PREDAREA-INVATAREA

INTEGRATA

PROF. CIOCIAN
OANA MARIA

Cel mai puternic argument pentru integrarea

curriculumului este chiar faptul c viaa nu este
mprit pe discipline
J. Moffett

CONCEPTUL DE INTEGRARE

Termenul curriculum integrat sugereaza in

primul rand corelarea continuturilor, acest demers
necesita o abordare curriculara in care punctul de
pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile
urmarite, in functie de care sunt alese toate celelalte
componente ale procesului instructiv formativ.

ORGANIZAREA INTEGRATA A
CONTINUTURILOR

Literatura de specialitate ofer trei modele de

integrare:
modelul interdisciplinar;
modelul transdisciplinar;
modelul pluridisciplinar sau multidisciplinar;

MODELUL INTERDISCIPLINAR
intersectare a diferitelor arii disciplinare, ignorarea limitelor stricte ale

disciplinelor;
tinde spre realizarea obiectivelor de nvare de ordin mai nalt (capaciti
metacognitive);
principiul organizator nu mai este focalizat pe coninuturi (ca n situaia
multidisciplinaritii);
se trece la centrarea pe aa numitele competene cheie (de grad nalt sau
pentru via):
nvarea pe tot parcursul vieii
gndirea complex i critic
comunicarea efectiv
lucrul n echip
cetenia responsabil
ocupabilitatea

MODELUL TRANSDISCIPLINAR
gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, mergnd pn

la fuziune;
conduce spre emergena unor noi cmpuri de investigaie,
programe de cercetare;
nglobeaz toate nivelurile anterioare;
centrare pe viaa real, pe probleme semnificative, aa cum apar
n context cotidian i afecteaz vieile oamenilor;
competenele i coninuturile se integreaz n jurul unor probleme;
ntrebarea ce orienteaz demersul transdisciplinar este Cum i
putem nva pe elevi s fie buni ceteni n viitor?;
int: dezvoltarea personal integral i responsabilitatea social a
copiilor;

MODELUL PLURIDISCIPLINAR
punerea

mpreun a mai multor discipline,

juxtapunere;
o tem care aparine unui domeniu este supus
analizei din perspectiva mai multor discipline,
acestea rmnnd independente ns n raport unele
cu altele;
obiectele de studiu contribuie, n funcie de propriul
specific, la clarificarea temei investigate;
integrarea la acest nivel vizeaz coninuturile;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

nvarea devine un proiect personal al copilului,

ndrumat, orientat, animat de ctre educator, ea

devine interesant, stimulativ, semnificativ;
la baza activitii st aciunea practic, cu finalitate
real;
activitile integrate sunt n opoziie cu instruirea
verbalist i livresc;
accentul cade pe activitatea de grup i nu pe cea cu
ntreaga grupa;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

le ofer copiilor posibilitatea de a se manifesta

plenar n domeniile n care capacitile lor sunt

cele mai evidente;
cultiv cooperarea i nu competiia;
copiii se deprind cu strategia cercetrii; nva s
creeze situaii, s emit ipoteze asupra cauzelor i
relaiilor n curs de investigaie, s estimeze
rezultatele posibile, s mediteze asupra sarcinii
date;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

cadrul didactic trebuie s renune la stilul de lucru

fragmentat, n care activitatile se desfoar una

dup alta, cu distincii clare ntre ele, ca i cum nu ar
face parte din acelai proces i s adopte o tem de
interes pentru elevi, care transcede graniele
diferitelor discipline, organiznd cunoaterea ca un
tot unitar, nchegat;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

obiective ale mai multor discipline planificate n

cursul sptmnii sunt atinse n cadrul unor

scenarii/ activiti zilnice care includ fragmente din
disciplinele respective sub un singur generic.
Unitile de nvare ale disciplinelor se topesc n
cadrul conturat de temele activitilor integrate.

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

Proiectul integrat are un coninut transdisciplinar
deoarece prin realizarea lui se ating obiectivele de
referin ale mai multor arii curriculare.

Se bazeaz pe nvarea prin cooperare, deoarece

lucrnd n grupuri, fiecare copil particip la realizarea
unei pri din proiect, avnd responsabiliti i sarcini
specifice.

Activitile din grdini sunt extinse spre alte zone

din afara grdiniei, apropiindu-ne astfel de realitatea
cotidian.

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

Resursele materiale sunt procurate prin contribuia a

ct mai multor persoane care pot sprijini

desfurarea proiectului.
Are produse finale afiate n grdini.
Ii nva pe copii s emit i s-i susin propriile
idei, dezvoltndu-le astfel creativitatea, care le d
senzaia c ei sunt adevraii descoperitori ai
noului. Soluiile problemelor supuse rezolvrii
presupun colaborare i cooperare i toi copiii,
indiferent de dezvoltarea intelectual sau de vrst.

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

Beneficiile abordrii proiectului ntegrat pentru copii sunt :
sunt implicai activ n procesul de nvare;
i construiesc nvarea prin operarea cu ideile, cunotinele

i concepiile pe care le posed dj;

nv prin cooperare;
i expune pe copii unei mari diversiti de opinii, dezbatere de
idei;
ncurajeaz exprimarea liber n contextul respectului pentru
opinia celuilalt;
colecteaz i analizeaz datele, au mai mult libertate de
aciune;

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

particip

la procurarea materialelor devenind mai

responsabili;
au mai mult ncredere n forele proprii;
au ansa s-i planifice propriile activiti;
i pot alege aria de stimulare/sectorul care prezint interes
deosebit pentru ei;
sunt parteneri cu drepturi egale ntr-un act educaional;
nva prin interaciune cu ceilali, nu unii alturi de ceilali;
i dezvolt competene : creativitatea, capacitatea de
comunicare, munca n echip;
au posibilitatea s se bucure de finalitatea activitii lor;

INTEGRAREA
Integrarea se va face prin mpletirea ntr-un scenariu bine nchegat a

coninuturilor corespunzatoare celor dou domenii experieniale sau

arii curriculare implicate..

Pentru a fi posibil abordarea n maniera integrat, educatoarea

trebuie sa stabileasc cu claritate obiectivele i coninuturile
activitilor zilnice, pentru ca pe baza acestora s gndeasc un
scenariu al zilei

Educatoarea va avea n vedere s repartizeze sarcinile activitilor

zilnice la fiecare centru de interes-sector-zon de activitate, n aa fel
nct s fie posibil realizarea obiectivelor propuse.

ntregul program al zilei reprezint un tot, un ntreg, cu o

organizare i o structur a coninuturilor menite sa elimine
departajarea pe discipline.

ABORDAREA INTEGRATA
Abordarea integrat este, aadar, o mpletire a

coninuturilor ntr-o form atractiv,

flexibil,
mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre
investigare, documentare, cercetare si aplicare
practic a celor nvate.

ntregul program se realizeaz prin joc, dar nu un

joc ntamplator, ci unul organizat n care copilul are
prilejul s exploreze medii diferite i s ndeplineasc
sarcini fie individual, fie in grupuri mici.

ACTIVITATEA INTEGRATA

Activitile integrate las multa libertate de

exprimare i aciune att pentru copil ct i pentru

educatoare. Copilului i se ofera o gam larg de
oportunitai pentru a-i exersa o nvare activ. De
asemenea activitatea integrat se dovedete o soluie
pentru o mai bun corelare a activitilor de nvare
cu viaa social si cultural.

AVANTAJELE CADRELOR DIDACTICE

Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor

didactice care lucreaza la acest nivel o libertate de decizie

aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe
care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in
privinta metodologiei de propunere a acestor continuturi.
In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si
incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile
didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si
facilitaza acest demers al abordarii integrate a
curriculum-ului.

PREDAREA INTEGRATA

Predarea integrat a cunotinelor este considerat o

strategie modern de organizare i desfurare a

coninuturilor, iar conceptul de activitate integrat
se refer la o activitate in care se mbrieaz
metoda de predare-nvare a cunotinelor
mbinnd
diverse
domenii
i
constituirea
deprinderilor i abilitilor precolaritii.

PREDAREA INTEGRATA

Reuita

predrii integrate a coninuturilor n

grdini ine n mare msur de gradul de
structurare a coninutului proiectat, ntr-o viziune
unitar, intind anumite finaliti. nvarea ntr-o
manier ct mai fireasc, natural pe de-o parte i,
pe de alt parte, nvarea conform unei structuri
riguroase sunt extreme care trebuie s coexiste n
curriculum-ul integrat.

PLANIFICAREA ANUALA
Programul anual de studiu se va organiza n jurul a

ase mari teme:

Cine sunt/ suntem?
Cnd, cum i de ce se ntmpl?
Cum este, a fost i va fi aici pe pmnt?
Cum planificm/ organizm o activitate?
Cu ce i cum exprimm ceea ce simim?
Ce i cum vreau s fiu?

ACTIVITATILE INTEGRATE
Literatura

de specialitate ofera o serie de modele de

organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat.

Modelul integrarii ramificate- elementul central al

acestui model este tema studiata, iar detalierea experientelor

de invatare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate
prevazute in programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt
considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni
psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica.
Avand in vedere finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele,
cadrul didactic alege continuturile ce se inscriu in sfera temei
centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor

MODELUL INTEGRARII LINIARE

In acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul

unei finalitati de transfer, de tipul dezvoltarea

comportamentului social. Prin complexitatea lor si
prin specificul integrat, aceste finalitati se pot
constitui ca (sub)domenii independente. Acest model
al proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite
pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte
potrivit pentru proiectarea interventiei educationale
diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii
sau de dezvoltare.

MODELUL INTEGRARII SECVENTIALE

In acest model, cunostintele de aceeasi sfera ideatica

sunt predate in proximitate temporala:desi

adordarea lor se face distinct, propunatorul
faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un
domenii la altul, prin comentariile, trimiterile,
intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea
pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul
prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest
model de integrare curriculara

MODELUL CURRICULUM-ULUI INFUZIONAL

Specificul acestui model consta in studierea unor teme

diverse din perspectiva unui centru de interes care

poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa,
precum intelegera conceptului de transformare
reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare
etc., analiza structurilor si compararea structurilor
naturale cu cele create de om) sau permanent (de
exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand
o limba straina:educarea caracterului, continutul fiind
parcurs in limba engleza.

MODELUL INTEGRARII IN RETEA

Este solutia de integrare pe care o preopune metoda

proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul

proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse
de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si
cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme
transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Proiectarea
dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua
nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in
care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate
subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si
tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva tema
proiectului

MODELUL POLARIZARII

Implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere

(eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea

unor odiective specifice, sunt polarizate segmente
din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate
constitui tema Vremea povestilor in care
dezvoltarea deprinderilor de comuncare si alte
finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului
povestilor din perspectiva mai multor categorii de
activitati prevazute in planul de invatamant.

VA MULTUMESC