Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
ARBORILOR I OSIILOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Osii si arbori
4.1.Caracteristici tehnice.Clasificari
5.Materiale si tehnologii
10
5.1.Materiale utilizate
10
5.2.Elemente constructive
11
5.3.Fenomene de uzura.Cauze
13
14
15
16
16
17
18
6.3.1.Sudarea oxiacetilenica
19
19
20
21
6.3.5.Cromarea
23
24
25
7.1.Sisteme de reparatii
25
7.2.Documentatia tehnologica
25
26
26
28
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
EXAMEN ATESTAT
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
1.
2.
3.
4.
5.
Comunicare si iteratie.
Asigurarea calitatii.
Igiena si securitatea muncii.
Lucrul in echipa.
Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
EXAMEN ATESTAT
4.ARBORI SI OSII
4.1.CARACTERISTICI TEHNICE.CLASIFICARI
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie, destinate s transmit un
moment de torsiune in lungul axei lor i s susin piesele intre care se transmite
acest moment.
Prile componente ale arborelui sunt : corpul arborelui (a); poriunile
de calare (b); poriunile de reazem (c), numite i fusurile arborelui.
Fig.4.1.1.Arbore.Parti componente
Poriunile de calare sunt reprezentate de tronsoanele pe care se monteaz
piesele susinute de arbore, care pot fi: roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc. Aceste poriuni se pot executa cilindrice i mai rar conice; forma conic
este preferat in cazul montrilor i demontrilor repetate sau atunci cand se impune
o centrare mai precis a roii pe arbore.
Fusurile sunt materializate de prile arborelui cu care acesta se reazem in
carcas. In cazul lagrelor cu alunecare, se execut fusuri cilindrice, conice sau
sferice; la lagrele cu rulmeni, fusul se execut sub form cilindric, diametrul
fusului alegandu-se in funcie de diametrul interior al rulmentului.
EXAMEN ATESTAT
Clasificarea arborilor
Arborii drepi (fig.4.1.2, a, ..., d) sunt cel mai frecvent folosii in transmisiile
mecanice. Sunt utilizai ca arbori de transmisie, pentru fixarea organelor de transmisie (roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.) sau ca arbori principali ai
mainilor unelte, unde servesc la fixarea organelor de lucru (sculelor). Seciunea arborelui, pe lungime, care poate fi constant sau variabil in trepte, este determinat
de repartiia sarcinilor (momente de torsiune, momente de incovoiere, fore axiale)
de-a lungul axei sale i de tehnologia de execuie i montaj. Pentru arborii care sunt
solicitai numai la torsiune i momentul de torsiune este distribuit pe toat lungimea
acestora, se utilizeaz seciunea constant (fig.4.1.2, a).
Pentru arborii solicitai la torsiune i incovoiere, la care, de regul, momentul
de torsiune nu acioneaz pe toat lungimea, iar momentul incovoietor este variabil
pe lungimea acestora, fiind mai mic spre capete, se utilizeaz seciunea variabil in
trepte (fig.4.1.2, b). Acetia se apropie de grinda de egal rezisten, permit fixarea
axial a organelor susinute i asigur un montaj uor; se recomand c piesele montate pe arborii in trepte s treac liber pan la suprafeele lor de montaj, pentru a se
evita deteriorarea diferitelor suprafee i slbirea strangerii ajustajelor.
7
EXAMEN ATESTAT
Suprafeele exterioare ale arborilor pot fi netede (fig.4.1.2, a i b) sau canelate (fig.1.2,
c). Arborii netezi se folosesc, cu precdere, in construcia reductoarelor, iar arborii
canelai in construcia cutiilor de viteze.
Fig.4.1.2.Clasificarea arborilor
Arborii drepi se execut, de regul, cu seciunea plin. Atunci cand se impun
condiii severe de greutate sau atunci cand este necesar introducerea prin arbore a
unui alt arbore (arborii coaxiali ai cutiilor de viteze planetare sau arborii cutiilor de
viteze cu axe fixe ale unor tractoare, prin interiorul crora trece arborele prizei de
putere), acetia se execut tubulari (fig.4.1.2, d).
Domeniile de folosire a arborilor drepi se refer la: reductoarele de turaie de
uz general, ansamblele transmisiei automobilelor i tractoarelor (cutii de viteze, cutii
de distribuie, reductoare de turaie, prize de putere etc.), utilajele tehnologice, arborii principali ai mainilor unelte etc.
Arborii cotii (fig.4.1.2, e) se folosesc in construcia mecanismelor de tip bielmanivel, pentru transformarea micrii de translaie in micare de rotaie (la motoarele cu ardere intern) sau invers (la compresoare, prese, maini de forjat). Acetia au dou sau mai multe fusuri paliere, dispuse pe lungimea arborelui, pentru a asigura o rigiditate mare construciei i unul sau mai multe fusuri manetoane, de legtur cu biela (bielele mecanismului). Arborii cotii sunt prevzui cu contragreuti,
8
EXAMEN ATESTAT
pentru echilibrarea static i dinamic, construcia i calculul lor fiind specifice domeniului de utilizare.
Arborii flexibili (fig.4.1.2, f, g i h) formeaz o grup special de arbori, la care
axa geometric are o form variabil in timp. Acetia se folosesc pentru transmiterea
momentelor de torsiune intre subansamble care ii schimb poziia relativ in timpul
funcionrii. Sunt confectionai din cateva straturi de sarm, infurate strans i in
sensuri diferite, sensul de infurare al ultimului strat fiind invers sensului de rotaie
al arborelui, pentru a realiza, in timpul transmiterii micrii, strangerea straturilor
interioare de ctre stratul exterior (fig.4.1.2, f).
Pentru protecia arborelui impotriva deteriorrii i a murdriei i pentru meninerea unsorii consistente intre spire, arborele elastic se introduce intr-o manta metalic (fig.4.1.2, g) sau executat din estur cauciucat (fig.4.1.2, h).Arborele flexibil
se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor
de capt.
Arborii transmit momente de torsiune, solicitarea lor caracteristic fiind torsiunea, dei uneori solicitarea la incovoiere poate fi predominant.
Fig.4.1.3.
In figura 4.1.3 sunt prezentate cateva exemple caracteristice de arbori:
a-arbore cu axa geometric dreapt i seciune constant;
b- arbore cu seciunea variabil (in trepte);
carborele principal al unui strung;
9
EXAMEN ATESTAT
5.MATERIALE SI TEHNOLOGII
5.1.MATERIALE UTILIZATE
Alegerea materialului din care se execut arborii este determinat de: tipul arborelui, condiiile de rezisten i rigiditate impuse, modul de rezemare (tipul lagrelor), natura organelor montate pe arbore (roi fixe, roi baladoare etc.).
Arborii drepi se execut din oeluri carbon obinuite (pentru construcii) i
de calitate i din oeluri aliate. Oelurile aliate se folosesc numai in cazuri speciale:
cand pinionul este confecionat din otel aliat i face corp comun cu arborele, la arbori
puternic solicitai, la turaii inalte, in cazul restriciilor de gabarit, la osiile autovehiculelor etc; oelurile aliate, tratate termic sau termochimic, se folosesc numai in msura in care acest lucru este impus de durata de funcionare a lagrelor, canelurilor
sau a altor suprafee funcionale.
Pentru arborii drepi , se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii , pentru arborii i osiile care nu necesit tratament termic;
oeluri carbon de calitate de mbuntire i oeluri aliate de imbuntire (40 Cr
10, 41 CrNi 12 etc.), pentru arbori mediu soliciti i durata medie de funcionare a
fusurilor i a canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare i oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30
etc.), pentru arbori puternic solicitai i pentru arborii care funcioneaz la turaii
inalte.
Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici i medii, se folosesc laminate rotunde, iar la producia de serie semifabricate matriate; pentru arborii de dimensiuni mari se folosesc semifabricate forjate sau turnate. Arborii drepi se prelucreaz prin strunjire, suprafeele fusurilor i ale canelurilor, urmand s se rectifice.
Arborii cotii i, in general, arborii grei se execut din font cu grafit nodular
sau din font modificat, care confer arborilor sensibilitate mai redus la concentratorii de tensiuni, proprieti antifriciune i de amortizare a ocurilor i vibraiilor,
concomitent cu avantajul unor importante economii de material i de manoper; in
alte cazuri se poate folosi fonta maleabila perlitic, fonta aliat sau oelul turnat. Arborii cotii se execut prin turnare sau forjare. Semifabricatele forjate se obin prin
forjare in mai multe treceri i inclziri, in matrie inchise. Fusurile i manetoanele se
rectific.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.Arbore cotit
Arborii flexibili se confecioneaz din sarm de oel carbon, cu diametrul de
0,3 ... 3 mm, tras la rece. Mantaua arborilor flexibili este metalic, putand fi prevzut i cu straturi de estura i cauciuc. Mantaua metalic se realizeaz dintr-o platband de oel zincat, cu seciune profilat, infurat, fiind etanat cu nur de
bumbac. Mantaua din estur cauciucat este format dintr-un arc din banda de oel,
tratat termic, i dintr-o tres de bumbac acoperit cu cauciuc cu inserii de estur.
Arborele flexibil se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor de capt.
5.2.ELEMENTE CONSTRUCTIVE
La proiectarea arborilor, o atenie deosebit trebuie acordat formei constructive, care influeneaz rezistena la oboseal, corectitudinea fixrii axiale a organelor
susinute, tehnologicitatea i costul acestora.
In continuare, se prezint msuri constructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni, in funcie de tipul concentratorului.
Concentratorul trecere de seciune (salturile de diametre)
raz de racordare, in cazul cand diferena intre trepte este mic (fig.5.2.1,. a);
dou raze de racordare diferite (fig.5.2.1, b) sau racordare de form eliptic, in
cazul arborilor foarte solicitai (fig.5.2.1, c);
teirea captului treptei de diametru mare, pentru treceri mici de seciune
(fig.5.2.1, d);
teirea captului treptei de diametru mare, combinat cu racordare la treapta
de diametru mic (fig.5.2.1, e), pentru treceri de seciune mari;
raz de racordare, combinat cu canal de descrcare pe treapta de diametru
11
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
se prefer arborii canelai cu ieirea canelurilor racordat, la care diametrul exterior al poriunii canelate este egal cu diametrul arborelui (fig.5.2.1, p);
Concentratorul presiune de capt, din zonele de contact arbore organe
susinute
ingroarea poriunii de calare (fig.5.2.1, r);
teirea sau rotunjirea muchiilor butucului (fig.5.2.1, s);
subierea marginilor butucului (fig.5.2.1, t);
executarea canalelor de descrcare in arbore (fig.5.2.1, u) sau in butuc
(fig.5.2.1, v).
5.3.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este singurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantului, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact.
Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect
modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii suprafeelor de contact.
In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mixt); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magnetohidrodinamic ).
Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor straturi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In
acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta
prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin aderen).
Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea
suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extrem, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, segment-cilindru.
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand suprafeele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre suprafee.
Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor (
pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade
mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea
13
EXAMEN ATESTAT
simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor
celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
Se deduce c regimul de frecare semifluid nu este un regim de funcionare normal, ci
unul tranzitoriu, a crui durat s fie cat mai redus.
Frecarea fluid in regim hidrodinamic i hidrostatic, prin prezena lubrifiantului asigur o separare teoretic perfect a suprafeelor de contact, printr-o pelicul
continu i portant de lubrifiant a crui grosime minim este mai mare decat suma
inlimilor maximale ale microasperitilor suprafeelor. Dac grosimea peliculei hm
= 10...100mm, sau chiar mai mult, lubrifierea se numete cu film gros, iar cand grosimea peliculei aste hm = 1...10mm, lubrifierea este cu film subire de lubrifiant.
In cazul frecrii fluide hidrodinamice, realizarea filmului de lubrifiant se datorete
micrii relative a suprafeelor i se intalnete des la lagrale cu alunecare.
In cazul frecrii fluide hidrostatice, pelicula portant se creaz prin introducerea lubrifiantului sub presiune, in funcie de mrimea presiunii medii din lagr,
obinandu-se i o bun rotire, stabilitate, reglaj.
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
6.PROCESE TEHNOLOGICE
DE REPARARE A ARBORILOR
6.1.ELEMENTELE PROCESULUI TEHNOLOGIC
In decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei
parcurg mai multe etape, intr-o anumit ordine impus de desfurarea logic a procesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea acestuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea pieselor,
recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile, asamblarea i rodarea utilajului, recepia i vopsirea lui.
Prin proces tehnologic de reparaie se inelege partea din procesul de producie
al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru restabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau
prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafeelor, precum i realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate.
Astfel, in procesul de producie al unitilor de reparaie se intalnete tehnologia demontrii utilajului, tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de
reparaie a unor piese de mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia
asamblrii.
Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz in mai multe situaii i anume:
cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cand dei acestea exist, posibilitile unitii de reparat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese tehnologice de
recondiionare prin metode existente care ins trebuie s asigure aceleai condiii tehnice;
atunci cand pentru imbuntirea condiiilor de funcionare se face modificarea constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in exploatare curent;
in cazul cand se schimb natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii
materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau
compozite;
atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare privind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a insi tehnologiei de recondiionare.
Procesele tehnologice de recondiionare se intocmesc in scopul de a stabili metoda de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure
condiiile tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre metodele posibile de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s
se poat face calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozitive i in final, s permit calcularea preului de cost al reparrii.
16
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
dac temperatura de topire a aliajului este apropiat de temperatura de fierbere a unuia din componentele sale, se ingreuneaz sudarea;
metalele in stare topit absorb gazele;
rezistena electric a metalelor e mult mai mare la temperatur ridicat;
coninutul de carbon i elemente de aliere ingreuneaz realizarea unei bune
suduri.
Pentru prevenirea formrii oxizilor i inlturarea celor formai, se folosesc fluxuri
care au compoziia funcie de materialul prelucrat.
6.3.1.SUDAREA OXIACETILENICA
Gazul cel mai utilizat pentru acest gen de sudur este acetilena, care degaj cea
mai mare cantitate de cldur in comparaie cu hidrogenul, gazele de iei etc. El se
obine cu ajutorul unor generatoare ce pot fi: cu carbid in ap, cu ap peste carbid i
prin contact. Ultimul tip este mai des folosit i funcioneaz prin cufundarea periodic a carbidului in ap.
Presiunea de lucru este de 400 mm H2O, iar incrcarea cu carbid de 5 kg,
obinandu-se debitul de 3500 l/h.
Arderea acetilenei se realizeaz in curent de oxigen, duza sulfatului fiind astfel
construit incat temperatura flcrii difer in funcie de zona de sudare. Sudarea se
execut cu flacr secundar (zona II), deoarece aici temperatura este maxim.
In cazul flcrii neutre (raportul O2/C2H2 este de 1 1,2) exist un nucleu puternic
luminos i bine conturat, alb i de form cilindric. La sudarea cu exces de O2, flacra
devine oxidant i capt o nuan albstruie, iar nucleul i conul acesteia se micoreaz. Flacra devine carburant, in cazul excesului de acetilen, nucleul alunginduse foarte mult spre zona a doua .
Ca material de adaos se folosete sarm i vergele turnate, care vor fi lipsite de
grsimi, oxizi, zgur i vopsea.
19
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
curenii electrici paraleli. Avand in vedere forma coloanei, la arcul electric de sudare
aceasta este tronconic iar la jetul de plasm este cilindric. In sfarit, temperatura
arcului electric de sudare este considerabil mai mic decat cea a plasmei.
Atat cercetrile cat i practica au demonstrat c electrozii trebuie fabricai din
wolfram aliat, pentru a asigura o ardere stabil a plasmei, precum i pentru o intensificare a emisiunii termolectrice.
De asemenea, tot in practic se demonstreaz c uzura electrodului pentru
generarea plasmei depinde nu numai de materialul din care este confecionat ci i de:
gazul plasmogen folosit, temperatura electrodului, regimul de lucru etc.
Fig.6.3.4.1.Instalatia de metalizare
Instalaia este alctuit dintr-un pistol de metalizat, un sistem de conducte
pentru transportul oxigenului, oxiacetilenei, al aerului comprimat i un motor de
21
EXAMEN ATESTAT
acionare.
Pistolul de metalizat are in componena dou role de ghidare, una fix si una
reglabil cu ajutorul unui urub de reglare. Pistolul are in partea superioar un capac
ce poate fi indeprtat pentru facilitarea accesului in zona de lucru a rolelor iar in partea inferioar este prevzut cu o tij pentru transportul amestecului oxigen-acetilen.
Capul pistolului este compus dintr-o diuz, piulia pentru fixarea diuzei i un ramificator.
Sistemul de acionare este compus din motorul electric, semicuplele de rotaie, arborele melcat i roata melcata.
Fig.6.3.4.2.Pistol de metalizare
Dispozitivul de metalizare se poate amplasa pe strungul universal, pe sania
port-cuit, in locul cuitului de strung.
Arborele de recondiionat este amplasat i fixat in universalul mainii-unelte
executand o micare de rotaie iar micarea de avans este realizat de sania portcutit, pe care este amplasat dispozitivul de metalizare. Turaia axului principal al
mainii unelte se alege astfel incat viteza periferic a piesei de metalizat s nu depaeasc 1,5-2m/min, iar distana dintre punctul de topire si suprafaa piesei va fi de
minim 100 mm apoi se mrete, pentru a se evita incalzirea excesiv a piesei.
Materialul de adaos (sarma calibrat) este tras in interiorul pistolului de rola
reglabil si ghidat de rola fix. Rolele au practicate cate un canal de ghidare prevzut
cu striaii care ajut la tragerea sarmelor. Amestecul de oxigen-acetilen este realizat
in interiorul pistolului, in tija de amestec i transportat ctre capul pistolului, in
diuz.
Flacra oxiacetilenic, aprins de la o surs extern, realizeaz topirea
22
EXAMEN ATESTAT
materialului in particule fine, sub form de spray care este apoi pulverizat spre suprafaa de metalizat de ctre jetul de aer comprimat. Ajuns in contact cu suprafaa de
recondiionat, spray-ul se solidific, realizand incrcarea pe suprafaa dorit.
6.3.5.CROMAREA
Cromul depus pe cale electrolitic are culoare argintieopac i este foarte dur
(600 1200 HB). El se poate depune pe suprafaa pieselor de recondiionat fabricate
din oel, font, cupru, alam, aliaje de aluminiu etc. Stratul de crom are rezisten la
coroziune mare, un coeficient de frecare mic, precum i duritate i rezisten la uzur
mari. Rezistena la rupere a stratului scade odat cu creterea grosimii lui. Odat
cu creterea grosimii stratului scade i rezistena la oboseal, care poate fi restabilit
dac piesei i se aplic un tratament termic de revenire (la 150 250 0C timp de trei
ore).
Umectarea cu ulei a suprafeei stratului de crom se face greu; din aceast cauz frecarea este semiuscat, dezavantaj eliminat la cromarea poroas.
Electrolitul folosit la cromare este o soluie apoas de anhidrid cromic (CrO3)
cu adaos de acid sulfuric (H2SO4). Anozii bii de cromare sunt insolubili i se confecioneaz din plumb pur sau aliaj de plumb i stibiu
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face necesar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom.
Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxidul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.
Micorarea acestui raport duce la scderea capacitii de difuziune a electrolitului, precum i a randamentului. Mrirea lui peste limita admis sporete cantitatea
de gaze degajat (hidrogen i oxigen) i favorizeaz apariia fisurilor in stratul de
crom depus. Concentraia de anhidrid cromic i acid sulfuric determin trei categorii de electrolit care conduc la randamente diferite i proprieti specifice .
Regimul electrolizei influeneaz structura, proprietile i aspectul exterior al
stratului de crom depus. Densitatea de curent variaz in limite largi intre 10 100
A/dm2 i chiar pan la 200 A/dm2. Dac densitatea de curent este mare durata operaiunii se micoreaz iar randamentul crete.
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face necesar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom. Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxi23
EXAMEN ATESTAT
dul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.
24
EXAMEN ATESTAT
7.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, calculul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
planul de operaii. Se elaboreaz fia tehnologic in ateliere mecanice de reparaii,
adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare
redus.
Fia tehnologic, pentru a fi util atelierelor, trebuie s cuprind:
1. desenul de execuie a piesei;
2. denumirea piesei;
3. materialul din care este executat i eventual tratamentul termic recomandat;
4. denumirea defectului, metoda de stabilire a acestuia i aparatul sau instrumentul
folosit;
25
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
9.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini
http://www.google.com
2.Reconditionarea arborilor
http://www.scribd.com
28