Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirea bolnavului cu
Hepatita cronica agresiva
Student:
Ganea Mariana Florina
AMG 2F
Planul lucrarii
Cap I. Motivatie
Cap II. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului digestiv
Cap III. Ingrijirea pacientilor cu hepatita cronica agresiva
A. Date despre boala
1. Definitie
2. Risc de expunere
3. Etiologie
4. Patogenie
5. Simptomatologie
6. Date paraclinice si de laborator
7.
Diagnostic - pozitiv
- diferential
8. Evolutie si prognostic
9. Tratament - igieno-dietetic
- medicamentos
10. Profilaxie-educatie pentru sanatate
B. Ingrijiri generale
C. Ingrijiri specifice
1. Proces de ingrijire
2. Studiu pe cazuri
3. Anexe
Cap I. Motivatie
1
Hepatitele cronice constituie un grup de boli ale ficatului, caracterizate prin leziuni
predominant inflamatorii, difuze, cronice in ficat si avand cauze variate si evolutii diferite. Ele
reprezinta un grup morfologic bine definit clinic si anatomic si diferit de hepatoze, un alt mare
grup de boli hepatice ,cronice, inflamatorii, cu leziuni predominant degenerative si cu
mecanism dismetabolice.
Hepatitele cronice au leziuni infiltrativ-inflamatorii in spatiile porte si in interiorul
lobulilor, asociate deseori cu leziuni hepatocelulare necrotice si variate reactii hiperplazice
fibrotice, care conditioneaza in ansamblul lor evolutia bolii.Dupa aspectele clinice si mai ales
anatomice la biopunctia hepatica, hepatitele cronice se pot deosebi in hepatite cronice
persistente, ale caror leziuni infiltrative sunt limitate la nivelul spatiilor porte, de intensitate
redusa si fara agravari, evoluand de obicei spre vindecare sau stabilizare de-a lungul catorva
ani si in hepatitele cronice evolutive, active, zise sau agresive, cu leziuni infiltrative bogate in
spatiile porte si periportal, cu invadarea si dislocarea periferiei lobulare, cu alterari necrotice
hepatocelulare insulare, cu fibroza reactiva si cu agravarea progresiva a leziunilor, cu evolutie
mai lenta sau mai rapida, deseori spre ciroza.
In hepatitele cronice agresive este nevoie, pe langa tratamentul etiopatogenic aplicat si
de un repaus fizic si psihic de minimum un an, prin pensionare temporara si tratamente
repetate aplicate in spital, sanatorii, cu intervale la domociliu sub control medical, clinic si
paraclinic. Tendinta evolutiva si uneori cirogena a acestor hepatite reclama un tratament
igieno-dietetic medicamentos si sanatorial corect si sustinut aplicat. Se pot obtine astfel
ameliorari si retrocedari dupa 2-3 ani de tra 232i84c tament.
In aceste forme de hepatite cronice agresive sunt necesare controale biopticerepetate la
12-18 luni, intrucat evolutia lor clinica si biochimica nu acorda totdeauna cu starea lor
lezionala. Nu rareori se vad bolnavi, in special tineri, cu forme clinice usoare,cu teste hepatice
slab pozitive, care par a avea o hepatita cronica persistenta si la care biopsia hepatica arata
leziuni invadate periportale de tipul hepatitei agresive.
a aparatului digestiv
subtire,intestin
gros.
Functiile
pe
care
le
indeplineste
si
se
termina
cu
anusul.Intestinul
gros
este
impartit
in
urmatoarele
Fic
atul
prezinta
trei
fete:
1.
fata
superioara este
convexa
vine in raport
si
cu
diafragmul
si cu peretele
anterior
abdomenului, de
aceea i se mai
al
antero-
Pe
aceasta
doi
fata
se
stang,
separate de
un ligament de sustinere-
ligameny
falciform;
2. fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in
santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang, iar intre ele, in raport cu santul
transversal se afla lobul patrat, dispus inaintea santului transversal si lobul posterior (Spiegel)
dispus inapoia acestui sant.
3. Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele
posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7-T 11. Are o pozitie aproape
verticala si se vad: lobul drept, lobul Spiegel si lobul stang.
Mijloace de fixare
Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente, care nu sunt altceva decat
pliuri peritonale. Aceste ligamente sunt: ligamentul falciform, care este o formatie peritonala
ce se intinde in direct sagitala, de la fata interioara a diafragmului la fata superioara a
ficatului.
Sistemul vascular formeaza un fel de "schelet" al lobului, pe care sunt dispuse celule
hepatice.
Acestea sunt celule mari, cu forma poliedrica, avand unul sau doi nuclei mari si o
citoplasma al carei aspect variaza cu starea functionala;citoplasma contine multe incluzii de
glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispese rar in ochiurile retelei capilare
intalobulare, alcatuind cordoanele Remak.
Acestea sunt dispuse cate doua, trei alaturate,formand tubercule.
Intre cordoane se formeaza prin simpla lor alaturare, niste spatii inguste numite canalicule
biliare.
Vezicula biliara
10
ca un tampon, eliberand valente acide sau alcaline dupa reactia mediului respectiv.
Functia termoreglatoare: ficatul participa la reglarea temperaturii corpului.
Ficatul, prin activitatea sa, este cel mai important generator de caldura.
12
toxici;
parazitari;
nutritionali.
b) factorul endogen, terenul reactiv la agenti externi care conditioneaza in special
evolutia bolii si care este reprezentat de variate stari constitutionale transmise genetic sau
dobandite de ordin trofic, neurovegetativ, enzimatic, endocrin,imunologic.
S-au emis ipoteze variate cu privire la mecanismul producerii hepatitelor cronice.
Exemple: severitatea leziunilor initiala ce nu au permis o regenerare suficienta a ficatului;
in alte cazuri se pune in evidenta existenta antigenului Australa (in ser si in ficat); se stie ca
aceasta este o subatanta strans legata de virusul sau chiar o parte din insusi virusul respectiv,
iar persistenta poate produce cronicizarea leziunilor, exista si posibilitatea unui mecanism
imuno-toxic in care ficatul si organismul bolnavului nu se mai pot apara corect de produsii de
dezintegrare hepatica, intretinand procese care ataca propriile tesuturi.
13
si/sau constipatie. Dispepsia biliara- se manifesta prin tulburari ca: intoleranta fata de alimente
colecistochimice ( grasimi, rantasuri, ciocolata etc.), dureri de tip biliar, insotite uneori de
febra, gura amara, varsaturi biliare, urticarie.
Sindromul icteri: icterul este discret ( subicter), dar are caracter progresiv.De regula,
bolnavii nu reprezinta simptome si semne de icter palent, ci numai coloratii subictere a
sclerelor.
Sindromul hepatosplenomegalic: ficatul este marit de volum in aproximativ 50 % din
cazuri, lobul depasind coastele 1-2 laturi de deget, valoarea medie a diametrului prehepatic
pe lonia medioclaviculara fiind de 12,5 cm. Consistenta ficatului este crescuta in peste 30 %
din cazuri. La palpare, sensibilitatea ficatului este normala, constatand cu senzatiile dureroase
de la nivelul hipocondrului drept. In aproximativ 30-40% din cazuri se constata splenomegalie
de gradul I si II.
14
16
sau
subicterul,
stelutele
vasculare,
eritermul
palmar,
bilirubinemia crescuta;
transaminazele serice crescute cu prepoderenta GTP si valoarea
implicati;
sa cuprinda mai multi agenti terapeutici cu actiune sinergica complementara;
sa fie sistematic aplicat in cure repetate si in timp indelungat.
transaminazelor;
folosirea sangelui sau a preparatelor de sange numai in situatii de necesitate absoluta;
sterilizarea eficace a seringilor;
respectarea regulilor de asepsie si antisepsie la tratamentele partenterale;
explorari tubare;
prelevari pentru analize;
tratamente dentare;
combaterea alcoolismului;
evitarea abuzului de medicamente hepatotoxice;
masuri de protectie a muncii la persoanele care vin in contact cu toxice industriale
hepatotrope;
alimentatia rationala.
B. Ingrijiri Generale
Ingrijirea bolnavilor cu afectiuni hepatice prezinta particularitati deosebite fata de cei
cu afectiuni biliare.
Etiopatogenia, adesea comuna celor doua grupe de afectiuni, ca si inter-relatiile
funcionale ale ficatului cu caile biliare fac ca ingrijirea lor sa se faca adesea impreuna, avand
numeroase elemente comune de explorare si de tehnica terapeutica, care intereseaza direct
munca asistentei medicale.
La ingrijirea acestor bolnavi trebuie avut in vedere faptul ca simptomatologia hepatobiliara adesea ascunde o boala infectioasa de etiologie virala sau consecintele acestei care
21
22
aportul de lichide;
culoarea si cantitatea urinei
greutatea corporala;
formarea si disparitia edemelor;
eventualele modificari de comportament.
Tot asistenta medicala este cea care efectueaza ( la indicatia medicului ) recoltarile
de sange, urina, fecale, sucuri digestive si le trimite la laborator pentru efectuarea probelor
functionale ale ficatului, pancreasului si vezicii biliare.
Ea efectueaza sondajele exploratoare si terapeutice, pregateste bolnavul pentru
examenul radiologic si la indicatia speciala a medicului, pentru punctia abdominala, la
paroscopia sau punctie biopsica a ficatului.
Ingrijirile trebuie efectuate in cunoasterea complicatiilor posibile pe care asistenta are
obligatia sa le revada si sa le cunoasca.
Cele mai frecvente sunt: colica biliara, icterul, hemoragia si semnele prevestitoare ale
comei hepatice.
Medicatia bolnavilor hepatici trebuie facuta numai la indicatia medicului.
Asistenta are obligatia ca la cea mai mica suspiciune sa anunte medicul.
Corticoterapia si antibioeteropia se vor face cu precautiile si controalele obisnuite.
Extractiile de ficat, vitaminele, medicamentele imunosupresive si diureticele nu
necesita tehnici deosebite.
Pentru corectarea deficitului proteic se fac perfuzii cu plasma.
Ca rol autonom, asistenta medicala poate utiliza aplicatiile calde, care au rol in
imbunatatirea circulatiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si cailor
biliare.
La externare bolnavii trebuie pregatiti printr-o munca sustinuta de educatie sanitara
privind respectarea odihnei, a regimului dietetic, precum si a abstinentei de alcool.
Bolnavii sau apartinatorii vor fi instruiti de catre asistenta medicala asupra modului de
preparare a alimentelor.
24
3. Studiu Pe Cazuri
Cazul Nr.1
25
PROCES DE INGRIJIRE
Culegerea de date
Nume: Ion
Prenume: Andrei
Varsta: 40 ani
Sex: B
Stare civila: casatorit
Ocupatia: muncitor constructor
Gusturi personale: ii place sa consume alcool si sa fumeze
Elemente biofiziologice:
In 1978- preinfarct
In 1990- hepatomegalie
Tata - hepatita cronica
Mama - H.T.A.
Grupa sanguina: AB IV Rh pozitiv
26
R: 20 resp/min
P: 80/min
T.A.: 170/90 mm Hg
T: 36,8 gr C
I: 1,75 m
G: 70 kg
D: 1 300 ml
2-4 mictiuni pe zi
urina normala
tranzit intestinal prezent
constipatie habituala
nutritie relativ buna
pozitie normala
eritroza palmoplantara si in axile
sistemul nepalpabil
aparatul respirator: conformatie enfizematoasa
aparat digestiv: tonus muscular al stomacului prezent
dimensiune culturala si spirituala datorita nivelului socio-cultural scazut, pacientul
coopereaza mai greu cu asistenta.
Plan De Ingrijire
culcare;
ii fac tapotaj si frectie cu alcool a-i ajuta respiratia si pentru a evita
complicatiile pulmonare;
ii dau sa bea o cana de lapte cald;
observ si notez in foaia de observatie calitatea si orarul somnului.
Interventii delegat:
Evaluarea:
Pacientul are somnul mai linistit. Doarme 5-6 ore pe noapte
kcal/zi;
elimin condimentele si alimentele greu digerabile;
administrez regim hiposodat;
ii interzic consumul de alcool si tutun;
Evaluarea:
Pe zi ce trece, pacientul isi insuseste datele referitoare la alimentatia adecvata starii lui de
sanatate.
28
Interventii delegat:
Evaluarea:
Tranzitul intestinal ameliorat cu 1-2 scaune/zi.
medicului);
administrez medicatie antiinfectioasa.
Evaluarea:
In urma interventiilor, pacientul reuseste sa-si mentina temperatura corpului in limite
aproape de normal, T= 37,5 gr
Cazul Nr.2
Ionescu Vasile, in varsta de 16 ani, elev din Brasov se interneaza in spital datorita
unei astenii fizice marcata si durere in hipocondrul drept.
El mai acuza si o nevoitate si o inapetenta accentuata, manifestari ce persista de circa
6 luni de zile.
Diagnosticul medical este de hepatita cronica agresiva
Este elev silitor, cu rezultate foarte bune la invatatura.
Ii place sa citeasca, sa asculte muzica, sa vizioneze filme.
Iubeste sportul foarte mult, dar datorita bolii este obligat sa practice numai sporturi
care solicita mai putin efort fizic si intelectual.
Locuieste cu parintii si cu un frate intr-un apartament confortabil cu 3 camere.
PROCES DE INGRIJIRE
30
R: 18 resp/min.
P: 80/ min.
T.A.: 37 gr. C
I: 1,65 m
G: 55 kg
31
D: 1200 ml
urina normal colorata
aparat urinar nepalpabil
pozitie normala
tegumente si mucoase acnee
tranzit intestinal incetinit
abdomen suplu nedureros la palpare
splina nepalpabila
aparat respirator: - cai respiratorii obstructionate datorita vegetatiilor
adenoide
insuficienta respiratorie: brandipnee
ficat de consistenta crescuta, nedureros la palpare, mobil cu miscarila
respiratorii
Dimensiunea biofizica
b)
Elemente de independenta:
c)
R: 18 resp./min
P: 80/ min
T.A. : 120/60 Hgmm
T: 37 gr. C
I: 1,65 m
G: 55 kg
Nutritie relativ buna
Mictiune fiziologica
Nu este alergic.
Manifestari de dependenta:
Elemente de independenta:
Manifestari de dependenta:
Nevoia de a respira
2.
3.
4.
33
Plan De Ingrijire
Interventii delegat:
administrez oxigen;
administrez medicamentatia prescrisa de medic.
Evaluarea:
Pacientul reuseste sa-si imbunateasca functia respiratorie, ajungand la 22 resp/min.
34
lui;
alcatuiesc impreuna cu el, tinand cont si de gusturile lui alimentare, regimul de
crutare a ficatului;
institui un regim fara grasimi si alimente meteorizante
fractionez mesele in cantitati mici, dar maresc numarul maselor pe o zi pentru a nu
tarziu gratar;
elimin din alimentatie condimentele si alimentele greu digerabile;
calculez balanta hidroelectrolitica.
Interventii delegat:
toaleta riguroasa a cavitatii bucale de mai multe ori pe zi si dupa fiecare varsatura;
spalatura cu ceai de musetel;
schimbarea lenjeriei de pat si de corp de cate ori este nevoie;
igiena tegumentelor;
taiem unghiile scurt pentru a evita lezarea si infectarea tegumentelor datorita
Evaluarea:
La terminarea schimbului se prezinta cu tegumente si mucoase curate.
36
Cazul Nr. 3
PROCES DE INGRIJIRE
Culegere de date
Nume: Constantin
Prenume: Ioan
Varsta: 45
Sex: B
Starea civila: casatorit
Ocupatia: sofer
Gusturi personale: ii place sa consume alcool si sa fumeze.
Elemente biofiziologice:
37
R: 20 resp/min.
P: 80 / min.
T.A. : 170/90 Hgmm
T: 36,8 gr. C
I: 1,75 m
G: 70 kg
D: 1300 ml
2-4 mictiuni pe zi
urina normala
tranzit intestinal prezent
constipatie habitual
nutritie relativ buna
pozitie normala
eritroza palmoplantara si in axile
sistemul nepalpabil
aparatul respirator: conformatie enfizematoasa
aparat digestiv: tonus muscular al stomacului prezent
dimensiune culturala si spirituala datorita nivelului socioscazut, pacientul coopereza mai greu cu asistenta.
Plan De Ingrijire
38
complicatiile pulmonare;
ii dau sa bea o cana de lapte cald;
observ si notez in foaia de observatie calitatea si orarul somnului.
Interventii delegat:
Evaluarea:
Pacientul are somnul mai linistit. Doarme 5-6 ore pe noapte.
combat constipatia;
ii administrez mai multe lichide in alimentatie;
elimin din alimentatie, alimentele care duc la constipatie;
urmaresc scaunul si notez caracterele lui in foaia de observatie.
Evaluarea:
Tranzitul intestinal ameliorat cu 1-2 scaune/zi.
3.Anexe
Tehnici:
1. Recoltarea de sage pentru laborator
Punctia venoasa:
in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans
41
in vena;
capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragama gumata a capacului
Transaminaze:
Alaninaminotransferaza (GPT)
Interesul dozarii transaminazelor:
42
musculara;
hipotiroidie cu mixedem, deficienta primara in carantina.
43
Examenul de urina face parte din analizele indispensabile de laborator ce pot furniza
date nu numai asupra starii functionale a rinichilor, dar si asupra homeostazei organismului.
Urocultura reprezinta recoltarea urinei pentru examenele bacteriologice avand ca
obiectiv diagnosticul infectiilor urinare si a unora din cauzele ajutatoare.
Urina poate fi recoltata dintr-o singura emisie sau din emisiile corelate timp de 24 ore.
Un element important in scopul recoltarii de urina este pregatirea si educatia pacientului
pentru:
Pentru examenul fizic urina trebuie recoltata timp de 24 ore determinandu-se volumul
urinar, culoarea, mirosul, densitatea.
Pentru examenul chimic urina colectata pe 24 ore se omogenizeaza si se trimite la
laborator 100-150 ml sau se recolteaza numai urina proaspata de dimineata, care este mai
concentrata
Vasele, eprubetele, tubulatura de unica folosinta trebuie sa fie curata si clatita cu apa
distilata pentru a nu schimba compozitia urinei recoltat.
Principalii corpi azotati ai urinii:
ureea:
excretia sa fiind legata de ratia de proteine alimentare;
reste dupa regimuri hiperproteice, in cursul bolilor insotite de hipercatabolism;
scade in insuficienta renala, afectiuni hepatice, sarcina, anabolism.
acidul uric:
valorile variaza in functie de varsta, regimul alimentar, factori patologici ( renali,
extrarenali).
creatinina:
scazuta in hipertiroidism, tratament cu testosteron, casexie, screloza renala etc. ;
creste in hipercorticism, acromegalie, sindrom Cushing.
44
aminoacizii urinari:
cresc in insuficientele hepatice grave, in mielom, sindrom nefrotic, sindromul Fanconi,
in intoxicatii cu metale grele.
urobilinogenul:
urina normala, proaspat emisa contine numai urobilinogen, care prin oxidarea la
lumina trece in urobilina: de aceea in urina proaspata trebuie sa cautam
urobilinogenul, iar in cea care a stat cateva ore, urobilina (practic se determina ambele
substante de odata);
isi are originea in circuitul bilirubinei, intalnindu-se cresteri in hiperproductie biliara
prin hemoliza exagerata, leziuni ale celulelor hepatice, infectii biliare, icter obstructiv.
corpii cetonici:
sunt expresia tulburarilor metabolismului lipidic din diabetul zaharat.
catecoaminele:
crescute in special in fecromocitom.
Urina - Biochimie
Densitate
pH
Nitriti
Proteine
Glucoza
Corpi cetonici
Urobilinogen
Bilirubina
Urina sediment Rare celule
Urina - Biochimie
1 002 - 1 030
5-6
Negativ
< 30 mg/dl
< 50 mg/dl
Negative
Normal
Negative
epiteliale
3.
45
46
Cap.IV Concluzii
1. Medicina interna- volumul II, sub redactia acad. Prof.dr.I. Bruckner, V. Rucan; ed.
Medicala, Bucuresti 1980.
2. Compendiu de anatomie- dr. Mircea Ifrim si prof. Dr. Gh. Niculescu; Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti 1988.
3. Hepatita cronica- conf. Dr. Gh. Mogos, Ed, Sport, Turism, Bucuresti 1984
4. Actualitati in medicina interna- prof. Dr. Doc. V.V. Maximilian, Ed.Medicala, Bucuresti
1988.
5. Manulalul de dietetica pentru cadrele medii sanitare- prof. Dr. I.Mincu, Bucuresti 1973.
6. Manualul de medicina interna pentru cadre medii- Corneliu Borundell, Ed. ALL. 2006
7. Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav- Florian Chiru si colaboratori, Ed. CISON;
Bucuresti 2001
48