Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate Chirurgie Pediatrica
Subiecte Rezolvate Chirurgie Pediatrica
Tratamentul chirurgical este indicat numai in prezenta unei colectii fluctuente care impune
evacuarea puroiului. Tot odata se vor exciza si partile necrozate din tegument, iar focare multiple
abcedate vor fi evacuate.
Tratamentul local va fi dat de utilizarea unor unguente cu antibiotice.
10. Chiste mucoide tireohioidiene (chist de canal tireoglos) - embriologie, clinica, tratament
EMBRIOLOGIE: In saptamana a 2-a de viata intrauterina, de la baza limbii se dezvolta un
material migrator denumit canalul tireoglos din care se va forma glanda tiroida (Bochdalek).
Acest canal tireoglos dispare in saptamana a 5-a de viata intrauterina, din el putand ramane resturi
embrionare, captusite de un epiteliu cilindric, uneori ciliat, prezentand o secretie mucoida.
Chistele de canal tireoglos se pot dezvolta oriunde intre baza limbii si istmul corpului tiroid, dar
majoritatea se gasesc situate intre osul hioid si cartilajul tiroid.
CLINIC se remarca o formatiune tumorala pe linia mediana care apare dupa varsta de 2 ani, de
dimensiunile unei alune sau a unei nuci. Are consistenta elastica, renitenta, chistul nu adera la
tegument daca nu prezinta fenomene inflamatorii.
Procesele inflamatorii repetate pot sa duca la fistulizarea intermitenta sau permanenta a chistelor.
TRATAMENTUL este chirurgical si interventia se recomanda a se efectua inainte de producerea
infectiei chistului, dupa varsta de 2-3 ani.
Extirparea formatiunii chistice trebuie sa se faca impreuna cu traiectul sau fistulos, rezecandu-se
corpul osului hioid pe sub care trece acest traiect fistulos.
11. Fistulele laterale ale gatului - embriologia, clinica, tratament
La embrion inca din prima luna se observa sub extremitatea cefalica o serie de ridicaturi suprapuse
(arcuri branhiale), separate intre ele prin fante (santuri branhiale). Exista 5 arcuri branhiale, dar numai
primele 3 cu fantele care le separa, participa la producerea fistulelor si chistelor cervicale laterale.
Primul arc contine mugurii mandibulari si este separat de al doilea arc al carotidei externe prin
primul sant branhial. Acest sant corespunde unei linii care pleaca din conductul auditiv extern pe sub
unghiul mandibulei spre osul hioid.
Cel de-al doilea arc branhial se alungeste mult exterior si acopera ca un opercul urmatoarele
arcuri. Santul al doilea corespunde unei linii ce pleaca din foseta faringiana a lui Rosen, la marginea
anterioara si distal a SCM. Inchiderea lui completa determina o fistula cu traiect lung din faringe pana
aproape de baza gatului.
Cel de-al doilea sant branhial este delimitat in sus de al doilea arc branhial din care vor deriva
carotida externa si cornul mic al osului hioid, iar in jos este delimitat de al treilea arc branhial din care
va deriva carotida interna si cornul mare al osului hioid.
Clinic:
apar niste fistule care sunt mai frecvente decat formatiunile chistice
traiectul fistulos se duce spre cornul mare al osului hioid, evolueaza intre cele 2 carotide , aproape
de bifurcatia lor si se indrepta spre faringe
Tratamentul este chirurgical si este reprezentat de extirparea intregului traiect fistulos pana la
faringe.
12. Torticolisul congenital muscular - etiopatogenie, clinica, tratament
ETIOPATOGENIE: Torticolisul muscular congenital este determinat de cele mai multe ori de
traumatisme ale muschiului SCM si, mai putin de cauze genetice.
In peste 70-80% din cazuri, afectiunea apare in timpul nasterilor pelvine prin tractiuni efectuate
asupra copilului, si muschiul SCM se poate rupe. Astfel apare un hematom in interiorul muschiului
care se poate palpa ca o oliva.
Mai rar, torticolisurile musculare congenitale se pot datora unor displazii musculare.
CLINIC: Clinic, parintii remarca in saptamanile de dupa nastere o latero-deviere a capului,
concomitenta cu palparea olivei musculare in muschiul SCM.
Amplitudinea miscarilor regiunii cervicale este redusa. In lunile urmatoare miscarile de laterodeviere a capului se limiteaza, iar hipotrofia hemifetei respective datorata hipoirigatiei se instaleaza
mai pregnant.
Pozitia bolnavului este cu capul aplecat de partea afectata a SCM, barbia orientata inainte si de
partea opusa. Cu timpul, se poate instala o scolioza cervicala.
TRATAMENTUL
trebuie facut la timp, caci leziunile devin definitive si ireversibile
la inceput este conservator (3-4 ani), apoi este chirurgical
sugarului i se vor practica in timpul baii, masaje blande, in regiunea cervicala, aplicarea de aparate
ortopedice pentru redresarea capului
administrare de vitamine
tratamentul chirurgical se face dupa varsta de 3-4 ani, cand se poate tine o comunicare cu pacientul,
postoperator
tratamentul consta in tenotomia insertiilor inferioare ale SCM (sternala, claviculara)
cu ocazia interventiei se vor sectiona si fibre din platisma
dupa interventia chirurgicala pacientul se imobilizeaza in aparat gipsat Minerva timp de 30 zile
13. Diagnosticul diferential la formele de torticolis congenital la copil
a) Torticolisul de cauze inflamatorii - acute sau cronice, specifice si nespecifice.
b) Torticolisul din cadrul sindromului Grise1 - care, pornind de la afectiuni din cercul limfatic al lui
Waldayer poate sa produca inflamatia articulatiilor mici ale vertebrelor cervicale si sa creeze
pozitia de torticolis.
c) Torticolisul osos - generat de cauze malformative osoase ca in sindromul Klippel-Feil caracterizat
prin malformatii osoase vertebrale congenitale.
d) Torticolisul de cauze cicatriciale - care poate sa apara dupa arsuri sau inflamatii cronice (TBC),
care dau pozitia de inclinare a capului si gatului de partea afectata.
e) Torticolisul de cauze distrofice osoase - (tumori cu mieloplaxe, chiste anevrismale), ca si
torticolisul cauzat de tumori benigne sau maligne osoase.
14. Modificari hormonale si infectii mamare la copil
PUSEELE MAMARE NEONATALE: La nou-nascuti in primele 2-3 saptamani de viata,
indiferent de sex pot aparea modificari hipertrofice ale sanului, care se insotesc uneori chiar de
eliminare de colostru sau lapte.
Aceste scurgeri de colostru sau lapte denumite lapte de vrajitoare se datoreaza trecerii hormonilor
materni in sangele copilului. La fetite se remarca concomitent si o hipertrofie a organelor genitale
externe care se diminueaza o data cu scaderea excesului hormonal.
MAMITELE, ABCESELE NEO-NATALE
MASTITA NECROZANTA: In perioada de hipertrofie estrogena secretia lactata stagnata poate sa
se infecteze usor. Astfel, apar mastite ale noului nascut, abcese mamare.
PUSEELE MAMARE PUBERTARE: Se produce o hipertrofie moderata a glandei inainte de
instalarea ciclului menstrual. Procesul de crestere al sanului se face neuniform, una dintre glande fiind
pentru o perioada de timp mai dezvoltata (menarca).
Exista si la baieti, este unilaterala intereseaza mai des sanul drept, hipertrofia aparand in jurul
varstei de 12-14 ani (telarca).
15. Anomalii ale sanului la copil
NUMAR
a) AMASTIA = lipsa in totalitate a tesutului glandular
b) ATELIA = lipsa mamelonului
obs: a) si b) se pot asocia si cu absenta coastelor, atrofia m. intercostali, atrofia m. pectorali
c) POLIMASTIA = un numar sporit de glande mamare
d) POLITELIA = prezenta unui numar sporit de mameloane
obs: c) si d) pot ajunge la un nr de max 8, dispuse pe asa numitul traiect al liniei lactee (de la linia
axilara pana la nivelul organelor genitale externe)
Tratamentul pentru aceste anomalii este chirurgical.
e) ANIZOMASTIA = asimetrie a celor doua glande mamare si se rezolva chirurgical prin
utilizarea unor lambouri incrucisate
VOLUM
a) ATROFIA GLANDEI MAMARE = datorata tulburarilor endocrine, infantilism, dupa oreion,
TBC, arsuri, incizii urmate de drenaj
b) MICROMASTIA = se recomanda administrarea de estrogeni
c) HIPERTROFII MAMARE = pot fi:
unilaterala datorata adenomului (fibroadenomului )
bilaterala intalnita la ginecomastia la baieti
Klinefelter la baietii cu atrofie testiculara
pseudohipertrofia grasoasa de la obezi
in puseele mamare anormale intalnite la varsta pubertatii
DE POZITIE
a) MASTOPTOZA
b) PROLAPSUL MAMAR
a)
b)
c)
d)
e)
TRATAMENTUL
chirurgical, si consta intr-o integrare a viscerelor in cavitatea peritoneala slab dezvoltata
exista diverse artificii tehnice pentru marirea cavitatii abdominale, fie prin tractiuni manuale, fie
prin sectiuni ale peretelui muscular intre peritoneu si tegument
se poate aplica procedeul Schuster utilizand materiale de tipul teflonului, siliconului pentru a
realiza un perete abdominal
postoperator - masuri de reanimare energice si importante
se reia tranzitul in 10-12 zile, necesitand o sonda gastro-duodenala permanenta si o alimentatie
parenterala
c)
-
Forme latente:
poate apare o ocluzie
varsaturi cu aspect schimbat
tranzit intestinal intrerupt
distensia abdomnala lipseste
DIAGNOSTICUL POZITIV este stabilit prenatal printr-o echo de rutina. Prezenta
polihidramniosului sau a stomacului destins in interiorul toracelui indica un pronostic grav.
CLINIC avem 3 categorii de semne: respiratorii (dispnee, cianoza), circulatorii, digestive
(tulburari de tranzit).
Diagnosticul diferential se face cu: emfizemul bulos, afectiuni pleurale, tumori pulmonare
TRATAMENT
a) initial: suport ventilator endotraheal,
b) apoi este anesteziat, stomacul este golit printr-o sonda nazo-gastrica conectat la o pompa de vid.
c) interventia chirurgicala - incizie epigastrica transversa, viscerul este readus din torace
24. Tratamentul chirurgical al atreziei de esofag
O data cu internarea intr-o sectie chirurgicala se vor recolta secretii faringiene pentru efectuarea de
culturi si se vor administra antibiotice si se vor corecta starile patologice asociate: hiperbilirubinemia,
hipoglicemia, pneumonia.
Copilul intubat preoperator va fi ingrijit pe o sectie de ATI, se va schimba des pozitia, iar sacul
esofagian va fi des aspirat. Daca exista o pneumonie de aspiratie, se va incepe preoprator tratamentul
antibiotic.
In cazul in care copilul este intubat acesta nu va necesita o operatie de urgenta ci se asteapta la
normalizarea tuturor parametrilor, si corectarea anomaliilor congenitale asociate.
Se va lua niste decizii referitor la urmatoarele posibilitati:
a) reparatie esofagiana +/- gastrostomie
b) gastrostomie cu reparatie esofagiana ulterioara
c) gastrostomie cu intreruperea fistulei
d) fara interventie chir imediata
PREGATIRE PREOPERATORIE
- Confirmarea diagnosticului de atrezie + malformatii asociate
- Evaluarea statusului pulmonar si tratarea infectiilor asociate
- Asigurarea confortului termic + echilibrare (metabolica, HEL, AB), dupa parametrii de laborator.
PRINCIPII
Tratamentul este strict chirurgical , iar indicatia este absoluta. Tratamentul se orienteaza dupa
starea generala a copilului, greutatea la nastere malformatiile asociate, tipul de atrezie, competenta
echipei operatorii. Tratamentul se face in anestezie generala cu IOT.
La copii mai mici de 1 800 g se monteaza gastrostomie.
TEHNICI
- Alungirea bontului esofagian superior
- Alungirea ambelor bonturi
- Apropierea ambelor segmente cu magnet
- Efectuarea unei fistule dirijate intre cele 2 bonturi, prin fire trecute prin ambele bonturi si
apropierea celor 2 segmente cu olive.
- Tratamentul toracoscopic
TEHNICA OPERATORIE PROPRIU-ZISA
- Nou-nascutul va fi pozitionat cu partea superioara a corpului mai ridicata plasat in decubit lateral
stang, cu bratul drept mai ridicat.
- Incizia incepe de la musculatura paravertebrala pe sub unghiul scapulei spre anterior.
- Toracele se va deschide in spatiul 4-5 ic drpt pe cale extrapleurala.
- Atentie a nu se leza nv vag.
- Sutura esofagiana se face prin 3 modalitati:
anastomoza telescopata
anastomoza termino-laterala
anastomoza termono-terminala, fara telescopare
POSTOPERATOR
se indeparteaza sonda endotraheala
sugarul este transportat intr-o sectie de ATI
copilul nu trebuie lasat in pozitie dorsala niciodata ci intors lateral aplecat inainte.
25. Herniile hiatale si malpozitiile cardio-tuberozitare - clasificare, patogenie, anatomiepatologica, simptomatologie clinica, radiologica, forme clinice, tratament.
Clasificarea HH:
- Hernia hiatala axiala: cardia beanta, hernia gastrica tranzitorie, hernia gastrica fixata
- Hernie hiatala paraesofagiana: alunecarea marii curburi in torace, cardia fiind in abdomen
- Hernie hiatala mixta
Se caracterizeaza prin prezenta anormala, permanenta sau tranzitorie, a unei portiuni de stomac prin
hiatul esofagian, la nivelul toracelui.
In cazul HH, exista o slabire congenitala a membrane frenoesofagiene, de aceea, in inspir, cardia si
teritoriile invecinate vor fi trase in sus in mediastinul posterior.
In clinica, pacientul prezinta tulburari digestive, in special varsaturi habituale. Un semn important
este aparitia unei secretii sangvinolente sau maronii (esofagita ulceroasa), urmat de anemie hipocroma.
Scaunele devin rare, starea de nutritive este chiar critica, are tulburari respiratorii (tuse, dispnee,
asfixie), tulburari cardiace in herniile gigante si tulburari mecanice ale tranzitului cum ar fi ocluziile,
socul, imposibilitatea deglutitiei, dureri violente.
Examinarea radiologica este deseori negative, lipsind bula de aer sau nivelul hidroaeric. Esofagul
apare scurt si cu cardia in stomac (HH prin alunecare), normal, cu cardia in abdomen si stomacul
herniat (HH paraesofagiana)
Tratament:
- Conservator: administrare de antiacide, blocanti ai receptorilor H2 si relagtori ai tranzitului
intestinal
- Chirurgical: indicatii operatorii absolute si relative.
HH necomplicate beneficiaza de fundoplicatura Nissen, cele cu brahiesofag necesita procedeu
antireflux si cele cu stenoza se pot rezolva prin mai multe procedee (fundoplicatura urmata de dilatari,
rezectia stenozei cu esofagoplatie subtotala, sectiune longitudinala a stenozei si sutura transversal
asociata cu fundoplicatura).
26. Conduita in fata unei arsuri esofagiene caustice
a) Interzicerea administrarii unor preparate emetizante, tentativa de a produce varsaturi si a tampona
causticul ingerat .
b) Interogatoriu referitor la natura si volumul produsului ingerat, si ce masuri au fost luate pana la
venirea la medic.
c) Bronhoscopia si endoscopia esofagiana (precizeaza intinderea, profunzimea)
d) Examen cavitate bucala si faringe
e) Se evalueaza gradul arsurilor
- grad 1 simplu edem
- grad 2 stenoza
- grad 3 foarte grave
f) antibiotice spectru larg
27. Megaesofagul def, fiziopatologie, anatopatologie
Megaesofagul reprezinta o lipsa de coordonare intre functia esofagului inferior si cardie.
ANATOMIE PATOLOGICA SI FIZIOPATOLOGIE
Esofagul prezinta 2 segmente: unul superior, altul inferior. Segmentul superior este dilatat si
alungit. Acesta cuprinde esofagul cervical si aproape intreg esofagul toracic. Peretele muscular circular
este foarte ingrosat, pe cand stratul longitudinal este putin reprezentat.
Mucoasa prezinta un aspect inflamator din cauza stazei. Reproducerea experimentala a
megaesofagului a fost realizata actionand la 3 nivele diferite:
a) la nivelul plexului nv al esofagului prin distructie-ischemie-refrigeratie sau actiune cu neurotixine.
b) la nivelul nervilor pneumogastrici prin vagotomie cervicala bilaterala
c) la nivelul SNC
Din punct de vedere AP avem:
- absenta plexului Auerbach, in 1/3 inferioara a esofagului sau degenerescenta sa
- hipertrofie supraiacenta
- leziuni de esofagita ------- infectii
- pneumonii
- supuratii pulmonare
28. Stenoza esofagiana post-caustica - tratament chirurgical (gastrostomie, esofagoplastie)
GASTROSTOMIE - operatie chirurgicala constand in deschiderea directa a stomacului la piele
printr-o sonda care permite alimentarea.
Tehnica originala ii apartine lui Gavriliu, si reprezinta prelevarea pe o lungime mai mare din
marea curbura gastrica o banda de perete cu care se realizeaza un tub vascularizat prin artera gastroepiploica stanga.
ESOFAGOPLASTIA COLICA
Ileocolonul drept vascularizat pe artera colica superioara dreapta a fost primul grefon utilizat. Cu
toate acestea vascularizatia ileala nu este totdeauna perfecta si volumul important ocupat de ceco-colon
in torace poate fi prost tolerat.
Astfel s-a ales colonul transvers si unghiul stang vascularizat prin artera colica superioara stanga si
arcada lui Riolan, ale caror debite pot fi crescute prin ligatura prealabila a arterei colice medii.
Grefonul este ascensionat de preferinta in sens izoperistaltic. In cazul inlocuirii totale a esofagului,
traiectul grefonului poate fi retrosternal, intrapleural drept sau stang sau mediastinal posterior, dupa
esofagectomie inainte de a ajunge in regiunea cervicala.
Ascensiunea retrosternala este tehnica cea mai simpla, nu este nevoie de deschiderea pleurei, iar
sectiunea muschilor subhioidieni si rezectia apendicelui xifoid sunt necesare uneori pentru a facilitarea
ascensiunii.
Simptomatologia RGE variaza cu varsta. Inaintea varstei de 2 luni varsaturile izolate sunt asociate
cu refuzul biberonului + crizele de plans. In aceasta perioada perioada , accidentele respiratorii nu sunt
frecvente dar sunt grave.
Intre 3 luni si un an varsaturile sunt asociate cu retard staturo-ponderal.
Metode de explorare:
- radiologia - tranzit eso-gastro-duodenal cu o sol baritata;
- endoscopia - controleaza leziunile si da primele semne de esofagita;
- PH metria;
- manometria - apreciaza contractiile peristaltice prin inregistrarea presiunilor endoluminale;
- tranzit izotopic - vizualizarea refluxului.
Evolutie:
a) este dominata de riscul esofagitei si de principala sa complicatie = stenoza;
b) factorul varsta intervine:
- inainte de 2 luni exista imaturitate din punct de vedere al jonctiunii eso-gastrice, reflux
intermitent, putin important, responsabil pentru regurgitatii, greutatea corporala nefiind afectata.
Datele evolutive pot fi apreciate prin PH metrie si endoscopie.
- intre 2 si 15 luni: poate exista o intarziere in maturizarea jonctiunii esogastrice.
- dupa 15 luni: apare pirozis, dureri retrosternale epigastrice.
- dupa 2 ani - situatia este stabila
COMPLICATII
a) Stenoza pilorica - complicatie evolutiva redutabila si survine la copii cu reflux gastroesofagian.
b) Complicatii bronho-pulmonare - cresc o data cu varsta, se remarca sub forma de astm, tuse
cronica, pneumopatie.
c) Apneea si moartea subita a nou-nascutului.
d) Complicatii mecanice - marile hernii drepte.
34. Stenoza hipertrofica de pilor- semne clinice, Rx, tratament
CLINIC:
- varsaturi, care reprezinta o particularitate legata de data de aparitie a acestora
- initial varsaturile sunt minime, apoi evolueaza rapid, capatand caracterele clasice
- au continut alimentar, lapte branzit, in jet
- sunt mai mult in cantitate decat alimentul ingerat
- semnifica staza gastrica, NU SUNT amestecate cu bila
- au coloratie albicioasa
- refuzul biberonului
- stare generala agravata in functie de varsaturi, cu denutritie + deshidratare
- la examenul local avem regiunea epigastrica excavata, unde peristaltice
- la palpare avem o oliva pilorica sub forma unei formatiuni tumorale
RADIOLOGIC:
- tranzitul baritat este unul din examenele importante in aceasta patologie
- semne indirecte: cantitati de lichid de staza, hiperperistaltism eficace
- semne directe: canal piloric opacifiat stramtorat, filiform alungit
TRATAMENT:
Tratamentul este chirurgical, dar perioada preoperatorie este foarte importanta. Primele 24-72 de h
se face o echilibrare HEL, daca copilul este deshidratat.
Alte indicatii folosite:
- o perfuzie adaptata ionogramei
- golirea stomacului si plasarea unei sonde nazogastrice
- antibiotice
- corectarea hipoprotrombinemiei
Chirurgical, se face pilorotomia extramucoasa.
39. Chistul congenital de coledoc - cauze, simptomatologie, clinica, diagnostic dif, tratament
Cauzele sunt reprezentate de: persistenta unui canal bilio-pancreatic comun si reflexului
pancreatico-biliar.
CLINICA
Clasica triada (dureri, icter, tumefactia HD), nu este decat rar intalnita. Diagnosticul se pune in
ultimul trimestru de sarcina. Metodele imagistice cele mai eficiente sunt reprezentate de echo, mai ales
echo Doppler.
La nn si la si la copilul mic, icterul este semnul cel mai frecvent intalnit. Acesta semnaleaza o
obstructie totala sau partiala a CBP. Acest icter este insotit de febra care semnifica infectia biliara.
Durerile apar mai rar , si sunt descrise doar de copii mai mari. Descoperirea unei tumori in HD ,
renitenta, fixata , trebuie sa ne gandim la un chist congenital de coledoc.
TRATAMENT
a) rezectiile chistelor cu refacerea CBP
b) trebuie facuta exereza totala a caii biliare dilatate si anastomoza bilio-digestiva pe o ansa in Y
c) post operatoriu se face un drenaj retro-hepatic care este lasat 5-7 zile in functie de cantitatea de
lichid peritoneal drenat
d) antibioterpaie-ampicilinametronizadol
e) reluarea alimentatiei orale dupa 5 zile post operator
40. Simptomatologie clinica si paraclinica a apendicitei acute la copilul mare
Simptomatologie generala: febra sau subfebrilitati la majoritatea bolnavilor, cefalee, tahicardie,
greata si varsaturi, tulburari de tranzit, frecvent constipatie, facies palid teros, inapetenta
Simptomatologie locala (dominate de durere):
- durere spontana cu localizare dependent de pozitia apendicelui
- hiperestezie cutanata in fosa iliaca dreapta
- aparare musculara in zona palpate
- durere provocata la efetuarea anumitor manevre
- contractura reflexa a peretului abdominal
- tuseul rectal poate aduce informatii valoroase
- palparea la nivelul fosei iliace drepte duce la flectarea coapsei
- formatiune tumorala in cazul aparitiei blocului appendicular
Radiografia arata prezenta unui coprolite, identifica imaginea de ocluzie, cografia releva
apendicele inflamat sau ajuta in diagnosticul de apendicita complicate, hemoleucograma
relevaleucocitoza cu predominanta neutrofilelor si examenul sumar de urina exclude alte afectiuni.
41. Posibilitati evolutive ale apendicitei acute
Rar se face evolutia spre resorbtie in formele catarale si uneori flegmonoase. Evolutia cazurilor
netratate duce la peritonita generalizata sau localizata din cauza complicatiilor perfoartive si alte
complicatii ca: abcese subfrenice, abcese hepatice, pileflebita, pleurezie purulenta, abces pulmonar,
bacteriemie sau septicemia.
42. Diagnosticul diferential al apendicitei acute
Diagnosticul diferential se face cu: enterocolitele, pneumopatiile acute, limfadenita mezenterica,
colica renala dreapta, pielonefrita acuta, invaginatia intestinala, parazitozele digestive, inflamatia
diverticulului Meckel, patologia ginecologica, adenopatia iliaca externa dreapta, peritonita gonococica
sau pneumococica, adenoamigdalitele acute, bolile infecto-contagioase, RAA, varsaturi aceronemice,
purpura Henoch-Schonlein, intoxicatia cu plumb, hepatita epidemica, ulcer perforat.
Hemoragie digestiva superioara (HDS) sursa sangerarii situata deasupra unghiului duodenojejunal Treitz;
Hemoragie digestiva inferioara = cu sediul situat sub unghiul Treitz, pana la anus.
Cauze de HDS: leziuni peptice (ulcer duodenal, ulcer gastric, esofagita de reflux, gastrita si
duodenita), consumul de AINS, gastrite acute, hipertensiunea portala, sindrom Mallory Weiss,
neoplasme ale esofagului, stomacului si duodenului, esofagita infectioasa, leziune Dieulafoy, fistula
aorto-duodenala, angiodisplazie, boala Crohn, hemobilia, hemoragia de cauza pancreatica.
+
Ulcerele primitive G-D - frecventa, epidemio, patogenie, AP
- frecventa ulcerului creste cu varsta , ea fiind maxima in jurul varstei de 15 ani
- sediul duodenal al ulcerului este predominant dupa 7 ani , cea mai mare frecventa fiind la B
- cele mai multe ulcere au AHC ulceroase
- apar mai des la pacientii care au grupa sangvina 0, sau grup tisular HLA B5
Elementele de patogenie + AP sunt :
- UD este bulbar
- UG predomina pe portiunea pilorica a stomacului + mica curbura
- Intereseaza mucoasa + musculara
- Leziunea este tapetata de un tesut fibrinos, congestiv, bogat vascularizat, cu infiltrat inflamator,
inconjurat de edem
- Germenul implicat este HP
Ulcerele G-D primitive - clinica, investigatii, tratament
a) durerea - este un element dominant , fiind prost definita, prost localizata cu sediul preombilical,
sau situata in FID. NU ESTE ritmata de mese, dar este nocturna, si se asociaza cu o scadere a
apetitului. Pentru acelasi copil, sediul este precis si fix.
b) varsaturi
c) greturi
d) eructatii
In cele mai multe cazuri, ulcerul este evidentiat prin un din complicatii: hemoragia progresiva,
insidioasa, perforatiile, stenoza pilorica , mai rar la copil, mai des la adolescent
Ca explorari care se fac sunt: endoscopia, radiologia cu simplu/dublu contrast.
TRATAMENT
- are ca scop cicatrizarea ulcerului + prevenirea unei recidive
- medicamentele utilizate sunt reprezentate de: antiacide (sucralfatul), antisecretorii (cimetidina,
ranitidina), anticolinergice.
Ca schema terapeutica avem: anti H2 timp de 4 saptamani, apoi control endoscopic; vagotomie
hiperselectiva
Ulcerele Gastro-Duodenale secundare
Sunt reprezentate de ulcerele de stress + medicamentoase. Acestea se observa la orice varsta, fara
predominenta de grup sanguin sau tisular, nici de sex. Sediul lor este mai frecvent la nivelul lui D1.
Aceste ulcere sunt acute si se caracterizeaza dpdv AP prin ulceratii fara edem periferic. Clinic
complicatiile puse in evidenta , sunt hemoragia/perforatia.
Ulcerele se stress au urmatoarele cauze afectiunile neurologice (infectii, tumori), complicatiile
postoperatorii, arsurile.
Tratamentul consta in refrigerare gastrica, medicatie antiacida, Anti H2.
Ulcerul medicamentos este dat de utilizarea corticoterapiei, aspirinei.
La examenul fizic, avem durere, aparare musculara, la tuseul rectal avem decelarea tumorii.
TRATAMENT
Caz de abdomen acut chirurgical
Urgenta chirurgicala
Se poate confunda cu o apendicita acuta
Detorsionarea simpla - formatiunea are un aspect si o coloratie apropiate de cele normale, iar
leziunile produse de ischemie sunt minime
Anexectomie - formatiune negricioasa-violacee cu aspect de necroza masiva
a)
b)
-
Se pot evidentia nivele hidroaerice, care apreciaza situatia de ocluzie intestinala. Imaginile Rx
obtinute sunt diferite: aspect de amputatie a coloanei de Ba, imagine in trident, in cocarda, in bident.
Tratamentul chirurgical
Se face un abord pe linia mediana putandu-se realiza dezinvaginarea manuala cu infiltratie +
novocaina a bazei mezenterului si practicarea apendicectomiei.
Se poate practica si rezectii limitate (enterectomii), dar este de preferat cu anastomoze terminoterminale.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
a)
b)
c)
Clinica:
a) o deviere in jos si inauntru (
) a labei piciorului + o miscare de rasucire inauntru, astfel incat
laba piciorului afectat priveste la celalalt picior.
b) fata dorsala a piciorului este mai convexa decat normalul si priveste inainte si in afara, planta fiind
concava.
c) sprijinul pe sol se face pe marginea externa a piciorului in partea ei anterioara.
d) gamba este mai scurta si mai subtire , piciorul este mai mic.
e) pentru aprecierea gradului deformatiei trebuie masurate elementele care o compun(varus, equin).
Varusul:
- adductia antepiciorului /retropicior, 140-1800
- supinatia prin rasucirea piciorului in jurul axului AP 80-1800
- adductia retropiciorului pe gamba 80-1800
Equinul corespunde extensiei plantare 90-1200
Ca examene paraclinice, se vor face niste RX.
TRATAMENTUL:
asiguri familia ca copilul este infirm
proceduri ortopedice prin aparate gipsate
atentie !!!!!!
- nu se forteaza reducerea
- se evita strivirea astragalului
- se evita o falsa coretie
apoi se vor face: chirurgia partilor moi, alungirea tendonului lui Achile
aparat gipsat
septice: infectii locale cu germeni saprofiti, infectii urinare la purtatorii de sonde, septicemii
neuropsihice: modificari de comportament, depresii psihice, nevroze, deliruri, come
cancerizarea cicatricelor sau a ulceratiillor cronice sub forma unor carcinoame scuamoase
a)
b)
-