende etc.) si eforturile depuse pentru obtinerea lor (activul economic, capitalurile investite,
capitalurile proprii etc.).
1.1 Ratele de rentabilitate economica
Aceste rate masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati
a intreprinderii. Se poate face o anumita distinctie intre ratele de rentabilitate (raport intre
rezultate si capitaluri alocate) si ratele de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri).*/
Asupra acestora din urma vom reveni in cadrul descompunerii ratelor de rentabilitate, pentru a
observa ca ratele de marja sunt elemente componente ale prime 858i83i lor, asa cum va rezulta si
din descompunerea ratelor cinetice (respectiv ratele '2', privind structura valorica a cifrei de
afaceri).
Capitalurile, asupra carora se analizeaza profitabilitatea, sunt cele angajate de
intreprindere in cadrul exercitiului, respectiv capitalurile proprii si capitalurile imprumutate,
pentru cresterea averii proprietarilor si remunerarea 'furnizorilor' de capitaluri.
Rentabilitatea economica a acestor capitaluri investite ne apare ca o rentabilitate
intrinseca, ce nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor (proprii) sau
imprumutate. Reprezentarea bilantului financiar net al intreprinderii este, deci, independenta de
politica de finantare promovata de intreprindere.
CRESTEREA
AVERII
PROPRIETARILOR
ACTIV
REMUNERAREA
CAPITALURILOR
PASIV
Investitii
strategice
Dividende
Investitii de
exploatare
Dobanzi
Investitii de
echilibru
La numarator, se poate folosi fie profitul din exploatare (PE), fie excedentul brut al exploatarii
(EBE).
Rezulta, deci, doua rate de rentabilitate (neta si bruta):
Ren =
PE
Capitaluri investite
si
Reb
EBE
Capitaluri investite
Cea de-a doua rata are avantajul ca EBE nu este afectat de politica de amortizare si de
provizioane a intreprinderii.
Rata rentabilitati economice (re) se determina, deci, ca raport intre excedentul
(profitul) brut de exploatare (EBE) si totalalitatea capitalurilor investite:
re =
EBE
Capitaluri
investite
EBE
Active + Nevoia de +
fixe brute
fond de rulm.
Disponi-
bilitati
rr = r n - r i
de unde :
1 + ri
R r = rn - r i
rf
Profit
net
Capilaluri proprii
Cu toate ca aceasta rata este foarte utilizata ca instrument de analiza financiara, trebuie sa
se tina cont de inconvenientele metodologice ale determinarii profitului net: regimul de calcul al
amortizarilor si provizioanelor, cel al cheltuielilor deductibile din materia impozabila etc.
Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a
dobanzii de piata, pentru a face atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier.
Pentru intreprinderile care coteaza la bursa se poate calcula un randament bursier al
acestora, determinat de castigul de capital prin cresterea cursului actiunilor si de dividendele ce
revin per actiune. Pentru a masura reactia bursiera (a pietei financiare), in functie de
rentabilitatea financiara, se poate calcula un indicator reprezentativ, numit coeficientul de
capitalizare bursiera (PER = price earning ratio):
PER =
PER masoara de cate ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul per actiune,
permitand o buna comparatie a intreprinderilor din aceeasi ramura economica. Variatia PER da o
buna evaluare asupra riscurilor intreprinderii in functiune, determinate de riscul economic al
ramurii, de indatorare si de variabilitatea profiturilor viitoare.
In timp ce cursul bursier este o masura externa a performantei intreprinderii, profitul per
actiune este expresia directa a profitabilitatii intreprinderii. De aceea, vom intalni adesea, ca
indicator de analiza financiara profitul per actiune / (Earnings per Share (EPS)):
EPS =
Profitul net
Numarul de actiuni
Profitul net
Activul total
Profitul net
= rf
Capitaluri proprii
1.3 Descompunerea ratelor de rentabilitate
Ca si ratele cinetice, ratele de rentabilitate sunt compuse din doua rate:
1) de structura valorica a cifrei de afaceri (rate de marja)
2) de rotatie a capitalurilor, prin cifra de afaceri.
Rate de
rentabilitate
Rata de
=
structura
valorica a CA
Rata de rotatie
x
a capitalurilor, prin
cifra de afaceri
Fiecare din aceste rate serveste la o analiza financiara mult mai fina a intreprinderii:
ratele de structura caracterizeaza conditiile de exploatare economica (capitalurile consumate), iar
ratele de rotatie caracterizeaza eficacitatea capitalurilor, angajate de intreprindere in desfasurarea
activitatii sale economice si financiare (capitalurile alocate).
re
EBE
EBE
Capitaluri
investite
Cifra de afaceri
Cifra de
Capitaluri
afaceri
investite
EBE
Capitaluri
investite
EBE
Valoarea
Active
adaugata
Active fixe
adaugata
fixe
Capitaluri
investite
de unde:
re = rata marjei asupra
valorii adaugate
productivitatea
activelor fixe
coeficientul
investitiilor
strategice
Profit net =
Capitaluri
Profit net
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri
Capitaluri proprii
proprii
Cifra de
afaceri
Cifra de afaceri
Capitaluri
investite
Capitaluri
investite
proprii
ansamblul alocarilor de fonduri si al surselor de procurare a lor pe diferite cicluri financiare (de
investitii, de finantare, de exploatare), pentru a intelege functionarea intreprinderii.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea unitatii patrimoniale de a face fata obligatiilor
scadente care rezulta fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente, fie din
prelevari obligatorii.
Activul net contabil intervine in diagnosticul solvabilitatii prin raportare la intregul pasiv
din bilant. Bancile folosesc, ca prag minim, o rata de 20-30% a activului net fata de totalul
pasivului.
Dificultatile financiare ale unei intreprinderi, in cazul in care devin periodice, pot pune in
pericol echilibrele fundamentale si pot afecta imaginea firmei ce capata o reputatie de 'rau
platnic'. Aceasta ii afecteaza desfasurarea activitatii viitoare.
Principalele instrumente operationale, utilizate de analiza statica patrimoniala a riscului
de faliment, sunt fondul de rulment si ratele de lichiditate.
Conform teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul
maselor bilantiere de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:
Activ imobilizat (IMO) = Capital permanent (CPM)
Activ circulant (ACR) = Datorii de exploatare (DEX)
Pornind de la acestea, fondul de rulment este un indicator important in aprecierea
situatiei financiare a societatii, reprezentand partea din resursele financiare permanente care
asigura finantarea activelor circulante.
Ratele de solvabilitate, folosite in analiza financiara, sunt semnificative in cazul unei
comparatii intre intreprinderile din acelasi sector sau intre ratele cronologice realizate de aceeasi
intreprindere. Ratele cele mai des uzitate sunt:
c) RATA LICHIDITATII IMEDIATE (Rli) asigura interfata elementelor cele mai lichide
ale activului cu obligatiile pe termen scurt.
Rli = Disponibilitati/DEX
Asa cum se va vedea din exemplul care urmeaza, aceste rate exprima cantitativ diferite
grade de lichiditate ale ansamblului de active, fara a analiza calitatea lichiditatii acestora. De
aceea, ele trebuiesc interpretate cu prudenta. Comparatia cu intreprinderi similare din sector
si/sau comparatia cu rezultate anterioare ale acestor rate conduce la concluzii mult mai fiabile.
Interpretarea fondului de rulment poate fi hazardata daca nu se tine cont de gradul de
lichiditate al activelor (indeosebi circulante) si de gradul de exigibilitate al datoriilor (mai ales
cele pe termen scurt).
Exemplul cifric care urmeaza, al unei societati comerciale cu amanuntul, este edificator
in acest sens.
Bilantul societatii HERMES
Active fixe
1100
Capitaluri permanente
900
Active circulante
2500
2700
TOTAL
360
TOTAL
3600
Intervalul mediu de rotatie a stocurilor de marfuri este de 2 luni, iar intervalul mediu de
scadenta a datoriilor, pe termen scurt, este de 3 luni.
La inchiderea bilantului, fondul de rulment este negativ (FR = 900 -1100 = -200) si
conduce la concluzia existentei unui dezechilibru financiar. Pe termen scurt, echilibrul financiar
este, insa, favorabil, nevoia de fond de rulment negativa demonstreaza o degajare de surse
circulante pentru finantarea nevoilor permanente.
(NFR = 2500 - 2700 = - 200)
Peste doua luni de la incheierea bilantului, societatea va vinde si va incasa marfuri in
valoare de 2500 si va plati 2/3 din datoriile pe termen scurt, respectiv 1800 (2700 x 2/3).
Se vor degaja, astfel, disponibilitati banesti in valoare de 700, ceea ce schimba foarte mult (in
bine) situatia de la incheierea bilantului.
Acest exemplu simplificat este o dovada a necesitatii luarii in calculul fondului de
rulment a rotatiei capitalurilor intreprinderii.
Ratele de lichiditate se completeaza cu rata indatorarii (levierul= L= DAT/CPR), care
trebuie sa fie mai mic decat unu (L < 1 ). Aceasta se interpreteaza si ca o rata a autonomiei
financiare a intreprinderii, angajamentele sale, pe termen lung si mediu, sunt suficient de
garantate de capitalurile proprii ale intreprinderii.
Analiza statica functionala a riscului de faliment utilizeaza ca instrumente operationale:
nevoia de fond de rulment si trezoreria.
Nevoia de fond de rulment - reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantata din
resurse stabile, respectiv partea din activele circulante formata din stocuri (St) si creante (Cr),
care nu este acoperita pe seama datoriilor de exploatare.
NFR = (St + Cr) - DEX
Trezoreria neta - reprezinta diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de
rulment.
TN = FR - NFR
Pragurile cele mai utilizate in normele bancare sunt urmatoarele:
- creditele de trezorerie nu trebuie sa fie mai mari decat jumatate din nevoia de fond de
rulment (de exploatare);
- fondul de rulment (functional) trebuie sa fie mai mare decat jumatate din nevoia de fond de
rulment (de exploatare).
Aceste norme raman orientative. Nivelul fondului de rulment necesar echilibrului
financiar depinde de variabilitatea nevoii de fond de rulment si de marimea riscului de faliment
pe care creditorii sunt dispusi sa-l suporte .
Analiza dinamica a riscului de faliment permite diagnosticarea si explicarea
dezechilibrului financiar, evidentiat prin analiza statica. Cele doua tipuri de analiza sunt, deci,
complementare si trebuie facute in acelasi timp.
Analiza dinamica porneste de la fluxurile de fonduri, determinate de operatiunile de
exploatare si de operatiunile de capital (de investitii si de finantare), evidentiate in tabloul de
finantare (a se vedea capitolul anterior).
Instrumentele operationale ale acestei analize sunt excedentul de trezorerie al exploatarii
(ETE), capacitatea de autofinantare (CAF), autofinantarea (A) si cash-flow-ul (CF). Pentru
scopurile analizei dinamice, reamintim principalele relatii sintetice de determinare a indicatorilor
de mai sus.
metoda celor mai mici patrate, in urma observatiilor asupra intreprinderilor reprezentative si
grupate de la inceput in 'normale' si 'anormale':
Z = a1 R1 + a2R2 + . . .. + an Rn , in care:
Ri = rate de rentabilitate si de structura a capitalurilor;
ai = coeficienti de corelatie, cu functia scor Z, respectiv variabilitatea marginala a scorului Z, la
o variatie de o unitate a ratei Ri
Conditia selectiei ratelor de caracterizare a performantei intreprinderii este ca acestea sa
fie independente intre ele, in raport cu functia scor Z. Altfel, un anumit grad de corelatie intre
rate ar conduce la inregistrarea, in functia scor Z, a unor influente repetate ale aceluiasi fenomen
economico-financiar.
Printre diferitele functii - scor elaborate, analistii financiari au retinut: - modelul
ALTAMAN cu 5 variabile:
Capitalizare
Z = 3,3 x Profit inainte de impozit + 1 x Vanzari
Activ total
+ 0,6 x Bursiera
Activ total
Val. contab. a
imprumuturilor
+ Beneficii reinvestite
Activ total
+ 1,2 x
Activ circulant
Activ total
- modelul Centralei bilanturilor (din cadrul Bancii Centrale a Frantei) care prezice riscul de
faliment al intreprinderilor franceze, dupa un scor cu 8 variabile, reprezentand rate de
rentabilitate economice si financiare.
Cele 8 rate au fost selectate dintr-un numar de 26 de rate, pe care Centrala
bilanturilor le urmareste la intreprinderile franceze. Pentru selectia lor si calculul parametrilor, sa constituit un esantion de intreprinderi industriale, cu mai putin de 500 de salariati, clasate in
normale si deficitare (slabiciunea lor a fost urmarita pe trei ani precedenti: 1977-1979).
Printre ratele care caracterizeaza cel mai bine comportamentul intreprinderilor deficitare,
primele doua (R1 si R2) dau 50% din puterea de discriminare (de separare) a intreprinderilor in
normale si deficitare. In urma observatiilor pe cei trei ani, intreprinderile industriale franceze din
esantion au prezentat urmatoarele marimi medii ale ratelor selectionate. ( vezi tabelul ).
Media pe
Rate
ansamblul
Intreprinderi
normale
R1
Cheltuieli financiare
38,8%
intreprindere
deficitare
88,6%
62,8%
Resurse permanente
86,7%
73,2%
80,2%
30,2%
19%
24,8%
Capitaluri investite
R3
Capacit. de autofinantare
Datorii totale
Ra
Excedentul brut de
6,8%
exploatare
Cifra de afaceri (fara TVA)
R5
Datorii comerciale * /
89,8
107,1
98,2
11,7%
adaugate
R7
79 zile
Avansuri clienti +
Creante din exploat. x 360
Productie **/
R8
Investitii corporale
Valoarea adaugata
10,1
se.
Nu trebuie supraestimata valoarea informativa a scorului; intreprinderea este un sistem
economico-social ce actioneaza intr-un mediu complex, cu mult mai multe variabile de
determinare a sanatatii sau slabiciunii acesteia. Scorul este un instrument de 'detectare precoce' a
riscului de faliment, dar informatia trebuie folosita cu multa prudenta.
Analiza poate fi completata cu urmarirea evolutiei scorului pe mai multe exercitii si a
evolutiei scorului la intreprinderile din aceeasi ramura economica, precum si cu metodele clasice
de analiza financiara.
Ca urmare a caracterului lor specific, aceste ecuatii de scor nu pot fi utilizate in cazul
intreprinderilor romanesti. Prezentarea lor a fost facuta pentru a evidentia demersurile din teoria
si practica financiara, pentru evaluarea performantei intreprinderii, in baza unui indicator
complex, gen SCOR.
Pentru evaluarea intreprinderii romanesti este necesara elaborarea unor modele adecvate
conditiilor economice din Romania. Modelele de scor pot fi autocorijabile, pe masura introducerii de
noi observari asupra intreprinderilor din economia romaneasca.
NORMAL
INCERTITUDINE
SITUATIE RISCANTA
PERICOL