UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI

MASTER: ADMINISTRAIE PUBLIC I EFICIENA
SISTEMULUI ADMINISTRATIV

Fiscalitatea n Romnia

Semestrul I, Bologna

Cuprins:
1.

Aspecte

generale

privind

fiscalitatea.............................................................................3
2.

Funciile

rolul

fiscalitii............................................................................................7
3.

Sistemul fiscal din Romnia progresiv 1990-2004 versus

cota

unic

2005-

2007...............................................................................................................................8
4.

Strategia fiscal n U.E. i impactul su asupra Romniei

i

agenilor

economici

din

cadrul

su.....................................................................................................................12
5.

Comparaia sistemului fiscal romnesc

fiscale

din

cu sistemele

rile

U.E.-

27.................................................................................................................................19
6.

Economia politic a reformei fiscale din Romnia sistem

progresiv

de

impozitare

versus

cota

unic..........................................................................................................21
7.

Fiscalitatea

Romaniei

in

perioada

2008-

2010.............................................................26
8.

Concluzii.............................................................................
.........................................30

9.

Bilbiografie.........................................................................
.........................................32

1. Aspecte generale privind fiscalitatea

Ceea ce deosebeste o ar aflat n progres de una aflat n declin este, n bun
msur, preferina aratat construirii viitorului. Aceasta preferin se msoar prin
impozite, mprumuturi i rata dobnzilor.
Conform

dicionarului

Larrousse,

fiscalitatea

reprezint

totalitatea

impozitelor i taxelor, a reglementrilor de natur fiscal precum i a aparatului

fiscal ce vin s influeneze direct sau indirect activitatea unui agent economic
denumit contribuabil. Considerm c aceast definiie poate fi amendat datorit
caracterului sau restrictiv. Astzi n domeniul fiscal se ntlnesc mai multe concepte.
Alturi de fiscalitate este vehiculat noiunea de "fisc" definit ca administraia
n sarcina creia revin calculul, perceperea i urmrirea plii impozitelor i taxelor
datorate statului de ctre contribuabil".
De asemenea, este utilizat i termenul fiscal" care privete fiscul, care aparine
acestuia.
In definirea sistemului fiscal de ctre diveri autori se pleac n general de la
modul de percepere a acestuia de ctre contribuabili: totalitatea impozitelor ce trebuiesc
achitate ctre stat. Astfel, I. Condor definete sistemul fiscal ca fiind totalitatea
impozitelor provenite de la persoanele fizice i juridice care alimenteaz bugetele
publice.
Cnd se vorbete de sistemul fiscal, considerm c nu se pot omite i alte
elemente importante ale acestuia, n afara impozitului, cum ar fi: legislaia fiscal care
are rolul crearii condiiilor legale i de reglementare a fiscalitii incluznd atat
drepturile i obligaiile autoritii fiscale ct i cele ale contribuabililor i aparatului
fiscal chemat s realizeze aplicarea legislaiei fiscale n interesul puterii publice dar,

fr afectarea personalitii i drepturilor de care se bucur contribuabilul potrivit

legislaiei fiscale i a celei generale.
In cadrul general al finanelor publice ale unei ri, fiscalitatea se delimiteaz ca
un ansamblu coerent de norme care reglementeaz impunerea contribuabililor i
fundamenteaz juridic impozitele i taxele.
Impozitele i taxele sunt instituite prin acte normative i ele sunt elemente de
baza n fundamentarea i definirea noiunilor de fiscalitate, fisc, fiscal.
Analizate n ansamblu, cele trei noiuni sunt strns legate de impozite.
Specialistii din tara noastra au definit impozitul ca fiind plata baneasc
obligatorie, general i definitiv, efectuat de persoane fizice i juridice n
favoarea bugetului statului n cuantumul i la termene precis stabilite de lege, fr
obligaia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct i
imediat.
Economia national a unei tri ca parte componenta a economiei mondiale,
cuprinde un ansamblu de activitti, desfasurate de persoane sau grupuri de persoane
fizice i morale care apartin acestuia, dar la care participa i unii subiecti economici i
altor tri.
In interiorul fiecrei tri ca urmare a activittilor economice desfsurate de
subiectii economici, apare un ansamblu de relatii de productie, schimb, repartitie,
consum, finantare creditare, care se manifest sub forma unor fluxuri reale, monetare i
financiare.
Sistemul fiscal este un produs al gndirii, deciziei i actiunii factorului uman, ca
urmare a evolutiei societtii umane, creat initial pentru a rspunde unor obiective
financiare, la care ulterior s-au adugat obiective de natur economico-social. Dac
realizarea obiectivelor de ansamblu ale sistemului necesit existenta deciziilor
strategice, realizarea scopului pe termen scurt vizeaz realizarea deciziilor tactice.
Impozitul constituie o creatie a gndirii umane un instrument creat de om pentru
ca puterea public s asigure omului anumite utilitti publice. Fiind un produs
intelectual, pentru a exista trebuiesc alese elementele de natur economic, care sunt
prelucrate i combinate dup anumite reguli n conditiile respectrii principiilor care
stau la baza relaiilor sociale dintre membrii societtii. Aceasta intruct puterea public
nu are posibilitatea tehnica de a prelua n momentul crerii venitului, partea care i este
necesar pentru a asigura finantarea obligatiilor care i revin i deci trebuie s preia o
parte din venitul national repartizat prin intermediul pietei ntre subiectii participanti.
Acest produs al gndirii de natur financiar dup aprobarea sa, devine un instrument
4

financiar activ care produce efecte cuantificabile monetar servind pentru realizarea unor
obiective prestabilite.
Conceptele specifice cu care se opereaz n teoria fiscal sunt extrem de
diverse, iar incercarile de a stabili semninificatiile standardizate, au pus n evident
complexitatea sarcinii de sistematizare i standardizare.
Intr-o abordare financiar conceptul de fiscalitate este definit ca un "sistem de
percepere a impozitelor" iar ntr-o abordare juridic "sistem de legi referitoare la fisc
la perceperea impozitului".
Apar doua elemente de referinta: impozitul si fiscul. Impozitul este definit in
general prin prisma functiei sale clasice, respectiv ca o contributie solicitata pentru
asigurarea serviciului obligatiilor publice a Statului si colectivitatilor locale, iar fiscul
ca administratie obligata cu perceperea impozitelor. Conceptul de sistem in teoria
fiscala a fost utilizat mai mult figurativ, fara a se incerca o abordare a complexului
fiscal din punct de vedere a teoriei sistemelor.
Se poate considera ca sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte,
principii, metode,
procese, cu privire la o multime de elemente (materie impozabila, cote subiecti fiscali),
intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii, legiferarii, asezarii si
perceperii impozitelor si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, in scopul
realizarii obiectivelor sistemului.
Studiul sistemelor fiscale necesita luarea in considerare a doi parametri: unul de
natura spatiala iar altul de natura temporala.
Parametrul spatial are in vedere existenta unei multimi de teritorii
locuite, organizate din punct de vedere administrativ si politic, intr-un stat. Fiecarei tari
ii corespunde un sistem fiscal cu o structura comportament si obiective bine
determinate.
Luarea in considerare a parametrului spatial corespunde principiului
teritorialitatii impozitului, care este in corcondanta cu suveranitatea fiscala a Statului de
a institui impozite. Acesta este influentat de nivelul si structura surselor de venituri, de
necesitatile financiare ale institutiei bugetare si de conceptiile etice si politice ale
guvernelor. Importanta sa rezida in mai multe aspecte.
Parametrul timp corespunde principiului anualitatii impozitului
determinat de anualitatea exercitiului financiar si a institutiei bugetare, corelat cu
cazurile de retroactivitate prevazute de lege.

Sistemul fiscal constituit in Romania dupa revolutie a fost conceput si

organizat pe trei componente independente:
a. Impozite, taxe si contributii ca venituri ale statului
b. Mecanismul fiscal
c. Aparatul fiscal
a) Impozitele, taxele si contributiile, reprezinta resurse financiare publice ce se
constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale,
bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter autonom
(Parlamentul, Presedintia Romaniei, Guvernul, ministerele s.a.) in conditiile asigurarii
echilibrului financiar. Bugetul de stat, prezentat sub forma unei balante economice
prevede si autorizeaza veniturile (sau incasarile) si cheltuielile anuale ale statului. Ca
document de sinteza, bugetul de stat este un act autorizat de catre Parlament si reflecta
marile categorii de resurse si cheltuieli ale statului, constituind forma principala de
manifestare a politicii sale financiare.
b) Mecanismul fiscal presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici si
instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea, ca
ansamblu de operatiuni prin care se stabilesc obligatiile platitorilor de impozite catre
stat, consta in identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice si juridice ce detin sau
realizeaza un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul si cuantumul acestuia.
Obligatiile cetatenilor decurg din insasi Constitutia tarii "Cetatenii au obligatia
sa contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice. Sistemul legal de impunere
trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale". Impozitele, taxele si alte venituri
ale bugetului de stat se stabilesc doar prin lege.
Aceasta presupune ca intreaga activitate de impunere, de urmarire si de
percepere a impozitelor si taxelor consta de fapt in aplicarea si respectarea intocmai a
unor prevederi legale. Orice abatere, voita sau nu, inseamna incalcare a legii si trebuie
sanctionata .
Eforturile specialistilor in domeniu dupa 1989, au fost orientate pentru a gasi
tehnici si metode ale impunerii adecvate la felul impozitului, natura juridica a
platitorului si instrumentele utilizate.
c) Aparatul fiscal. Eficienta de ansamblu a economiei este dependenta de
modul in care functioneaza aparatul fiscal. Statul isi indeplineste rolul sau prin sistemul
legislativ si executiv. Aparatul fiscal este format din Administratiile Finantelor Publice,
Directia de Inspectie Fiscala din ANAF, impreuna cu directiile judetene de inspectie
6

fiscala si directia de inspectie fiscala din cadrul Directiei Generale de Administrare a

Marilor Contribuabili.
Impozitele, taxele si alte venituri ale statului impreuna cu resuresele si
normativele de cheltuieli pentru institutiile publice se aproba prin lege. Minsterul
Finantelor avand ca atributie principala asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea
politicii financiare.
Protectia sociala a unor categorii defavorizate ale populatiei prin scutiri de
impozite:
1.

scutiri de impozitul pe salarii privind:

sumele primite de salariati pentru munca prestata in perioada preavizului de

concediere.
ajutoarele ce se acorda din fondul de asigurare sociala si asistenta sociala, in
conditiile legii.
pensiile de orice fel.
sumele cuvenite urmasilor eroilor martiri ai revolutiei si altor categorii
incadrate in Legea nr. 42/1990
2.

scutiri la impozitul agricol pentru:

invalizi si vaduve de razboi

3. reduceri de 50 % a impozitului agricol pentru:
persoane handicapate asimilabile cu gradele I si II de invaliditate.
persoane fizice in varsta de peste 65 de ani, care isi lucreaza singure
pamantul.
4.

scutirea de taxe asupra mijloacelor de transport a autoturismelor,

motocicletelor si tricicletelor si tricicluri cu motor care apartin invalizilor si sunt

adaptate invaliditatii acestora.
5. reducerea cu 50 % a taxelor pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale si
monumentelor istorice, de arhitectura si arheologie de catre elevi , studenti si militari
in termen.

2. Funciile i rolul fiscalitii

Pentru ca sistemul fiscal sa raspunda unor cerinte, el trebuie sa se caracterizeze
prin anumite trasaturi si sa indeplineasca anumite functii. Dintre trasaturile ce
caracterizeaza sistemul fiscal amintim:

 Universalitatea impunerii;
Unitatea impunerii;
Echitatea impunerii.
Functiile fiscalitatii sunt:
a) In cadrul finantelor publice, fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor
publice de resurse banesti.
La formarea acestor fonduri isi aduc contributia:
regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat;
societatile comerciale cu capital privat sau mixt;
organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ;
institutiile publice si populatia;
persoanele juridice si fizice rezidente in strainatate;
Activitatea de constituire a resurselor financiare imbraca diferite forme intre care citam:

Impozite care reprezinta contributii obligatorii fara un echivalent

direct si imediat pentru platitori;

Taxele, adica plati care constituie, in principal, contravaloarea unui

serviciu prestat;

Varsaminte din profitul regiilor autonome;

Amenzi pentru fapte contraventionale sau penale;

Penalitati sau majorari pentru neindeplinirea la termen a unor

obligatiuni;

Varsaminte din veniturile institutiilor publice.

Fondurile publice de resurse banesti sund distribuite integral prin bugetul public
national pentru invatamant, sanatate, cultura, asigurari sociale si protectie sociala,
aparare nationala, ordine publica, actiuni economice si alte actiuni.
b) Fiscalitatea contribuie la reditribuirea veniturilor intre menbrii societatii,
determinand atenuarea unor inegalitati cu privire la venituri intre cetateni. Un exemplu
in acest sens il ofera Legea impozitului pe salarii, potrivit careaia veniturile din salarii,
de la locul principal de munca de pana la 800000 lei sunt scutite de impozit, in timp ce
salariile lunare care depasesc suma de 5.000.000lei se impoziteaza cu 45 %.
c) Prin stabilirea unor termene de plata a impozitelor si taxelor, precum si a unor
amenzi, penalizari sau majorari de intarziere, fiscalitatea contribuie la educarea civica a
cetatenilor si dezvoltarea responsabilitatii acestora pentru realizarea obligatiilor
obstesti.
8

d) Rolul de control al activitatii fiscale pentru combaterea faptelor ilicite,

concurentei neloiale, evaziunii fiscale. Organele fiscale si organele specializate cum
sunt garda financiara , inspectoratele pentru protectia consumatorului etc, constata si
intreprind masuri pentru combaterea activitatii comerciale ilicite cuprinse in legea nr
42/1991. Controlul fiscal este reglementat prin O.G. nr. 70 publicata in M.O. nr.227 din
30 august 1997.

3. Sistemul fiscal din Romnia progresiv 1990-2004 versus cota

unic 2005-2007
La nceputul anului 2005, Guvernul introducea cota unic de impozitare de 16%
asupra veniturilor persoanelor fizice i asupra profitului firmelor, reformnd astfel din
temelii sistemul fiscal din Romnia.
Care sunt diferenele de abordare a reformei fiscale pn n 2005 i dup
2005?
Care dintre cele dou sisteme fiscale este sustenabil pe termen mediu i lung,
fiind puin probabil s genereze dezechilibre macroeconomice?
Cum poate crete ponderea veniturilor ncasate la buget n PIB de la 29% (n
2006, Romnia aflndu-se, la acest indicator, pe ultimul loc n U.E.-27) la 40-45%, ct
este media rilor U.E.-27?
La aceste ntrebri vom ncerca s rspundem n continuare. Mai nti, vom
analiza comparativ cele dou sisteme fiscale: cel de pn n 2004 i sistemul iniiat la 1
ianuarie 2005. Ulterior, vom compara sistemul fiscal actual din Romnia cu alte
sisteme fiscale din rile U.E.-27.
Sistemul fiscal de pn n 2004: progresiv, redistributiv, social
n 2004, sistemul fiscal era unul progresiv, cu cote difereniate n ceea ce
privete impozitul aplicat pe venitul persoanelor fizice. Astfel, cei care aveau venituri
de pn la 28 milioane ROL, plteau 18% drept impozit pe venit, pentru cei cu venituri
cuprinse ntre 28 milioane ROL i 69,6 milioane ROL cota era de 23% i impozitul
putea ajunge pn la 40% n condiiile n care venitul depea suma de 156 milioane
ROL. Impozitul aplicat asupra profitului impozabil al companiilor era de 25%.

Dobnzile erau impozitate cu 1%, iar dividendele cu un procent de 5%.

Microntreprinderile plteau un impozit pe venit de 1,5%.
n 2004, sistemul fiscal din Romnia era considerat de ctre Fondul Monetar
Internaional ca fiind unul sustenabil, care nu creeaz dezechilibre macroeconomice pe
termen mediu i lung. Balana economii-investiii mbuntit, arierate ntr-o scdere
rapid, meninerea salariilor n limita bugetelor aprobate i ratele ridicate de colectare
de 95-98% la principalele utiliti fundamentau analiza pozitiv a specialitilor FMI:
Politica bugetar n anul 2004 va susine obiectivele de dezinflaie i limitarea
deficitului de cont curent extern, crend n acelai timp condiii pentru creterea n
continuare a investiiilor sectorului privat.
Ce urma s se ntmple cu sistemul fiscal n 2005, dac guvernarea de atunci
continua? Guvernul convenise deja cu FMI, din luna iulie 2004, un program de reform
fiscal care ar fi intrat n vigoare la 1 ianuarie 2005. Principalii piloni ai acestui
program prevedeau o reducere a impozitului pe profit de la 25% la 19%; o reducere a
impozitului pe venit pentru cea mai mic tran de impunere de la 19% la 14%,
compensate parial prin nghearea deducerilor personale la nivelul din 2004 i o
reducere a ratei contribuiilor pentru asigurrile sociale cu 1,25%. Pentru a compensa o
parte din pierderea de venituri, autoritile doreau s introduc simultan un impozit pe
teren, s creasc impozitul pe dividende i accizele, cu ncepere de la 1 iulie 2005.
Pierderea net de venit asociat reformei s-ar fi ridicat la 0,25% din PIB fa de
referina de baz, datorit efectului pe parcursul ntregului an al eliminrii ratei reduse
de impunere la impozitul pe profit pentru activitile de export, efectului reportat al
creterii accizelor din iulie 2004 i al unor mbuntiri n colectare datorit reformei
administraiei fiscale i a unei reduceri a evaziunii fiscale.
Obiectivele reformei propuse de guvernul din 2004 erau legate de sprijinirea
distribuiei echitabile a ctigurilor de pe urma creterii economice ridicate,
mbuntirea climatului de afaceri i ntrirea poziiei competitive a Romniei. n plus,
reforma fiscal dorea s rspund i ateptrilor oamenilor de afaceri, legate de
creterea predictibilitii n domeniul fiscal, reducerea costurilor administrative legate
de impozite i reducerea presiunilor legate de impozitarea muncii.
Sistemul fiscal din 2005-2007: stimulativ pentru afacerile mari i
consum
Dei sondajele efectuate n rndul oamenilor de afaceri n ultimii 5 ani arat c
nivelul fiscalitii este una dintre preocuprile secundare ale managementului
10

companiilor (mult mai puin important dect, de exemplu, predictibilitatea fiscal),

reforma fiscal din 2005 a intit ncurajarea afacerilor mari, a companiilor cu for
financiar ridicat, mizndu-se pe efectele de antrenare ale investiiilor masive realizate
de aceti investitori.
De la 1 ianuarie 2007, au intrat n vigoare amendamentele, ndelung disputate,
aduse Codului Fiscal. Amendamentele nu au avut n vedere modificarea elementelor
eseniale ale sistemului fiscal romnesc, construit, n principal, pe baza cotei unice de
16% aplicate veniturilor i a unei taxe pe valoarea adugat de 19%.
Impozitul pe dividende, pltit de ctre acionarii persoane juridice, este de 10%
n condiiile n care nu dein participaii de minimum 15% pn la
1 ianuarie 2009, respectiv 10% dup aceast dat pentru o perioad de minimum doi
ani nainte de data plii. Excepia de la regula de impozitare a societilor comerciale
este, n continuare, dat de impozitarea venitului microntreprinderilor, cu condiia ca
acestea s realizeze minimum 50% din venituri din alte activiti dect cele de
consultan pentru management i afaceri. Prevederea se dorete o soluie n sensul
eliminrii folosirii microntreprinderilor pentru ncasarea salariilor de ctre unii
angajai. Cota de impozitare a veniturilor este, n cazul microntreprinderilor, de 2% n
anul 2007, 2,5% n anul 2008 i 3% n anul 2009.
Pentru ctigurile obinute din rscumprarea titlurilor la fondurile deschise de
investiii se aplic o rat de impozitare difereniat n funcie de durata de deinere a
acestor titluri dup cum urmeaz: dac sunt deinute o perioad mai mic de 365 de
zile, se aplic rata de impozitare general de 16%; dac sunt deinute o perioad mai
mare de 365 de zile, se aplic o rat de impozitare de 1% pe ctigul net obinut.
Pentru titlurile de valoare, valori mobiliare, cumprate i rscumprate se aplic
un impozit de 16% pe ctigul net obinut din operaiunile de vnzare - cumprare din
cursul exerciiului fiscal. Dividendele, inclusiv sumele primite ca urmare a deinerilor
de titluri la fondurile nchise de investiii, obinute de ctre persoanele fizice, se
impoziteaz cu o cot de 16% din valoarea dividendelor brute cuvenite.
Sistemul fiscal intrat n vigoare n 2005 i ajustat n 2007, i-a stabilit ca
obiectiv asigurarea unor venituri disponibile mai mari, poteniala expansiune a
afacerilor, creterea investiiilor directe, reducerea ponderii economiei subterane, o
cretere economic sustenabil, mai multe locuri de munc, creterea economisirii i a
investiiilor. Dintre aceste inte, analitii consider c au fost atinse creterea
investiiilor strine (un record n perioada postdecembrist, 9,1 miliarde de euro n
2006), o cretere economic ridicat (7,7% n 2006, chiar dac n mare parte bazat pe
11

consum) i expansiunea afacerilor desfurate de firmele mari, puternice din punct de

vedere financiar. Ce nu a reuit s obin reforma sistemului fiscal promovat de
guvernarea de dup 2005 au fost creterea ponderii veniturilor bugetare n PIB,
creterea economisirii iar ceea ce a nrutit este accentuarea deficitului de cont curent.
Veniturile disponibile mai mari au nsemnat un consum mai mare (mai ales de bunuri
din import) i implicit, adncirea deficitului balanei comerciale.

4. Strategia fiscal n U.E. i impactul su asupra Romniei i

agenilor economici din cadrul su
Momentul naterii a ceea ce avea s devin n 1992 Uniunea European poate fi
considerat 09 mai 1950, cnd primul ministru francez, Robert Schuman, propune
realizarea Federaiei Europene.
n 1957 se semneaz tratatul de constituire a Comunitii Economice Europene,
din aceasta fcnd parte Belgia, Frana, Luxemburg, Italia, Olanda i Germania.
Tratatul include cadrul general privind fiscalitatea n Uniunea European, n articolele
90-93:
Articolul 90:
Nici un stat membru nu va impune, direct sau indirect, asupra produselor unui
alt stat membru, impozite interne mai mari dect cele aplicate produselor similare din
producia intern.
De asemenea, nici un stat membru nu trebuie s impoziteze produsele unui alt stat
membru n aa fel nct s se ofere protecie produselor unui stat membru ter.
Articolul 91:
n cazul exporturilor ctre un alt stat membru, rambursarea impozitelor pltite
n interiorul rii nu va depi volumul acestora.
Articolul 92:
n cazul altor impozite n afar de impozitele asupra cifrei de afaceri, accize i
alte tipuri de impozite indirecte, rambursrile legate de exporturile ctre un alt stat
membru nu pot fi garantate, iar impozitele pentru importuri nu pot fi aplicate fr a fi
aprobate, pentru o perioad limitat de ctre Consiliu, la propunerea Comisiei.
Articolul 93:

12

Consiliul va adopta propunerile primite de la Comisie privind armonizarea

legislaiei referitoare la impozitele indirecte, cu unanimitate de voturi, dup
consultarea Parlamentului i Comitetului Economic i Social.
Din prevederile acestui tratat decurg dou consecine importante:
- Armonizarea impozitrii n statele membre la nivelul impozitelor indirecte (taxa pe
valoarea adugat, accize). Acest lucru a fost impus de necesitatea asigurrii unei
concurene loiale n cadrul pieei comune, ntruct impozitele indirecte se cuprind n
preul de vnzare al bunurilor, iar dac un stat membru ar fi impus impozite indirecte
mai mari pentru produsele altui stat membru comparativ cu produsele sale proprii,
premisa concurenei loiale n Uniunea European nu ar mai fi existat. n ceea ce
privete impozitele directe (impozit pe profit, impozit pe venit etc.) fiecare stat i
pstreaz intact suveranitatea fiscal.
- Adoptarea reglementrilor n domeniul fiscal se face cu unanimitate de voturi n
Consiliul Uniunii Europene.
Dei din 1957 au fost efectuate o serie de modificri ale acestor prevederi, ideea
de baz a rmas aceeai, aceste prevederi fiind preluate i ulterior n tratatul de
constituire a Uniunii Europene din 1992, precum i n Tratatul de la Lisabona, care se
prevede a intra n vigoare n 2010.
n baza acestora au fost elaborate o multitudine de acte normative (directive i
regulamente) la nivelul Uniunii Europene, care s asigure un anumit grad de
armonizare a impozitelor indirecte, n special n ceea ce privete TVA i accizele.
n domeniul impozitrii directe, dei iniial s-a considerat c nu este necesar ca
Uniunea European s intervin, datorit creterii semnificative a tranzaciilor
intracomunitare, s-a recunoscut necesitatea coordonrii impozitrii directe la nivel
european, n sensul de a stabili reguli uniforme care s nu permit unui stat membru s
impoziteze veniturile pltite ctre rezideni n alt stat membru mai mult dect veniturile
pltite ctre proprii si rezideni.
ns aceast armonizare (n domeniul impozitelor indirecte) i coorodnare (n
domeniul impozitelor directe) nu trebuie fcut fr a urmrii anumite obiective
economico-sociale. Astfel, ntr-o comunicare prezentat n 2001 de Comisia European
s-au stabilit ca obiective ale politicii fiscale la nivelul Uniunii Europene urmtoarele:
- Susinerea obiectivului de la Lisabona ca UE s devin cea mai competitiv i
dinamic economie bazat pe cunoatere din ntreaga lume;
- Susinerea succesului i dezvoltrii pieei comune prin permiterea tuturor statelor
membre de a concura loial i de a extrage din plin beneficiile pieei interne;
13

- Contribuia la o reducere durabil a poverii fiscale generale din cadrul UE, prin
asigurarea unui echilibru ntre diminuarea impozitelor, investiia n servicii publice i
susinerea consolidrii fiscale;
- ntrirea politicilor economice, de invovare, de sntate i protecie a consumatorilor,
de dezvoltare durabil, de mediu i de energie;
- Susinerea modernizrii Modelului Social European.
n continuare sunt prezentate principalele msuri luate n domeniul fiscal, pe
principalele impozite, pentru a asigura ndeplinirea obiectivelor politicii fiscale la nivel
european.
I.

n domeniul Taxei pe valoarea adugat (TVA)

Msuri luate: Principalul act normativ n domeniul TVA este Directiva

112/2006, care este republicarea directivei a asea de TVA existent din 1977. Pe lng
acest act normativ principal, sistemul comun de TVA mai este reglementat i de o serie
de alte acte normative.
Acest act normativ urmrete s stabileasc un cadru general pentru ca
sistemele de TVA s fie compatibile. Acolo unde directiva stabilete reguli obligatorii
toate statele sunt obligate s le aplice. De exemplu, toate statele sunt obligate s
scuteasc de TVA livrrile intracomunitare de bunuri, dac se ndeplinesc anumite
condiii. Exist ns i anumite aspecte care sunt lsate la latitudinea statelor membre,
care pot avea astfel un anumit grad de decizie. De exemplu cota standard de TVA
trebuie stabilit n intervalul 15%-25%, fiecare stat membru avnd libertatea de a-i
stabili cota pe care o consider potrivit pentru necesitile sale bugetare.
Obligaiile Romniei: Transpunerea n legislaia Romniei a prevederilor
directivei astfel nct legislaia din Romnia s nu conin prevederi contrare celei din
Uniunea European. Preluarea Directivei 112/2006 privind sistemul comun de TVA s-a
fcut n cadrul Legii 571/2003 Codul Fiscal n titlul VI TVA. n acest sens de fiecare
dat cnd se face o modificare a prevederilor existente n legislaia fiscal din Romnia
referitoare la TVA trebuie analizat dac modificrile respective sunt conforme cu
directiva, altfel, ele neputnd fi implementate.
Impactul asupra agenilor economici: Comerul intra-comunitar de bunuri i
servicii a fost mult simplificat, n sensul c sistemul comun de TVA permite
neimpozitarea acestor tranzacii, cu efecte pozitive asupra cash-flowului, ns, pentru a

14

combate frauda, s-a impus un sistem de raportare care de multe ori este perceput ca
fiind greoi i extrem de birocratic.
II.

n domeniul accizelor

Msuri luate: Principalul act normativ n domeniul accizelor este Directiva

118/2008, care va intra n vigoare la 01 aprilie 2010 i care nlocuiete vechiul act
normativ directiva 12/1992. La fel ca i sistemul comun de TVA, accizele mai sunt
reglementate i de o serie de alte acte normative.
Aceste reglementri vin s stabileasc reguli de deinere, micare i
monitorizare a produselor supuse accizrii. De asemenea, din 1992 s-au impus niveluri
minime pentru accize. Totui, exist diferene destul de mari ntre nivelul accizelor n
statele membre UE, fapt ce genereaz distorsiuni.
Obligaiile Romniei: Transpunerea n legislaia Romniei a prevederilor
directivei astfel nct legislaia din Romnia s nu conin prevederi contrare celei din
Uniunea European. Preluarea prevederilor eurpene n vigoare privind accizele s-a
fcut n cadrul Legii 571/2003 Codul Fiscal n titlul VII Accize, urmnd ca Directiva
118/2008 privind regimul general al accizelor s intre n vigoare, n cadrul aceluiai
titlu, la 01 aprilie 2010. La fel ca i n domeniul TVA de fiecare dat cnd se face o
modificare a prevederilor existente n legislaia fiscal din Romnia referitoare la TVA
trebuie analizat dac modificrile respective sunt conforme cu directiva, altfel, ele
neputnd fi implementate.
Impactul asupra agenilor economici: Impactul a fost destul de puternic n
ceea ce privete nivelul accizelor, ntruct n Romnia acestea erau sub nivelul minim
impus de Uniunea European, ceea ce a nsemnat o cretere treptat a lor pentru a se
ajunge la acest sistem. Exist i un impact pozitiv n sensul armonizrii regulilor de
circulaie a produselor accizabile i n sensul renunrii la accizele procentuale, fapt
impus tot de strategia fiscal a Uniunii Europene.
III.

n domeniul impozitului pe profit

Msuri luate: Momentan n domeniul impozitului pe profit exist dou acte

normative importante, respectiv:

15

 Directiva Consiliului 90/434/EEC din 23 Iulie 1990 privind un sistem comun de

impozitare aplicabil fuziunilor, diviziunilor, transferurilor de active i schimbului de
aciuni ntre companii aparinnd unor state membre diferite;
Directiva Consiliului nr. 90/435/EEC din 23 Iulie 1990 privind un sistem comun de
impozitare a companiilor mam i filialelor aflate n state membre diferite;
De asemenea exist propuneri privind crearea unei baze impozabile consolidate
comune pentru impozitul pe profit n cadrul Uniunii Europene i pentru crearea unei
scheme speciale de impozitare a ntreprinderilor mici.
Obligaiile Romniei: Transpunerea n legislaia Romniei a prevederilor
directivelor astfel nct legislaia din Romnia s nu conin prevederi contrare celei din
Uniunea European. Preluarea directivelor eurpene n vigoare privind impozitul pe
profit s-a fcut n cadrul Legii 571/2003 Codul Fiscal n titlul II Impozitul pe profit.
Spre deosebire de reglementrile n domeniul TVA i accize, la impozitul pe profit
reglementrile europene privesc numai situaiile de transferuri intracomunitare de
fonduri (capital, venituri, profituri etc), astfel nct regulile de impozitare a companiilor
rezidente n Romnia pentru veniturile obinute din Romnia rmn la latitudinea
statului Romn, fr imixtiune din partea Uniunii Europene.
Impactul asupra agenilor economici: Impactul a fost favorabil n principal pe
dou axe:
- Scutirea de impozit pe dividende a dividendelor pltite ctre acionari persoane
juridice din UE, n anumite condiii. Pe cale de consecin a fost obligatorie stabilirea
unei astfel de msuri i pentru dividendele pltite ctre persoane juridice romne,
respectnd aceleai condiii;
- Asigurarea neutralitii fiscale a unei fuziuni (sau divizri etc) efectuate de o persoan
juridic romn cu o persoan juridic din alt stat membru.
IV.

n alte domenii din cadrul strategiei fiscale

Alturi de principalele trei domenii identificate mai sus, la nivelul Uniunii

Europene sau

16

impus msuri si ntr-o serie de alte domenii, cum ar fi: eliminarea dublei impuneri,
cooperarea administrativ, prevenirea evaziunii fiscale.
n continuare sunt prezentate rezultatele unui proces de peste 50 de ani de
armonizare si coordonare fiscal.
Figura 1. Mrimea veniturilor fiscale, ca procent n PIB n 2007, n statele membre ale Uniunii
Europene (%)

Asa cum se poate observa din figura 1. n statele membre ale Uniunii Europene

exist o mare diversitate privind procentul n care PIB este atras la nivlul statului sub
form de venituri fiscale. Astfel, dac n Danemarca 48,7% din PIB se transform n
venituri fiscale n Romnia numai 29,4%, Romnia fiind chiar pe ultimul loc al Uniunii
Europene din acest punct de vedere. Rezultatul este contrastant cu perceptia fiscalittii,
n Romnia povara fiscal fiind perceput ca fiind foarte mare.
Poate o explicatie a acestei contradictii s fie faptul c veniturile fiscale nu se
regsesc transformate n servicii publice asa cum s-ar dori, ceea ce genereaz un
sentiment de povar fiscal mare, desi aceasta nu este att de mare comparativ cu restul
statelor Europene.
Figura 2. Structura veniturilor fiscale, pe principalele tipuri de venituri n 2007 (%)
A. Ponderea impozitelor indirecte n total venituri fiscale

B. Ponderea impozitelor directe n total venituri fiscale

17

C. Ponderea contributiilor sociale n total venituri fiscale

La fel ca si la ponderea veniturilor fiscale n PIB si structura acestora difer

destul de mult de la stat membru la stat membru. Astfel, dac n Danemarca 61,2% din
veniturile fiscale provin din impozite directe (impozit pe profitul companiilor si impozit
pe veniturile persoanelor fizice), 37,1% provin din impozite indirecte (TVA, accize) si

18

numai 2% din contributii sociale, n Romnia 43,4% din veniturile fiscale provin din
impozite indirecte (TVA. Accize), 33,6% din contributii sociale si numai 23% din
impozite directe (impozit pe profit si pe venit).
Aceste date reflect faptul c, desi exist o strategie fiscal comun la nivelul
Uniunii Europene, modul prin care statele membre aleg s ating obiectivele acestora
este diferit, statele avnd dreptul la suveranitate fiscal.
Figura

3.

Evoluia

ratei

de

impozitare

profitului

persoanelor

juridice

Totusi, aceast coordonare si concurent fiscal ntre statele membre ale Uniunii
Europene a generat o tendint general de scdere a cotelor de impozitare. Astfel, dac
n 1995 cota medie de impozitare a profitului n cele 27 state membre UE era de 35,3%,
n 2009 nivelul mediu al acesteia a ajuns la 23,5%, deci o scdere cu peste 10 puncte
procentuale n 14 ani.
n concluzie se poate aprecia c strategia fiscal a Uniunii Europene este de a
permite statelor membre ca, n conditiile respectrii legislatiei comunitare, s si aleag
sistemul fiscal pe care l consider cel mai potrivit, n scopul servirii interesului
cettenilor si companiilor de a beneficia de cele patru libertti fundamentale ale Uniunii
Europene (libertatea de miscare a persoanelor, bunurilor si capitalurilor si libertatea de
a furniza servicii).

5 . Comparaia sistemului fiscal romnesc cu sistemele fiscale

din rile U.E.-27

19

Specificul Romniei fa de rile U.E.-27 const n structura veniturilor

ncasate la bugetul de stat. n Romnia, veniturile fiscale i bugetare sunt dependente de
veniturile din taxele i impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), n timp ce,
n Uniunea European, contribuiile celor trei mari categorii de impozite i taxe
(impozite directe, indirecte i contribuiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ
apropiate. n acest context, putem observa c fiscalitatea din Romnia este una medie
fa de rile Uniunea European, situndu-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau
Slovacia (unde se aplic o cot unic de 19% att pentru venituri, ct i pentru TVA) i
mult mai redus att fa de cea din rile UE-15, de exemplu, Suedia, Frana sau
Danemarca, ct i n comparaie cu unele dintre rile nou-venite n UE n anul 2004,
precum Cehia sau Ungaria.
n prezent, Romnia are una dintre cele mai reduse cote din UE-27 la impozitul
pe venitul persoanelor fizice. Cu o rat de impozitare de 16%, Romnia se afl ntre
Serbia (cu venituri impozitate progresiv, cu o rat minim de 10% i una maxim de
14%) i rile dezvoltate din UE, n care predomin, la fel, sistemul progresiv. Cele mai
mari rate de impozitare a veniturilor sunt n Danemarca (38%-59%), Suedia (30%55%), Finlanda (29%-53,5%), Olanda (34,2%-52%) i Norvegia (28%-51,3%). Dintre
cele 12 ri noi membre ale UE (zece care au aderat n mai 2004 i dou n ianuarie
2007), majoritatea au cote de impozitare mai ridicate dect Romnia. Astfel, Ungaria
are

cote

cuprinse

ntre

18%

36%,

Cehia

(12%-32%), Polonia (19%-40%) iar Bulgaria ntre 10% i 24%.

n ceea ce privete impozitul pe profitul companiilor, Romnia are printre cele
mai sczute cote dintre rile din UE27. Pentru persoanele fizice, rata de impozitare a
dividendelor este de 16%, astfel c profiturile unei societi comerciale sunt impozitate
cu 29,44%, n cazul acionarilor persoane fizice i cu 24,4%, n cazul persoanelor
juridice. Bulgaria impune o cot de impozitare pe profitul companiilor de 10%, Ungaria
16% iar Estonia 22% (trebuie menionat c Bulgaria i Estonia nu impoziteaz
veniturile din dividende). Dac avem n vedere rata de impozitare combinat (impozit
pe profit + impozit pe dividende), observm c rile dezvoltate din UE au un regim de
impozitare mult mai restrictiv dect al Romniei. Astfel, dac impozitul final combinat
este de 19% n Slovacia, n Irlanda acesta este de 26%, mai mic dect n Polonia
(34,4%), Frana (55,9%), Germania (52,4%), Cehia (35,4%) i aproximativ egal cu cel
din Grecia (29%).
Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE, cota TVA aplicat n
Romnia se situeaz la un nivel relativ mediu. Aceeai rat, 19%, este ntlnit n
20

Slovacia (unde se practic principiul cotei unice extins i la TVA), Germania, Cehia etc.
Cea mai mare rat a TVA este nregistrat n Suedia, Norvegia i Danemarca (25%).
Rata utilizat n Romnia este mai mare dect cea practicat de alte state, cum ar fi, de
exemplu, Luxemburg i Cipru (15%) sau Marea Britanie (17%). Altfel, legat i de taxa
de prim nmatriculare, nou introdus n Codul Fiscal i att de contestat, trebuie
menionat c, n Romnia, taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici n comparaie cu
Uniunea European.
Reforma sistemului fiscal nate n continuare multe controverse n Romnia.
Succesul sau eecul ei depinde de momentul n care este aplicat, mediul economic n
care este implementat i msurile acompaniatoare reducerea cheltuielilor publice,
impunerea de constrngeri tari ru-platnicilor, flexibilizarea Codului Muncii etc n
Romnia, opiniile pro/contra unic vorbesc despre creteri de venituri la buget,
magnet pentru investiiile strine, crearea de locuri de munc etc. Prerile contra
recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocraiei fiscale
(simplitatea ei administrativ), imputndu-i lipsa de echitate. Se argumenteaz c
veniturile la buget s-au mrit prin creterea ncasrilor din TVA, generate de
expansiunea consumului datorat transferurilor bneti de la romnii plecai n
strintate i mririi cererii celor cu venituri mari, care au ctigat mai mult ca urmare a
aplicrii cotei unice. n mod cert, consensul minim privind consolidarea unei strategii
fiscale predictibile n Romnia este necesar deoarece concurena fiscal ntre rile UE
este din ce n ce mai puternic.

6. Economia politic a reformei fiscale din Romnia sistem

progresiv de impozitare versus cota unic
ncepnd cu 2005, guvernul a introdus cota unic de impozitare de 16% asupra
veniturilor persoanelor fizice i asupra profitului firmelor.
Dup opinia autoritilor ce au propus-o, aceast msur reprezenta o latura unei
relaxri fiscale. Poteniala expansiune a afacerilor, creterea investiiilor directe,
reducerea ponderii economiei subterane, o cretere economic sustenabil, mai multe
locuri de munc, creterea economisirii i a investiiilor erau enumerate ca ingredientele
unui program de succes. Totui, muli specialiti i artau ngrijorarea cu privire la
oportunitatea momentului de introducere a cotei unice. Care erau condiiile pentru ca
introducerea cotei unice n Romnia s fie un succes? Prin introducerea cotei unice,

21

apar presiuni inflaioniste puternice n Romnia? Dispare stabilitatea macroeconomic?

Se vor manifesta i n Romnia beneficiile cotei unice, observate n Slovacia?
Practica arat c aceast msur a avantajat mai ales firmele cu putere
financiar ridicat i indivizii cu venituri mari. Totui, firmele mici i mijlocii, n cadrul
crora ponderea cheltuielilor cu fora de munc este ridicat, introducerea cotei unice
este o reducere pervers a fiscalitii. La nivelul acestor companii, un impact
semnificativ asupra profitabilitii o are cota de contribuie la asigurrile sociale, care a
rmas la un nivel ridicat (chiar dac s-a redus cu 4 puncte procentuale fa de 2004, ea
rmne cu 8 puncte procentuale peste media UE).
Modelul teoretic...
n proiectarea unei reforme fiscale, trebuie cunoscut magnitudinea efectului de
multiplicare al reducerii ratei de impozitare, datorit faptului c acesta poate conduce la
o cerere agregat n exces, determinnd astfel efecte inflaioniste greu de oprit, prin
canalul unor deficite bugetare ridicate pe termen mediu i lung. Teoria economic ne
nva c o cretere temporar a venitului curent (prin scderea ratei de impozitare, pe
termen scurt) determin o modificare mic a cheltuielilor de consum ale menajelor. n
schimb, o cretere a venitului permanent (prin scderea ratei de impozitare, pe termen
lung) determin o modificare puternic a cheltuielilor de consum i astfel, a cererii
agregate. Muli economiti consider - n mod eronat - c reducerea fiscalitii va duce
la o cretere puternic i pe latura ofertei agregate. Ei spun c msurile de relaxare
fiscal reprezint esena abordrii economice prin prisma ofertei agregate. Reducerea
fiscalitii va conduce la o cretere a nivelului veniturilor colectate la buget i se va
ajunge la o economie de tip voodoo (economie n care menajele vor consuma mai mult,
producia va crete, are loc o reducere a omajului i nu o cretere a inflaiei).
Totui, chiar dac reducerea fiscalitii are impact att asupra cererii agregate
ct i asupra ofertei agregate, efectele sunt difereniate ca mrime. Incidena reducerii
fiscalitii este mult mai puternic asupra cererii agregate i mai redus asupra ofertei
agregate. Teoreticienii motiveaz creterea ofertei agregate prin mbuntirea
stimulentelor de a munci, dei studii recente demonstreaz c introducerea cotei unice
AS0 AS1
de impozitare are drept principal
calitate reducerea costurilor administrative
Nivelul
(simplitatea
ei). al
mediu
E2
preurilor
P1 P
E1

P0

E0

22
0

PIBpotent0 PIBpotent1

AD0

AD1
Produsul Intern
Brut PIB

Pe termen scurt, ca urmare a reducerii impozitrii, cererea agregat crete,

produsul intern brut crete cu o mrime mare conducnd la scderea veniturilor fiscale
ncasate la buget cu un procent mai mic dect procentul de scdere a ratei marginale de
impozitare. Pe termen lung, ca urmare a reducerii impozitrii cresc stimulentele de a
munci

astfel

creterea

PIB-ului potenial este mult mai mic dect cea a PIB pe termen scurt, obinut prin
stimularea cererii agregate. Rezult c veniturile fiscale colectate la bugetul de stat
cresc cu o rat mult mai mic fa de rata de scdere a ncasrilor la buget ca urmare a
aplicrii cotei unice crete deficitul bugetar apar presiuni inflaioniste puternice.
n realitate, contradiciile asupra cifrelor...
Evoluiile din economia romneasc par s redea fidel ceea ce a prognozat
modelul teoretic. Conform Guvernului, primii doi ani de cot unic n Romnia au
nsemnat venituri bugetare mai mari cu 14,8% (comparativ cu nivelul din 2004),
descurajarea muncii la negru, oficializarea veniturilor i crearea de noi locuri de
munc (efectivul salariailor din economie a crescut cu circa 177 mii persoane n luna
decembrie 2006 fa de sfritul anului 2004).
Un alt aspect important vizat de reforma fiscal este reprezentat de
transformarea impozitelor i taxelor pe bunuri i servicii n principala surs de venituri
ale bugetului de stat.
Realizarea acestui obiectiv este susinut de ponderea sporit pe care au
dobndit-o aceste impozite, ndeosebi taxa pe valoarea adugat, n formarea
veniturilor bugetului de stat.
Totodat, impozitele pe bunuri i servicii au participat la formarea veniturilor
bugetului de stat ntr-o proporie de 58,4% n 2006 fa de 62,5% n perioada
corespunztoare a anului 2005.

23

Dintre acestea, cea mai important contribuie aparine taxei pe valoarea

adugat, de 32,5% (35,6% n perioada ianuarie-decembrie 2005), urmat de accize (a
crei pondere n totalul veniturilor bugetului de stat a fost apropiat n 2006 de cea din
anul 2005 i anume 24,4% fa de 24,8%.
Spre deosebire de autoritile romne, care consider c implementarea cotei
unice a adus venituri la buget, specialitii Fondului Monetar Internaional consider c
introducerea acestei msuri a determinat o pierdere de venituri din impozitul pe venit
i impozitul pe profit de aproximativ 1% din PIB n 2005. Totui, susin ei, aceast
pierdere a fost compensat de colectarea unor venituri mai mari dect cele prevzute
din impozite indirecte, datorit unei cereri puternice de bunuri i servicii. Veniturile
totale au fost deci, constante ca procent din PIB. Complementar, reducerea
semnificativ a cheltuielilor de capital i necesarul redus de resurse publice pentru
cofinanare, ca urmare a gradului sczut de absorbie a fondurilor europene, au condus
la obinerea unui deficit bugetar moderat n 2005, de 0,9% din PIB.
Contradicii exist i ntre valorile prognozate de Guvern i cele publicate de
direcia de Statistic a Uniunii Europene, Eurostat, cu privire la ponderea ncasrilor
bugetare n PIB. Astfel, dac n Programul Economic de Preaderare (ediia 2005)
evoluia veniturilor bugetare n raport de PIB este de 33,5% n 2005, 32,9% n 2006,
32,2% n 2007 i 31,9% n 2008 (comparativ cu 32,1% n 2004), n Programul de
Convergen (2006-2009) gsim c veniturile bugetare vor ajunge la 36,5% din PIB n
2007, iar Eurostat arat c Romnia are cel mai sczut nivel al veniturilor bugetare ca
pondere n Produsul Intern Brut (circa 29%), dintre toate cele 27 de ri membre ale
Uniunii Europene, unde media veniturilor s-a situat la 40,8% din PIB n 2005.
... sunt nsoite de riscuri majore pe termen mediu i lung
Riscurile asociate reformei fiscale din Romnia, avnd ca pilon cota unic de
impozitare sunt creterea deficitului bugetar, o adncire a deficitului balanei
comerciale, o cretere a deficitului de cont curent pn la nivelul de 14% n 2007 i
presiuni inflaioniste puternice ncepnd cu 2007. Banca Central va continua s scad
rata dobnzii de referin, ceea ce va provoca reducerea economisirii i creterea
consumului.
Riscuri
Ideea conform creia modificarea ponderii veniturilor ncasate la bugetul de
stat din impozite indirecte este un efect pozitiv pentru Romnia este cel puin
controversat.

24

 Creterea ncasrilor din TVA i accize se bazeaz mai ales pe creterea

consumului, care va avea un ritm din ce n ce mai sczut n urmtorii ani (conform
Comisiei Naionale de Prognoz, consumul final a crescut cu 11,5% n 2006 i va crete
cu 9,5% n 2007, 8,3% n 2008 pentru a ajunge la 7,5% n 2009 modificri
procentuale fa de anul anterior).
Boom-ul creditelor de consum se va tempera iar remitenele se satureaz n
jurul nivelului de 4-5 miliarde euro.
Scderile de venituri la buget sunt procese care pot fi observate nc din
primele 10 luni ale anului curent, cnd veniturile realizate la buget din TVA au
reprezentat doar un procent de 91%, comparativ cu aceeai perioad din 2006. O alt
reducere se va realiza n ceea ce privete ncasrile din taxele vamale, odat cu intrarea
Romniei n Uniunea European (doar 38% venituri bugetare din taxe vamale n
primele 5 luni din 2007, comparativ cu aceeai perioad a anului 2006).
Propuneri
Pentru a asigura succesul cotei unice de impozitare, decidenii trebuiau s
combine aceast reform fiscal cu msuri acompaniatoare.
a)

Perfecionarea sistemului financiar:

reducerea cheltuielilor publice, prin reducerea dimensiunii sectorului

guvernamental, o politic salarial prudent etc (msur greu de realizat deoarece
Romnia are nevoie de un stimulent de cretere, iar investiiile n infrastructur
reprezint cel mai la ndemn instrument, concordant i cu obiectivele de
modernizare);
intensificarea executrii silite i a impunerii de constrngeri tari tuturor ruplatnicilor;
reducerea ponderii contribuiei la asigurrile sociale un echilibru pe termen
lung ntre impozitarea muncii i impozitarea capitalului.
b)

Implementarea politicilor de stimulare a ofertei agregate:

o stabilitate legislativ mai ridicat, instituii capabile s exercite guvernana;

micorarea lag-urilor interne ale politicii fiscale (care i aa sunt mari);
predictibilitate n reforma fiscal;
un mediu concurenial stabil, predictibil (funcionalizarea Consiliului
Concurenei);

25

 acordarea ajutoarelor de stat numai n concordan cu legislaia european n

domeniu;
stimularea economiilor i investiiilor interne;
strategii coerente de atragere a investiiilor strine directe;
reducerea contribuiilor sociale pentru a crete gradul de ocupare al forei de
munc;
creterea mobilitii forei de munc prin conceperea unui Cod al Muncii
nemarcat de prevalene ideologice i care s admit flexibilitatea pieei muncii i s
genereze responsabilizarea actorilor economici.
c)

Reducerea distorsiunilor pieei prin restrngerea/stimularea efectelor

externalitilor negative / pozitive, prin:

stabilirea riguroas a drepturilor de proprietate;
reducerea costurilor de tranzacie;
utilizarea taxelor i subveniilor pentru a elimina efectele externalitilor
negative;
un proces eficient de restructurare i privatizare, nsoit de stimularea aplicrii
politicilor industriale active;
intrarea i ieirea liber pe/de pe pia a agenilor economici (mai ales
liberalizarea ieirilor din sistem).
Matricea de politici acompaniatoare ale cotei unice (propuse mai sus) este n
stare s conduc la o cretere mai mare a PIB potential (PIBpotential0 PIBpotential1) fa de
creterea PIB

potenial

din modelul iniial. Oferta agregat AS va crete cu o mrime mai

mare astfel nct curba AS se va deplasa mai mult spre dreapta (fa de modelul iniial)
(AS0AS1).
AS0
Nivelul
mediu
Pal1
preuril
or
PP0

AS1

E2
E1
E0

Astfel, deficitele bugetare vor fi mai

presiunile inflaioniste mai puin
ADmici,
ADiar
0
1
apstoare (P0P1). Banca Naional a Romniei
i va
putea atinge inta de inflaie
Produsul
Intern
0
PIBpotent0
pentru urmtorii ani, deficitulPIB
de cont curent nu seBrut
vaPIB
mai afla la cote ngrijortoare.
potent1

26

Se creeaz astfel un cerc virtuos. Vom putea remotiva sperana c introducerea cotei
unice poate s fie un succes.

7. Fiscalitatea Romaniei in perioada 2008-2010

Evolutia fiscalitatii blocheaza investitiile autohtone si le tine la distanta pe cele
straine.

Relaxarea fiscalitatii ca masura anticriza implementata de majoritatea

guvernelor occidentale, concomitent cu cresterile estimate de impozite si taxe in
Romania, reduce avansul statelor dezvoltate ale Uniunii Europene in ceea ce priveste
nivelul taxelor si impozitelor. Economia romaneasca pierde inca un atu in cursa pentru
atragerea investitiilor.
Anii 2008 si 2009, ani de recesiune economica pentru cele 27 de state membre
ale Uniunii Europene, au adus modificari dramatice ale politicilor fiscale occidentale.
Adeptele teoriei economice conform careia solutia cea mai eficienta a rezolvarii crizei
de lichiditati financiare o constituie interventia statului prin infuzia de capital si
relaxarea fiscala, majoritatea guvernelor au adoptat masuri de politica fiscala pe termen
scurt, altadata de neconceput. Practic, in doi ani, cu extindere catre trei in unele dintre
27

tarile Uniunii Europene, intreprinzatorii privati si populatia primesc stimulente

financiare menite sa relanseze consumul gospodariilor si investitiile.
Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, momentul izbucnirii crizei a prins
economia romaneasca pe picior gresit: inflatie medie anuala de 7,85%, cu aproape cinci
procente peste media anuala permisa de codul de disciplina fiscala al Uniunii Europene
(3%), aceasta indicand supraincalzirea periculoasa a economiei, ca urmare a
consumului din import, deficit bugetar excesiv, de -5,2% din Produsul Intern Brut (PIB)
si un deficit extern de -12,5% din PIB.
Toate aceste valori ale indicatorilor macroeconomici au exclus din start
stimularea in continuare a consumului si au condus la adoptarea deciziei de incheiere a
unui acord de imprumut cu Fondul Monetar International, a carui implementare
inseamna taierea in continuare a cheltuielilor publice si private, concomitent cu
imbunatatirea colectarii impozitelor si cresterea
fiscalitatii. Aceasta din urma este asteptata dupa alegerile prezidentiale din luna
noiembrie, marile companii luand deja in calcul in proiectiile de buget pe 2010 un nivel
mai ridicat al taxelor si impozitelor, o intarire a monedei europene in raport cu leul si
cresterea TVA. Toate aceste schimbari ar putea modifica locul pe care Romania il ocupa
in clasamentul european al fiscalitatii.
Nivelul fiscalitatii este un element important, nu si decisiv insa, in luarea
deciziei de creare a unei investitii productive, indiferent de originea capitalului,
autohtona sau straina. Pana recent, Romania figura pe harta europeana a investitiilor in
grupa tarilor cu fiscalitate redusa. Ponderea veniturilor fiscale in PIB era, la finele lui
2007, de 29,4%, cea mai scazuta din Uniunea Europeana, egala cu a Slovaciei. Media
UE 27 era de 39,8%, iar cea a tarilor din zona euro de 40,4%. State campioane in
atragerea capitalului strain, cum sunt Germania sau Franta, inregistrau ponderi ale
veniturilor fiscale in PIB de 39,5% si 43,3%, iar tari ale bunastarii sociale, ca Suedia
sau Danemarca, 48,3, respectiv 48,7% din PIB.
In ceea ce priveste impozitarea persoanelor fizice si a companiilor, pe ambele
componente raportul se pastreaza. Astfel, cota unica de impozitare a veniturilor
personale de 16% ne plasa in topul celor mai scazute contributii, dupa Bulgaria, cu
10%, si Republica Ceha, cu 15%. Cele mai mari impozite pe venit le plateau, inainte de
reducerile temporare dictate de politicile anticriza, danezii (59% din venituri), belgienii
(53,7%), suedezii (56%) si olandezii (52%). Sunt tarile cu cele mai bine puse la punct
programe de asistenta sociala, finantate din impozitele ridicate platite de cetateni si
companii.
28

Cota de impozitare a afacerilor in Romania este concurata doar de cea din

Irlanda (12,5%), Bulgaria (10%), Cipru (10%) si Lituania (15%). Cele mai mari
impozite pe business sunt platite de investitorii din Malta (35%), Belgia si Franta
(34%), Germania (29,8%).
Anul 2010 va fi unul al cresterii fiscalitatii indirecte in Romania. Chiar daca in
acest moment Guvernul nu anunta cresteri de impozite, estimarile Comisiei Europene,
influentate in principal de conditionalitatile impuse prin acordul de imprumut cu
Fondul Monetar International, dau ca certa aceasta evolutie. Un alt aspect important,
care influenteaza investitiile in economie, este cel al taxelor si impozitelor locale.
Greutatea acestora in povara fiscala totala suportata de companii nu este deloc de
neglijat, aproximativ 60,4% in 2008, in crestere cu 12% fata de 2007. Acest an a adus
deja noi majorari, iar in 2010 urmeaza altele, cu circa 20 de procente fata de nivelul
actual.
Cu toate ca este prematur, deocamdata, un nou clasament al fiscalitatii, scaderea
taxelor si impozitelor directe si indirecte in economiile europene puternic fiscalizate,
concomitent cu majorarea acestora in Romania, au drept consecinta logica reducerea
decalajului care ar fi putut, la un moment dat, inclina balanta investitiilor directe in
favoarea noastra. Pentru ca o povara fiscala mai mare vine la pachet si cu alte
dezavantaje ale mediului de afaceri romanesc, cum este cel al numarului exagerat de
taxe si impozite pe care trebuie sa le plateasca firmele (de ordinul sutelor), al
numarului-record de ore necesare onorarii darilor catre stat (peste 200), precum si al
instabilitatii sistemului fiscal.
Politica fiscal bugetar n perioada 2008-2010
Viziunea Guvernului n domeniul politicii fiscale este centrat pe:
asigurarea unui rol stimulativ al taxelor i impozitelor
consolidarea finanelor publice, n vederea sporirii rolului su stabilizator prin
reducerea deficitelor structurale
mbuntirea condiiilor pentru funcionarea simetric a stabilizatorilor
automai.
asigurarea unui mediu nediscriminatoriu, concentrndu-se pe msuri de
consolidare a simplitii, transparenei i predictibilitii sale.
Reducerea n continuare a ratelor contribuiilor la asigurrile sociale este
justificat de intenia de diminuare a nclinaiei agenilor economici de a pstra

29

activitile n economia gri, pentru a da un impuls pozitiv evoluiilor pieei muncii,

contribuind n paralel la atingerea scopurilor formulate n Strategia Lisabona relansat.
Deficitul structural al bugetului va ajunge la un nivel de 0,9 procente din PIB n
2011, respectnd prevederile Pactului de Stabilitate i Cretere revizuit, implicnd o
marj de siguran suficient pentru a evita depirea nivelului de 3 la suta din PIB n
condiiile apariiei unor ocuri asimetrice la adresa creterii produsului intern brut.
Programul anticriza al Guvernului:
-Reducerea TVA-ului de la 19% la 5% la construirea de locuinte sociale si, conditionat,
in cazul celor private cu suprafete de pana la 120 mp si in valoare de 90 de mii de euro.
-Introducerea unui impozit de 2% asupra veniturilor obtinute din activitatile agricole.
-Scutirea temporara de impozitare a veniturilor obtinute pe bursa.
-Scutirea permanenta de impozitare a anumitor castiguri de capital realizate de
nerezidenti.
-Cresterea contributiei la asigurarile sociale atat a angajatorului, cat si a angajatului,
concomitent cu scaderea contributiei angajatorului la fondul pentru accidente de munca
si boli profesionale (cu 0,5%).
-Cresterea nivelului deductibilitatii fiscale a asigurarilor private de sanatate de la 200 de
euro la 250 de euro si a pragului contributiei angajatilor la schemele de pensii
facultative, de la 200 de euro la 400 de euro.
-Reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe dividendele realizate de nerezidenti.
-Reducerea taxei de poluare.
-Cresterea accizelor la alcool, tigari si benzina.

30

8. Concluzii
La prima vedere, Romnia are un sistem fiscal competitiv n regiune, cota unic de
impozit pe profit de 16% i cota standard de TVA de 19% sugernd un climat propice pentru
companiile existente sau noii investitori. Cu toate acestea, sistemul fiscal romnesc pierde din
competitivitate, date fiind frecvena schimbrilor legislative, zonele neclare, contradictorii sau
insuficient reglementate i ineficiena aparatului administrativ i judiciar.
Sistemul fiscal din ultimii zece ani a fost supus unor schimbri numeroase, imprevizibile
i, uneori, controversate, care au influenat mediul de business, neutraliznd previziunile
financiare sau planurile de afaceri. Lipsa de sofisticare a cadrului fiscal de reglementare n
anumite domenii cheie nu poate rspunde complexitii afacerilor desfurate astzi n context
european i internaional. De multe ori, acest lucru se traduce printr-o incertitudine a impactului
fiscal asupra tranzaciilor efectuate.
Totui, mediul de afaceri a remarcat evoluia pozitiv a cadrului legislativ pe parcursul
ultimilor 5 ani, de la momentul unificrii tuturor reglementrilor fiscale ntr-un singur Cod i
pn la introducerea unor elemente de jurispruden european.
Capacitatea administrativ mpreun cu procedura fiscal reprezint principalele
platforme care necesit reformare. Reformarea aparatului birocratic greoi i mbuntirea
transparenei autoritilor sunt imperativ necesare n premisele funcionrii normale a economiei.
Societile reclam perioada ndelungat de rezolvare a litigiilor fiscale i, de multe ori,
lipsa de asumare a responsabilitii la nivelul autoritilor administrative sau judectoreti.
Aceste aspecte, precum durata lung de ateptare sau neclaritatea rspunsurilor primite, s-au
regsit i la nivelul relaiilor de zi cu zi sau a corespondenei dintre autoriti si companii. n
strns legatur, lipsa de expertiz a diverselor autoriti cu privire la aspectele fiscale complexe
sau specifice anumitor domenii de activitate face colaborarea dintre autoriti i mediul de afaceri
dificil sau chiar inexistent.
Bineneles, aceste semnale referitoare la relaia cu autoritile sunt nuanate n funcie de
nivelul acestora (centrale versus locale), instituiile de care acestea aparin (ANAF, primrii,
ANV), tipurile de impozite implicate sau zona de activitate a respondenilor.

31

De remarcat c majoritatea companiilor sunt contiente c dezideratele privind

mbuntirea legislaiei i a administraiei fiscale trebuie urmrite n contextul asumrii de ctre
stat a unei strategii fiscale pe termen lung.
n acest context, sunt necesare anumite recomandri generale oferite de mediul de afaceri.
n primul rnd, pstrarea cotei unice reprezint un obiectiv necesar pentru meninerea stabilitii
fiscale drept contrapondere la turbulenele economice actuale. De asemenea, evoluia cadrului
legislativ trebuie s vin firesc, pentru a acoperi necesitile actuale impuse de complexitatea
mediului economic, fr a fi un factor de incertitudine sau destabilizare pentru contribuabil.
Separat, mbuntirea relaiei dintre autoriti i contribuabili trebuie s aib la baz un
proces continuu de schimbare a atitudinii autoritilor, precum i dezvoltarea expertizei i chiar o
specializare a acestora pe tipuri de industrii. Flexibilitatea i transparena unei astfel de relaii
necesit o mai bun formalizare legislativ a drepturilor i obligaiilor dintre pri i posibilitatea
negocierii i medierii directe ntre contribuabil i autoritatea fiscal.

32

Bibliografia:
1. Basno, C., Dardac, N., Integrarea monetar bancar european, Ed. Didactic si Pedagogic,
Bucuresti, 2001;
2. Daianu, D., Vrnceanu, R. Romnia si Uniunea European: inflate, balant de plti, crestere
3. economic, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
4. Costache A., Fiscalitate, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, 2007;
5. Ignat, I. De la Piata Comun la moneda unic, Ed. Economic, Bucuresti, 2002;
6. Gonzlez, M., Genaro, D., La ampliaciin de UE: luces y sombras, Ed. Fundacin Caja Rural
de Granada, Granada, 2005;
7. Mosteanu T., Politici fiscale si bugetare europene, Ed. Universitar, Bucuresti, 2005;
8. Stoica, O., Integrare financiar-monetara europeana curs Jean Monnet, Ed. Junimea Iasi,
2003;
9. Working Paper nr.1 din aprilie 2004 Melguizo, A., Taguas, D. La ampliacin europea al
este, mucho ms que economa;
10. http://www.bnr.ro;
11. http://www.cerope.ro/workingp.aspx;
12. www.cnp.ro ;
13. http://europa.eu.int/index_en.htm;
14. www.eurostat.com;
15. www.fmi.ro;
16. http://www.insse.ro;
17. www.mefromania.ro;
18. http://www.mfinante.ro;
19. *** Taxation Trends in the European Union, Comisia European, 2009;
20. *** COM (2001) 260 Tax policy in the European Union -Priorities for the years ahead;
21. *** EurLex baza de date legislatie european.

33