ARSURILE

1. Care din urmtoarele afirmaii despre etiologia arsurilor sunt corecte:

A. Apa la 69C determin arsuri profunde n 3 secunde
B. Arsurile prin contact sunt cel mai adesea superficiale
C. Incidena arsurilor prin flacr este n scdere
D. Arsurile cu smoal sunt toaletizate cu petrol
E. Arsurile prin explozie se vindec n general fr a fi nevoie de grefe
2. Gravitatea arsurii este determinat de:
A. etiologie
B. suprafaa total ars
C. vrst
D: leziunile asociate
E. afeciunile medicale preexistente
3. Criterii pentru internarea arsurilor includ:
A. arsuri gradul III peste 3% suprafa corporal
B. arsurile grad II-III peste 20% suprafa corporal
C. arsurile grad II-III la picior
D. pacieni cu arsuri medicale preexistente
E. arsurile prin flacr
4. Arsurile de gradul II superficial se caracterizeaz clinic prin:
A. flicten cu coninut sero-sangvinolent
B. culoare roie intens
C. diminuarea sensibilitii la atingere
D. arsura se albete la presiune
E. vindecarea n 2-3 sptmni
5. Arsurile de gradul II profund sunt caracterizate de:
A. Culoare roie palid
B. Foarte sensibile la atingere
C. determin apariia de vezicule
D. Vindecare spontan n dou sptmni
E. Determin formarea de cicatrici hipertrofice sau cheloide
6. Arsurile gradul III:
A. au aspect alb marmorat sau brun
B. sensibilitatea este diminuat
C. necesit 3 sptmni sau mai mult pentru vindecarea spontan
D. pot fi provocate de expunerea prelungit la soare
E. pot necesita escarotomii

7. Msurile de prim ajutor n arsuri cuprind:

A. nclzirea pacienilor
B. aplicarea de ghea pe toate zonele arse pentru a limita profunzimea arsurilor
C. aplicarea protocolului ABC
D. inspecia precoce a cavitii bucale
E. rehidratare rapid pe cale oral
8. Tratamentul de urgen al arsurilor cuprinde:
A. administrarea de lichide n perfuzie n ritm de 1000 ml/or
B. alimentare pe sond din ziua internrii
C. administrarea de antalgice intramuscular
D. ventilaie asistat i oxigenoterapie dac raportul PO2/FIO2 scade pn la 400
E. profilaxie antitetanic
9. Urmtoarele criterii indic necesitatea escarotomiei la ari:
A. paliditate
B. durere profund
C. parestezii
D. senzaia de extremitate rece
E. presiunea intracompartimental peste 60 mm Hg
10. Care din urmtoarele afirmaii despre escarotomiile arilor sunt corecte:
A. pot fi efectuate la patul bolnavului
B. anestezia loco-regional este de preferat
C. sunt rareori necesare n primele 6 ore de la accident
D. reevaluarea continu n primele 3 zile
E. inciziile trebuie s traverseze articulaiile implicate
11. Care dintre afirmaiile de mai jos sunt corecte n aprecierea suprafeei arse:
A. un membru pelvin de adult reprezint 18% din suprafaa corporal
B. capul unui copil de 1 an reprezint 19% din suprafaa coporal
C. mna pacientului reprezint 2,5% din suprafaa corporal
D.fata palmar a minii i degetelor reprezint 1% din suprafaa corporal
E. erorile de apreciere a suprafeei arse cu diagrame precise nu depesc 5-10%
12. Care din urmtoarele afirmaii legate de fiziopatologia leziunilor de arsur sunt
corecte:
A. faza acut a edemului arsului dureaz pn la o or
B. histamina creste permeabilitatea capilar
C. serotonina scade rezistena vascular pulmonar
D. prostaglandinele nu intervin n ocul arsului
E. bradikinina scade permeabilitatea capilar la nivelul venulelor

13. Cel mai frecvent, acoperirea defectelor rezultate n urma decaprii plgilor arse se
face
A. cu grefe recoltate de la donator
B. cu grefe obiunute prin cultur de keratinocite
C. cu grefe recoltate de la animal
D. cu substitueni cutanai sintetice
E. cu autogrefe
14. Grefele obtinute prin culturi de keratinocite sunt preferate:
A. datorita costurilor reduse
B. datorita facilitatii in utilizare
C datorita rezistentei mecanice deosebite in urma cicatrizarii
D. in arsurile mari, atunci cind zonele donoare de autogrefe sint depasite sau compromise
E. datorita aspectului estetic deosebit, rezultat in urma vindecarii
15. Pacientul ars se caracterizeaz, din punct de vedere metabolic, ca fiind:
A. hipermetabolic si hiperanabolic
B. hipermetabolic si hipercatabolic,
C. hipometabolic i anabolic
D. hipometabolic i catabolic
E. metabolismul arsului nu este modificat
16. Rspunsul metabolic la agresiunea termic se caracterizeaz prin:
A. creterea metabolismului bazal cu pn la 100%
B. creterea activitii beta-adrenergice
C. descrcri crescute de histamin i serotonin
D. creterea oxidrii acizilor grai
E. creterea concentraiei hormonilor tiroidieni
17. Cea mai bun form de suport energetic i plastic n arsuri sunt:
A. carbohidraii
B. proteinele
C. lipidele
D. combinaii de carbohidrai, proteine, lipide cu preponderena lipidelor
E. combinaii de carbohidrai, proteine, lipide cu preponderena glucozei i proteinelor
18. Care dintre urmtoarele citokine intervin n rspunsul imun la agresiunea termic:
A. histamina
B. Serotonina
C. factorul de necroz tumoral
D. adrenalina
E. interleukina 6

19. Care elemente intervin n rspunsul imun la agresiunea termic:

A. factorul de necroz tumoral
B. tromboxanii
C. prostaglandina E2
D. bradikinina
E. limfocitele T
20. Care dintre urmtoarele afirmaii despre ocul termic sunt incorecte:
A. este un oc hipovolemic
B. este un oc celular
C. debitul cardiac este crescut
D. volumul plasmatic este sczut
E. vasoconstricie periferic
21. Care este necesarul lichidian pentru reechilibrarea ocului combustional la copil:
A. 1,0 ml/kg/% surpafa ars
B. 1,5 ml/kg/% surpafa ars
C. 2,0 ml/kg/% surpafa ars
D. 4,0 ml/kg/% surpafa ars
E. 5,8 ml/kg/% surpafa ars
22. Care este valoarea optim la care trebuie meninut diureza adultului ars:
A. 1 ml/kg/h
B. 2 ml/kg/% suprfa ars/h
C. 4 ml/kg/% suprafa ars
D. 30-50 ml/kg/h
E. 1500 + 1ml/kg/% suprafa ars
23. Care sunt mecanismele prin care carboxihemoglobina mpiedic oxigenarea
esuturilor:
A. mpiedic disocierea reversibil a oxigenului de pe molecula de hem
B. deplaseaz la dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei
C. legarea ireversibil a CO de hem
D. inhib citocromoxidaza
E. toxicitate direct a CO
24. Efecte ale inhalrii de fum n accidentele combustionale sunt:
A. edem pulmonar
B. hemoragii submucoase
C. emfizem pulmnonar
D. hiperventilaie regional
E. traheobronit hemoragic

25. Care sunt semne ale intoxicaiei cu fum n arsuri:

A. edem faringian
B. bronhoree
C. scderea saturaiei n O2 sub 80%
D. tahipnee
E. rgueal
26. Care dintre urmtoarele metode sunt eficiente n tratamentul leziunilor respiratorii ale
arsului:
A. ventilaie mecanic
B. traheotomie la rece i intubare traheal direct
C. corticoterapie sistemic cu efect bronhodilatator
D. administrare de aer intens umidificat
E. oxigen 100%
27. Care afirmaii legate de excizia-grefarea precoce a arsurilor sunt corecte:
A. este rezervat doar arsurilor de gradul III i IV
B. la pacienii peste 65 ani a crescut rata mortalitii
C. vindecarea leziunilor este mai rapid dect prin metoda clasic
D. sechelele cicatriceale sunt mai reduse
E. nu se aplic pacienilor cu arsuri peste 10% suprafa corporal
28. Care afirmaii referitoare la excizia tangenial a arsurilor sunt corecte:
A. riscul hemoragic este mai mic dect pentru excizia suprafascial
B. se realizeaz cu electrodermatomul
C. rezultatul estetic n arsurile de gradul II profund este superior epitelizrii spontane
D. excizia se realizeaz tangent la nivelul hipodermului
E. nu este indicat la copii mici i la vrstnici
29. Care sunt avantajele exciziei suprafasciale precoce n arsuri;
A. timp operator scurt
B. hemoragie redus
C. rezultat cosmetic bun
D. posibilitatea utilizrii garoului
E. nu exist riscul lezrilor tendinoase
30. Alimentatia enterala a pacientului ars:
A. este suplimentata prin alimentatie parenterala, daca este cazul
B. in stadiul initial, la marii arsi, datorita ileusului paralitic, se administreaza pe sonda
nazo-gastrica
C. in stadiul initial, la marii arsi, datorita ileusului paralitic, se administreaza pe sonda
intestinala
D. este riscanta datorita favorizarii translocatiei bacteriene de la nivelul intestinului
E. creste riscul de ulcer la nivelul mucoasei digestive, datorita fragilizarii acesteia ca
urmare a deficitului proteic

31. Dieta marelui ars trebuie sa fie:

A. hiperlipidica, un procent impotant reprezentindu-l acidul linoleic
B. hiperproteica, imbogatita in alanina, cisteina, arginina, glutamina si histidina
C. imbogatita in acizi grasi 3-omega si 6-omega
D. bazata in special pe vitamine liposolubile
E. adaptata in functie de patologia asociata
32. Evaluarea starii de nutritie a pacientului ars
A. se face la internare
B. se face pina la stabilizare
C. determina modificari ale dietei, dar nu mai frecvente de o data pe saptamina
D. implica determinari saptaminale ale glicemiei, ureei, creatininei, albuminei si
proteinelor totale
E. implica realizarea zilnica a unui bilant azotat
33. Sepsisul pacientului ars
A. este mai frecvent la adult decit la copil
B. este obiectivat prin hipertermie (peste 39 grade)
C. se datoreaza, in exclusivitate, proliferarii bacteriene la limita dintre tesutul viabil si
escara
D. este o cauza majora de mortalitate la arsurile prin inhalare
E. nu apare aproape niciodata la pacientii cu arsuri de pina la 50% din suprafata
corporala.
34. Riscul de tromboflebita supurata poate fi minimizat prin plasarea cateterelor
A. in vena femurala
B. in vena subclavie
C. in vena jugulara interna
D. in vena cefalica brahiala
E. in vena saphena magna
35. Obiectivarea pneumoniei sau bronhopneumoniei
A. se face prin anlizarea radiografiei toraco-pulmonare
B. se face prin evidentierea celulelor inflamatorii in sputa
C. se face prin evidentierea microorganismelor in sputa
D. se face doar prin evidentierea microganismelor in produsul de lavaj bronhic
E. determina instituirea imediata a unei antibioticoterapii in tripla asociere
36. Gravitatea arsurii electrice
A. poate fi estimata prin sumarea suprafetelor arse la nivelul marcilor de intrare si iesire
ale curentului electric
B. este data de extensivitatea leziunilor inaparente
C. este direct proportionala cu marimea segmentului traversat de curentul electric
D. este, de regula, accentuata de arsurile la nivelul aparatului osteo-articular
E. poate fi considerata minora daca pacientul supravietuieste accidentului inicial

37. Organele si sistemele cel mai frecvent afectate de trecerea curentului electric prin
tesuturi, sint
A. cutanat, cardiovascular, nervos, respirator, digestiv, excretor, osteoarticular, ochi
B. cele de la punctul A, mai putin cutanat
C. cele de la punctul A, mai putin digestiv, respirator si ochi
D. cele de la punctul A, mai putin digestiv , excretor , osteo-articular ,
respirator si ochi
E. doar sistemul nervos central si cordul sint afectate de trecerea initiala a curentului
electric prin corp
38. In arsurile chimice,
A. masurile de prim-ajutor implica obligatoriu dezbracarea victimei si neutralizarea
substantei chimice cu un agent neutralizant specific.
B. substantele sub forma de pulberi, se perie de pe piele
C. substantele lichide, se sterg cu tesaturi absorbante din bumbac, curate
D. este preferabila o arsura cu subsante acide, fata de una cu substante bazice
E. nu se va initia un tratament chirurgical de excizie precoce, ianinte ca laboratorul
regional de toxicologie sa indice tratamentul specific, in functie de substanta implicata.
39. Arsurile de gradul IV:
A. sunt cele care distrug complet dermul
B. sunt provocate de electrocuii
C. sunt adesea arsuri de contact
D. vindecarea spontan dureaz 6-8 sptmni
E. se trateaz prin excizie tangenial i gref
40. Care este soluia perfuzabil cea mai utilizat n reechilibrarea marelui ars:
A. plasma uman izogrup
B. albumin 5%
C. dextran 40
D. soluiile cristaloide
E. soluiile coloide