Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Departamentul de Invatamant
Deschis la Distanta CREDIS
LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator :
Lector Univ. Dr. ROMITA B. IUCU
2003
Motto :
CUPRINS
Nr.
Crt.
Capitolul
pagina :
Introducere
Jocul didactic
2a
2b
2c
2.1. definitie .
2.2. tipologie
2.3. particularitatile jocului la prescolari .
9
12
21
3
3a
3b
3c
Invatarea
3.1. definitie .
3.2. tipologie
3.3. particularitatile invatarii la prescolari ..
27
27
29
32
4
4a
4b
36
36
43
Concluzii .
68
Bibliografie .
70
I. INTRODUCERE
sa
de echipa, de intra -
ajutorare.
Se poate considera ca, focurile constituie o adevarata scoala de educatie, a
conduitei, a fanteziei si imaginatiei. Ele formeaza atentia,spiritul de observatie si
redare(povesiri), perseverenta, indemanarea , ordinea, abilitatea, perspicacitatea ,
darzenia,
promptitudinea,
contribuind
astfel
la
dezvoltarea
si
antrenarea
II . JOCUL DIDACTIC
2.1. DEFINITIE
Jocul reprezinta un ansamblu de actiune si operatii care,paralel cu
destinderea ,buna dispozitie si bucuria urmareste obiective de pregatire
intelectuala,tehnica ,morala,fizica a copilului.
In anii copilariei el este o activitate centrala,intrarea copiilor la scoala il
propulseaza pe locul al doilea,pentru ca ,la tinerete sa devina o activitate de
consum si de energie ,iar mai tarziu ,o acivitate de reconfortare.
In timp ce pentru copii jocul este o conduita formativa, modelatoare, pentru
adulti el are functii complementare celor pe care le are munca, adica functii de
relaxare.
Explicarea jocului este deci raportata la modul de viata al omului,la formarea si
evolutia proceselor psihice,a personalitatii,in general.
In jurul jocului se desfasoara numeroase dispute in literatura psihlogica si
pedagogica Diferite teorii incearca o explicatie cat mai adecvata a comportamentului
ludic si continuitatii sale,a comportamentelor de joc ce ii sunt specifice omului de
diferite varste.
Ca o activitate complexa ,care angajeaza resursele cognetive ale copilului,jocul
devine terenul pe care se pot exercita cele mai importante influente formative si
informative.
si simtaminte fata
de ea " .
In functie de modul cum copilul participa la joc , din punct de vedere social ,
dupa etapele de varsta, exista sase categorii de comportamente :
_ comportamentul copilului care se plaseaza in "afara ocupatiei" ;
_ comportamentul sau jocul solitar, izolat ;
_ comportamentul copilului care observa jocul si poate comunica cu unii din
partenerii jocului ;
_ comportamentul ludic paralele , in care un copil se joaca la fel ca ceilalti copii , dar
fara sa coopereze cu acestia ;
_ comportamentul ludic de cooperare cu actiuni bine organizate , in care copilul
devine constient de rolul pe care-l are in cadrul grupului .
In timpul jocului se desfasoara un proces de asimilare , ce compara o functie
dubla .
Efortul depus
stabileste astfel o relatie stransa intre joc si munca , ambele fiind forme de activitate
specific umane.
Jocul, deci, face legatura copilului cu munca , il fortifica si il abiliteaza cu
numeroase insusiri , cu gustul performantelor si mijloacelor de a le realiza si asa
cum afirma J. Chateau in " Copilul si jocul " este " o punte aruncata intre copilarie
si varsta matura " .
10
optim de formulare a sarcinilor complexe, prin el putand fi introduse norme mult mai
dificile de comportament , insistand asupra unor elemente definitorii prielnic,
colegialitate,
disciplina.
In dinamica procesului de invatare , alaturi de activitate , jocul didactic
constituie o modalitate valoroasa de actiune pedagogica , menita sa duca la
formarea convingerilor moral - civice .
In conditiile unor conduceri competente , jocul creeaza copilului conditiile unor
relatii de grup , de timp .
Un educator abil , inzestrat cu multa mobilitate psihica , valorifica din plin
notiunile , sentimentele, convingerile formate sau in curs de formare prin joc .
Noua , slujitorilor gradinitei actuale , ne revine misiunea dificila de a-l ajuta pe
copil sa treaca dintr-o etapa a copilariei in alta , sa se integreze societatii si sa
paseasca pregatit din toate punctele de vedere , in lumea adultilor .
11
In felul acesta , in drumul de acasa pana la gradinita si inapoi , iar de aici prin
timp , copilul participa la un adevarat "maraton" pentru integrarea in viata sociala ,
maraton din care el trebuie sa iasa invingator.
"In fata lor vor apare culmile necunosterii, vor trebui sa infrunte
desertul nestiintei si nisipurile inselatoare ale comoditatii , se vor lovi de
arsita indoielilor si vantul naprasnic al confruntarilor , dar pana la urma, la
traditionala rubrica din catalogul vietii , va fi inscrisa nota de OMparticipant devotat la uluitoarea expeditie pe care o va face de la EU - la NOI
- spre deplina afirmare a telurilor noastre , a unei societati pentru care
invatatura , munca , cizelarea si desavarsirea personalitatii reprezinta
suprema satisfactie".
( Iuliu Ratiu , Insemnari de scriitor )
2.2. TIPOLOGIA
<< Jocul - spune Claparide - este cea mai buna introducere in arta de a munci .
>>
In literatura de specialitate , jocul este definit si explicat in moduri foarte
diferite ; tot atat de diferite sunt si functiile si sensurile care i se atribuie . Asa cum il
defineste J. Huizinga in "Homo Pudes" , jocul este o actiune specifica , incarcata de
sensuri si tensiuni intotdeauna desfasurata dupa reguli acceptate de buna voie si in
afara sferei utilitatii sau necesitatii materiale, insotita de simtaminte de invatare si de
incordare , de voiosie si destindere (48, p 214-215) .
Din multitudinea si varietatea incercarilor de a surprinde si descifra esenta
acestui proces complex jocul - pornind de la definitii care determina jocul ca
fenomen tranzitoriu , ca mijloc de exprimare si exteriorizare a trairilor , ca forma de
conduita , drept proces si cale de modelare, activitate in care se prefigureaza
diferite genuri de activitati , ne oprim asupra definitiei jocului data de A.N. Leontiev
dupa care: jocul este o activitate de tip fundamental cu rol hotarator in evolutia
12
13
14
Educatoarei ii revine misiunea nobila , dar dificila in acelasi timp, de a sti cum,
cand si ce fel de jocuri sa desfasoare cu prescolarii.
In desfasurarea cu bune rezultate a jocului didcatic se cere stabilirea
continutului jocului si amplasarea lui in sistemul activitatilor instructiv - educative.
Daca prin jocul propus se vizeaza familiarizarea prescolarilor cu anumite
situatii, actiunii, sau daca se preconizeaza deschiderea spirituala catre un continut
informational ce urmeaza a fi asimilat , atunci jocul se amplaseaza in partea
introductiva a activitatii.
Daca prin joc se urmareste aplicarea, exercitiul necesar formarii unor priceperi
si deprinderi, atunci se organizeaza in partea finala a activitatii,deci, va fi un joc cu
caracter aplicativ.
Daca obiectul dominant al activitatii il constituie sistematizarea si verificarea
unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci jocul se amplaseaza la un
interval anume de timp, fie sub forma unor concursuri, fie sub forma unor sezatori.
La prescolarii mici si mijlocii, jocurile cu material ocupa un loc insemnat.
O mare parte din materialul didactic necesar jocurilor exista si in comert
(jetoane,jocuri cu scene din povesti, cu litere etc).
Indeferent de provenienta lui materialul folosit in jocurile didactice trebuie sa
intruneasca si unele cerinte speciale in afara de cele cunoscute (accesibilitate,
aspect atragator, calitati artistice). Aceste cerinte se rezuma la faptul ca materialele
folosite nu trebuie sa fie incarcate, greoaie din punct de vedere al compozitiei si
trebuie sa se refere la tema propusa in joc.
In jocurile demonstrative colective , materialul trebuie sa aiba dimensiuni mai
mari pentru a putea fi perceput de copii.
Exemplu: materialele folosite la jocurile : "Gaseste cuvantul cu sens opus!",
"Cand?", "Anotimpurile".
Materialul distribuit copiilor si manuit de acestia trebuie sa aiba dimensiuni
mai mici.
Printr-o planificare judicioasa a jocurilor didactice esalonate pe activitati de
invatamant si date calendarsitice, prin pregatirea din timp a materialului necesar
jocului didactic urmarit la o anumita activitate, am putut sa respect aceste cerinte
trezind interesul copiilor nu numai pentru materialul folosit, ci si pentru jocul in sine.
15
sau
" Bate toba : bum , bum , bum ! Jocu - incepe chiar acum ! "
Dupa introducerea in activitate urmeaza comunicarea denumirii , a regulilor si
precizarea conditiilor de desfasurare.
Cu cat regulile jocului implica mai multe situatii problema , cu atat valoarea
formativa va fi mai mare.
Cunoscand regulile jocului in asa fel incat sa asigur intelegerea lui de catre toti
copii, am obtinut intotdeauna de la ei o participare totala.
De pilda , la jocul " Gaseste silabele potrivite!", dupa ce le-am comunicat
copiilor titlul , i-am anuntat ca acest joc se desfasoara pe gupe intr-un timp limitat.
Am explicat regulile jocului, iar copii au alcatuit cu usurinta cuvinte potrivite si alte
variante de desfasurare ale aceluiasi joc complicand in timp desfasurarea lui prin
adaugarea unei silabe in plus.
Explicatia si demonstratia unui joc sunt de mare importanta didactica si
pedagogica.
Deci, explicatia si demonstratia se desfasoara simultan, sunt jocuri care cer
folosirea prin succesiune, explicatia precedand demonstratia, modelul actiunii fiind
dezvaluit dupa ce s-a realizat instructia, drumul cunoasterii fiind parcurs de la regula
la exemplu, deci, deductiv.
La prescolarii mari, in unele jocuri se parcurge acest drum pentru ca acestia
au deja un fond de reprezentari, de cunostinte; demonstratia facand-o copii. In
jocurile ca: "La aprozar", "La librarie'', regulile jocului au fost deduse de copii si
astfel invatare a fost mai eficienta.
Daca jocul si regulile lui sunt demonstrate in intregime cu participarea directa
a copiilor, solicitandu-i in asa fel incat ei insasi sa elaboreze fiecare secventa,
fiecare regula, atunci, invatarea dobandeste un caracter integral si devine mai
valoroasa.
16
17
18
19
_ competitia individuala ;
_ competitia in grupuri mici ;
_ competitia intre echipe axata pe competitia individuala ;
_ competitia pe echipe imbinata cu competitia pe grupuri mici .
Punand in prim plan una din cele trei forme de competitie si su-bordonandu-i
cand uneia , cand celeilalte forme , copii au fost pusi in situatia de a-si gasi
independent o solutie , un raspuns la intrebare , cand se vor consulta intre ei , cand
vor coopera pentru dezvoltarea sarcinilor propuse .
In jocurile " Multe-putine", "Eu spun una, tu spui alta ! " , " Unde sunt
greselile ? ", " Jocul silabelor " , " Spune cuvinte in ordinea alfabetica !" - am
imbinat copetitia individuala cu competitia intre echipe , favorizand formarea simtului
de raspundere individuala in stransa legatura cu spiritul de solidaritate , de echipa .
Valorificarea modului in care copiii si-au insusit diferite cerinte de exprimare
corecta am realizat-o in cadrul unor intreceri pe echipe alternand formularea
intrebarilor puse de mine , cu formularea intrebarilor formulate de o echipa altei
echipe .
In acest mod , a devenit obiect al competitiei nu numai gasirea raspunsului
corect , dar si rezolvarea corecta a unei situatii date (mare-mic, usor-greu, multputin).
Indiferent de activitatile la care am aplicat jocurile didactice , rezultatele au fost
foarte bune , atat pe planul determinarii nivelului de cunostinte , cat si pe planul
formarii multilaterale a personalitatii copiilor .
In jocurile : " Ordoneaza numerele ", " Cine lipseste ? ", " Aseaza corect ! " competitia individuala a fost integrata in competitie din cele doua grupe
corespunzatoare randurilor de bancute .
Desi
conlucrarea dintre copii nu este admisa in timpul jocului, prezenta unui scop comun
20
a declansat simtul de raspundere fata de echipa din care copilul a facut parte ,
mobilizand astfel intregul colectiv.
" Fara joc , intreaga viata a copilului degenereaza ca o floare lipsita de apa si
de soare " .
( Mihai Stoian )
21
22
Educatoarea numeste un copil din prima grupa . Acesta este obligat sa treaca
la tabla si sa ia in mana cartonasul cu litera "A", spunand totodata un cuvant care
care incepe cu litera respectiva .
Pe rand , din fiecare grupa trece cate un copil alegand litera din alfabet care
urmeaza celui cu care a inceput cuvantul spus de copilul dinaintea sa si spune la
randul sau un cuvant inceput cu litera pe care o are in mana . Copiii apreciaza daca
alegerea literei si a cuvantului au fost facute corect .
Jocul decurge in felul acesta pana ce toti copiii au trecut la tabla.
Cei care nu au ales corect litera sau nu pot spune cuvinte cu litera de pe
cartonasul pe care il tin in mana primesc o "pedeapsa" ( de exemplu : sa spuna o
strofa din ultima poezie invatata , sau sa cante un cantec , sau sa faca miscari de
gimnastica cu bratele , etc. ) .
Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa, in mare
masura , de modul in care educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu situatiile
concrete existente in grupa de copii .
Jocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de
exprimare , despartirea in silabe , identificarea sunetelor cu care incep sau se
termina cuvintele s.a.
Un astfel de joc este de exemplu : " Eu spun una, tu spui multe ", avand ca
scop formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii
vorbirii corecte .
Materialul didactic folosit : jetoane cu diferite desene reprezentand un singur
lucru ( fiinta ) si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte
asemanatoare .
Jocul se desfasoara astfel :
Se da copiilor cate un jeton pe care sunt desenate mai multe imagini
asemanatoare . Educatoarea arata un jeton cu o singura fiinta sau un singur lucru
desenat pe el si cere copiilor sa-l denumeasca . Apoi le cere sa arate un cartonas
cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat . Copilul care are
acest cartonas il arata spunand cuvantul corespunzator ( pluralul substantivului care
fusese spus la singular ) :
De exemplu :
masa - mese
copil
- copii
23
iepure - iepuri
Varianta I :
Pentru complicarea jocului se arata un jeton cu imaginea unei singure
fiinte sau lucru cerand copiilor sa spuna cuvinte corespunzatoare imaginii , dar care
sa arate mai multe fiinte ( sau lucruri ) asemanatoare celei desenate pe cartonas
(sau invers , se arata jetoane reprezentand mai multe lucruri sau fiinte si se cere
cuvantul corespunzator unei singure fiinte sau unui singur lucru din cele aratate de
el ) .
Varianta II :
O forma mai grea a jocului este cea orala . Ea poate fi folosita dupa ce
copiii s-au obisnuit sa joace acest joc cu ajutorul materialului intuitiv . In aceasta
ultima forma educatoarea spune un substantiv la singular, copilul intrebat trebuind
sa spuna acelasi cuvant la plural. Se poate proceda si invers , adica educatoarea
spune un substantiv la plural, iar copilul il trece la singular .
Un alt joc didactic este " Traista cu povesti " . Acest joc are ca scop
consolidarea deprinderilor de a face legatura intre propozitii si a reda continutul unei
povesti in mod corect .
Materialul folosit : o traista mica confectionata din material simplu in care sunt
introduse imagini din diferite povesti cunoscute de copii:
"Punguta cu doi bani" , " Scufita rosie" , "Capra cu trei iezi" , "Alba ca Zapada",
" Motanul incaltat " etc.
Desfasurarea jocului :
Se va arata copiilor traista si se va preciza ca in interiorul ei se gaseste
o ilustratie dintr-o poveste cunoscuta .
Traista va trece din mana in mana , de la un copil la altul , iar in
acest timp copiii vor recita in cor versurile :
24
Copiii vor primi de la educatoare cate un cartonas ; copiii sunt scosi in fata si
asezati in cerc dupa ordinea numerelor indicate pe cartonase (1,2,3,4,5,6,7,8,9 )
. Un singur copil nu si-a primit cartonas . Acesta va trece in mijlocul cercului .
Se indica de catre educatoare regulile de desfasurare a jocului care constau in a
numara mai departe , tinand seama de numarul indicat pe cartonas . Copiii ,
invartindu-se in joc , vor rosti urmatoarele : " Daca stii a numara , locul meu
il vei lua " ; apo se opresc .
( la alegere ) : " Numara mai departe ! " ; acesta va trebui sa iasa din cerc si sa
numere mai departe , incepand cu numarul imediat urmator celui indicat pe
cartonasul sau . De pilda , daca are numaru cinci pe cartonasul sau , va numara mai
departe numerele de pe cartonasele copiilor aflati in dreapta lui : sase, sapte, opt,
noua . Daca numara corect , ia locul celui din mijloc, imanand acestuia cartonasul
sau . Jocul se reia de la inceput pana cand copiii invata sa numere bine .
25
Varianta :
_ educatoarea arunca mingea unui copil din cerc rostind un numar. Cel ce prinde
mingea trebuie sa numere mai departe pana la zece . Activitatea se continua in
limita timpului afectat .
Un alt joc matematic este " Cauta-ti casuta ! " , care are ca scop verificarea
insusirii cunostintelor privind denumirile formelor si culorilor predate ;
formarea
La confectionarea cheilor ,
educatoarea va avea grija ca aceeasi forma si culoare sa nu aiba mai mult de doi
copii . In timpul desfasurarii jocului , cheile se pot schimba de mai multe ori astfel
incat fiecare copil sa lucreze cu figuri si culori diferite .
De exemplu :
_ jocul didactic matematic " Al catelea lipseste ? " are ca scop formarea
deprinderilor de a numara corect si rapid pana la zece .
Desfasurarea jocului :
_ se aseaza pe tabla de fetru zece ratuste si dedesupt zece iepurasi. Se numara cu
copiii de la stanga la dreapta . La o bataie din palme copiii isi vor aseza capul pe
26
banca . Educatoarea va lua o ratusca sau un iepuras . La doua batai, copiii se vor
ridica de pe bancute si vor trebui sa spuna a cata ratusca ( iepuras ) lipseste .
Pentru complicarea jocului se va lua , deodata , o ratusca si un iepuras ,
fiecare din alt loc , sau doua ratuste alaturate .
Acest joc se poate desfasura si cu alte figuri decupate , de exemplu : brazi
si ciuperci , flori si fluturi etc.
Prescolarii se joaca unii cu altii , colaborand foarte bine , reusesc sa-si
coordoneze actiunile, sa respecte regulile, sa controleze actiunile proprii dar si pe
ale partenerului etc. Dezvoltarea atentiei, a memoriei , a vointei, a capacitatii de
intelegere , toate asigura desfasurarea in bune conditii a jocului . Nivelul jocului
exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal
al dezvoltarii psihice , confirmand si prin aceasta locul lui fundamental in viata
prescolarului .
27
III . INVATAREA
3.1. DEFINITIE
28
interne
constient
finalizate
in
procesul
de
transformare
29
B)
3.2. TIPOLOGIE
In ceea ce priveste problematica teoriilor invatarii , una dintre cele mai
interesante si mai controversate discutii pe o tema de psihologie educationala ,
profesorul Ioan Neacsu de la Universitatea din Bucuresti, unul dintre cei mai mari
specialisti in psihologia educatiei , atat pe plan intern cat si plan international arata
in anul 1990 : " nu exista o singura teorie a invatarii care sa fie completa si sa
serveasca aplicarii si organizarii comportamentului de invatare ; exista in mod cert,
mai multe teorii ale invatarii in baza carora ne putem apropia de substanta unei
conduite aflate sub incidenta conceptului de invatare .
In ceea ce priveste , tendintele principalelor tipuri de invatare, mutatiile
survenite in momentul actual sunt urmatoarele :
_ invatarea prin imitare ;
_ invatarea prin rezolvarea de probleme ;
_ invatarea senzoriala ;
_ invatarea prin receptare ;
_ invatarea logica ;
_ invatarea mecanica ;
_ invatarea creatoare .
a) Invatarea prin imitare (invatarea prin observarea altora). Se inscrie intr-o teorie
mai larga , cea a invatarii sociale , concept introdus de N.E. Miller si J. Dollard , in
lucrarea sugestiv - intitulata : " invatarea sociala si imitatia " (1941).
Aceasta teorie a imitatiei deschide perspectiva implicarii socialului in explicarea
invatarii umane . Omul poate adesea sa invete prin observarea altor persoane .
Comportamentele acestora sunt modele reale supuse imitatiei de catre cei care se
30
Rezolvarea de probleme ne apare astfel ca o combinare a unor reguli invatate an terior. Cum se realizeaza pe plan interior aceasta combinare ? Este o intrebare
care depaseste simpla constatare a rezultatului obtinut in urma combinarii .
c) Invatarea senzoriala . Putem spune astfel ca in cadrul invatarii senzoriale se
realizeaza anumite corespondente si articulatii intre datele perceptive si actele
motrice corespunzatoare . Semnificativ, deci, in cadrul acestui tip de invatare este
modelul in care se articuleaza latura perceptiva cu cea motorie . " Din jocul combinat al
factorilor externi si interni modelul actului, tatonari, exercitiul, autocontrol, corectii etc va rezulta o
noua desprindere, o noua cucerire."
(I.Radu,"Psihologie scolara", Editura Stiintifica,1974,pag 51)
prealabile.
Achizitia de informatii pe care o presupune acest tip de invatare include un
evantai larg de elemente, incepand din imagini si reprezentari privtoare la obiecte si
fenomene concrete si terminanad cu notiuni (concepte) principii si idei abstracte .
31
32
33
34
35
36
" Dorintele noastre sunt posibilitati ce zac in noi . Visele sunt realizari in
avanpremiera "
Goethe
Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din plin a
invatarii dirijate si spontane considerand invatarea drept actiunea principala a
dezvoltarii inteligentei copilului si o normare de baza a procesului de larga
sociabilizare a copilului . Invatarea are , in acest sens ,un continut foarte larg si este
strans legata de latura psihica si sociala a personalitatii copilului.In lumina acestei
conceptii ,invatarea nu este indreptata spre achizitionarea de cunostinte verbale si
nu este inteleasa ca o activitate bazata pe operatii abstracte,ci se sprijina pe
structura concreta a gandirii copilului.Abia la varsta prescolara mai mare,cand
structura psihicului copilului trece din planul actiunii in planul vorbirii ,invatarea
dobandeste caracterele de invatare propriu-zisa si serveste la formarea si
sistematizarea cunostintelor elementare in anumite domenii.
37
38
alta, activitatile obligatorii castiga termen din ce in ce mai mult. Chiar si in jocurile
copiilor, motivele invatarii la scoala incep sa apara net exprimate(la prescolarii
mari). La aceasta varsta copii manifesta un vis interesant pentru o forma mai
organizata de activitate, pentru invatatura, ceea ce dovedeste ca ei au atins sub
aspectul dezvoltarii psihice nivelul corespunzator spre a putea intra in scoala.
Acest fapt se poate constata comparand felul in care se joaca prescoarii din
grupa mijlocie si cei din grupa mare " de-a scoala ". Se observa ca sensul
principal al invatarii nu este inca oglindit in jocurile prescolarilor de varsta mijlocie.
Cand se joaca " de-a scoala ", elementul dominant il constituie rolurile si
actiunilece decurg din actiunile jocului (trezirea la timp pentru a nu intarzia la scoala,
drumul spre scoala, asezarea in banci, etc).
jocurile copiilor.
Astfel se reprezinta lucrurile in jocurile prescolarilor mari. In centrul jocului se
afla activitatea propriu-zisa de invatare. Actiunile de joc constau in a "scrie", a "citi",
a "calcula", intra-un cuvant, in a face tot ceea ce preocupa un copil care invata. Prin
urmare, in jocul copiilor din grupa mare, invatarea ocupa un loc central. Semnificativ
este si faptul ca rolurile preferate de copii sunt acelea de elevi, adica, toti vor sa des
fasoare o activitate specifica vietii scolare, aceea de a invata. Aceasta dovedeste
noua atitudine a copilului fata de activitatea de invatare, faptul ca el s-a ridicat la o
noua treapta de intelegere a semnificatiei acestei activitati de raspundere.
Corelatia dintre joc si invatare la diferite etape ale varstei prescolare este
conditionata de nivelul general de dezvoltare psihica a copilului. Dar pe masura
introducerii treptate a elementelor de invatare, se produc schimbari vizibile in
activitatea psihica a copilului; la varsta prescolara mica asimilare cunostintelor si
formarea deprinderilor in cadrul activitatilor obligatorii sunt indistubil legate de joc.
Copilul manifesta tendinta de a transforma in joc activitatile programate de
educatoare pentru a-i transmite cunostinta si a-i forma deprinderilor. De pilda copilul
manuieste cu multa placere creionul pe hartie,dar fara intentia de a "desena" ceva.
Pe el il captiveaza insusi procesul operarii cu creionul, faptul , ca, trasand cu
creionul pe hartie diferite linii intortocheate. La fel se intampla si cu celelalte
activitati. Pe el nu-l intereseaza inca obtinerea unui anumit rezultat, de exemplu,prin
asezarea
cuburilor
realizarea
unei
constructii,
prin
modelarea
plastilinei
39
40
luand
cunostinta
inconjuratoare,proprietatile,relatiile
cu
si
observatiile
raporturile
si
dintre
fenomenele
ele,
invatand
lumii
sa
le
41
42
invata in mod spontan , dupa un program propriu - prin joc si alte activitati - si dupa
programul adultilor , in activitatile comune .
La varsta prescolara mica , pentru a facilita insusirea cunostintelor , formelor si
deprinderilor prin activitati comune , este indispensabila folosirea elementelor de joc
pentru a le capta usor atentia si pentru a-i antrena in activitatile intregului parcurs.
Trecand la grupa mijlocie , procesul insusirii cunoasterii , de formare a
deprinderilor si obisnuintelor incep sa se detaseze de actiunile cu caracter de joc .
Acum prescolarii dovedesc interes in urmarirea explicatiilor transmise verbal ,
pun intrebari - solicitand precizari cu privire la realizarea temei , toate acestea fiind
posibile datorita intensificarii functiei reglatoare a sistemului verbal si a experientei
dobandite anterior . La aceasta varsta se pune accent pe integrarea copiilor in
activitatea de invatare sistematica, organizatorica, in care procedeele de joc sunt
folosite in mai mica masura , fara insa a se renunta la ele .
La grupa mare , invatarea incepe sa fie privita ca activitate dominanta ,
realizandu-se asimilarea activa a cunoasterii , conturandu se anumite procedee
mintale de lucru , copiii intelegand mai bine problemele supuse spre rezolvare,
straduindu-se sa gaseasca solutii proprii, sporind astfel rezistenta la efortul
intelectual .
Asa cum rezulta din cercetarile lui J. Piaget , invatarea este un fenomen
specific adaptarii omului la viata sociala .
In concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie sa fie asigurata o justa
proportionare a jocului cu invatarea, a elementului distractiv cu efortul fizic si
intelectual. Desi jocul este activitatea dominanta la varsta prescolara, totusi ea se
imbina cu anumite forme de munca intelectuala accesibila acestei varste.
" Unele jocuri sunt inventate chiar de spiritul copiilor, altele sunt
43
44
45
MOMENTE
PEDAGOGICE
Introducerea in
joc
CONTINUTUL ACTIVITATII
ACTIVITATEA
ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
_ creeaza conditii optime de _intra ordonat in sala de
desfasurare a activitatii
PREGATIREA
ACTIVITATII
masutele
si
PREZENTAREA
aranjeaza
pregateste
materialul
_anunta
titlul
si
distribuie
jocului
46
OBIECTIVELOR
SI A
REGULILOR
JOCULUI
Captarea atentiei
Enuntarea
spre desfasurare
"Raspunde repede si bine!" _denumesc materialul demon
_solicita denumirea materialului strativ;
demonstrativ
scopului si a
obiectivelor
DEMONSTRARE _la
A JOCULUI
Reactulizarea
cunostintelor cu
privire la
compararea
semnalul
sonor(clopotel) _constituie
multimi
dupa
si
prin
_propune
compararea
cantitatii,
punere
corespondenta
punerea in
vederea
in
realizarii
sirului element(0-vida);
corespondenta
crescator;
_numara
locul numerelor
_solicita
in sirul numeric.
formarea
prin
gest
de
sirului incercuire
algoritmul
de
la
sarcina
de
copii);
flanelograf
motivand
formare
_solicita
precizarea
fiecarui multimi in sirul numeric, caracterizeaza si verbalizeastabilind vecinii, numere pare si za actiunea (ex: multimea cu
impare;
tipul "
_propune exercitii de 9
Gaseste greseala
nu
poate
fi
47
elemente
elemente
deoarece
multimea cu 9 elemente se
in asezarea multimilor in sir afla intre multimea cu 8 si 9
crescator , respectiv a cifrelor elemente )
EXECUTAREA
JOCULUI
corespunzatoare .
_ propune desfasurarea jocului _
recepteaza
enunturile
_"echipa
fluturasilor"
_precizeaza regulile si sarcinile realizeaza sirul crescator 0jocului stabilind ideile de reusita 10
si
sistemul
de
evidenta
a _"echipa
;
buburuzelor"
si
bine"
PROBA
Nr.
"Colorati
pe
tabel
patratele
cat
indica
atatea
cifra
!"
Nr.
margaretele
2
pe
corespunzator
al
corespunzator
48
picioare
si
buzunarul
COMPLICAREA
JOCULUI
asezati-o
in
corespunzator
asociati-i
PROBA
cifra (4) ;
Nr.
Realizarea feed-
back -ului si
obtinerea
performantei
obtinut?"
semnul
(clopotel)
operatia
si
!
de
incercuieste
corespunzator
Incercuiti
simbolurile
Nr.
pe
eticheta
atatea
semnul
potrivit
Nr.
spre
rezolvare
inregistrata
o
pe
casetofon :
" Pe o racheta zboara iuti
Opt viteji cosmonauti .
Doi coboara pe o planeta
INCHEIEREA
ACTIVITATII
stabileste
echipa rezultatelor
la
evaluarea
alaturi
de
educatoare;
_ies ordonat din sala de
49
10
PROBA 2 - 3
PROBA 4
50
10
PROIECT DE ACTIVITATE
Data :
Grupa : pregatitoare
Denumirea activitatii:Activitate de educatie a limbajului
Tipul activitatii:memorizare
Tema:"De pe-o buna dimineata"de Otilia Cazimir
Scopul :
-exersarea functiile memoriei si educarea calitatilor ei prin memorarea
poeziei
-formarea deprinderilor copiilor de a recita expresiv ,de a respecta pauzele
gramaticale,si logice marcate de sensul propozitiei sau al frazei ritmate;
Obiective operationale :
O1:Sa precizeze unele aspecte caracteristice anotimpului primavara
O2:Sa-si insuseasca noile cuvinte si expresii din textul poeziei (de exemplu
"mustati de ata","care-si poarta fiecare ochelarii pe spinare","carabus cu barba")
O3:Sa recite corect,logic,expresiv respectand intuatia , accentul, pauza, ritmul,
tonul si nuantarea vocii in timpul recitarii poeziei
O4:Sa memoreze poezia "De pe-o buna dimineata",de Otilia Cazimir
Strategii didactice : mixte
Metode si procedee : conversatia euristica , exercitiul verbal , explicatia demonstratia .
Mijloace de invatamant : _ textul poeziei
_ plansa reprezentand un tablou de primavera
Forme de organizare : frontal , individual
Durata activitatii : 30-40 minute
51
MOMEN
STRATE-
TELE
ACTIVITATEA
ACTIVI-
EDUCATOOAREI
TATII
ORGANI
ZAREA
ACTIVITATEA COPIILOR
GII
DIDACTICE
mobilierului
vor
ajuta
la
52
ACTIVI-
scaunelor)
TATII
semicerc ;
in
forma
de
locul
stabilit
de
INTRODUCEREA IN
ACTIVI-
primavara"
conversatie
euristica
TATE
_"In imagine este vorba de
anotimpul primavara"
_"eu v-am pregatit o surpriza _"noi ne-am dat seama ca
: o plansa in care sunt este primavara pentru ca
CAPTA-
prezentate
REA
frumoase .
ATENTIEI
multe
mai
subtire,
se
intorc
PREZEN
de educatia limbajului , as
vrea sa invatam impreuna o
poezie
care
se
Explicatia
numeste
Da
"
TAREA
CONTI-
puteti invata si voi foarte usor retina cat mai multe si mai
NUTU-
LUI
din
poezie
folosindu_se
va
de
53
exercitiul
verbal
din text .
"Vreti sa
strofa
reluandu-se
strofa
anterioara ;
In final se va propune un joc,
Evaluarea
Incheierea
activitatii
54
exercitiul
verbal
PROIECT DE ACTIVITATE
MULTE PUTINE
GRUPA MARE SI PREGATITOARE
Obiective operationale :
_ sa constituie multimi dupa unul sau mai multe criterii date ;
_ sa compare multimile din punct de vedere cantitativ, utilizand limbajul matematic
corespunzator ("multe", "putine", "tot atatea") si sesizand constanta cantitatii
indiferent de locul multimii ;
_ sa raporteze numarul la cantitate , respectiv la cifra corespunzatoare ;
_ sa rezolve itemii propusi in fisa de lucru individuala .
Sarcina didactica :
_ sesizarea diferentelor dintre elementele multimilor prin compararea globala si
punerea in corespondenta ;
Regulile de joc :
_ prin vocea iepurasului-jucarie educatoarea indica toate sarcinile verbal-actionale ,
propuse prin obiectivele jocului ; raspunsurile corecte vor fi recompensate prin aplauze .
Elementele de joc :
_ prezenta iepurasului-jucarie , instrumente muzicale , inchiderea si deschiderea
ochilor.
Continutul matematic :
_corespondenta , compararea globala a doua multimi .
Strategia didactica :
Metode si procese :
_ conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, invatarea prin
descoperire .
Material didactic :
55
CONTINUTUL ACTIVITATII
ACTIVITATEA
ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
_aeriseste sala de grupa ;
_aranjeaza
masutele
scaunelele
semicerc
sub
;
si
forma
de
_pregateste
si
partiala)
titlul
jocului
"Multe-
_denumirea
_repeta
materialului
titlul
jocului
;
;
jocului ;
_propune
constituirea
magnetica
_propune
compararea
baietilor
figurine
; magnetice
celor _sesizeaza
)
diferentele
compararea
_solicita
copiii
multimilor
in decat
fete)
prin _realizeaza
corespondenta
PRIVIRE LA
algoritmul
cunoscut
CONSTITUIREA
_propune
56
(1-1)
ramane
fara
pereche)
prin
numarare
_cere
DE MULTIMI
DUPA CRITERII
DATE ;
APRECIEREA
CANTITATII
asocierea
numar,
cantitatii
respectiv
la
_stabilesc
cifra
; ;
_motiveaza actiunea in
_la
semnalul
"Iepurasului" limbaj
corespunzator
;
(bataia in toba ), sarcina _rezolva sarcina enuntata
propusa este de a constitui _contine
submultimi
dupa
criterii (submultimea
considerate simultan ( forma - mari_rosii
marime - culoare ) ;
mingilor
submultimi
mingilor
si
submultimea
mici_galbene);
_motiveaza actiunea ;
_sesizeaza echivalenta prin
_propune
realizarea
DEMONSTRA_
REA JOCULUI
SI JOCUL DE
PROBA
REACTUALIZA_
unui
element
desfasurarea
exercitiu
_solicita
unei
avand
probe-
ca
sarcina
REA
CUNOSTINTE
_LOR CU
PRIVIRE LA
CONSTITUIREA
DE MULTIMI
DUPA CRITERII
DATE ;
APRECIEREA
CANTITATII
multimi
constituite
pe
criterii
simultane
(forma_culoare_dimensiune)
folosind diagrame din sarma ;
_la
(bataia
semnalul
din
"Iepurasului"
toba),
schimba
EXECUTAREA
JOCULUI
Intensificarea
retentiei si
trasarea
liniilor
de
corespondenta de la 1 la ; _la
semnalul
"Iepurasului",
sesizeaza
echivalenta
_contituie
multimile
criteriile
dupa
date
_compara
multimile
prin
aprecierea
globala
si
numarare
_sesizeaza
neechivalenta
multimilor
_motiveaza
create
in
toate
situatiile
constituirea
multimilor si in comparare;
_inchid si deschid ochii la
semnal, sesizand echivalenta
multimilor
indiferent
de
_ "Iepurasul" (educataora
cosulet
_constituie
veveritelor si a brazilor ;
57
din
;
multimea
_formeaza
transferului
sa descopere posibilitatile de
flanelograful
pe
individual
putine)
cunoscut
dupa
corespunzatoare ;
asigurarea
algoritmul
perechi
cu"tot
_printr-un
atatea
_verbalizeaza
elemente"
actiunea
adunarea materialului de pe
cu 4 elemente; _aseaza in
cosulet
multimea
cu
elemente .
INCHEIEREA
ACTIVITATII
solicita
rezolvarea
propusi:
itemilor
"Formati
prin
perechi
intre
al
si
activitatii
de _participa
; rezultatelor
la
aprecierea
;
58
putine"
59
PROIECT DIDACTIC
NUMARAM SI SOCOTIM
GRUPA MARE SI PREGATITOARE
Obiective operationale :
_sa alcatuiasca multimea de obiecte raportand numarul la cantitate si
apoi la cifra;
_sa numere in limitele 0-10
_sa identifice semnul operatiei si sa-l localizeze in functie de situatia
ilustrata;
_sa efectueze calculul oral cu 1-2 unitati ;
_sa rezolve oral probleme prin rationamentul de tip ipotetico-deductiv avand ca material intuitiv o situatie ilustrata ;
_sa rezolve independent eternii propusi pe fisa.
Sarcina didactica :
_rezolvarea exercitiilor de adunare si scadere,oral si cu suport intuitiv,
reprezentarea grafica a operatiei cerute de continutul problemei.
Regulile de joc :
_toate momentele jocului incep si se termina la semnalul educatoarei.
Elementele de joc :
_RITA VEVERITA (marioneta)
60
Continutul matematic :
_numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica .
Strategia didactica :
Metode si procese :
_explicatia,problematizarea , invatarea prin descoperire.
Material didactic :
a) demonstrativ : probleme ilustrate , tabla magnetica , figurine
magnetice , semnele " + " , " - " , " = " (magnetice) , caseta cu probleme
inregistrate.
b) distributiv : cosulet cu jetoane cu semnele operatiilor aritmetice,fisa
individuala,creioane colorate,flanelograf individual.
Strategie stimulativ - evaluativa :
_aprecieri , recompense
Resurse temporale :
_ 30 de minute
8
10
61
MOMENTE
PEDAGOGICE
INTRODUCERE
A IN JOC
CONTINUTUL ACTIVITATII
ACTIVITATEA
ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
_aeriseste sala de grupa
_aranjeaza
masutele
Pregatirea clasei
pentru activitate
PREZENTAREA
_distribuie materialul
_anunta modul de desfasurare a _denumesc
OBIECTIVELOR
SI A
REGULILOR
JOCULUI
Captarea atentiei
materialului
; 10,
_solicita
formarea
motiveaza
se
lucreaza
flanelograf
cunostintelor cu
formarea sirului
crescator
multimilor
prin
elementele
prin
Reactualizarea
privire la
actiunile
sirului efectuate
materialul
; corespunzatoare
crescator
si
0-10
10
multimea
din
sirul
numeric
, pare
si
numere
impare
62
sau
numarul 8?"
jocului
_anunta titlul
"Numaram si socotim"
precizand
obiectivele
intelesul
copiilor
pe
;
cosulet
propune
rezolvarea
unor
1-2
unitati
(enumturile
problemelor au ca elemente
materialul individual al copiilor :
ex. <<Andrei are 6 cartonase ,
Ionut ii mai ofera un cartonas.
Cate cartonase are acum Andrei
EXECUTAREA
?>> etc.)
JOCULUI
Intensificarea
retentiei si
adunare
asigurarea
unitati;
transferului
_propune
si
scadere
cu
rezolvarea
1-2
unor
si
scadere
cu
1-2
_denumesc
materialul
operatia
folosind
simbolurile corespunzatoare ;
_audiaza enuntul , gasesc
solutia si rezolva operatia
respectiva
_redau
folosind
cifre
si
simboluri;
_rezolva
operatiile
folosind
unitati);
_solicita rezolvarea itemilor de
pe fisele individuale (operatii de
INCHEIEREA
ACTIVITATII
adunare si scadere) .
_apreciaza
modul
63
recompense .
PROIECT DIDACTIC
GRUPA MARE - PREGATITOARE
CATEGORIA DE ACTIVITATE : Educarea limbajului
TEMA ACTIVITATII : " Raspunde repede si bine ! "
MIJLOC DE REALIZARE : Joc didactic
OBIECTIVE GENERALE :
_ consolidarea notiunilor de : propozitie , cuvant, silaba si sunte ;
_ exersarea deprinderii de a desparti cuvintele in silabe ;
_ exersarea capacitatii de a reprezenta grafic despartirea propozitiilor in cuvinte si a
cuvintelor in silabe ;
_ exersarea deprinderii de a formula propozitii corect din punct de vedere gramatical
si cu sens logic, cu unele cuvinte date si dupa imagini ;
_ dezvoltarea exprimarii curente , fluente in propozitii corecte din punct de vedere
gramatical ;
_ stimularea operatiilor gandirii , a memoriei, a atentiei ;
_ dezvoltarea promptitudinii , a rapiditatii in actiune si a spiritului competitiv.
OBIECTIVE OPERATIONALE :
1. Sa discrimineze propozitii , cuvinte , silabe si sunete .
2. Sa indice corect sunetul cu care incepe cuvantul, despartind cuvintele in silabe .
3. Sa alcatuiasca propozitii cu ajutorul imaginilor si al cuvintelor date .
4. Sa enunte cuvinte care incep cu un sunet dat si care au atatea silabe cate indica
cifra de pe jeton .
5. Sa reprezinte grafic propozitia , cuvintele din care aceasta este formata si
despartirea cuvintelor in silabe prin linii orizontale .
6. Sa "scrie" pe tabla magnetica , cu litere date , cuvintele cerute .
FORMA DE ORGANIZARE : concurs pe echipe
STRATEGII DIDACTICE :
64
_explicatia
_conversatia
_exercitiul
_problematizarea
_jocul
FORMA DE EVALUARE : formativa si sumativa
ELEMENTE DE JOC : surpriza, aplauzele, intrecerea
MATERIALE DIDACTICE : jetoane cu obiecte , litere si cifre ; capsule de la oua
"Kinder" ; panouri si cadouri din carton ; imagini ; clopotel ;
medalioane, Mos Craciun ca jucarie ; litere si tabla magnetica, carioca .
DURATA ACTIVITATII : 30-40 minute .
SARCINA DIDACTICA : copiii trebuie sa denumeasca obiectele desenate pe
jetoane, sa indice sunetul cu care incepe cuvantul, sa desparta cuvintele in silabe si
sa formeze propozitii cu acestea ;
MOMEN
TELE
ACTIVITATII
1
ORGANI
ZAREA
ACTIVITATII
2
STRATEGII
CONTINUTUL ACTIVITATII
DIDACTICE
unei
stari
CAPTA-
psihoafective
pozitive
REA
concentrare
in
Conversatia
65
EVALUARE
pregatirea
si
discrimineze
cuvinte,
propozitii
silabe,
TUALIZA "_Ce-am
REA
spus
propozitie)
TINTE-
"_Gheata"
"_Ma"
eu?" _Conversatia
CUNOSLOR
sunete
,
;
(o _Intuirea
materialului
frontala
didactic;
(un
(o
cuvant)
silaba)
;
;
operationale
prezinta
sarcina
denumeasca
sa
obiectele
desenate ; sa alcatuiasca
propozitii , sa faca analize si
sinteze
fonetice
fiecare
echipa
"Clopotelul
suna
tare
La
copilul
care
Va
raspunde
iute
La
frontala
intrebare"
_Inregistrarea raspunsurilor
corecte se va face pe
panou,
5
DESFA-
VARIANTA
cu
ajutorul
66
copil
desemnat
:
de
individual
SURAREA
JOCULUI
va
extrage
interiorul
respectiv,
jocului
ei;
fiecare
echipa
"_Cu
ce
sunet
incepe pentru
fiecare
raspuns
_aplauze
exercitiul,
cuvant"
(Sania raspunsuri
care
enuntand
incep
cu
pentru fiecare
de
carton
clopotel ; nu au voie sa
VARIANTA
pentru
antrenarea
si
va
doua
echipe,
la
ce
67
"Copilul
trage
sania."
_____________________
_______ _____ _______ _
_ _
_ _
_ _ _ ; _se
copiilor
si
vor
fi
_rezultatul intrecerii va fi
aflat
6
APRECI
EREA
ACTIVIT
ATII
se
vor
asupra
face
felului
pentru
aprecieri numarului
cum
verificarea
de
cadouri
multe
cadouri
Cantecul
zurgalai "
: " Zurgalai
_ se va intona un cantec
pentru "Mos Craciun" la
iesirea copiilor din clasa
ATII
68
frontala
5. CONCLUZII
Cerintele mereu crescande ale societatii contemporane determinata de dezvoltarea
impetuoasa a stiintei si tehnicii , impun invatamantului de toate gradele sarcini importante in
scopul inarmarii tinerei generatii cu cunostintele necesare dezvoltarii , pregatirii pentru viata,
pentru activitatea productiva .
In conditiile scolarizarii de 6 ani trebuie evitate toate tendintele de suprasolicitare a
copiilor atat pe latura muncii fizice cat si pe cea intelectuala . In acest scop introducerea
activitatilor libere si a jocurilor didactice in planul de invatamant se impun cu necesitate .
Nicaieri ca in joc , copiii nu gasesc teren mai potrivit pentru a-si descoperi si pune in
evidenta calitatile fizice si psihice cu care sunt inzestrati , iar cei mai timizi sa-si invinga
timiditatea , dezvoltandu-si ingeniozitatea si stapanirea de sine .
Actiunile jocului creaza pentru copii situatii pe care ei trebuie sa le rezolve singuri sau
in colaborare cu tovarasii de echipa . Aceste rezolvari creeaza sau intaresc o serie de insusiri
cum sunt : curajul , hotararea, combativitatea , spiritul de colaborare , spontaneitatea
insusiri foarte necesare pentru viata .
In joc copilul descopera lucruri noi , iar cele cunoscute cauta sa le aplice incat pe langa
miscare si bucurie mai intervine si un effort al gandirii .
cunoaste copilul sub diferite infatisari , pentru ca el isi arata in mod spontan aptitudinile
fizice si inclinatiile sufletesti .
In procesul jocului copilul dobandeste numeroase si variate cunostinte despre mediul
inconjurator si domeniul celorlalte obiecte de invatamant limba romana si matematica .
Totodata se dezvolta procesele psihice : perceptia , reprezentarile , memoria , imaginatia
, gandirea , limbajul .
Deosebirea dintre joc si invatare nu se rastrange doar la substratul motivational diferit al
celor doua situatii . De cele mai multe ori rezultatul invatarii se proiecteaza in timp , fapt
care-i reduce mult din forta sa propulsiva .
Straduinta educatorului de a-l face pe copil sa inteleaga scopul invatarii lui nu va putea
suplini efectul rezultatului iminent al jocului .
69
" Intrarea in scoala este intrarea in antecamera unei lumi deosebite , o lume inteligenta
pe care adultul a construit-o pe deasupra lumii sensibile si care depaseste ceea ce se poate
vedea si atinge . "
PAUL OSTERRIETH
70
BIBLIOGRAFIE
1. Ancuta P. , "Contributia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la
sah", Timisoara 1986
2. Ancuta P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de sah", Editura
Romana din Mannhcir, Germania, 1996
3. Bruner J.J. , "Pentru o teorie a instruirii" , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti , 1970
4. Cerghit I. , "Didactica" , Editura P.R.A. , Bucuresti , 1994
5. Cerghit I. , "Metode de invatamant" , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti 1980
6. Claparide Eduard , "Psihologia copilului, pedagogic experimentala" ,
Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1972
7. Claparide Eduard , "Educatia functionala" , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti , 1973
8. Cojocaru Ioana , "Influentele jocului didactic in procesul instructiv educativ" - culegerea "Invatamantul primar" , 1994
9. Cristea S.,"Dictionar de termeni pedagogici",E.D.P.,Bucuresti,`98
10. Cretu C. , "Psihopedagogia succesului", Editura Polirom, Iasi,`97
11. Dottreus Robert, " A educa si a instrui " , Editura Didactica sI Pedagogica ,
Bucuresti , 1970
12. Elkanin, Danut Barisovici, "Psihologia jocului" Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti , 1980
13. Florina E.A. , "Jocul si jucaria", Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti_1976
14. Golu M. , "Indrumator metodic pentru dezvoltarea vorbirii ,
cunoasterii mediului inconjurator , jocuri si activitati libere " , Editura
Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1970
71
Bucuresti , 1965
30. Verzea E. , " Omul , jocul si distractia " , Editura Stiintifica si Enciclopedica ,
Bucuresti , 1978
31. Voiculescu E. , " Pedagogie prescolara " , Editura Aramis ,Bucuresti, 2001
72
73