Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boli Infectioase Suport de Curs
Boli Infectioase Suport de Curs
1.
2.
Infectia- atasarea pe tegument si/sau mucoase a germenilor patogeni, multiplicarea
lor si patrunderea in tesuturi
3.
Boala- raspunsul organismului la infectie, manifestat clinic (aparent) sau inaparent
(paraclinic).
2. Perioada de debut timpul de la aparitia primelor semne de boala pana la aparitia primelor
semne caracteristice de boala.
3. Perioada de stare incepe cu semnul caracteristic de boala: icter, eruptie.
4. Perioada de covalescenta: urmata de vindecare cu sau fara sechele.
Starea de purtator de germeni se intalneste la covalescenti dupa 3-6 luni de la o boala sau la
subiectii sanatosi care poarta germenul un anumit timp.
Orice microorganism introdus in organismul gazda, pe langa posibilitatea lui de multiplicare
si de invadare a acestuia, mai are particularitatea, de a determina in organismul gazda
formarea de anticorpi.
Anticorpii sunt o forma specifica a proteinelor sanguine, produse in tesuturile limfatice. Sunt
capabile sa contracareze efectele antigenelor bacteriene sau ale toxinelor acestora.
Antigenele sunt substante bacteriene sau de alta natura care, in anumite conditii pot stimula
1
In multe boli infectioase apar modificari de aspect si culoare la nivelul tegumentelor si mucoaselor.
Aceste modificari sunt denumite cu un termen generic- eruptii.
Eruptiile aparute la nivelul tegumentelor se numesc exanteme; cele aparute la nivelul mucoaselor
se numesc enanteme.
Elementele constitutive ale eruptiilor sunt denumite leziuni elementare: macula, papula, nodulul,
vezicula, bula, flictena, pustula, ulceratia, scuama, crusta.
Macula (pata) este o modificare de culoare a tegumentului, fara alte schimbari (de relief sau
consistenta). Poate fi pigmentara sau vasculara.
Macula pigmentara este o modificare permanenta a coloratiei pielii, datorita unei distributii
anormale a pigmentului melanic. Poate fi hiperpigmentara, datorita unui exces de melanina (nevi
pigmentari, cloasma gravidelor, efelide: pistrui), sau hipopigmentara, prin diminuarea sau chiar
lipsa pigmentului melanic (albinism, vitiligo). Macula vasculara este o modificare tranzitorie a
coloratiei pielii datorita unui aflux de sange. Pot fi hiperemice (congestive) sau purpurice.
Purpura este rezultatul transvazarii sangelui in derm. Petele sunt de culoare rosie vie. In raport cu
dimensiunea lor distingem:
-petesii leziuni punctiforme hemoragice
-echimoze- pete hemoragice intinse.
Papula este o mica ridicatura circumscrisa pe suprafata pielii, cu diametrul cuprins intre 1 si 5 mm,
avand un continut solid.
Nodulul este o leziune cu continut solid, avand diametrul mai mare de 5 mm.
Vezicula este o mica ridicatura epidermica cu diametrul de 1-3 mm, de obicei rotunda, cu continut
lichidian (clar, tulbure, hemoragic).
Bula (flictena) este o ridicatura a epidermului, rotunda sau ovala, cu continut lichidian avand
dimensiuni mai mari decat vezicula (de la un bob de mazare la un ou); continutul poate fi clar,
tulbure sau hemoragic.
Pustula este o ridicatura a epidermului avand un continut lichidian purulent.
Eroziunea este o pierdere substantiala de substanta, interesand numai epidermul. Nu lasa
cicatrice, survine in urma evolutie veziculelor, pustulelor si bulelor.
Ulceratia pierdere de substanta, mai profunda decat eroziunea interesand si dermul, lasa
cicatrice.
Fisura lipsa liniara de substanta ce apare in jurul orificiilor naturale sau la nivelul pliurilor.
Ragada lipsa liniara de substanta, adesea profunda, in jurul orificiului bucal.
Scoama lamele cornoase care se detaseaza de pe suprafata pielii; pot fi fine (aspect de tarate),
lameloase sau sub forma de lambouri mari.
Crusta este rezultatul uscarii unor exudate, puroi sau sange la nivelul epidermului
Patogenia infecioas
- prima etap n producerea unei boli infecioase este reprezentat de ptrunderea n
organism a agentului patogen
- ptrunderea agentului patogen se face la nivelul unor pori de intrare, multiplicarea
agentului patogen, diseminare de la poarta de intrare n organism (diferite esuturi i organe)
-dinamica procesului infecios:
-poarta de intrare poate fi:
1. tegumentul
- exist soluii de continuitate ( infecii stafilococice, erizipel)
- uneori tegumentul este indemn (infecii stafilococice la nivelul foliculului pilos)
2. mucoasele
- mucoasa cilor respiratorii superioare i inferioare: virusuri, stafilococ,
streptococ, H.influenzae
- mucoasa digestiv. Salmonella, enterovirusuri, bacterii Gram (-)
- mucoasa cilor urinare: bacterii G (-) dar i G (+)
- mucoasa conjunctival: Chlamydia,adenovirusuri
3. ptrundere direct n snge: prin intermediul vectorilor
4. cale iatrogen: intervenie chirurgical
- ci de diseminare:
1. diseminare pe cale direct
2. diseminare pe cale limfatic
3. diseminare pe cale sanguin
- mecanismele de aciune ale agenilor infecioi:
1. aciune direct
- ex.v.poliomielitic: acioneaz pe neuronii motori din coarnele anterioare, blocheaz
sinteza acizilor nucleici i a proteinelor, moartea celulei motorii
4
etape:
1. ancheta epidemiologic
2. diagnostic clinic
- dup debut bolile infecioase se clasific n boli cu debut acut (boli diareice) i boli cu
debut insidios
- boli cu perioad de incubaie scurt - boli diareice
I. Anginele bacteriene
- etiologie:
- streptococ -hemolitic grup A - 30% din anginele bacteriene
- stafilococ,pneumococ,meningococ
- bacili G (-): H.influenzae
- anaerobi: Bacteroides
- Mycoplasme, Chlamydii
- bacilul difteric - angin cu false membrane
6
-BK,
- patogenie:
1. angine primare
- infecii exogene (aerogene)
- autoinfecii cu tulpini condiionat patogene cu aprrii locale sau generale
2. angine secundare (simptomatice)
- tabloul clinic al anumitor boli infecioase
- anumite boli hematologice - leucemii
- factori iritani chimici:
- substane caustice
- ntoxicaii cu metale grele
- badijonri locale cu substane iritante
- clinic:
- debut brusc cu:
- frisoane,febr (39C)
+/- cefalee,vrsturi
- odinofagie (deglutitie dureroasa),disfagie
- dureri abdominale esp.la copii
- adenopatii latero-cervicale
- halen fetid
- examen local al faringelui clasific anginele astfel:
1. angin eritematoas - streptococi de grup A
- eritem intens, relativ bine delimitat
2. angin eritemato-pultacee - depozite albicioase cu puroi la nivelul
criptelor amigdaliene
3. angin flegmonoas
- se poate deschide spontan n faringe poate determina asfixia la copii
4. angin pseudomembranoas - difterie, dar i infecia cu EBV
(mononucleoza infecioas)
- difterie:
- membrane greu detaabile
- sngerri dup detaare
- se refac rapid
- consisten foarte crescut
- mononucleoz infecioas:
- membrane uor detaabile
- nu sngereaz
- friabile
- nu se refac repede
5.
angin ulcero-necrotic
- distrugere tisular
- se poate acoperi de false membrane
- se realizeaz ulcere penetrante
- adenopatii pronunate
- halen fetid
- bacil crbunos,TBC,sifilis
- poate fi i secundar - scarlatine severe + febr tifoid
6. angina Ludwig (flegmonul planeului bucal)
- usu.asocieri bacteriene (streptococ, stafilococ, anaerobi)
7
II. Scarlatina
- este o infecie streptococic
- este apanajul vrstelor precolare i colare (sub 2 ani copilul motenete imunitatea
de la mam)
- etiologie streptococul beta hemolitic tip A)
- sursa de infecie:
- persoanele bolnave de scarlatin
- purttorii de streptococ
- transmitere:
- pe cale aerogen
- alimente
- poarta de intrare:
- respiratorie
- perioada de incubaie : 3-5 zile
- tablou clinic:
- debutul este brusc,cu febr, cefalee frontal, disfagie (angin)
- dureaz 24-48 h
- erupia apare la nivelul gtului, se extinde pe trunchi i membre
- este rugoas la palpare
- nu este prezent la nivelul feei
- congestia pomeilor + paloare perioronazal formeaz masca Filatov
- la nivelul plicilor de flexiune apar peteii, echimoze, linii echimotice
formnd semnul lui Pastia (datorit fragilitii vasculare )
- semnul garoului pozitiv
- la nivelul cavitii bucale:
- congestie faringian + amigdalian intens
- ciclul limbii - limba este iniial ncrcat, ulterior procesul de depapilare,
limba zmeurie, proces de reepitelizare, limba sticloas
- adenopatie latero-cervical
- diagnostic sau examene paraclinice:
1. date epidemiologice - contact cu o persoan bolnav de scarlatin sau purttor de
streptococ
2. date clinice
3. date de laborator
- secreie faringian
- frotiu de la nivelul porii de intrare
-VSH
- leucocitoz
- neutrofile , la unii pacieni moderat eozinofilie
- fibrinogen
- ASLO
- complicaii:
1. imediate
a) determinate de toxin
- miocardita toxic
- meningita toxic
- adenite
9
- sinuzite
- otite
- otomastoidite
- septicemii
2. tardive
- reumatism articular acut
- glomerulonefrit
- tratament:
1. etiologic
- penicilin G 50-100.000 UI/kg n 2 prize/zi,timp de 7-10 zile
- benzatinpenicilin (Moldamin) 1/sptmn timp de 3 sptmni
2. simptomatic
- paracetamol
III. Rujeola
- etiologie:
-virusul rujeolic
- sursa de infectare - bolnavii de rujeol
- perioada de incubaie - 9-11 zile
- poarta de intrare:
-cile respiratorii
- mucoasa conjunctival
- tablou clinic:
- debut insidios, cu febr nalt (39-40C), catar oculo-nazal (rinoree,
lcrimare, strnuturi), tuse seac
- faringe congestionat, microvezicule
- elementele eruptive sunt prezente iniial retroauricular, apoi la nivelul
gtului, toracelui, extremitilor
- extinderea erupiei se face n 3 zile
- erupie eritemato-maculoas, generalizat, inclusiv la nivelul feei
- erupie catifelat la palpare, dispare la digitopresiune
- tegument uor umed
- elementele eruptive pot conflua sau sunt separate de esut indemn
- dispar n ordinea invers a apariiei lor
- las un tegument pigmentat
- faa are aspect de aspect de facies plns
- cefalee, dezorientare
- vrsturi, agitaie
- diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
1. ancheta epidemiologic - contact cu bolnavii de rujeol
2. date clinice
3. date paraclinice
-VSH normal
- leucocite normale sau
- secreie nazo-faringian, frotiu de la nivelul mucoaselor
- IgM specifice pt.virusul rujeolic
- ELISA, cultivarea pe celule a virusului
- complicaii:
1. laringita acut
2. pneumonie interstiial
10
3. encefalite
4. miocardit
5. suprainfectarea
- tratament:
- izolarea bolnavului
- tratament igieno-dietetic - multe lichide (ceaiuri)
- tratament simptomatic:
- antipiretice
- combaterea tusei
- nu exist tratament etiologic
- la copii - antibiotice de protecie - penicilin,ampicilin
- suprainfectare - antibiotice
IV. Rubeola
- este o boal infecioas care are ca i etiologie virusul rubeolic
- se transmite pe cale aerian
- sursa - omul bolnav cu boala manifest clinic sau inaparent
- transmitere:
- orizontal - de la o persoan la alta pe cale aerian
- vertical - de la mam la ft
Clasificare:
1. rubeola postnatal
- clinic:
- incubaie lung = 18 zile
- debut - subfebriliti, febr (maxim 38C), uor catar oculo-nazal
- primul semn i ultimul care dispare = adenopatia occipital, retroauricular,
laterocervical
- elemente eruptive - exantem generalizat, dureaz maxim 4 zile, nu las zone
depigmentate
- diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
ancheta epidemiologic
date clinice
date paraclinice
-VSH normal, leucocite normale
- limfocitoz, 5-6 % plasmocite (monocite tinere, cu citoplasma bazofil,
nucleu excentric)
- imunofluorescen - evidenierea virusului din snge, secreia nazo-faringian
- atc.IgM specifici
- reacii de aglutinare
- complicaii:
- artrita rubeolic
- pneumonia interstiial
- encefalit
- trombocitopenii
- tratament:
- izolarea bolnavului
- AINS
- antialgice->dureri articulare
11
2. rubeola congenital
- clinic:
- nou-nscui hipoponderali
- purpur trombocitopenic
- hepatosplenomegalie
- deficite ale dezvoltrii oaselor
- malformaii congenitale:
- oculare:
- microftalmie
- cataract
- glaucom
- retinopatie
- cardio-vasculare:
- persistena orificiului Botallo
- tetralogia Fallot
- stenoz aortic
- focomielie
- microcefalie
- malformaii renale
- tratament:
- recomandarea ntreruperii sarcinii n primul trimestru de sarcin
- profilaxie - vaccin antirubeolic
- agitaie
- subfebriliti
- a 2- a faz - faza de stare (3-4 sptmni)
- accese tipice de tuse convulsiv
- bolnavul i pregtete tusea - expir sacadat - inspir zgomotos
(cianoz, agitaie) - expir sacadat - perioad de linite
- ciclul se repet de:
-10-20 ori/zi
- accesele sunt mai frecvente noaptea
- accesele sunt urmate de vrsturi alimentare sau expectoraie de secreie
mucoas
- a 3-a faz - faza de declin (2-3 sptmni)
- accesele de tuse se rresc
- a 4-a faz - faza de convalescen
- diagnostic pozitiv, examen paraclinic
1. ancheta epidemiologic
2. date clinice
3. date paraclinice
- leucocitoz + limfocitoz
- identificarea bacteriei prin imunofluorescen, cultivare
- determinarea IgM specifice
- complicaii:
- hemoragii conjunctivale
- rupturi vasculare intracraniene
- pneumotorax
- hernii ombilicale/inghinale
- prolaps anal
- encefalopatie hipoxic
- tulburri hidro-electrolitice i acido-bazice
- suprainfecii
- tratament:
- izolarea bolnavului
- aerisirea camerei
- administrare de O2
- reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
- antihistaminic, sedativ
- tratament etiologic:
- eritromicin 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
- Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
- alimentare n cantiti mici i dese
- profilaxie - vaccinare (DTP)
VIII. Difteria
- etiologie : bacilul difteric, Gram (+)
- sursa de infecie - omul bolnav / purttor
- transmitere - cale aerogen
- poarta de intrare: - nazal - difterie nazal, - faringian, - conjunctival, - tegumentar,
- anal, - vaginal
- tablou clinic:
- incubaia este de 7 zile
16
- dispnee, polipnee
- cianoz perioronazal
- tiraj intercostal
- tuse cu expectoraie mucopurulent sau sanguinolent
- paraclinic:
- Rx - focare micro- sau macronodulare cu tendin la confluare
- complicaii - frecvente abcese pulmonare
- pronostic - rezervat
- tratament: -oxacilin : 150-400 mg/kg/zi, se asociaz cu un aminoglicozid, -cefalosporine de
gen. I i II
Pneumonii virale
- etiologie:
- v.gripale sau paragripale - pneumonii interstiiale (inundaie alveolar sanguin)
- adenovirusuri - pneumonii interstiiale
- v.rujeolei
- v.varicelo-zoosterian
X.
Gripa
- apare epidemic,endemic sau pandemic
- este o boal frecvent
- clasificarea v.gripale:
1. tipul A - poate determina singur infecia sau se poate asocia
- cel mai frecvent
- determin cele mai grave mbolnviri - variaii antigenice multiple
2. tipul B
- determin boli uoare
- variaie antigenic mic
3. tipul C - variaie antigenic aproape nul
- sursa de infecie:
- omul bolnav
- psri migratoare, psri domestice, animale domestetice
- transmitere - cale aerogen
- poarta de intrare - cile respiratorii
- tablou clinic:
- incubaie scurt : 12-24 h,maxim 72 h
- debut brusc, acut:
- febr nalt : 38-39-40C
- alterarea strii generale - astenie, adinamie
- tuse seac
- mialgii
- globalgii
- rinoree seroas iniial, ulterior sero-mucoas (sdr.cataral)
- se ntinde pe o perioad de 3-4 zile
- n faza de stare se poate afecta miocardul - miocardit:
- faza de declin:
- febra ncepe s remit
- rinoreea i tusea seac ca intensitate i frecven
- persist astenia fizic i psihic
- diagnostic pozitiv, examene paraclinice:
1. ancheta epidemiologic
2. date clinice
3. date paraclinice
20
- VSH normal
- leucopenie cu limfocitoz - gripa este o boal ce deprim imunitatea celular
-identificarea virusului din secreia nazal prin imunofluorescen
- reacia de fixare a complementului
- ELISA - evidenierea atc.
- complicaii:
1. determinate de aciunea virusului gripal
- meningite
- encefalite
- mielite
- nevrite, poliradiculonevrite
- complicaii cardiace - miocardit, pericardit
- complicaii renale - glomerulonefrit
2. suprainfecii
- tratament:
- izolarea bolnavului
- repaus la pat
- completarea deficitului lichidian - ceaiuri
- antipiretice
- comprese calde n jurul gtului - n caz de laringit
- antitusive
- decongestionante nazale
- profilaxia suprainfeciilor
- tratamentul suprainfeciilor
- tratamentul miocarditei
- tratamentul ocului
- tratamentul encefalitei
- profilaxia gripei: -vaccinare dup cunoaterea tipurilor de virusuri care circul n acel
an
XI.
Hepatita acut A
- etiologie:HAV
- contaminare : enteral
- sursa de infecie: - bolnavii cu hepatit acut viral A manifest clinic sau asimptomatic
- ci de transmitere: - fecal-oral (enteral) -boala minilor murdare, - obiecte contaminate,
- consum de ap contaminat
-tablou clinic:
- incubaia : 14-42 zile
- debut - forme diverse, atipice: - febr, - mialgii, - astenie, - adinamie, - artralgii,
-greuri, vrsturi, - dureri epigastrice, - uneori scaune diareice, - colecistit acut
- perioada de debut dureaz 1-10 zile
- la examenul obiectiv - uoar hepatomegalie cu sensibilitate la palpare
- perioada de stare:
- simptomatologia de debut ncepe s se remit treptat
- apare coloraia galben sclero-tegumentar - icterul
- hepatomegalie sensibil la palpare, consisten moale
- afectare pancreatic
- simptomatologie nervoas - astenie, adinamie, somnolen (evoluie grav)
21
Hepatita acut B
- etiologie: HBV
- tablou clinic:
1. perioada de incubaie : 42-160 zile
2. perioada de debut: - febr, - astenie, - adinamie, - scaune diareice, - artralgii, - erupii
tegumentare
3. perioada preicteric: - urini nchise la culoare, - starea general se altereaz
4. perioada icteric:
- coloraie galben sclero-tegumentar
- hepatomegalie sensibil la palpare, consisten moale
- splenomegalie
- revrsat pleural consecina complexelor imune
- manifestri cardiace
- manifestri vasculare
- manifestri renale
- manifestri psihice
- manifestri nervoase
- forme clinice:
1. forma anicteric - rar
2. forme icterice prelungite
a) forma icteric prelungit simpl - regresie lent a icterului
b) forma icteric persistent
- persistena tabloului histo-patologic 1-3 ani
- nu exist elemente de cronicizare
c) forma colestatic
- persistena icterului
- prurit tegumentar
- fosfatazelor alcaline
- bilirubinei
- colesterol > 300 mg%
d) forma ondulant (recidivant)
3. forme severe
22
a) forma fulminant
- consecina distrugerii masive a hepatocitelor (necroz hepatocitar)
- clinic:
- inapeten
- intensificarea icterului
- somnolen diurn, insomnii nocturne
- hemoragii - epistaxis, gingivoragii
- ficat n dimensiuni
- paraclinic:
- transaminazelor
-TQ prelungit ( > 15 secunde)
b) forma subfulminant
- tratament:
1. regim igieno-dietetic
- repaus la pat
- alimente bogate n glucide - miere, compoturi proaspete
- uleiuri vegetale, fructe
- carne de pasre, pete
2. hepatoprotectoare
- vitamine de grup B
- Mecopar 3x1 tb./zi
- Silimarin : 3-6 tb./zi
- Aspatofort
3. tratamentul hepatitei acute cu evoluie spre cronicizare: IFN (dac hepatita B este
n faza acut nu se administreaz IFN)
4. tratamentul hepatitei fulminans
- plasm sau snge proaspt
- cortizon
- perfuzii cu glucoz i aspatofort
- arginin-sorbitol
- controlul timpilor de coagulare
Hepatita acut C
- contaminare parenteral - snge
- evoluie spre cronicizare
- incubaie : 1- lun
- simptomatologie srac:
- astenie
- adinamie
Examene paraclinice:
- transaminazele
- tratament:
- igieno-dietetic
- patogenetic
- IFN 3-6 milioane de 3 ori/sptmn 4-6 luni
23
- diagnostic pozitiv:
1. ancheta epidemiologic
2. date clinice
3. date paraclinice
- hemoculturi - pozitive n 100% din cazuri n S1 de la debut
- coprocultur - S2-S3
- urocultur
- culturi din secreiile osoase purulente
- tratament:
- izolarea pacienilor
- repaus
- diet hidric
- tratament etiologic - administrate p.o.
- cloramfenicol
- biseptol
- ampicilin
- amoxicilin
- fluoroquinolone
- cefalosporine de generaia III
- tratament adjuvant:
- cortizon n formele severe, hipertoxice i n caz de complicaii (encefalite,
poliradiculonevrite)
- vit.grup B, vit.C, vit.K
- tratamentul complicaiilor:
- perforaie intestinal - tratament chirurgical
- hemoragii digestive - tratament chirurgical
- tratamentul purttorilor (4%) -fluoroquinolone
- profilaxie:
- internare n spital pn la apariia a 3 coproculturi negative
- control la persoanele ce lucreaz n industria alimentar sau n colectivitile umane
- control bacteriologic al apei i al produselor alimentare
- vaccinri la persoanele cu risc : - zonele endemo-epidemice
XIII. Tetanosul
- este o boal infecioas necontagioas
- este o boal de inoculare datorit transferului de toxin de la nivelul porii de intrare
- agentul etiologic - Chlostrydium tetanii
- rezervor de infecie:
- om
- animale
- transmitere - contact direct cu produse contaminate
- tablou clinic:
- incubaie : 3-4 zile
- debut (1-3 zile):
- senzaie de parestezii, iritabilitate
- perioada de stare (2-3 sptmni):
- contractur muscular generalizat
- afecteaz musculatura paravertebral - poziie de opistotonus
25
DIAGNOSTIC
date clinice, epidemiologice, laborator
examene laborator: izolarea virusului rabic din saliva bolnavilor
TRATAMENT
izolare, camer individual
imobilizare, legturi speciale
personal extrem de protejat
toate obiectele atinse de bolnav i contaminate cu saliv vor fi distruse
tratamentul simptomatic urmrete calmarea bolnavului, sedative,
tranchilizante, imunostimulatoare, vitamine
PROFILAXIE
msuri n cazul unor plgi rabigene:
tratament local al plgii
profilaxia specific se face cu:
ser antirabic, vaccin antirabic se ncepe imediat dup
muctura rabigen
REACII I COMPLICAII POSTVACCINALE
reacii alergice locale
reacii neurologice grave ca encefalita postvaccinal, mielita, polinevrita sau
nevrite periferice
tratamentul: corticoterapie
27
- LTCD4
- viremia plasmatic
- markeri surogat:
- LTCD8
- 2-microglobuline
- examen clinic
- tablou clinic:
1. infecia primar (sdr.retroviral acut)- apare la 50-70% din pacieni
- simptomatologie asemntoare cu gripa sau cu mononucleoza
- test HIV (-)
- viremie
- CD4 tranzitoriu sub 500
- fenomene neurologice:
- meningit
- polinevrite
- modificri dermatologice:
- rash-uri
- alergii
- infecii oportuniste minore - candidoza oral
- fenomenele remit spontan
2. stadiul asimptomatic (infecia cronic)
- CD4 : 500-1500
- viremie relativ stabil
- test HIV (+)
3. stadiul simptomatic timpuriu
- CD4 : 200-500
- manifestri clinice sugestive:
- limfadenopatie generalizat persistent
28
29
Meningite bacteriene
- patogenie:
- poarta de intrare poate fi reprezentat de cile respiratorii
- etiologia meningitelor bacteriene:
- G (-): Klebsiella, Proteus, Piocianic, E.coli
- streptococ de grup B
- meningococ
- pneumococ
- H.influenzae
- stafilococ
- anaerobi
- calea de transmitere:
- hematogen
- contiguitate
- inoculare direct - TCC
- iatrogen - puncie lombar septic
- tablou clinic:
- incubaie scurt : 2-3 zile
- debut acut:
- febr nalt (39-40C)
- frisoane
- cefalee intens
- mialgii
- alterarea strii generale
- vrsturi de tip central (n jet)
30
Meningitele virale
- etiologie:
- enterovirusuri - Echo, Coxsackie
- v.gripale i paragripale
- adenovirusuri
31
- v.urlian
- sursa de infecie - omul bolnav sau purttor
- transmitere - aerogen
- poart de intrare:
- digestiv - enterovirusuri
- respiratorie
- clinic:
- incubaie scurt
- debut acut:
- febr nalt
- frisoane
- cefalee
- mialgii
- vrsturi de tip central
- fotofobie
- semne de sdr.meningeal (+)
- paraclinic:
- puncie lombar:
- LCR clar, hipertensiv
- reacia Pandy poate fi (-) sau +, ++
- elemente prezente - iniial PMN,ulterior limfocite
- glicorahie normal
- proteinorahie uor (35-40 mg%)
- evidenierea virusului - imunofluorescen, culturi virale
- complicaii:
- encefalit
- afectarea nervilor cranieni
- tratament:
- patogenetic - asemntor cu meningitele bacteriene
- meningit cu v.herpetic - acyclovir (tratament etiologic)
XVII. Encefalitele
= procese inflamatorii localizate la nivelul axului cerebro-spinal cu prinderea lui parial sau
n totalitate
- clasificare:
1. etiologic
- virale
- produse de virusuri defective (prioni,virusuri lente)
- produse de protozoare
- bacteriene
2. patogenetic
- primare - virusul afecteaz direct encefalul
- secundare - localizare primar la nivelul altor organe (plmn,ficat,muchi) i secundar
este afectat encefalul (ex.gripa)
- postinfecioase - dup rujeol,rubeol
- postvaccinale - antipertusis, antirabic
- sursa de infecie:
- psrile esp.cltoare - mamifere (cal, oaie, capr) vectori - om
- transmitere:
32
- cale aerian
- poart de intrare digestiv - enterovirusuri
- tablou clinic:
- incubaie variabil: n funcie de virusul care a determinat boala
- debut acut:
- febr nalt
- astenie, adinamie
- cefalee
- mialgii
- vrsturi de tip central
- fotofobie
- agitaie
- manifestri neuro-psihice:
- confuzie
- dezorientare temporo-spaial
- halucinaii
- ulterior stare de somnolen - com
- paralizii de nervi cranieni, preze, ROT exagerate
- manifestri cardio-vasculare: tahicardie sau bradicardie
- evoluia encefalitei depinde de agresivitatea virusului i de rspunsul organismului
- diagnostic pozitiv, paraclinic:
1. ancheta epidemiologic
2. date clinice
3. date paraclinice
- puncie lombar:
- LCR normotensiv sau uor hipertensiv
- lichid clar, Pandy (-) sau +/- glicorahie normal
- proteinorahie usu.normal
- hemoleucogram:
-VSH,fibrinogen nespecifice
- eventual limfocitoz + leucopenie
- evidenierea virusului (prin imunofluorescen) din LCR, snge, secreie nazo-faringian,
scaun
- cultivarea virusului
- complicaii:
- paralizii de nervi cranieni
- degradarea progresiv a intelectului
- decerebrare
- tulburri psiho-intelectuale
- suprainfecii:
- escare
- bronhopneumonie de aspiraie
- tratament:
- internarea bolnavului
- igien riguroas a tegumentelor i mucoaselor
- alimentaie parenteral sau pe sond nazo-gastric
- combaterea agitaiei - diazepam,fenobarbital
- vitamine (grupul B)
- piracetam
33
- atelectazia pulmonar
- suprainfecii - bronhopneumonie
- escare
- dilataie gastric
- tromboze datorit imobilizrii
- hipotrofii musculare
- tratament:
- internare n servicii de specialitate
- repaus fizic absolut
- nu se administreaz tratament intramuscular
- imobilizare cu membrele afectate n poziii fiziologice
- vitamine din grupul B
- antialgice, antipiretice
- paralizia musculaturii respiratorii - respiraie asistat
Toxinfeciile alimentare
Reprezint ingerarea odat cu alimentele a agenilor patogeni i a toxinelor lor
- ageni etiologici:
- Salmonelle
- stafilococ
- Klebsielle
- Clostrydium perfringens
-Vibrio hemolyticus
- b.cereus
- n Romnia predomin salmonellele i stafilococi
- alimente implicate n producerea TIA:
- carnea ex.carnea tocat - Salmonelle
- oule ex.oule de ra - Salmonelle
- preparate din ou (maioneze, prjituri) - Salmonelle
- lapte i produse lactate - stafilococ
A. TIA cu Salmonelle
- incubaie : 6-12 h
- debut usu.brusc:
- febr nalt
- alterarea strii generale
- greuri
- vrsturi
- dureri abdominale
- scaune diareice apoase-verzui
- exist riscul de producere a septicemiilor
B. TIA cu stafilococi
- incubaie scurt (30 minute - 4 ore)
35
- debut acut:
- vrsturi
- usu.afebriliti
- rar scaune diareice
- durere abdominal
- stare general alterat
- diagnosticul pozitiv al TIA, examen paraclinic:
1. ancheta epidemiologic
2. date clinice
3. date paraclinice
-VSH
- leucocitoz cu neutrofilie
- evidenierea agentului patogen din:
- alimente
- coprocultur din emisie spontan de scaun
- snge - hemoculturi
- lichidul de vrstur
- complicaii:
- pierderi de ap i electrolii
- septicemii
- deces
- tratament:
- reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
- oral:
- ceaiuri de ment,chimen + zaharin
- Gesol
- nu se administreaz antibiotice, doar furazolidon
- n cazurile grave, cu pericol de septicemiise administreaz antibiotic
- regim alimentar:
- n primele 12 h ceaiuri, rehidratri mixte
- ulterior pine prjit, sup de morcovi
- treptat se revine la alimentaia normal
Botulismul
- este o toxiinfectie alimentara severa, determinata de bacilul botulinic si toxina lui, prin
ingestia unor alimente, mai ales, care contin toxina, si caracterizata clinic prin afectarea
sistemului nervos si tubului digestiv. Sursa de infectie o constituie animalele domestice si
salbatice mai ales erbivorele, mai rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), in
intestinele carora se acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele in mediul extern,
unde va persista in stare sporulata. Trecerea sporilor in stare vegetativa pe substraturi
organice in conditii anaerobe, in special la temperaturi de 22-37C, este insotita de
acumularea germenilor si toxinelor lor. Omul se contamineaza ca si in alte toxiinfectii
alimentare, prin produsele alimentare. Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor
preparate din carne (jamboane, costita, salam, cighiri) si a ciupercelor conservate in conditii
casnice, fara prelucrarea termica corecta. Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei,
cirese, visine, piersice, caise si alte fructe si legume conservate in conditii casnice; peste
sarat, afumat ori conservat in conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea
toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele, mai ales cele
din carne, ce contin toxina botulinica, se pot bomba, in salamuri, carnea afumata, pestele
preparate in conditii casnice toxina botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea
36
nu se imbolnavesc toti cei, ce au consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora le-a
nimerit bucata infectata.
- tablou clinic:
- debut acut:
- alterarea strii generale
- nu exist febr
- astenie
- mucoase uscate
- nu se poate acomoda privirea la distan
- diplopie
- midriaz
- oftalmoplegie
- tulburri de deglutiie
- tulburri de respiraie
- dac nu se intervine - deces
- diagnostic pozitiv,
1. ancheta epidemiologic
2. date clinice
- tratament:
- ser antibotulinic 20 U/kg/zi - se repet pn dispar simptomele
- eliminarea agentului patogen din intestin - laxative,clisme
- antibiotice de protecie, dac este nevoie
- reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
- nu se administreaz antispastice
Dizenteria bacterian
- face parte din grupul Shigellozelor
- este o boal infecioas caracterizat prin scaune cu mucus, puroi, snge acompaniate de
tenesme (senzaie imperioas de defecaie cu absena scaunelor)
- sursa de infecie : omul bolnav ce elimin Shigella prin scaun sau convalescenii sau
purttorii
- transmitere:
- fecal-oral
- prin ap dar i prin alimente
- tablou clinic:
- incubaie variabil : 12-24 h
- debut acut:
- febr nalt
- alterarea strii generale
- greuri,vrsturi
- dureri abdominale
- scaune diareice apoase sau cu produse patologice
- semne de deshidratare de grade diferite
- diagnostic pozitiv, examen paraclinic:
1. ancheta epidemiologic
2. date clinice
3. date paraclinice
- coproculturi prin sondaj rectal sau emisie spontan de scaun
- complicaii:
- deshidratare - oc hipovolemic
37
- oc toxic
- perforaii intestinale
- peritonit
- septicemie
- tratament:
1. forme uoare
- repaus digestiv 12 h (ceaiuri, sup de morcovi, de orez)
- reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic:
- rehidratare parenteral
- sruri de rehidratare oral->Gesol
- furazolidon 5-7 zile
- imodium
- antispastice
- exist riscul producerii disbiozei intestinale
2. forme grave
- reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
- regim alimentar
- antibioterapie
Bibliografie:
1. M. Voiculescu Boli infecioase, vol. II, Ed. Medical, Bucureti, 1960.
2. M. Chiotan Boli infecioase, Ed. Naional, 1999.
3. RA Hope, JM Longmore, TS Hodgetts, PS Ramrakha Manual de
medicin clinic, Ed. a III-a, Ed. Medical, Bucureti, 1995.
4. Aurel Ivan Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iai, 2002.
38