coNCEprE FUNDAMENTALE it r pspecoctr

SORIN CRISTEA

FINALITATILE
,

EDUCATIEI
 CUPRINS
ARGUMENT

Capitolul l
' Finalitilile educafiei la nivel general gi specific ....,.....13
1.1. O definilie generali a finalitililor educaliei.,,..........13
1.2. Analiza finalititilor educatiei din diferite
perspective specifice ....................... 1 5
1.2.1. Finalitilile din perspectivi filo2ofici................... 15
I.2.2. F inalltili I e d i n p e rs p e ctivi p o iti ci ....................., 2 0
I

1.2.3. FinalitSlile din perspectivi managerialS............ 23

Capitolul2
Finalitefile educafiei la nivel de concept
pedagogic fundamental ................ ......................27
2. 1. N ecesitatea defi nirii fi nalitigilor educaliei

la nivel de concept pedagogic fundamental .....................27

2.1.L. P ozllia activi a fi nalitSlilor educali e i
la nivel normativsuperior."........ ...................28
2.1.2. Criteriile epistemologice necesare
pentru definirea finalitii-ilor educafiei la nivel
de concept pedagogic fundamental........................... ........ 29
^. 2.2. Definirea finalid--loreduca-'ei la nivel
" dil concept pedagogicfundamental ..............31
" 2.2.I. Funcliile generale ah fualiHglor educafiei .... 3 1
2. 2. 2. Stru ctura de bui a funlfltiflor educagei ......... 3 3

2.3. Caracteristici ale e&Hiei nflectare la nivelul

finalitS;ilor educagei 3B
2. 3. 1. Finalitilile educa-tiei rc$ecii cracHul
teleologic al educafiei--.. 39

131
SORIN CRISTEA

2.3.2. Finalitilile educaliei reflect5 caracterul

axiologic al educaliei ...........,...41
2.3.3. Finalitigile educaliei reflecti caracterul
prospectiv al educaliei 43
2.3.4. Concluzii. Definirea finalitdlilor educaliei
la nivel de concept pedagogic fundamental,..,...,........... 46

Capitolul3
Clasificarea finalitifilor educafiei ................. .......................49
3. 1. Necesitatea clasificirii finalitifilor educali ei........... 49
3.1.1. Termeni propugi pentru denumirea
finalitililor educa;iei ...............49
3.1.2. Tipologii ale finalitifilor educaliei........................ 53
3.2. Clasificarea finalitililor educaliei pe criterii
logice ;i epistemologice ..............56
3.2.1. Reducerea finalitdlilor educaliei la trei
categorii pedagogice: ideal - scopuri - obiective........56
3.2.2. Ab or darea finalitililor educali ei dintr-o
perspectivi globali gi deschisi..... 5B
3.2.3. Fixarea unor criterii de maximi generalitate:
domeniul de referin!5 - gradul de divizibilitate/
comparabilitate al finalitililor educafiei ............,........... 6 1

Capitolul4
Analiza finalitdtilor educafiei .........................65
4,L. Analiza finalitililor educaliei la nivelul
sistemului de invd;5mAnt .................. ...............65
4.L.1.ldealul educapiei.. ...........67
4.1.2. Scopurile generale ale educaliei ............................73
4.2. Analiza finalitililor educaliei la nivelul
procesului de invi1imAnt................... ................ B0
4.2.1. Obiectivele generale ale educafiei/instruirii .... B6
4.2.2. Obiectivele specifice ale educaliei/instruirii.... B9
4.2.3. Obiectivele concrete ale educatiei/instruirii ... 91
 FINALITATILE EDUCATIEI . vorumut 3

Capitolul5
Un model-ideal al finalitifilor educaliei ...........................97
5.1. Fundamentele epistemologice necesare pentru
elaborarea unui model-ideal al finalitililor
educaliei .....................97
5.1.1. Fundamentele epistemologice asigurate de
Teoria general5 a educaliei
fFundamentele pedagogiei) ,.,........., .............97
5.1.2. Fundamentele epistemologice asigurate de
Teoria generalS a instruirii [Didactica generali) ........9B
5.1.3. Fundamentele epistemologice asigurate de
Teoria generalS a curriculumului....................................... 99
5.2. Un model-ideal al finalitdfilor educaliei
din perspectiva paradigmei curriculumuiui.;............".... 100
5.2.1. Importanla definirii, clasificirii ;i analizei
finalitdgilor educafiei la nivel de model-ideal............ 100
5.2.2. D efinirea finalitililor ed ucaliei Ia nivel
de concept pedagogic fundamental ....,............. ............ 1,02
5.2.3. Clasificarea gi analiza finalitipilor educagiei
pe baza a doui criterii pedagogice semnificative ........ 103
5.3. Un model-ideal de definire a finalitigilor educafiei
din perspectiva paradigmei curriculumului,..,............... 104
5.3.1. Definirea finalitSlilor educaliei la nivel
normativ superior [axiomaticJ ................. j.04
5.3.2. Definirea finalitdlilor educaliei la nivel
conceptual in raport de doui criterii
epistemologice stabile ...........105
5.4. Un model-ideal de clasificare;i analizi a
finalitililor educaliei din perspectiva paradigmei
curriculumului ............... .............I07
BIBLIOGRAFIE""'.'.'.'.'.."".'.'."...";,',".."'..'.'.""""""""""""""""" 109

APLICATII (Prof, dr' Mirela Mihiesc 113

L PROIECTAREA APLICATIILOR........'.' "'.'...'..'.113

II. FINALITATILE EDUCATIEI iN SISTEMUL
DE INVATAMANT DIN RoMANIA'."'..'."."."' ""1't6
L. Finalitilile macrostructurale ale sistemului
de inv5!imAnt'.'.'.".".'.,. """"" 116
2. Finalitelile microstructurale ale procesului
de invigimAnt......""'...'. """""'1L7
I r r. VALO RI FI CAREA FI NALITATI LO R EDU CATTET ." "'. ".' 1.2r
 Capitolul l-

Finalitilile educaliei
la nivel general gi specific

in cadrul acestui prim capitol ne propunem doul obiective:

a) si definim finalitd;ile educaliei la nivelul unei defini.tii generale,
util5 pe tot parcursul volumului; b) sI analizimy'nalitdpile educa,tiei
din perspectivd specificd: filozofici, politicd, managerial5,

definifie generali a finalitililor educafiei

1.1. O
Finalitotile educa.tiei definesc orientdrile valorice stabilite
de proiectanfii educaliei Ia toate nivelurile sistemului 9i ale
procesului de inv5ldmAnt.
A) La nivelul sistemului de tnvafdmdnt, finalitd;ile educaliei sunt
proiectate prin idealul educa|iei gi prin scopu rile generale ale
educaliei.
a) Idealul educaliei definegte tipul de personalitate necesar
societd,tii peun termen lung, care poate fi stabilit convenlional
Ia nivelul a doud cicluri complete de educafie/instruire, de-
terminate conform duratei invd,tdmdntului formal (de la
prima treaptl a tnv dgdm Antul p rim: ar la ultima treapti a inv d'
ldmAntului superior).
b) Scopurile generale ale educafiel definesc direcliile strategice
de dezvoltare a sistemului gi a procesului de invdfimdnt,
valabile pe termen lung;i mediu, care poate fi stabilit conven-
lional la nivelul unui ciclu complet de educafie/instruire in
contextul inv dldm dntului form al.
SORIN CRISTEA . CONCIiPIIi t.UNI)AivlBN1){I.[ iI! P[I)Aci]cIIi

BJ La nivelul procesului de invdldmdnt, finatitdtile educaliei

sunt proiectate prin obiectivele generale, specifice gi concrete
ale educafiei/instruirii.
a) }biectivele g enerale definesc direcliile
enerale dedezvoltare g
a procesului de invi!5mant pe termen mediu, stabilit con-
venfional la nivelul unui clclu complet de instruire gcolard
[realizat in invifdmAntul primar gi secundar - inferior/
gimnazial gi superior/liceal gi profesionalJ sau de instruire
universitari (realizati in cele trei trepte: ticenld - masterat
- doctorat).
b) }biectivele specifice definesc orientdrile valorice ale activitd.tii
de educafie realizati la diferite trepte de instruire, cuaplicafie
principali angajatd la nivelul constructiei programelor
scolare pe ani de invdldmAnt.
c) )biectivele concrete definesc performanlele observabile
realizabile de elevi pe parcursul unei activitlli didactice
flecgii); sunt elaborate de fiecare profesor prin operafio-
nalizarea obiectivelor ecifice,incluse in programele scolare.
sp
Toate finalitatile educag,iei, angajate p edag og ic,in ansamblul
gi in interacliunea loq sunt implicate, in mod necesat in proiec-
tarea educaiiei gi a instruirii la toate nivelurile sistemului ;i ale
procesului de invifimdnt.
La nivelul srstemului de tnvdfimAnt,finalitd,tile educa.tiei sunt
angajate in proiectarea idealului educa.tiei - care defineg te tipul de
personalitate necesar societSlii -;i a scopurilor generale ale edu-
caliei care definesc direc,tiile strategice de dezvoltare a sistemului
;i a procesului de invd,tdmdnr. Sunt implicate in: a) (re)construclia
sistemului de invdldmdnf la nivelul structurii sale de organizare,
de conducere, de distribulie a resurselor pedagogice, de relalie
cu societatea; b) promovarea criteriilor valorice, prospective,
necesare pentru elaborarea gi perfeclionarea permanentd a
planului de invSldmdnt gi a programelor ;colare pe trepte de
invitimAntgi arii curriculare, concepute ca documente curriculare
fundamentale. Sunt valorificate, in mod special, in contextul
 FINALITATILE EDUCATIEI . VOIUMUI 3

reformelor gcolare/universitare, care solicite proiectarea unor

mo dele de cercetare p edag og icd fundamentald, necesare'pentru
reconstruclia idealului gi a scopurilor generale, a strucfurlt siste-
mului, a curriculumului gcolar ;i universitar [la nivel de plan de
invdlimAnt gi de programe gcolare/universitare].
La nivelul procesului de tnvd.tdmdnt, finalitd.tile educa,tiei,
definite ca obiective generele, specifice, concrete,ale instruirii, sunt
angajate in proiectarea planului de invSldmAnt, a programelor ;i
a manualelor gcolare, dar 9i in planificarea activitSlii profesorului
- pe trepte de invigimAnt, anual5, semestrialS, pe activitSli
didactice Ieclii etc.J.
Definirea finalitdgilor educafiei, in sens general, creeazl
premisa epistemologici gi socialS necesari pentru (re)construcgia
sa Ia un nivel superior, de concept pedagogic fundamental, care
soliciti inilial analiza sa din trei perspecfive specifice, distincte,
dar gi complementare: y' I ozoficd, p oliti cd, rnanag eriald.

L.2. Analiza ftnalitdlilor educaliei din diferite

perspective specifice

Finalitdfile educalieitrebuie analizate inilial din perspectivi

filozoficd, politicd ;i mmageriald. Cele trei perspecflve susfin
procesul de fundamentare pedagogicd a finalitd,tilor educaliei in
raport de dimensiunea lor generald, angaiatd psihosocialla nivelul
intereselor comunitdlii reprezentate, in vederea eficientizdrii
oriclrei activitdli cu funclie centrald formativd, proiectatd in
contextul sau in cadrul sistemului 9i al procesului de inv5l5mAnt.

I.2.I. F in alitdfiI e din p e r sp e ctiv d fil o z ofi c d

Din perspectivl. ftIozoficd, finalitdgile reprezintl caracte-

ristica generald proprie oricdrei activitdli socioumane,,care are un
scop" asumat in mod explicit. Funclia epistemologicd a finalitdfilor
consti in explicarea teleologicd a activitdlii socioumane, proiectati
SORIN CRISTEA . CiJNCI]I'1'[ fUNI)A$lIJi{1:{i,N iN PEI}AGOOIF]

qirealizati in raport de un scop sau de mai multe obiective, angajate

in toate domeniile vielii sociale: economie, politicd, ideologie,
culturd, religie, educafie/instruire/invdpdmAnt etc.
Explicarea teleologicd intervine la nivelul determinismului
specific activitililor socioumane - studiat de gtiinfele socioumane
-, fundamental diferit de cel natural, existent la nivelul fenome-
nelor naturii, studiate de ;tiinlele naturii. Determinismul natural
implici explicafia cauzald, bazatd pe relalia directi, succesivi,
existenti intrinsec sau provocati experimental intre cauzd qi
efect, intre stimul ;i rdspuns. Determinismul sociouman, tipic
activitililor produse in mod obiectiv ;i subiectiv de con;tiinfa
sociald ;i psihologicri [individuallJ, implici explica.tia teleolog icd.
in cadrul ei, relatia complexi din tre cauzd si efect este mediatl prin
intermediul finalitdlilor, a intenliilor explicite asumate 9i angajate
de proiectant, aflate la baza activitefilor respective feconomice,
politice, pedagogice etc.J. La nivelul practicii sociale, finalitd,tile
sunt prezentate sau exprimate prin diferite formule, adaptabile
la domeniul de referin!5: ideal, ,tinte, deziderate, scopuri, obiective
etc. [vezi Dictionnaire de la philosophie,DidierJulia, j.995, p.94).
in pedagogie, finalitdtile sunt construite Ia nivelul unei
filozofii a educaliei elaboratd in contextul specific unei societdli
determinate istoric. in cadrul ei sunt proiectate finalitd.tile siste-
mului de educafieltnvdldmdnt valabi]e pe termen lung ;i mediu,
exprimate, de reguld, sub formula idealului educaliei gi a scopurilor
generale ale educafiei. Putem evoca, in acest sens, cartea lui lohn
Dewey, Democralie ;i educafie. 0 introducere tn filozofia educa.tiei,
care proiecteaza finalitdgile educaliei in context istoric determinat,
specificunei societdfi (SUA, 1916J, dezvoltatd economic [industrialJ
gi politic fdemocraticJ. La acest nivel sunt definite gi analizate
doud categorii de finalitdti ale educafiei: a) idealul educafiei, care
reflectd pedagogic,,concepfia democraticd despre educafie,l aflatd
in evolufie istorici; b) ,,scopurile pozitive ale educagiei,,, care au
in vedere ,,o depigire a condiliilor existente'l realizatd printr-o
,,eliberare a activitSfilor" specifice educatorului gi educatului,
 FINALITATILE EDUCATIEI . votumur 3

profesorului gi elevului, bazate pe ,,valorile educafionale" (vezi

]ohn D ewey, 19 7 6, tr ad., \97 2, v ezi pp. 7 -B 6 ; BT -g 6).
1,

Finalitdyile educa,tiei sunt fundamentate filozofic in plan

ontologic, epistemologic ;i praxiologic fSorin Cristea, 2015, in Ion
Negre!-Dobrido4 coordonare generald, vol, I, coord. Ion Negre!-
Dobrido4, Sorin Cristea, partea a 2-a, 201,5, vezi pp. B 1 -B 5 J.

in plan ontologic, finalitdgile educa;ieirefl ecti o dimensiune

speciali a educafiei, identificabilS in zona existenfei sale formative
viitoare, potenfiale, definiti Ia nivel de sistem, pe termen lung gi
mediu - prin idealul educaliei gi scopurile generale ale educa.tiei
-, gi la nivel de proces, pe termen mediu gi scur! prin obiectivele
generale, specifice gi contete ale educatiei/instruirii.
in plan e p i stemol o g ic, fin al itd.til e e du c a.ti ei susf in expl i c alia
teleologicd, proprie gtiinfelor socioumane [deci ;i stiinlelor
pedagogice/educafiei).Aceasta evidengiazS:r'
A) Obiectul de studiu specific pedagogiei. Este fixat la nivelul
profund al structurii interne de funclionare a educafiei, reflec-
tat de finalitdtile educafiei, angajate prin: a) intenlii explicite,
care asiguri orientarea valoricd prospectivd a oricdrei acti-
vit5li de educafie; b) motivalii psihosociale implicite, care
suslin ac[iunile subordonate activitdlii de educafie sau de
instruire (vezi, de exemplu, ac,tiunile de predare, tnvdlare,
ev alu ar e sub ord o nate a ctiv itd,tii de in s truir e) ;

B) Normativitatea specificd pedagogiei. Este suslinuti la nivel

superior prin prezenla activi afinalitdlilor in cadrul: aJ unei
axiome importante a pedagogief/educafiei - axioma inter-
dependenlei dintre dimensiunea obiectivd a educafiei (funcfia
si structura de bazd a educafiei] - dimensiunea subiectivd a
educa.tiei (finalitifile educafiei); b) unor legi ale educa,tiei care
reflectd determinismul teleologic,specific pedagogiei: legea
orientdrii pozitive a educaliei tn direcgia formdrii-dezvoltdrii
permanente a personalitAlli educatului; legea proiectdrii
curriculare a educaliei la nivelul raporturilor optime dintre
SORIN CRISTEA . CON(:F]P1'[ fUNDAllJrJi\lAL[ IN' P!'DAGOCIF]

obiective - conlinuturi de bazi - metodologie, dintre predare

- invdlare - evaluare.
C) Metodologia de cercetare specificd pedagogiei. Este bazatl
pe analiza educaliei la nivelul global, profund gi dinamic,
refl ectat pri n interm e diul fi n al itd;il o r e du c ali ei, ca re s ol i citd
resursele cercetirii pedagogice fundamentale, hermeneutice
gi istorice. Explicalia teleologicd a educafiei, realizatd prin
finalitdlile educa!,iei, implici cercetarea educafiei prin inter-
pretare hermeneuticd (judecata hermeneuticd) gi istoricd
(sincronicd - diacronicd).
in plan praxiologic, finalitd.tile educaliei sunt angajate
in rezolvarea problemei fundamentale a oricdrei activitili de
educafie, proiectati la nivelul sistemului ;i a procesului de invi-
ldmAnt - problema raportului dintre dimensiunea obiectivd ;i
dimensiunea subiectivd a activitifii de educafie. Rezolvarea sa
este suslinutd la nivel normativ superio4 in cadrul axiomei care
evidenliazi interdependenla necesari intre dimensiunea obiectivd
- subiectivd a educafiei.
Dimensiunea obiectivd a educaliei este concentratd la nivelul
funcliei gi structurii de bazd a educagiei. Funclia de bazd vizeaz|
formarea- dezoltarea personalitilii educatuluiin vederea integrdrii
sale in societate fin plan cultural, civic, economic, comunitar,
natural), prin valorificarea tuturor capacitdlilor sale psihologice
[cognitive - noncognitive). Structura de bazd vizeaz\ corelalia
permanentl necesarl intre educator gi educat,intre profesor gielev.
Dimensiunea subiectivd a educaliei este angajatA la nivelul
fi n a litd fi I o r care defin es c o rie ntd r il e valo ri c e p ro s p e ctiv e (gener ale,
specifice, concrete; pe termen lung, mediu, scurt), necesare pentru
transpunere a funcliilor g enerale ale educaliei in practica educaliei,

proiectat5, realizati gi dezvoltatd in orice context: sistem de

inv5!5mAn! proces de invitbmdnt activitdfi de educafie/instruire.
Deciziile subiective,stabiiite de factorii de politicd a educagiei
pentru definitivarea finalit5lilor de sistem (idealul ;i scopurile
educafiei], dobAndesc un caracter obiectiv la nivelul procesului
 FINALITATILE EDUCATIEI . votumut 3

de inv5!5mAnt, condilionAnd calitatea acestuia, in special prin

modul de concepere a structurii de organizare a instruirii pe
niveluri, trepte, cicluri gcolare. in mod analogic, deciziile su-
biective stabilite de factorii de politicd gcolard pentru definirea
obiectivelor generale gi specifice,aflate la baza elabordrii planului
de invifimAnt, a programelor gi a manualelor gcolare, dobAndesc
un caracter obiectiv, condi;ionAnd calitatea activitililor concrete
proiectate ;i realizate de cadrele didactice la nivelul procesului
de invifdmAnt, in mediul gcolar gi extra;colar. Aceasta nu exclude,
ci presupune contribulia subiectivd a cadrelor didactice, angajati
in operalionalizarea obiectivelor specifice, respectiv in elaborarea
obiectivelor concrete, la standarde minime, medii, maxime,
variabile ;i adaptabile in raport de context (resurse, condifii
existente etc.J.
I

in concluziq din perspectivi fiIozoficq, finalita[ile edu-

cafiei constituie:
A) Fundamentul epistemologic fconceptual) gi psihosocial
(motivafional] stabil, profund, solid, care susline proiectareo
(organizarea-planificarea gi reglarea-autoreglarea) oricirei
activitSli de educalie la nivel superioS, ,,in corespondenld
permanentl cu un scop", exprimatin diferite forme,la diferite
grade de generalitate (vezi: idealul, scopurile, obiectivele -
educalieiJ (vezi Enciclopedia de Filozofie ;i $tiin[e Umane,
L996, trad., 2004, p. 353),
B) Principiul axiomatic al proiectdrii valorice a activitdlii de
educalie ca activitate socioumand conceputi ca parte a
naturii fAristotel) 9i a istoriei [Kant), planificatd, organizatd,
realizatd gi dezvoltatd in conformitate cu un scop rafional,
orientat spre progres, spre ,,devenirea prin care umanitatea
se striduiegte sd-;i atingi destinalia veritabili" (vezi
Filosofia de Ia A - Z. Diclionar Enciclopedic de Filozofie, 1994,
trad., 1999, pp. 191, 192).