Revista Romana de Stomatologie - 2009 - Nr.1

Revista Românå de
STOMATOLOGIE
Volumul LV
Nr. 1
An 2009
ISSN 1843-0805
Cod CNCSIS 756
Redactor ªef:
Prof. Univ. Dr. Em. HUTU
Redactor ªef Adjunct:
Conf. Univ. Dr. M.V. CONSTANTINESCU
Secretar General de Redac¡ie:
Dr. Elena-Gabriela DESPA
Dr. E. POPA
Redactori verificare articole:
Conf. Univ. Dr. Cornelia BÎCLEªANU
Dr. Tudor IONESCU, Dr. Dånu¡ CHIRU
Dr. Ingrid PINTILIE
Redactori Rela¡ii Interna¡ionale:
Dr. Alina DAN
Dr. Simona MUNTEAN
Revista este realizatå în colaborare cu

Facultatea de Medicinå Dentarå
a Universitå¡ii „Titu Maiorescu“,
Bucure¿ti
CONSILIUL ªTIINºIFIC:
Prof. Dr. D. BORZEA – Cluj-Napoca Conf. Univ. Dr. Ileana IONESCU – Bucure¿ti
Dr. C. BRUSCAGIN – Italia Prof. Dr. S. IONIºÅ – Bucure¿ti
Prof. Dr. A. BUCUR – Bucure¿ti Conf. Dr. D.A. MARIª – Constan¡a
Prof. Dr. V. BURLU– Ia¿i G-ral Prof. Dr. T.A. MIHAI – Bucure¿ti
Dr. Ugo CAPURSO – Italia Prof. Dr. S. SANDHAUS – Elve¡ia
Prof. Dr. V. CÂRLIGERIU – Timi¿ Prof. Dr. Valentina SCÂNTEI-DOROBÅº – Ia¿i
Prof. Dr. V. CHERLEA – Bucure¿ti Prof. Dr. A. SCHNEIDER – Germania
Prof. Dr. Elvira COCÂRLÅ – Cluj-Napoca Dr. Eugenia ROªCA – Italia
Prof. Dr. M. CRÅIºOIU – Craiova Prof. Dr. Mihaela PÅUNA – Bucure¿ti
Conf. Dr. B. DIMITRIU – Bucure¿ti Conf. Dr. Al. PETRE – Bucure¿ti
Prof. Dr. H. DUMITRIU – Bucure¿ti Prof. Dr. Mariana Brându¿a POPA – Bucure¿ti
Prof. Dr. L. ENE – Bucure¿ti Prof. Dr. S. POPA – Cluj
Prof. Dr. Norina FORNA – Ia¿i Dr. Ion RÂNDAªU – Bucure¿ti
Prof. Dr. A. GARFUNKEL – Israel Prof. Dr. Dan Dumitru SLÅVESCU – Bucure¿ti
Prof. Dr. N. GANUTA – Bucure¿ti Conf. Dr. C. VÂRLAN – Bucure¿ti
Dr. I.B.T. GEORGESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. Maria VORONEANU – Ia¿i
Prof. Dr. D.L. GHERGIC – Bucure¿ti Prof. Dr. Theodor TRÅISTARU – Bucure¿ti
Prof. Dr. Ov. GRIVU – Arad Conf. Dr. Irina ZETU – Ia¿i
Prof. Dr. Mircea IFRIM – Oradea Conf. Dr. Liviu ZETU – Ia¿i
Prof. Dr. A. ILIESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. Ervin WEISS – Israel
Prof. Dr. Ecaterina IONESCU – Bucure¿ti
Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Carol Davila“,
Facultatea de Medicinå Dentarå, Bucure¿ti
Prof. Dr. Drago¿ STANCIU – Decan
Prof. Dr. Rodica LUCA – Prodecan
Conf. Dr. Radu ªerban ºOVARU – Prodecan
Conf. Dr. Codru¡ SARAFOLEANU – Prodecan
Prof. Dr. Victor NIMIGEAN – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea „Titu Maiorescu“, Facultatea de Stomatologie, Bucure¿ti

Conf. Dr. Cornelia BÎCLEªANU – Decan
Conf. Gl. Dr. Viorel BÎTCÅ – Prodecan
Dr. Gabriela DESPA – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea de Vest „Vasile Goldi¿“,

Facultatea de Medicinå Generalå ¿i Medicinå Dentarå, Arad
Prof. Dr. Maria NEGUCIOIU
Prof. Dr. Voicu SEBEªAN
Prof. Dr. Emil URTILÅ
Conf. Dr. Valeria COVRIG
Conf. Dr. Mugur POPESCU
Conf. Dr. Emanuel BRATU
Editura Medicalå AMALTEA

Editori: Dr. M.C. Popescu
Dr. Cristian Cârstoiu
Director executiv: George Stanca
Redactori: Oana Cristina Plåcintå, Alina-Nicoleta Ilie
Prepress: AMALTEA TehnoPlus
Tehnoredactor: Gabriela Cåpitånescu
DTP: Petronella Andrei, Ana Francisc
Produc¡ie: Mihaela Conea
Distribu¡ie: Mihaela Stanca
________________
CONTACT: AMR@medica.ro
ABONAMENTE: redactia@amaltea.ro
TIPAR:
EMPIRE Print – RomExpo, Pavilion T, Bucure¿ti
tel.: 021 / 316 96 40, 031 / 405 99 99
email: office@empireprint.ro
Revista Românå de Stomatologie – Romanian Journal of Stomatology
(Ro J Stomatol) – este revista oficialå a Societå¡ii Române de Stomatologie.
Prima asocia¡ie stomatologicå din România a apårut în 1923 ¿i s-a numit
Asocia¡ia Generalå a Doctorilor în Medicinå Stomatologicå. În 1925 asocia¡ia a
editat revista „Presa Dentarå“, prima publica¡ie stomatologicå din România,
care de-abia în 1937 ¿i-a schimbat denumirea în cea actualå, Revista Românå
de Stomatologie, iar înfiin¡area Societå¡ii Române de Stomatologie a fost
notificatå de cåtre asocia¡ie în 1938.
În urma acreditårii din 2008 a CNCSIS, Revista Românå de Stomatologie a
fost încadratå într-o categorie superioarå, categoria B+, urmând så fie acreditatå
¿i interna¡ional.
Revista are un nivel ridicat de con¡inut stiin¡ific ¿i se adreseazå în primul
rând speciali¿tilor în stomatologie, dar ¿i celor care studiazå sau doresc sa fie la
curent cu noutå¡ile în domeniu, reprezentând o surså pertinentå de informa¡ii
asupra noilor descoperiri ¿i inova¡ii în domeniile clinice legate de stomatologie,
epidemiologie ¿i sånåtate oralå, biomateriale noi folosite în domeniu, dentisticå
reparatorie, chirurgie oromaxilofacialå, stomatologie pediatricå, ortodontrie sau
educa¡ie dentisticå.
Pentru a fi la curent cu cele mai recente descoperiri ¿i metode de tratament
din toatå lumea, Revista Românå de Stomatologie a încheiat parteneriate cu
diverse alte prestigioase surse de informa¡ie de specialitate: „Brazilian Dental
Journal“, prestigioasa revistå brazilianå, lider mondial în odontologie, „Operative
Dentistry“ o cunoscutå revistå din SUA care de¡ine o pozi¡ie foarte înaltå în
ierarhia revistelor dedicate interven¡iilor OMF, prezentând atât tehnici clinice,
cât ¿i subiecte de cercetare clinicå sau de laborator, „Reuters/Health“ ¿i „Journal
of Contemporary Dental Practice“, tot din SUA.
În prezent, Revista Românå de Stomatologie este indexatå în bazele de date
interna¡ionale Proquest, Scirius, WAME, OmniMedicalSearch, iar pe viitor
urmeazå så fie înscriså în bazele de date medicale Medline, Scopus, HighWire
Press Standford, MedSci Communications, Medical-Journals etc.
Cuprins
EDITORIAL
1. E. Hutu
Gerontofobie ¿i nu numai... ___________________________________________________________ 7
ESTETICÅ DENTARÅ
2. R.A. Giurescu, E. Hutu
Discromiile dentare – etiopatogenie, caracteristici __________________________________________ 9
3. T. Ionescu, D. Stanciu
Restauråri estetice ale din¡ilor frontali devitali ___________________________________________ 13
OCLUZOLOGIE
4. R.A. Giurescu, A.I. Popescu, A.M. Pangica, S. Stånescu, C. Bîcle¿anu
Dezechilibre ocluzale – Tehnici de restaurare directå ______________________________________ 21
ODONTOLOGIE
5. A. Dan, Doina L. Ghergic, M.R. Târcolea, Oana Småtrea
Studiul comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive în func¡ie
de materialele restauratoare utilizate ___________________________________________________ 29
6. C. Bîcle¿anu
Diagnosticul ¿i managementul modern al cariei dentare ___________________________________ 34
7. M. ºuculinå, M. Råescu, M. Bani¡å
Studiu imunohistologic asupra modificårilor de neodentinogenezå __________________________ 39
PROTETICÅ DENTARÅ
8. E.G. Despa, G. Moise
Valoarea proteticå a tuberculului piriform _______________________________________________ 44
9. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu
Studiu statistic privind aspecte clinice ale edenta¡iei par¡iale la persoane
de peste 65 de ani ___________________________________________________________________ 47
10. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu, M.R. Tarcolea
Studiu privind posibilitå¡ile de reabilitare proteticå oralå cu ajutorul
implanturilor dentare ________________________________________________________________ 52
11. R. Lea¡å, E. Hutu, G. Lea¡å
Aspecte privind protezarea edenta¡iei par¡iale cu proteze mobilizabile cu bazå elasticå ___________ 56
BIOCHIMIE
12. E. Rusu, T. Vassu, E. Moldoveanu, S. Enache-Soare
Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare a unor specii de Candida _________ 60
CHIRURGIE BMF
13. V. Bâtcå, O. Albi¡a, T. Bîtcå, T. Rogin, R. Bulata
Boala Recklinghausen prin adenom paratiroidian gigant – prezentare de caz __________________ 65
REVISTA REVISTELOR
Metoda simplificatå pentru înregistrarea rela¡iilor intermaxilare la pacien¡ii edenta¡i total _______ 72
TERMINOLOGIE MEDICALÅ
15. M. Radu
Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ____________________________ 74
Contents
EDITORIAL
1. E. Hutu
Gerontophobia and more... ______________________________________________________ 7
ESTHETIC DENTISTRY
2. R.A. Giurescu, E. Hutu
Dental discoloration – etiopathology, features ______________________________________ 9
3. T. Ionescu, D. Stanciu
Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ________________________________ 13
OCCLUSOLOGY
4. R.A. Giurescu, A.I. Popescu, A.M. Pangica, S. Stanescu, C. Biclesanu
Malocclusions – direct restoration techniques ______________________________________ 21
ODONTOLOGY
5. A. Dan, Doina L. Ghergic, M.R. Tarcolea, Oana Smatrea
Comparative study of marginal adaptation of permanent fillings
in accordance with used restoration materials _____________________________________ 29
6. C. Biclesanu
Diagnosis and modern management of dental caries ________________________________ 34
7. M. Tuculina, M. Raescu, M. Banita
The immunohistological study about dentinogenic changes __________________________ 39
PROSTHODONTICS
Prosthetic value of piriform tubercle _____________________________________________ 44
9. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu
Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in people
over 65 years _________________________________________________________________ 47
10. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu, M.R. Tarcolea
Study over oral prosthetical restoration using dental implants ________________________ 52
11. R. Leata, E. Hutu, G. Leata
Aspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesis
with elastic basis _______________________________________________________________ 56
BIOCHEMISTRY
12. E. Rusu, T. Vassu, E. Moldoveanu, S. Enache-Soare
Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais ______________ 60
BMF SURGERY
13. V. Batca, O. Albita, T. Bitca, T. Rogin, R. Bulata
Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma _________________________ 65
MAGAZINE REVIEW
Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures _____ 72
MEDICAL TERMINOLOGY
15. M. Radu
Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ______________________ 74
EDITORIAL
1
GERONTOFOBIE ªI NU NUMAI...
Gerontophobia and more...
Prof. Dr. Emilian Hutu
Cu ani în urmå a rulat ¿i la noi un film de succes Apare sfânta anamnezå!

despre via¡a unei familii de eschimo¿i. Aflå cå pacientul are destule boli ¿i destule
La un moment dat, dupå o existen¡å plinå de necazuri, între care o boalå cronicå foarte frecvent
eforturi ¿i priva¡iuni, mama eschimosului, ajunså întâlnitå, lipsa sau nesiguran¡a ob¡inerii banilor.
edentatå, nemaiputând mânca din carnea durå de Mai to¡i ace¿ti pacien¡i se simt marginaliza¡i. Ar
focå, se sacrificå låsându-se mâncatå de un urs avea multe de oferit, ca pricepere, manualitate, ex-
alb flåmând. perien¡å, dar cine are nevoie de ele?
Retoric vorbind, båtrâna eschimoaså a între- Sunt surprin¿i cå la multe posturi de televiziune
våzut posibilitatea ca fiul ei så vâneze ursul, så-l apar indivizi care cer cu insisten¡å eliminarea lor
månânce ¿i astfel, toate proteinele ei, inclusiv din via¡a socialå ¿i cu toate cå la nivel global limita
ADN-ul så se transfere în ¡esuturile fiului, nuro- de vârstå cre¿te, utilizarea „resurselor“ disponibile
rilor, copiilor etc. este privitå cu dispre¡.
Pânå aici toate sunt frumoase ¿i impresionante. Toate ¿colile de stomatologie cer medicilor så
La ora actualå înså o familie de eschimo¿i tråie¿te recomande ¿i så supravegheze respectarea unor
în cabane (colibe) încålzite, cu frigider (da, da!), diete pentru pacien¡i.
televizor, laptop etc., iar mama båtrânå, probabil Între altele, pentru pacien¡ii de vârsta a treia se
edentatå, beneficieazå de proteze mobile sau mai recomandå alimenta¡ie cu 2000 de calorii/zi ¿i cu
bine zis de implante. o ra¡ie protidicå superioarå adultului (vârsta a doua)
Se spune cå omul este singura fiin¡å care poate
¿i 50% så fie de origine animalå (A.O.S., 25 sep-
supravie¡ui total edentat. Deci meritul este al pro-
tembrie 2001).
teticii dentare, nu-i a¿a?
Câ¡i ar putea s-o respecte!
Fire¿te, nu ne putem închipui un crocodil austra-
De ce acest lucru? Pentru a supravie¡ui, pentru
lian sau un tigru bengalez fårå din¡i.
a depå¿i mereu limita de vârstå, ca scop principal
Ne putem totu¿i gândi, de exemplu, la un bucu-
al evolu¡iei umane.
re¿tean fårå din¡i!
La aceste informa¡ii, pacientul nostru î¡i zâm-
Edenta¡ia totalå, dar ¿i cea par¡ialå, întinså, este
be¿te cu amåråciune.
apanajul vârstei a treia, pensionårii. Îi vezi stând
la cozi la policlinici (în timp ¿i spa¡iu) care mai Cu cinism se spune: gata, sunte¡i liberi, nu mai
beneficieazå de ofertele Casei de Asiguråri sau cei trebuie så vå trezi¡i de diminea¡å ca så ajunge¡i la
mai înståri¡i (ei sau copii lor) la cabinete particulare, serviciu! Odihni¡i-vå, pleca¡i în excursie!
iar al¡ii cu venituri medii la cele pu¡ine policlinici Folosi¡i avioane performante (Concorde, de
cu platå care au mai råmas, cu pre¡uri mai reduse. exemplu, care a explodat în aer, plin de pensionari)
Mul¡i î¿i recondi¡ioneazå protezele vechi pe sau vase de croazierå (dacå se scufundå unul, cine
care ¿i le adapteazå singuri (obicei cunoscut în mai are timp de pensionarii imobiliza¡i în cåru-
toatå Europa) sau acceptå altele noi pe care le cioare).
suspecteazå deseori. Din fericire, pensionarii români beneficieazå
Nu vezi nici unul perfect mul¡umit. de cozi pentru a ob¡ine niscaiva locuri în sta¡iunile
Un medic mai în vârstå care are mai mult timp subcarpatice ¿i deci nu sunt în pericol, iar
de discu¡ii (nu se folose¿te doar de internet) în- autoritå¡ile nu-¿i pot permite så închirieze Concorde
reabå! pentru ei.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 7

8 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009
În aceea¿i ordine se înscrie imaginea dramaticå De fapt cine este de vinå? Cine a promovat
a medicilor pensionari care au muncit zeci de ani aceastå concep¡ie? Tot actualii pensionari care,
aproape pe gratis, în condi¡ii grele de existen¡å, ¿i muncind din greu, au neglijat educa¡ia tinerei ge-
nu au avut cum så-¿i acumuleze averi, sau profesori nera¡ii!
universitari care spun vechilor lor absolven¡i så Din ce în ce mai mult, vezi tineri debusola¡i
mai organizeze din când în când câte o reuniune care î¿i pierd vie¡ile în accidente stupide sau ¿i le
comemorativå ca så mai poatå mânca ¿i ei ceva suprimå pentru motive neimportante.
mai consistent la vreun restaurant. Cu o astfel de genera¡ie ar mai fi posibile un
În felul acesta, societatea gerontofobå se în- Mårå¿e¿ti sau un Oituz?
dreaptå cu succes cåtre...? Ar mai apårea un simbol ca statuia soldatului
Putem spune cåtre o societate juvenilå în care de la Båneasa?
cei care nu au ajuns pensionari cred cå vor avea o Dar despre coriferii stomatologiei române¿ti
tinere¡e ve¿nicå. cine î¿i mai educe aminte?
Chiar în societå¡ile primitive existå un sfat al Så fie totul doar o gerontofobie?
båtrânilor. Dar la noi? La încheierea discu¡iei mele cu pacientul, acesta
Dupå concep¡iile actuale, un Churchill ar fi a mai spus întristat: „Cui så-i spun: ave¡i grijå de
trebuit så-¿i încheie activitatea mult mai devreme båtrâni ¿i folosi¡i-i pânå nu e prea târziu?“!
decât a fåcut-o. Din fericire, acolo au fost englezi.
ESTETICÅ DENTARÅ
2
DISCROMIILE DENTARE –
ETIOPATOGENIE, CARACTERISTICI
Dental discoloration – etiopathology, features
Asist. Univ. Ddr. Raluca Anca Giurescu, Prof. Dr. Emilian Hutu
Catedra de Proteticå Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti
REZUMAT
Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri localizate la nivelul din¡ilor frontali, ceea ce antreneazå
o alterare a armoniei dento-dentare, dento-alveolare ¿i dento-faciale, cu consecin¡e negative asupra propriei
imagini, ca ¿i a celei percepute de anturaj. Tratamentul disfunc¡iei fizionomice se face diferen¡iat, în raport cu
etiologia, tipul de disfunc¡ie prezentat de pacient ¿i, nu în ultimul rând, ¡inând seama de vârsta ¿i profesiunea
lui, de dorin¡a ¿i posibilitå¡ile sale materiale.
Cuvinte cheie: discromii dentare, etiopatogenie, caracteristici.
ABSTRACT
Physiognomy dysfunction appears when there changes localized to front teeth, with alteration of the dental,
facial harmony, with negative consequences on own images. The treatament is differentiated, in relation with
etiology, the kind of dysfunction, the patient’s age and the profession and his possibilities materials.
Key words: dental discoloration, etiopathology, features.
Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå – dupå mecanismul etiopatogenetic, existå discro-
modificåri de formå, volum, pozi¡ie, numår, mii endogene intrinseci ¿i exogene extrinseci;
ocluzie ¿i culoare localizate la nivelul din¡ilor – dupå vitalitatea dentarå întâlnim discromii
frontali, modificåri care antreneazå o alterare a la nivelul din¡ilor vitali ¿i devitali.
armoniei dento-dentare, dento-alveolare ¿i dento-
faciale, cu consecin¡e negative asupra propriei A. Modificåri de culoare determinate de tetraciclinå
imagini, ca ¿i a celei percepute de anturaj. Modificårile de culoare apar la incisivii ¿i
1. Modificårile de culoare sunt cunoscute ¿i caninii superiori ¿i inferiori, dupå administrare de
sub numele de discromii dentare ¿i reprezintå una tetraciclinå, începând din luna a IV-a de via¡å
dintre cele mai frecvente disfunc¡ii fizionomice
intrauterinå ¿i pânå la vârsta de 7 ani. Mecanismul
pentru care pacien¡ii apeleazå la un tratament
de apari¡ie al colora¡iei tetraciclinice se crede cå
estetic. Sunt clasificate dupå urmåtoarele criterii:
este o reac¡ie de chelare a ionilor de calciu de la
– dupå momentul instalårii discromiei, pot fi
primare ¿i secundare; suprafa¡a structurii hidroxiapatitei în curs de
Adreså de coresponden¡å:
Asist. Univ. Ddr. Giurescu Raluca Anca, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe
Petra¿cu, Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593
email: ralu_anca@yahoo.com

mineralizare. Tetraciclina nu este acumulatå decât Smal¡ul din¡ilor apare pestri¡, marmorat, cu aspect
par¡ial în smal¡, cea mai mare parte gåsindu-se în „mâncat de molii“, din cauza interferårii fluorului
dentinå Brown, 1974. în procesul de calcifiere a matricei smal¡ului
Dupå erup¡ia din¡ilor, sub influen¡a luminii din¡ilor permanen¡i. Aceasta determinå o in-
complexul de chelare calciu-tetraciclinå-oxifosfat completå maturare a smal¡ului, care devine poros
se oxideazå, î¿i pierde fluorescen¡a prin pierderea ¿i opac.
fosforului ¿i se formeazå un pigment ro¿u de 4-
alfa-12-anhidro-4-oxo-dometil-amino-tetraciclinå Colora¡ia se limiteazå la smal¡, este bilateralå
Davies,1985. ¿i bimaxilarå ¿i, dupå gravitate, are trei forme:
Din¡ii permanen¡i anteriori suferå un proces de – Forma minorå – smal¡ul apare påtat, cu
pigmentare în urma tratamentului cu tetraciclinå zone albicioase, cretoase (fig. 3);
efectuat la vârste cuprinse între 3-7 ani, iar tipul – Forma medie – apar pete cafeniu-gålbui
alterårii culorii depinde de doza de antibiotic (fig. 4);
administratå (colora¡ia apare dupå o dozå de 21mg/ – Forma severå – apar modificåri în textura
kg/zi), de durata tratamentului (o duratå medie de smal¡ului, care devine opac, cafeniu, friabil
4-5 zile este suficientå pentru o colorare evidentå ¿i se desprinde parcelar de pe dentinå (fig.
a smal¡ului) ¿i mai depinde de deriva¡ii de tetra- 5).
ciclinå utiliza¡i.
Clasificare:
– Formå u¿oarå – modificarea de culoare
apare în nuan¡e de galben-deschis sau, mai
rar, gri-deschis, uniform distribuitå în 1/3
incizalå;
– Forma moderatå – colora¡ia este uniformå,
dar de nuan¡e mai pronun¡ate de galben-
închis pânå la brun ¿i cenu¿iu (fig. 1);
– Forma severå – colora¡ia este intenså, gri-
închis spre albastru sau cafeniu-purpuriu,
extinså sub formå de benzi transversale, cu Figura 3
zone de concentra¡ie în 1/3 cervicalå (fig. 2). Discromie determinatå de fluorozå, forma minorå
Figura 1 Figura 4
Discromie determinatå de tetraciclinå, forma moderatå Discromie determinatå de fluorozå, forma medie
Figura 2
Discromie determinatå de tetraciclinå, forma severå
B. Modificåri de culoare determinate de fluorozå

Apar dacå în primii ani de via¡å copilul ingereazå Figura 5
o concentra¡ie de fluor de peste 1mg/l de apå. Discromie determinatå de fluorozå, forma severå
C. Modificåri de culoare din cauze necunoscute G. Discromii dentare determinate de mineralizarea

secundarå
Sunt discromii dentare rare, care apar fårå cauze
aparente ¿i pot înso¡i boli generale, cum ar fi Survin dupå contuzii sau subluxa¡ii dentare ¿i,
osteogeneza imperfectå. Se caracterizeazå prin ca urmare a obliterårii camerei pulpare ¿i a
apari¡ia pe dinte a unor zone colorate în portocaliu, canaliculelor dentinare, pot så reducå sau så su-
de întindere variabilå. În afec¡iunile hepatice cu prime transluciditatea dintelui, dându-i o culoare
icter hemolitic poate apårea o impregnare a galben-brunå.
¡esuturilor dure dentare cu pigmen¡i biliari din
circula¡ia generalå. S-au semnalat discromii den- H. Defecte de smal¡
tare în unele avitaminoze B, C, PP, în thalasemia La din¡ii cu hipoplazie de smal¡, acesta apare
¿i eritroblastoza fetalå, în anemia hemoliticå, în neregulat ¿i uneori poros. Zone extinse de pe
unele afec¡iuni endocrine. suprafa¡a smal¡ului fixeazå selectiv pigmen¡i de
origine bucalå, ceea ce då un aspect inestetic.
D. Modificåri de culoare de naturå hemoragicå
Apar ca urmare a unui episod traumatic petrecut
la vârste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine ¿i I. Discromii cauzate de obiceiuri alimentare
extravazarea eritrocitelor în interiorul canaliculelor În cele mai multe dintre cazuri, discromiile au
dentinare. Afecteazå unul sau mai mul¡i din¡i drept cauzå diferite obiceiuri alimentare pe care
frontali, din¡ii sunt vitali, de culoare roz. le prezintå pacientul. Astfel, cei care fumeazå, care
sunt mari båutori de cafea, (fig. 7) ceai sau
E. Colora¡iile din¡ilor la persoanele în vârstå
deguståtorii de vin ro¿u, se prezintå în cabinetul
Sunt cele mai frecvente discromii dentare ¿i sunt stomatologic deranja¡i de modificarea culorii din-
întâlnite frecvent la persoanele de peste 50 de ani. ¡ilor.
Odatå cu trecerea anilor, din¡ii devin gålbui pânå
spre brun, sunt mai întuneca¡i, netezi, plani, lipsi¡i
de strålucire. Acest fenomen natural se datoreazå
depozitelor de dentinå secundarå sau ter¡iarå, cu
obliterarea camerei pulpare ¿i este accentuat de
viciile alimentare.
F. Pata albå (White Spot)

Pata albå cretoaså poate fi congenitalå sau poate
så aparå prin combinarea mai multor factori care
ac¡ioneazå în perioada de dezvoltare a din¡ilor
permanen¡i (fig. 6).
Figura 7
Discromie cauzatå de consumul de cafea
J. Discromii de naturå iatrogenå

Materialele dentare folosite pot da discolora¡ii
la nivelul ¡esuturilor dentare ¿i se pot prezenta ca
simple coloråri date de materialul folosit, care
transpare prin smal¡ul translucid. În cazul
restaurårilor vechi, suprafe¡ele adiacente ale
acesteia pot fi colorate fie din cauza unei deterioråri
secundare, caria secundarå, fie din cauza eliberårii
diferi¡ilor ioni. Astfel se pot întâlni pete negru-
cenu¿ii cauzate de amalgam, pete negre cauzate
de nitra¡i de argint, pete maronii cauzate de iod
Figura 6 sau pete galben-maronii cauzate de diferite uleiuri
Pata albå cauzatå de fluorizare esen¡iale.
Tot în aceastå categorie intrå ¿i modificårile de

culoare rezultate în urma unei extirpåri, atunci
când nu se realizeazå corect hemostaza sanguinå,
atât intraradicular, cât ¿i interradicular.
BIBLIOGRAFIE:
1. Andreescu C., Cherlea V., Vârlan C., Vârlan V., Dumitriu B. –
Elemente de odontologie, Ed. Prahova, Ploie¿ti, 1998
2. Bratu D., R. Nussbaium – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii
fixe, Ed. Signata, Timi¿oara, 2001
3. Bîcle¿anu C. – Aspecte clinice ¿i terapeutice ale leziunilor
noncavitare, Craiova, 2003
4. Popa M. – Estetica în odontoterapia restaurativå, Ed. Universitarå Figura 8
Carol Davila, Bucure¿ti, 2002 Discromie rezultatå în urma unei extirpåri
5. Rînda¿u I. – Proteze dentare, vol.I, Ed. Medicalå, Bucure¿ti, 2000
6. Slåvescu D.D., Rînda¿u O.V. – Metalo-ceramica dentarå, Ed.
R.C.R. Print, Bucure¿ti
ESTETICÅ DENTARÅ
3
RESTAURÅRI ESTETICE ALE DINºILOR
FRONTALI DEVITALI
Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth
ªef Lucr. Dr. Tudor Ionescu, Asist. Univ. Dr. Dana Stanciu
Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti
REZUMAT
Devitalizarea din¡ilor anteriori genereazå probleme serioase, legate în mod deosebit de esteticå. Reconstruc¡ia
acestora poate avea unele aspecte particulare, chiar dacå distruc¡ia nu este foarte întinså. În fiecare caz, am
descris prin metode diferite realizarea esteticii, pas cu pas, fiecare având particularitå¡ile sale.
Cuvinte cheie: reconstruc¡ii estetice, din¡i anteriori devitali.
ABSTRACT
Devitalisation of anterior teeth configures serious problems, especially the aesthetics. Their reconstruction
could have some particular aspects even the tooth damage is not so extended. In every case we described
the aesthetic reconstruction step by step different methods with their particularities.
Key words: aesthetic reconstruction, anterior devitalised teeth.
Medicina dentarå se adreseazå unei zone cu armonia cåreia din¡ii au cåpåtat un rol important,
largi implica¡ii estetice, restaurårile dentare, apårând totodatå preocuparea pentru tratamentul
indiferent de zona în care se gåsesc, trebuie så res- dentar ¿i îngrijirea din¡ilor, pentru un zâmbet cât
pecte integrarea perfectå în ansamblul aparatului mai plåcut.
dento-maxilar din punct de vedere func¡ional. Figura este cuprinså între limita frontalå a
„Surâsul dento-labial“ este un concept, ¿i dacå regiunii piloase a capului ¿i menton, iar fa¡a este
unul dintre executan¡i se înscrie într-o discordan¡å, zona cuprinså între linia sprâncenelor ¿i menton.
este de datoria medicului dentist så intervinå pentru Figura este împår¡itå în trei etaje: superior (a): între
a restabili armonia, deoarece elementele surâsului
linia sprâncenelor ¿i limita frontalå a regiunii
dento-labial nu pot compune un surâs frumos,
piloase a capului, mijlociu (b): între linia
decât într-un perfect acord ¿i doar atunci se poate
sprâncenelor ¿i linia subnazalå, inferior (c): între
institui cea mai prestigioaså fericire a fe¡ei umane:
„miracolul surâsului“ (Abucaya). linia subnazalå ¿i menton (fig. 1).
Fa¡a este împår¡itå în douå etaje: superior (a):
coincide cu etajul mijlociu al figurii ¿i inferior (b):
NORME ESTETICE DENTARE ÎN ZONA FRONTALÅ coincide cu etajul inferior al figurii (fig. 2).
Imaginea surâsului dento-labial începe så aparå Pentru a îndeplini condi¡ia esteticå în refacerile
în prima decadå a secolului XX, când dezvoltarea zonei frontale trebuie ¡inut cont de ¿i de
artei cosmetice a dus la o evolu¡ie a vie¡ii sociale urmåtoarele aspecte:
odatå cu schimbarea obiceiurilor ¿i a manierelor. – forma ¿i pozi¡ia din¡ilor în func¡ie de vârstå,
A început så se acorde mai multå aten¡ie fe¡ei, care sex ¿i personalitate (fig. 3),
a devenit mai deschiså ¿i mai expresivå, ¿i în – culoarea din¡ilor (fig. 4).
ªef Lucr. Dr. Ionescu Tudor, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,
Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593
email: tudionescu@gmail.com

Figura 3
Forma ¿i pozi¡ia din¡ilor
Figura 1
Etajele figurii
Figura 4
Aspect din¡i frontali
– gradul de vizibilitate al din¡ilor – pentru

aspectul fizionomic al individului este
Figura 2 important ¿i gradul de vizibilitate al din¡ilor
Etajele fe¡ei în timpul vorbirii ¿i surâsului. Nivelul de pe
fa¡a vestibularå a frontalilor, la care se ridicå
Culoarea constituie factorul cel mai important buza superioarå în timpul surâsului, nu
în refacerile estetice, deoarece armonia culorilor depå¿e¿te coletul acestora la majoritatea
este mai importantå decât cea a formelor. indivizilor (fig. 5 a), de¿i existå persoane la
care devine vizibil ¿i o parte a procesului – Pierderea unor elemente tisulare pulpare ¿i
alveolar ¿i a mucoasei gingivale (fig. 5 b). umorale cu rol în fagocitozå ¿i formarea de
anticorpi împiedicå declan¿area mecanis-
melor chimico-biologice care se opun
difuziunii bacteriene;
– Dispari¡ia celulelor odontoblastice ¿i a celu-
lelor mezenchimale primare atrage dupå sine
dispari¡ia proceselor neoformatoare de
dentinå;
– Distrugerea aparatului de recep¡ie ¿i tran-
smisie a pulpei pune în imposibilitate scoar¡a
¿i centrii subcorticali: nu ac¡ioneazå în mod
corespunzåtor la solicitårile exercitate asupra
dintelui.
Figura 5 a ODONTOTERAPIE RESTAURATIVÅ ÎN ZONA

Grad normal de vizibilitate al din¡ilor frontali FRONTALÅ – MODALITÅºI DE TRATAMENT
1. Metode de restaurare directå cu materiale

compozite a din¡ilor anteriori cu leziuni
carioase (fig. 6 a, b, c)
Figura 5 b
Surâs care descoperå linia coletului
ESTETICA FRONTALILOR SUPERIORI

Criteriile clinice de apreciere a esteticii din¡ilor
frontali superiori sunt: pozi¡ia marginii incizale ¿i Figura 6 a
gradul de vizibilitate a din¡ilor; pozi¡ia liniei Leziuni carioase
interincisive; raportul dintre lå¡ime ¿i lungime;
aspectul contururilor gingivale; „regula de aur”;
zonele de contact; axele din¡ilor; profunzimea
câmpului vizual; coridorul bucal; culoarea ¿i
forma.
Pierderea vitalitå¡ii dentare are de cele mai multe
ori multiple consecin¡e nefavorabile:
– Troficitatea ¡esuturilor dentare nu mai este
asiguratå, deci rezisten¡a dintelui fa¡å de
agresiunile chimice ¿i microbiene la nivelul
cavitå¡ii bucale scade foarte mult;
– Resturile protoplasmatice din fibrele Tomes ¿i
din substan¡a organicå a smal¡ului î¿i schimbå
constantele fizice de elasticitate ¿i de sus¡inere
a prismelor smal¡ului, iar dintele nu mai poate Figura 6 b
face fa¡å tuturor solicitårilor mecanice; Cavitå¡i preparate
linii mari ca ¿i pentru din¡ii vitali, cu unele mici

modificåri. ªi aici este obligatorie exereza în tota-
litate a dentinei alterate, precum o preîntâmpinare
a apari¡iei recidivei de carie. Pentru reten¡ie, pere¡ii
laterali pot fi u¿or convergen¡i spre ocluzal, iar
obtura¡ia definitivå trebuie så påtrundå ¿i în camera
pulparå a dintelui. Pere¡ii sub¡iri vor fi scurta¡i ¿i
reconstitui¡i ulterior prin obtura¡ie.
Existå situa¡ii clinice când distruc¡ia coronarå
este foarte întinså, în care dintele devital nu mai
oferå suficien¡i pere¡i pentru a reten¡iona o obtu-
ra¡ie simplå ¿i nici motive suficiente pentru a
recurge la o solu¡ie proteticå, refacerea coronarå
a din¡ilor devitali se poate realiza în cabinet prin
Figura 6 c a¿a-zisa „obtura¡ie armatå“ cu ajutorul diferitelor
Obtura¡ii din compozit mijloace de reten¡ie suplimentarå (pivo¡i) metalici
sau din fibrå de sticlå.
Particularitå¡i ale reconstruc¡iei coronare pe
din¡ii devitali 2. Fa¡etarea directå cu materiale compozite
Reconstituirea coronarå a din¡ilor devitali Succesiunea etapelor: vizualizarea leziunii
prezintå unele particularitå¡i în compara¡ie cu cauzatoare a modificårii aspectului estetic al
reconstituirile realizate pe din¡i vitali. Distrugerile dintelui ¿i aprecierea etiologiei sale. Se stabilesc
tisulare mari, rezultate uneori prin evolu¡ia gradul de implicare a ¡esuturilor dure dentare ¿i
îndelungatå a cariei, precum ¿i sacrificiul de limitele acestuia ¿i se stabile¿te morfologia viitoarei
substan¡å durå necesarå accesului instrumentelor fa¡ete în conformitate cu cea a dintelui omolog.
folosite în tratamentul endodontic, determinå Se aleg culoarea viitoarei restauråri ¿i materialul
dificultå¡i în asigurarea reten¡iei. De asemenea, compozit adecvat (fig.7). Prepararea fe¡ei vesti-
rezisten¡a ¡esuturilor dure, mai micå decât la din¡ii bulare presupune îndepårtarea din smal¡ul de pe
vitali, are drept consecin¡å fractura pere¡ilor fa¡a vestibularå a dintelui a unui strat de 0,5-1 mm
restan¡i, insuficient de gro¿i, dupå reconstituirea la din¡ii devitali, respectând conturul convex în
morfofunc¡ionalå a din¡ilor. sens axial ¿i transversal al coroanei dentare. Se
De aceea, la din¡ii devitali, în afara metodelor izoleazå din¡ii, preferabil cu diga (fig. 8).
de refacere coronarå întrebuin¡ate la din¡ii vitali Aplicarea materialului compozit liber pe
pentru ob¡inerea unei reten¡ii ¿i rezisten¡e maxime, suprafa¡a vestibularå a dintelui (fig. 9), se face strat
se apeleazå frecvent ¿i la alte procedee. În acest cu strat, în urma gravårii acide, timp de 15 secunde
sens, se recurge la folosirea camerei pulpare ¿i a (fig. 10) ¿i a aplicårii unui adeziv amelo-dentinar
canalelor radiculare pentru ancorarea obtura¡iilor. (fig. 11), care se fotopolimerizeazå, sau cu ajutorul
Stabilirea atitudinii terapeutice celei mai con- unei cape transparente care va fi adaptatå la colet
venabile se face în func¡ie de gradul de distruc¡ie ¿i proximal, pe suprafa¡a preparatå înainte de reali-
a dintelui, de pozi¡ia pe arcadå, precum ¿i de zarea demineralizårii.
experien¡a medicului ¿i a mijloacelor tehnice de
care dispune.
Refacerea prin obtura¡ie a coroanei din¡ilor
devitali – fårå mijloace suplimentare de reten¡ie –
se recomandå în toate situa¡iile clinice în care,
dupå efectuarea tratamentului endodontic, pot fi
men¡inu¡i din coroana dintelui cel pu¡in doi pere¡i
rezisten¡i, paraleli între ei ¿i numai dacå por¡iunea
coronarå restantå oferå posibilitå¡i de realizare a
reten¡iei materialului de obtura¡ie (carii ocluzo-
aproximale, ocluzo-cervicale, mezio-ocluzo-
distale, ocluzo-vestibulare, aproximale).
Prepararea por¡iunii coronare restante a din¡ilor Figura 7
devitali în vederea inserårii obtura¡iei se face în Aspectul leziunii
În final se lustruie¿te ¿i se finiseazå fa¡eta (fig.

12).
Figura 8
Izolare cu diga
Figura 12
Finisarea obtura¡iei
Figura 9
Aplicarea straturilor succesive de compozit
Aspect final al fa¡etei
Fa¡etare directå, caz clinic

Figura 10
Demineralizarea suprafe¡elor
Figura 11
Aplicarea adezivului dentinar Aspect ini¡ial
vestibulare care va trebui ¿lefuitå se reali-

zeazå cu ajutorul unor freze de ghidaj.
Planul cervical va determina axa de inser¡ie
a restaurårii, iar cel incizal asigurå spa¡iul
pentru ceramicå.
– zona gingivalå a suprafe¡ei vestibulare va fi
conformatå sub forma unui prag care poate
fi supra/subgingival sau juxtagingival ¿i
poate avea patru configura¡ii:
a) pragul cu bizou, care asigurå cea mai
bunå închidere marginal, dar nu satisface
exigen¡ele estetice;
b) prag înclinat în unghi obtuz;
c) prag drept de 90°;
Aspect final d) prag în chanfrein rotunjit.
– la nivelul fe¡ei vestibulare, pragul va avea o
lå¡ime mai mare, pentru a asigura rezisten¡a
TERAPIA PROTETICÅ A DINºILOR DEVITALI (CU componentelor metalo-ceramice (în cazul
MODIFICÅRI DE CULOARE) DIN ZONA coroanei mixte) ¿i un strat suficient de gros
FRONTALÅ de material ceramic, pentru un aspect mai
natural.
Prepararea din¡ilor pentru coroane mixte – ¿lefuirea suprafe¡elor proximale permite o
metalo-ceramice sau ceramicå integralå convergen¡å spre incizal de 6° a celor douå
suprafe¡e proximale;
ªlefuirea reduc¡ionalå a dintelui pentru coroane – ¿lefuirea fe¡ei orale permite conformarea
mixte metalo-ceramice în zona frontalå se face în unui perete subcingular deretentivizat, cu o
urmåtoarele limite (fig. 13): convergen¡å de 6-10° spre incizal, ¿i asi-
– suprafe¡ele vestibulare în zonele vizibile se gurarea spa¡iului optim în func¡ie de ra-
reduc uniform, cu cel pu¡in 1,5 mm, pentru poartele ocluzale pentru acest tip de coroane
a asigura spa¡iu scheletului metalic rigid din zona frontalå. Pragul de pe fa¡a vesti-
(0,3-0,5 mm), pentru coroana mixtå ¿i cel bularå poate fi exprimat ¿i pe fa¡a oralå,
pu¡in 1 mm pentru ceramicå; devenind circular;
– marginea incizalå a dintelui se reduce cu – rotunjirea muchiilor ¿i definitivarea pragului
minimum 2 mm, pentru a putea conforma gingival constituie etapa finalå a preparårii
marginea incizalå ceramicå sub¡ire, translu- bontului; deosebit de importantå la coroa-
cidå, cu aspect natural; nele mixte metalo-ceramice este eliminarea
– suprafe¡ele proximale se reduc cu minimum punctelor de concentrare de stres.
1 mm, måsurarea fåcându-se de la colet,
asigurând astfel spa¡iu mai mare în zona de
contact interdentar cu un efect estetic mai
bun;
– ¿lefuirea fe¡ei palatinale variazå în func¡ie
de raporturile ocluzale, ¿lefuindu-se mini-
mum 1 mm.
Prepararea bontului se face într-o anumitå
succesiune a ¿lefuirii suprafe¡elor coronare:
– ¿lefuirea marginii incizale – se indicå reali-
zarea unor ¿an¡uri de orientare cu ajutorul
unor instrumente diamantate calibrate
cilindro-conice cu vârf plat. Incizurile vor
avea o profunzime de 2 mm;
– suprafa¡a vestibularå se va realiza în douå
Figura 13
planuri, cervical ¿i incizal, urmårind conturul Schemå – prepararea din¡ilor anteriori pentru coroane
natural al dintelui. Adâncimea suprafe¡ei mixte metalo-ceramice
Caz clinic 1 FAºETAREA INDIRECTÅ CERAMICÅ
Prepararea dintelui în vederea receptårii unei fa¡ete

Forma prepara¡iei depinde în mare måsurå de
modificårile culorii din¡ilor ¿i se reflectå mai ales în
localizarea zonelor proximale ¿i de colet (fig. 14).
ªlefuirea marginii incizale: în mod ideal trebuie
så asigure o grosimea ceramicii de 1 mm (când
dintele se dore¿te a fi alungit cu 1 mm se va rotunji
doar marginea incizalå ¿i se va crea o linie
terminal). Se realizeazå ¿an¡uri de orientare la
nivelul marginii incizale cu ajutorul unei freze
Aspect clinic ini¡ial diamantate cilindrice, care vor fi apoi unite pentru
a se stabili pozi¡ia finalå a marginii.
ªlefuirea reduc¡ionalå a fe¡ei vestibulare: 0,5-
0,7 mm ¿lefui¡i din fa¡a vestibularå sunt suficien¡i
pentru din¡ii maxilari, din¡ii mai mici, cum ar fi
incisivii mandibulari, se pot ¿lefui din fa¡a
vestibularå 0,3 mm. Se impune så existe o grosime
corespunzåtoare a smal¡ului. Când se impune o
preparare în dentinå, aceasta trebuie så fie
obligatoriu sub 50% din suprafa¡a totalå. Se
traseazå la nivelul fe¡ei vestibulare ¿an¡uri de orien-
tare cu ajutorul unui instrument diamantat cilin-
dric, care vor fi apoi unite pentru a realiza o redu-
cere uniformå la nivelul suprafe¡ei vestibulare;
Aspect final al coroanelor metalo-ceramice ªlefuirea la nivelul suprafe¡ei proximale: linia
Caz clinic 2 terminalå proximalå se preferå fie sub formå de
chanfrein, cu excep¡ia existen¡ei unor diasteme sau
treme, când va avea formå de panå; zona de
contact proximalå este påstratå la din¡ii cu modi-
ficåri minime coloristice, plasând linia terminalå
proximalå la circa 0,2 mm spre vestibular; în cazul
modificårilor cromatice majore se extinde prepa-
rarea interproximalå în zona de contact pânå la
jumåtate din profunzimea ambrazurii vestibulare;
prepararea zonei de sub punctul de contact se
impune când restaurarea finalå se deosebe¿te
cromatic de structura dentarå nepreparatå; aceastå
zonå din pozi¡ie oblicå devine vizibilå.
Aspect clinic ini¡ial ªlefuirea la nivelul liniei terminale gingivale:
în toate cazurile se preferå termina¡ia în chanfrein.
Figura 14
Aspect clinic final al coroanelor integral ceramice Prepararea din¡ilor anteriori pentru fa¡etare indirectå
Caz clinic Trebuie luate în considerare caracteristicile ana-

tomice ¿i suprafe¡ele laterale corelate cu vârsta ¿i
modificårile de formå consecutive abraziunii. Trebuie
avute în vedere, de asemenea, anumite elemente:
– conturul marginal;
– zona de transparen¡å;
– macro- ¿i microstructura;
– culoarea smal¡ului ¿i a dentinei;
– discromiile, prepararea corectå cu bizotare
suficientå este importantå.
Ceramica pentru fa¡ete reprezintå singura posi-
bilitate de a restaura func¡ia ¿i de a conserva exce-
lent caracteristicile estetice. Avantajele ceramicii
Aspect clinic ini¡ial sunt o esteticå mai bunå, biocompatibilitate, confi-
gurarea culorii, o rezisten¡å mai mare la abraziune,
dar ¿i stabilitate ca formå ¿i culoare.
Problematicå este realizarea de fa¡ete în cazul
unui strat de smal¡ foarte sub¡ire, a unei discromii
accentuate, mai ales intrinseci ¿i la pacien¡ii cu
aspecte clinice defavorabile, cum ar fi bruxismul.
În aceste cazuri, singura în måsurå så restabileascå
aspectul morfofunc¡ional ¿i estetic al dintelui
devine reconstruc¡ia proteticå cu o coroanå metalo-
ceramicå sau integral ceramicå.
Aspect clinic final

BIBLIOGRAFIE:
1. Cherlea, V – Tratamentul endodontic, Ed. Na¡ional, Bucure¿ti,
CONCLUZII 2000
2. Popa, Brându¿a – Estetica în odonoterapia restauratorie, Ed.
Nu rareori în practica stomatologicå existå con- Univ. „Carol Davila”, Bucure¿ti, 2002
fruntåri cu privire la metoda de tratament restau- 3. Bratu, D – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe, Ed. Signata,
Timi¿oara, 2001
rativ aleaså: restaurare directå sau restaurare 4. Cosmetic Dentistry-beauty & science, Nr.1, nov. 2007
indirectå. 5. Hutu E. ¿i colab. – Tehnici curente de proteticå dentarå, Ed.
Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, 2000
Succesul func¡ional ¿i estetic la o restaurare cu 6. Mount Graham J, Hume WR – Conservarea ¿i restaurarea
material compozit este determinat de diver¿i structurii dentare. Ed. All, Bucure¿ti, 1999
factori. Alegerea corectå a culorii, în condi¡ii de
luminå naturalå, este indispensabilå.
OCLUZOLOGIE
4
DEZECHILIBRE OCLUZALE – TEHNICI DE
RESTAURARE DIRECTÅ
Malocclusions – direct restoration techniques
Asist. Univ. Dr. Raluca Anca Giurescu, Asist. Univ. Dr. Anca Iuliana Popescu,
ªef Lucr. Dr. Anna Maria Pangica, Asist. Univ. Dr. Silviu Stånescu,
Conf. Dr. Cornelia Bîcle¿anu
Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“
REZUMAT
În stomatologie, termenul ocluzie a fost preluat din limba latinå „ocluzio“, ceea ce înseamnå „a închide“, „a
contacta“. Prin urmare, ocluzia dentarå poate fi consideratå în cinematica mandibularå un caz particular
caracterizat prin prezen¡a contactelor între din¡ii arcadei inferioare ¿i din¡ii arcadei superioare, la închiderea
lor, indiferent de pozi¡ia mandibulei fa¡å de maxilar.
Datoritå multitudinii de pozi¡ii a mandibulei fa¡å de maxilar, contactele dento-dentare statice dintre arcadele
dentare sunt variabile ¿i pot interesa to¡i din¡ii, un grup func¡ional de din¡i sau numai o pereche de din¡i
antagoni¿ti.
Scopul lucrårii este de a eviden¡ia solu¡iile terapeutice morfofunc¡ionale la nivelul din¡ilor laterali la pacien¡ii care
prezintå dizarmonii ocluzale.
Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i, 47 bårba¡i ¿i 63 femei, cu vârste cuprinse între 20 ¿i
61 de ani, care prezentau dezechilibre în ocluzia ortognaticå.
În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic, gradul de
lezare al suprafe¡elor ocluzale, de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie ¿i de posibilitatea
creårii unui echilibru ocluzal optim.
Rezultatul investiga¡iilor a stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare. Esen¡a acestei
variante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda restaurårii cuspizilor.
Cuvinte cheie: ocluzie, dezechilibru ocluzal, din¡i laterali, restaurare.
ABSTRACT
In dentistry, the term occlusion was taken from latin language “ocluzio”, witch means: “ to shut up”, “to have
a contact”. Consequently, dental occlusion can regard in mandibular kinematics a particular case which can
be characterized by the dental contacts between the teeth from maxillary and the teeth from mandible in
contact unconcerned of the mandible positon toward the maxillary.
By reasons of the amount positions of the mandible toward the maxillary, the static dento-dental contacts
between dental arch are variable and can interest all teeth, a function group of teeth or only a pair of antagonist
teeth.
The purpose of this paper is to accentuate solution of the fuction unity at present rate of use the masticators
of patient wich present occlusal imbalance.
To fulfil this study there were examined 110 patients, 47 males and 63 females, with age between 20-61 years
that presented imbalance in normal occlusion.
In contrivance with the restaurative plan of treatment were taken into account the clinical particularity, the
lesion degree of the oclusal surface, presence or absence of dislevelment to the occlusal plane and the
posibility to make an optic occlusal balance.
The issue of this investigation was based on a new restoration technique. The nature of this roundabout line
is to moulding the cusps and the architecture occlusion with restoration of cusps method.
Key words: occlusion, malocclussion, masticators, restoration.
Asist. Univ. Dr. Raluca Anca Giurescu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu,
Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593
email: ralu_anca@yahoo. com

Introducere Examenul clinic al pacien¡ilor s-a efectuat con-

O problemå actualå a medicinei dentare este form schemei tradi¡ionale: examen subiectiv,
reprezentatå de patologia dezechilibrelor ocluzale, examen obiectiv exo- ¿i endobucal, urmat de exa-
un subiect dificil atât în procesul de diagnosticare, menul paraclinic.
cât ¿i de dezvoltare a tratamentului morfofunc- Urmåtoarea etapå a examenului clinic a constat
¡ional. Aceasta se explicå prin faptul cå în etapele în analiza rela¡iilor intermaxilare în ocluzia cen-
ini¡iale ale dezechilibrelor ocluzale tabloul clinic tricå ¿i func¡ionalå. Raportul dintre arcadele den-
este ¿ters, lipsit de simptome subiective semnifi- tare în ocluzia centricå se caracterizeazå printr-un
cative. Ca etiologie, în literatura de specialitate se contact static interarcadic. Contactele dento-den-
men¡ioneazå leziunile odontale coronare, cu afec- tare în ocluzia centricå normalå se instaleazå cu o
tarea reliefului ocluzal, edenta¡iile par¡iale ¿i com- localizare preciså, de tip: margine incizalå-supra-
plica¡iile lor (abraziunea ¡esuturilor dure, migråri fa¡å palatinalå; cuspid-fosetå; cuspid-ambrazurå.
dentare, parafunc¡ii musculare), anomalii dentare Aceste contacte trebuie så fie punctiforme, mul-
de numår, volum ¿i pozi¡ie. tiple, stabile ¿i realizate uniform pe toti din¡ii de
Complexitatea problemei constå ¿i în faptul cå pe arcada dentarå. În unele situa¡ii clinice, cum ar
modificårile morfologice ocluzale provoacå trans- fi migråri dentare, leziuni coronare, obtura¡ii in-
formarea contactelor dento-dentare func¡ionale în corect modelate, aceste contacte nu se realizeazå
contacte dento-dentare nefunc¡ionale. Astfel, între conform tiparului descris mai sus, fiind astfel con-
arcadele dentare se instaleazå un numår mare de siderate patologice.
varietå¡i interocluzale anormale, cu consecin¡e Înregistrarea ¿i diagnosticul contactelor dento-
grave pentru întreg aparatul dento-maxilar. Aceste dentare patologice se efectueazå cu ajutorul oclu-
dezechilibre ocluzale duc la schimbarea direc¡iei zogramei, ob¡inutå în cearå sau cu hârtie de
de distribuire a for¡elor ocluzale care genereazå articula¡ie (fig. 1).
suprasolicitarea din¡ilor antrena¡i în proces, ¿i Comparativ cu înregistrarea în cearå, care poate
influen¡eazå negativ func¡ionalitatea arcadelor fi studiatå în afara cavitå¡ii bucale, poate fi påstratå
dentare, a sistemului muscular ¿i a ATM. ¿i utilizatå repetat pe parcursul tratamentului,
Studiile literaturii de specialitate relevå cercetarea ocluzograma ob¡inutå cu hârtie de articula¡ie poate
preponderentå a dezechilibrelor ocluzale generate fi studiatå imediat în cavitatea bucalå ¿i nu poate
fi påstratå. Este o metodå utilizatå frecvent ¿i este
de edenta¡iile par¡iale, fiind insuficient elucidate
consideratå eficientå în echilibrarea ocluziei. La
particularitå¡ile tabloului clinic ¿i metodele de
analiza ocluzogramei se ¡ine cont de numårul,
tratament morfofunc¡ional în etapele ini¡iale de
localizarea ¿i intensitatea contactelor dento-dentare
manifestare a acestor dezechilibre. Insuficient sunt
(fig. 2). În acest scop, se utilizeazå hârtia de indigo
redate particularitå¡ile de concepere ¿i realizare a
sau hârtie de articula¡ie „Bahsch“.
tratamentului morfofunc¡ional în raport cu
arhitectura ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali, care,
având o structurå complexå, necesitå nu numai o
reconstituire cantitativå a reliefului ocluzal, dar ¿i
o reabilitare morfofunc¡ionalå.
MATERIAL ªI METODÅ
Pentru realizarea studiului au fost examina¡i
110 pacien¡i (47 de bårba¡i, 63 de femei) cu vârste
cuprinse între 20 ¿i 61 de ani, cu aceastå patologie,
a dezechilibrelor în ocluzia ortognaticå, fårå semne
clinice esen¡iale de afec¡iuni ale parodon¡iului
(lotul de studiu). Lotul de referin¡å l-au constituit
10 persoane (studen¡i, 5 bårba¡i, 5 femei) în vârstå
de 20-24 de ani, cu arcadele dentare integre în
ocluzia ortognaticå ¿i 10 pacien¡i (5 bårba¡, 5
femei) din lotul de 110, cu vârsta cuprinså între
26-43 de ani, cu dezechilibre ocluzale ¿i trata¡i Figura 1
prin metode obi¿nuite. Hârtie de articula¡ie Bahsch
Restaurarea reliefului ocluzal al din¡ilor laterali

s-a bazat pe rezultatele examenului clinic ¿i pe
studiul modelelor la 10 persoane cu vârste între
20 ¿i 24 de ani, cu arcade dentare integre, în ocluzie
ortognatå. Rezultatele cercetårilor privind particu-
laritå¡ile structurii anatomice a din¡ilor laterali au
permis depistarea unor aspecte de deosebire a
suprafe¡elor ocluzale în compara¡ie cu caracterele
comune, fapt important pentru procesul de resta-
bilire a morfologiei dentare.
Figura 2 Molarii 1 superiori

Contacte ocluzale în normå
Un punct de reper anatomic cheie în restaurarea
reliefului ocluzal este creasta oblicå de smal¡,
formatå din unirea crestelor triunghiulare distale
În baza rezultatelor examenului clinic ¿i para-
ale cuspizilor disto-vestibulari cu cele ale
clinic al pacien¡ilor investiga¡i, s-a urmårit gradul
cuspizilor mezio-palatinali (fig. 3).
de avansare al modificårilor de structurå a supra-
fe¡ei arcadelor dentare în dependen¡å de factorul
etiologic, durata de timp de la apari¡ia procesului
patologic ¿i caracterul interven¡iilor stomatologice
efectuate anterior. Pentru o interpretare corectå a
manifestårilor clinice ale dezechilibrelor ocluzale
în dinamicå, datele anamnestice au fost îmbinate
cu cele ale stårii obtura¡iilor ¿i lucrårilor protetice
prezente. Analizând datele anamnestice referitoare
la etiopatogenia declan¿årii dezechilibrelor oclu-
zale, s-a constatat cå dupå instalarea ocluziei
fiziologice, factorul principal care afecteazå supra-
fe¡ele ocluzale ale din¡ilor îl reprezintå procesele
carioase ¿i necarioase.
Prin urmare, primele semne de lezare ale supra-
fe¡ei ocluzale a din¡ilor pot fi considerate ca situa¡ii
de risc în declan¿area dezechilibrelor ocluzale ¿i
a func¡iilor aparatului dento-maxilar.
Datele anamnestice confirmå cå declan¿area
dezechilibrelor ocluzale nu numai în fazele inci- Figura 3
piente, dar deseori ¿i în cele avansate, sunt bine 2. 6-relief ocluzal
suportate de pacien¡i ¿i, ca regulå, ei prezintå acuze
numai la dezechilibrele func¡ionale (mastica¡ie,
fizionomie, fona¡ie). Molarii 1 inferiori
Leziunile carioase coronare cu lipså de sub- Mårimea ¿i pozi¡ia celor 5 cuspizi este în core-
stan¡å au fost tratate prin metoda restaurårii directe, la¡ie sau „x“. Forma de „+“, (fig. 5) rezultå din
cu materiale compozite ¿i ionomere, care asigurå intersec¡ia ¿an¡urilor mezio-distal ¿i vestibulo-
un tratament morfologic ¿i estetic calitativ. Trebuie lingual, cu crearea unei fosete sau a unui contact
men¡ionat cå tratamentul restaurativ direct al intercuspidian. Forma de „y“ (fig. 4) ia na¿tere la
acestor pacien¡i s-a efectuat în totalitate sau în intersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i distal, cu crearea
combina¡ie cu tratamentul indirect la 23 dintre ei. fosetei anterioare-centrale, de la care porne¿te
În conceperea planului de tratament restaurativ ¿an¡ul ¿i se prelunge¿te cåtre intersec¡ia ¿an¡urilor
s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic, distal ¿i lingual – foseta centralå distalå. Acest
gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale, de pre- desen se întâlne¿te cel mai frecvent ¿i asigurå un
zen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie, contact ocluzal optim ¿i stabil între primii molari.
a rela¡iilor interocluzale ¿i de posibilitatea creårii Forma de „x“ (fig. 6) apare la intersec¡ia ¿an¡urilor
unui echilibru ocluzal optim. mezial ¿i lingual, cu crearea fosetei centrale
anterioare, iar prin unirea ¿an¡urilor vestibular ¿i Rezultatul investiga¡iilor care se referå la parti-
distal se creeazå foseta centralå distalå. cularitå¡ile de structurå ale suprafe¡ei ocluzale a
din¡ilor laterali în ocluzia ortognaticå au stat la baza
elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare
a acestei structuri. Esen¡a acestei variante constå
în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin
metoda „plicului“, când reconstituirea are loc prin
restabilirea consecutivå a cuspizilor opu¿i. La
realizarea acestei tehnici consideråm cå este ne-
cesar så se ¡inå cont de urmåtoarele 2 situa¡ii
clinice: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale cu påstrarea
unuia sau a mai multor cuspizi ¿i b) lezarea totalå
a reliefului ocluzal.
Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a

M1 superior cu påstrarea unuia sau a mai
multor cuspizi
La modelarea corectå a arhitecturii suprafe¡ei
Figura 4 ocluzale a molarilor prin metoda directå este
Forma de „Y” important så folosim ¿i ni¿te criterii obiective
suplimentare (fotografii, scheme, mulaje), ceea ce
este dificil în activitatea cotidianå.
Etapele de modelare a suprafe¡ei ocluzale sunt
(fig. 7):
1. determinarea gradului de lezare a suprafe¡ei
ocluzale;
2. evaluarea preliminarå a contactelor ocluzale
restante ¿i schi¡area conturului viitoarei
restaura¡ii;
3. modelarea cuspidului MP (mezio-palatinal)
¿i a crestei oblice;
4. modelarea pantelor orale ale cuspidului MV
(mezio-vestibular) ¿i crearea fisurii meziale;
Figura 5
Forma de „+”
a b
c d
Figura 7
Schema etapelor de modelare a lui 26, cu påstrarea
înål¡imii cuspizilor: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale; b)
Figura 6 modelarea crestei oblice; c, d) modelarea cuspizilor MV
Forma de „ X” ¿i DP.
5. modelarea crestei oblice meziale ¿i crearea de înalt ¿i mai ascu¡it decât cel MV.
fosetei centrale anterioare; 7. modelarea cuspidului distal este etapa finalå
6. modelarea cuspidului DP (disto-palatinal) cu de modelare a suprafe¡ei ocluzale a M1
crearea fisurii distale; inferior pentru toate tipurile de desene arhi-
7. modelarea crestei oblice distale. tectonice.
Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a

M1 inferior lezatå în totalitate
Relieful ocluzal al M1 inferior prezintå o arhi-
tecturå variatå ¿i sistematizatå în cele trei tipuri de
desen: „+, Y, X“. ºinând cont de tipul desenului
arhitectonic, tehnica de restaurare a reliefului oclu-
zal al acestui dinte trebuie så asigure func¡ionalitate
ocluzalå optimå.
Pentru aceasta, înainte de a începe modelarea
a b
suprafe¡ei ocluzale este necesar så luåm în consi-
derare nu numai absen¡a reliefului, dar ¿i fostul
desen arhitectonic, care se apreciazå dupå dintele
de pe hemiarcada opuså. Ulterior se vor realiza
etapele de modelare, cu restabilirea tipului de
desen ocluzal, dupå metoda „plicului“:
1. studiul rela¡iilor interocluzale;
2. constituirea elementelor de sprijin a coroa-
nei cu por¡iuni separate de material resta- d
c
urativ, cu transformarea în defect MOD;
3. transformarea defectului MOD în defect MO,
cu crearea contactului proximal distal;
4. transformarea defectului MO în defect O ¿i
crearea contactului proximal mezial;
5. modelarea cuspidului DV, MV ¿i CV
(centro-vestibular);
6. în func¡ie de tipul desenului arhitectonic, se
efectueazå modelarea reliefului ocluzal. La e f
realizarea desenului „+“, se începe mode- Figura 8
larea cu cuspidul DL (disto-lingual). Acest Schema etapelor de modelare lui 46 cu lezarea totalå a
cuspid se restaureazå mai înalt ¿i mai ascu¡it reliefului ocluzal ¿i crearea desenului arhitectonic în
„Y”, dupå metoda „plicului”
decât ultimul cuspid distal. Apoi se mo-
deleazå cuspidul ML (mezio-lingual) , ca cel
mai mare. Locul de unire a pantelor cus- CAZURI CLINICE
pizilor se separå prin creasta mezialå trans-
versalå ¿i se îngusteazå spre foseta mezialå Cazul nr. 1
centralå. În cazul arhitecturii în „X“, Pacient A.S., 29 de ani, se prezintå la cabinetul
modelarea începe cu cuspidul DL, astfel încât stomatologic cu o serie de leziuni carioase tratate
creasta longitudinalå a acestui cuspid så ¿i netratate la nivelul din¡ilor laterali, cu dereglåri
traverseze por¡iunea centralå a coroanei în în mastica¡ie ¿i obosealå muscularå la mastica¡ia
direc¡ia cuspidului MV. Ulterior, se mode- alimentelor dure.
leazå cuspidul ML. Modelarea arhitecturii În urma examenului endobucal se constatå:
în „Y“ începe cu cuspidul ML, care se une¿te – 36 ¿i 46 sunt acoperi¡i cu coroane metalice
prin creasta sa longitudinalå cu cuspidul DV, ¿tan¡ate, cu relief ocluzal plat, cu retrac¡ie
separând suprafa¡a ocluzalå în 2 pår¡i. gingivalå (fig. 12);
Urmeazå modelarea cuspidului DL. Se ¡ine – 16, 17, 26 prezintå obtura¡ii cu semne de
cont de faptul cå acest cuspid ML este pu¡in contrac¡ie a materialului ¿i carie secundarå
mai înalt ¿i mai mare decât cel DL ¿i la fel (fig. 11);
– pe 15, 25, 27, 35, 37, 38, 45, 47, 48 se

observå leziuni carioase (fig. 11, fig. 12).
Analizând ortopantomograma, ocluzograma
(fig. 10) ¿i studiul de model, se eviden¡iazå pre-
zen¡a dezechilibrelor ocluzale.
Diagnostic
Leziuni carioase tratate ¿i netratate la nivelul
din¡ilor 15, 25, 16, 17, 26, 27, 35, 37, 38, 45, 47,
48, cu prezen¡a dezechilibrelor ocluzale în ambele
zone laterale.
Plan de tratament:
– îndepårtarea coroanelor metalice de pe 36 Figura 11
¿i 46 (fig. 13, fig. 15); Arcada superioarå
– restaurarea directå a din¡ilor leza¡i cu Filtek
Flow, Filtek Z 250 (3M ESPE) (fig. 14, fig. 16).
Figura 12
Arcada inferioarå
Figura 9
Situa¡ia ini¡ialå
Figura 10 Figura 13
Realizarea ocluzogramei Îndepårtarea coroanei
Figura 14
Prepararea cavitå¡ii metalice de pe 46
Figura 17
Contacte ocluzale
Figura 15
Îndepårtarea coroanei
Figura 18
Ocluzie centricå dupå restaurare pe 3. 5, 3. 6, 3. 7
restaurare partea dreaptå
Figura 16
Contacte ocluzale pe metalice de pe 3. 6, 4. 6 ¿i 4. 7 Figura 19
restaura¡i Ocluzie centricå dupå restaurare partea stângå
REZULTATE ªI DISCUºII S-a stabilit cå reducerea numårului de contacte

ocluzale este influen¡at ¿i dependent de gradul de
Sub influen¡a diferi¡ilor factori endogeni ¿i lezare a suprafe¡elor masticatorii ale din¡ilor late-
exogeni, arcadele dentare sunt afectate frecvent, rali.
modificând astfel relieful ocluzal ¿i func¡ia oclu- Dezechilibrele ocluzale genereazå disfunc¡ii
zalå cu toate consecin¡ele. În acest context, se men- musculare manifestate prin asimetrie func¡ionalå
¡ioneazå cå dezechilibrele ocluzale condi¡ioneazå ¿i, în timp, influen¡eazå procesele de sclerotizare
declan¿area disfunc¡iei ocluzale. a corticalei condililor articulari ai mandibulei, du-
S-a constatat cå, cu cât era mai mare durata de când la mic¿orarea dimensiunii verticale de oclu-
timp de la apari¡ia leziunilor coronare, cu atât erau zie. Mic¿orarea DVO produce modificåri de rela¡ie
mai exprimate ¿i modificårile la nivelul arcadelor între componentele ATM.
dentare, deci ¿i dezechilibrele ocluzale.
S-a observat cå modificårile de structurå ale
ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali produse de pro-
cese carioase ¿i necarioase se manifestå prin dis-
truc¡ia reliefului, mic¿orarea numårului de contacte BIBLIOGRAFIE
ocluzale, desfiin¡area contactelor interdentare ¿i 1. Cherlea V, Bîcle¿anu C – Tratamentul conservator al leziunilor
denivelarea planului de ocluzie, producând deze- dentare coronare, Ed. Infomedica Bucure¿ti, 2007
2. Grivu ON, Curtuzan V, Manca¿ C, Freimann P – Morfologia ¿i
chilibre interocluzale cu o agravare a tabloului cli- embriogeneza din¡ilor umani, Ed. Walt Press, Timi¿oara 2007
nic.
ODONTOLOGIE
5
STUDIUL COMPARATIV AL ÎNCHIDERII
MARGINALE A OBTURAºIILOR DEFINITIVE
ÎN FUNCºIE DE MATERIALELE
RESTAURATOARE UTILIZATE
Comparative study of marginal adaptation of permanent
fillings in accordance with used restoration materials
ªef Lucr. Dr. Alina Dan, Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic,
Asist. Univ. Dr. Monica Raluca Târcolea, Asist. Univ. Dr. Oana Småtrea
Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
REZUMAT
Caria dentarå, o boalå cu frecven¡å crescutå în rândul popula¡iei, impune tehnici ¿i materiale restauratoare din
ce în ce mai eficiente. În acest scop am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor
definitive, cu diferite materiale restauratoare. Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite,
respectiv Herculite al firmei Kerr.
Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional ¿i metoda de fulare a materialului a fost respectatå.
Pentru obtura¡iile de amalgam, dupå cum se ¿tie deja, am folosit reten¡ia mecanicå, iar pentru compozit,
tehnica etching. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite ¿i 20 de obtura¡ii
cu amalgam, la o perioadå de timp constantå de 12 luni. Obtura¡iile cu materiale compozite prezentau o
închidere marginalå foarte bunå fa¡å de cele cu amalgam. Dar, dupå cum bine ¿tim, nu putem opri microinfiltra¡ia
marginalå a obtura¡iei cauzatå de trecerea timpului, precum ¿i de o serie de al¡i factori.
Cuvinte cheie: obtura¡ie definitivå, închidere marginalå, amalgam de Hg, materiale compozite.
ABSTRACT
Dental caries, a disease with an increasing incidence in range of population, dictates more effective techniques
and restoration materials.
The aim of this study was marginal adaptation of different permanent filling materials. The materials used were:
mercury amalgam and composite (Herculite Kerr). The enamel margins were prepared conventionally and the
method for materials insertion was respected. For amalgam restorations, as you already now, we used
mechanical retention and for composite the etching technique.
The marginal adaptation was evaluated, after 12 months, for 40 resin composite restorations and 20 amalgam
restorations. Resin composite restorations showed a very good marginal adaptation than amalgam restorations.
But we know that marginal micro – infiltration of dental fillings, caused by time and others factors, cannot be
prevented.
Key words: permanent fillings, marginal adaptation, mercury amalgam, composite.
INTRODUCERE
Realizarea unei închideri marginale eficiente acumularea de factori patogeni ¿i microinfiltra¡ie
între materialul obturator ¿i marginea cavitå¡ii este marginalå, se instaleazå caria marginalå secundarå,
de o mare importan¡å, deoarece în timp, prin care evolueazå în profunzime ¿i provoacå subminarea
ªef Lucr. Dr. Alina Dan, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector
3, Bucure¿ti, Cod 031593
email: dr.alinadan@gmail.com

¿i/sau fracturarea pere¡ilor cavitå¡ii ¿i ulterior

afectarea pulpei dentare.
SCOPUL STUDIULUI
În aceastå lucrare am efectuat un studiu
comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor
definitive, evaluat la o perioadå de timp constantå
de 12 luni, unde s-au utilizat douå tipuri de
materiale restauratoare.
Figura 2
Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i Izolarea cu diga
materiale compozite. Închiderea marginalå a fost
evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite
Prepararea materialului de obtura¡ie s-a realizat
(Herculite Kerr) ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam de
conform indica¡iilor firmei producåtoare; în cazul
Ag.
amalgamului respectându-se timpul de malaxare
Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate
al capsulelor predozate cu mercur ¿i pulbere de
conven¡ional, metoda de fulare a materialului a
Ag în amalgamator.
fost respectatå, condi¡iile de igienizare ¿i izolare,
de asemenea.
Pe un lot de 40 de din¡i care urmau a fi obtura¡i
cu materiale compozite, s-au preparat cavitå¡i de
diferite clase. Marginile de smal¡ au fost bizotate
în unghi de 45° pentru a permite o bunå påtrundere
a acidului demineralizant.
Figura 3
Amalgam
Figura 1
Bizotarea în unghi de 45°
Pe un alt lot de 20 de din¡i care urmau a fi

obtura¡i cu amalgam au fost preparate, de ase-
menea, cavitå¡i de toate clasele. Marginile de smal¡
au fost preparate în unghi de 90°.
Dupå preparare, cavitå¡ile au fost igienizate,
îndepårtându-se complet pulberea de dentinå,
sânge ¿i salivå. Izolarea s-a realizat cu diga ¿i
aspiratorul de salivå în cazul ambelor tipuri de Figura 4
obtura¡ii. Compozit
Polimerizarea compozitului s-a realizat, de Amalgamul s-a aplicat într-un singur strat,
asemenea, conform indica¡iilor producåtorului. presând succesiv cantitå¡i mici cu ajutorul fu-
Sub obtura¡iile de amalgam s-au aplicat 2 loarului, pânå la obturarea completå a cavitå¡ii.
straturi de varnish, iar sub cele de compozit, dupå Matricea metalicå Ivory s-a aplicat în special
caz, bazå intermediarå pe bazå de hidroxid de la cavitå¡ile de clasa a II-a, iar matricea transparentå
calciu, peste care s-a aplicat o bazå de ciment de celuloid pentru cele de clasa a II-a ¿i a IV-a.
glassionomer. Obtura¡iile au fost finisate ¿i lustruite.
Materialul compozit a fost inserat în douå
moduri: a) în 20 de cavitå¡i într-un singur strat; b) REZULTATE
în celelalte 20, în mai multe straturi.
Dupå 12 luni, obtura¡iile au fost evaluate ¿i s-a
constatat cå douå dintre restaurårile cu compozit
prezentau colora¡ie la nivel marginal fa¡å de patru
dintre restaurårile de amalgam care prezentau per-
colare.
CONCLUZII
– Obtura¡iile din compozit prezentau o mai
bunå închidere marginalå fa¡å de cele din
amalgam, fapt care demonstreazå cå sistemele
adezive realizate între marginile de smal¡ ¿i
materialul de obtura¡ie sunt superioare reten-
¡iei mecanice a amalgamului.
– Bizotarea ¿i demineralizarea marginilor de
smal¡ îmbunåtå¡esc închiderea marginalå ¿i
Figura 5
Aplicarea matricei Ivory ¿i a penelor (icuri) interdentare
Figura 6
Obtura¡ii finisate
Figura 7
Percolarea obtura¡iilor de amalgam
Figura 8
Colorarea marginalå a obtura¡iilor de compozit
controlul infiltra¡iei la interfa¡a obtura¡ie/ atunci când sunt mai înguste de 0,5 mm ¿i
dinte. nu reten¡ioneazå colorant (nu sunt semne
– Microinfiltra¡iile fluidului oral între pere¡ii de carie secundarå).
cavitå¡ii ¿i restaura¡ii sunt reduse – Spa¡iile mici accesibile, mårginite de pere¡i
semnificativ dacå se aplicå lac pe to¡i pere¡ii de smal¡ bine reprezentate, pot fi corectate
cavitå¡ii; de asemenea, lacul previne infil- prin reconturare cu discuri abrazive sau
trarea produ¿ilor de coroziune ai amal- reparate, prin aplicarea unui sigilant sau a
gamului, dar nu oferå izolare termicå. unei restaura¡ii restrânse din compozit.
– Atunci când apar microspa¡ii sau fisuri – Trecerea gradualå a culorii ¿i transluciditå¡ii
marginale, acestea reprezintå cauza de- dinspre restaurare spre structura dentarå, este
teriorårii jonc¡iunii smal¡/obtura¡ie, ca asiguratå de realizarea unui bizou pe o
rezultat al unei uzuri exagerate, al unei suprafa¡å de 0,5-1 mm ¿i de existen¡a unei
fracturi a marginii obtura¡iei sau a unor cât mai bune adeziuni ¿i etan¿eitå¡i mar-
prisme de smal¡ nesus¡inute. Acestea, vizi- ginale prin gravaj acid ¿i prin ac¡iunea ade-
bile la inspec¡ia directå, reten¡ioneazå co- zivilor amelo-dentinari.
lorantul, iar la palpare cu sonda avem sen- – E¿ecul acestor obiective conduce la apari¡ia
za¡ia de „agå¡are“ a vârfului ei. unei colora¡ii de suprafa¡å la nivelul inter-
– Având în vedere proprietatea amalgamului fe¡ei dinte-restaurare, care conferå un aspect
de a sigila el însu¿i spa¡iile de percolare prin profund inestetic ¿i care este foarte greu,
depunerea produ¿ilor de coroziune, unii dacå nu imposibil de îndepårtat.
autori indicå dispensarizarea acestor leziuni
BIBLIOGRAFIE
1. Altglas A – Les materials esthetiques, Int Dent, 21, 1149, 1997 10. Gwinnt A – The Dental Resin, J. Dent, 6, 19, 1993
2. Bishop K – The Dental Materials, J. Prosth Dent, 75, 432, 1996 11. Hudson I – The aggression of gold, porcelain and composites,
3. Burmaister S – Application of biomaterials, Biomaterials, 20, 507, J.Prosth Dent, 74, 647, 1995
1998 12. Jackson L – Dental Amalgam, J. Am. Dent, 122, 73, 1991
4. Burns N – Characterisation of Dental Materials, Biomaterials, 30, 13. Leibowitch R – Restauration Ceramometalliquea, Acta Odonto
423, 1998 Stomat. 86, 1039, 1990
5. Cherlea V – Cimenturi cu ioni de sticlå, Ed. Prahova Ploie¿ti, 1999 14. Mackert W – The Dental Materials, J. Dent. Rev, 74, 166, 1995
6. Combre E – The Dental Materials, Ed. Livingstone Edinburg 1992 15. Mahler D – Studies of Amalgam, J. Am. Dent Ass., 127, 1351, 1996
7. Dale B – The Dental Materials, Esthetic Dent, Philadelphia, 1993 16. Malquart I – Les hydocolloides reversibles, Rev Odontostomat, 9,
8. Dietschd S – Current Clinical Dental Concepts, Esthetic Dent, 10, 197, 1990
47, 1998 17. Mount G – The glass Ionomer, Ed. Daunitz Londra 1990
9. Fuhrer N – Restoration of Teeth, J. Esthet Dent, 9, 125, 1997 18. Nash R – The Restoration Esthetic, Compendium, 18, 835, 1997
6 ODONTOLOGIE
DIAGNOSTICUL ªI MANAGEMENTUL
MODERN AL CARIEI DENTARE
Diagnosis and modern management of dental caries
Conf. Dr. Cornelia Bîcle¿anu
Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti
REZUMAT
Scopul acestui studiu este så aprecieze factorii de risc ¿i morbiditatea prin carie pentru încadrarea pacien¡ilor
în grupe de risc ¿i instituirea unei scheme terapeutice adecvate.
Material ¿i metodå:
Studiul s-a efectuat pe un lot de pacien¡i cu vârste cuprinse între 15-35 ani. Metoda de lucru a inclus
examinare vizual-tactilå, consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionar
în care au fost înregistrate date despre prezentarea la controlul dentar, atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului
dento-maxilar deprinderile de igienå bucalå, fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare.
Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc am apelat la metoda statisticå de
studiere a bolii prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i.
Rezultate ¿i discu¡ii:
Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87% iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5,17 pentru
indicele DMF-T.
Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (75%) al celor care se prezintå la medic doar în urma
unei dureri/disconfort.
În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc,
urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la control
dentar.
Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. S-a
constatat cå 51,85% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab, 22,22%, un un indice bun ¿i 3,7%, un
indice excelent.
Aportul fluorului se produce în majoritatea cazurilor (86%) prin utilizarea pastelor de din¡i ¿i într-un procent
foarte restrâns (7%) prin aportul apelor de gurå cu fluor.
Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie valorile DMF-T.
Prin utilizarea programului informatic Cariogram, care permite determinarea globalå a riscului la carie, s-a
ob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿i
modificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament.
Concluzii:
Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut la carie ¿i
modificarea factorilor de risc comportamentali individuali prin instituirea unui tratament preventiv eficient.
Cuvinte cheie: profilaxie, cariogramå, tratament individualizat
ABSTRACT
The purpose of this research is determining the risk factors of the dental caries, in order to classify patients
into different risk groups and implement adequate therapeutic methods.
Material and method:
The research was performed upon a group of patients aged between 15 and 35 years. It included visual and
tactile examination, marking down the data within individual prophylactic charts and filling up a questionnaire
regarding patient data such as: frequency of dental check-ups, importance of oral health, oral hygiene habits,
eating habits. In order to confirm the probability that the analyzed factors are indeed risk factors, we used the
statistical method of studying the disease and its incriminating factors.
Conf. Dr. Cornelia Bîcle¿anu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,
email: corneliabicle@yahoo.com

Results and discussions:

The frequency of cavity within the group of patients stood at 87% whereas cavity intensity stood at 5.17 for the
DMF-T index.
The study of risk factors reveled a high percentage of patients (75%) that only go to the dentist in case of pain
or discomfort.
The statistical research reveled that the in-appropriate oral hygiene is the most important risk factor, followed
by the consumption of food between meals and by the seldom medical check-ups.
The oral hygiene degree was computed by adding the cavity index and the calculus index. Results showed
that 51.85% of patients have a low hygiene index, 22.22% have a good index and 3.7% have an excellent one.
The fluor input is in most cases ensured by the use of toothpastes (86%) and only to a small extend by the use
of mouth-wash solutions.
Patient classification into risk groups was made according to the DMF-T values.
By using the Cariograme informatics system, which enables the determination of the global cavity index, risk
factors at the beginning of the research as well as changes occurred by applying the individual methods were
rapidly and effectively depicted
Conclusions:
The basic concept of applying individual prophylactic measures consists in recognizing patients with high
cavity risk and implementing an efficient prevention treatment.
Key words: dental prophylaxis, cariogramme, individualized treatment.
INTRODUCERE Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii

factorilor analiza¡i ca factori de risc, am apelat la
Inciden¡a crescutå a cariei dentare în ¡ara metoda statisticå de studiere a bolii, prin care am
noastrå, cuprinså între 80 ¿i 98%, conferå acestei evaluat riscul factorilor incrimina¡i.
boli dimensiuni sociale cu importante costuri Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost
economice. Acestea justificå aplicarea unor metode de 87%, iar intensitatea cariei a avut valoarea de
¿i mijloace de profilaxie generalå care så 5,17 pentru indicele DMF-T.
diminueze cre¿terea rapidå a inciden¡ei acestei boli. Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent
De¿i profilaxia generalå a cariei a dus la o
mare (60%) al celor care se prezintå la medicul
scådere a prevalen¡ei acesteia în ultimii ani, råmân
dentist doar în urma unei dureri/disconfort (fig. 1).
un numår important de indivizi care nu råspund
conform a¿teptårilor acestei metode (1).
Mijloacele de investiga¡ie ¿i diagnostic anuale
permit identificarea factorilor etiologici care ac¡io-
neazå în cazurile particulare cu un risc crescut la
carie. Identificarea ac¡iunii unor factori etiologici
a contribuit la stabilirea unor programe individua-
lizate care så previnå apari¡ia unor noi leziuni
carioase (2).
În studiul de fa¡å mi-am propus så apreciez Figura 1
prevalen¡a cariei ¿i ponderea unor factori etiologici Prezentarea pacien¡ilor la medicul dentist
în determinarea leziunilor carioase la un lot de 327
pacien¡i, cu vârste între 15-35 de ani, din Bucure¿ti. Modul de periaj este deficitar pentru 61%, iar
Am studiat morbiditatea prin carie ¿i aprecierea aportul fluorului are loc în marea majoritate doar
unor factori de risc, iar prin aplicarea cariogramei prin intemediul pastelor de din¡i (fig. 2, 3).
am încadrat pacien¡ii într-una dintre grupele de
risc (scåzut, mediu, crescut) pentru instituirea unei
scheme terapeutice adecvate.
Metoda de lucru a inclus examinare vizual-
tactilå, consemnarea datelor în fi¿a individualå de
profilaxie ¿i completarea unui chestionar prin care
am dorit så aflu date despre prezentarea la control
dentar, atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului
dento-maxilar, deprinderile de igienå bucalå, Figura 2
fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare. Modul de periaj
Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în

considera¡ie ¿i valorile DMFT. Valorile ¿i în-
cadrarea în grupe de risc este reprezentatå în tabelul
urmåtor.
Tabelul 1
Valori DMFT ¿i încadrarea în grupe de risc
Figura 3
Aportul de fluor
Obiceiurile alimentare nesånåtoase sunt un Indicatori salivari

factor de risc important pentru 78% dintre cei S-au înregistrat rata fluxului salivar de repaus,
chestiona¡i. Motivarea pacien¡ilor asupra adoptårii numårul de Streptoccoci mutans ¿i de Lactobacili,
unei diete cario-preventive am realizat-o pe baza utilizând kituri speciale (Dentocult SM ¿i Dentocult
alcåtuirii unui jurnal alimentar individual, în care LB), ¿i capacitatea tampon salivarå (metoda
pacientul este rugat så consemneze orarul ¿i felul Dentobuff) (3, 4). Prin reprezentarea programului
alimentelor consumate timp de o såptåmânå. Din informatic Cariogram, care permite determinarea
analiza acestuia am stabilit, de comun acord cu globalå a riscului de carie, am ob¡inut într-un timp
pacientul, alimentele care reprezintå un pericol scurt ¿i foarte sugestiv, reprezentarea factorilor de
pentru sånåtatea sa dentarå ¿i modalitå¡ile de risc la începutul studiului precum ¿i modificårile
restrângere a consumului pentru mic¿orarea survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate
riscului la carie. de tratament (fig. 5) (5, 6).
În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest
lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important Cazuri clinice
factor de risc, urmat de consumul frecvent de
Pacientul: GM, 25 de ani
alimente între mesele principale ¿i apoi de prezen-
– Antecedente carii = 0;
tarea neregulatå la control dentar.
– Afec¡iuni asociate = 0;
Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat
– Antecedente carii = 2;
din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru.
S-a constatat cå 61% dintre pacien¡i prezintå un
indice de igienå slab, 18% pacien¡i prezintå un indice
moderat, 15% prezintå un un indice bun ¿i un pacient
(6%) prezintå un indice excelent (fig. 4).
Figura 4 Figura 5
IHO Cariogramå
– Afec¡iuni asociate = 1 igienå deficitarå ¿i prezen¡a SM. Existå 28 % ¿ansa

– Dietå consum mediu de hidrocarbonate = 1 de a împiedica apari¡ia cariei. Secre¡ia salivarå
– Dietå frecventå medie = 1 reduså determinå cre¿terea sectorului albastru
– Placa 1 IHO = 3 deschis din cariogramå (fig. 6, 7).
– SM = 3 Trebuie instituit un tratament urgent de pre-
– Fluorizare prin pasta de din¡i = 1 ven¡ie (control dietå, igienå oralå, flux salivar).
– Secre¡ia salivarå = 0,1 mml/min 3 Pentru urmårirea eficien¡ei måsurilor profilac-
– pH-ul salivar = 1 tice s-a realizat tratamentul, dupå cum urmeazå:
Antecedentele la carie sunt evaluate la 0, nea- – din lotul de 327 de pacien¡i o parte (170) a
sociate cu prezen¡a unei afec¡iuni consideratå în beneficiat de tratament complex de profilaxie
rela¡ie cu apari¡ia cariei (rezultat 0). individualizatå (optimizarea igienei dentare
Consumul de hidrocarbonate este u¿or ridicat, prin asocierea clåtirilor cu clorhexidinå, uti-
apreciat la 1, asociat cu o frecven¡å reduså de lizarea mijloacelor suplimentare de fluo-
consum a acestora între mese (rezultat 1). rizare localå, reducerea consumului de
Igiena bucalå (cantitatea de placå) este slabå hidrocarbonate, în special între mese, apli-
(rezultat 3), iar prezen¡a SM este ridicatå (rezultat 3). carea de mijloace suplimentare de cre¿tere
Aportul de fluor constå doar din periajul dentar a fluxului salivar).
cu paste fluorurate (rezultat 1), fårå aport suplimen- – Un lot de 105 pacien¡i a beneficiat de trata-
tar. Cantitatea de salivå este reduså (rezultat 3), iar ment de profilaxie localå (fluorizåri, sigilåri)
pH-ul salivar este redus (Dentobuff rezultat 1). – Restul pacien¡ilor (52) a beneficiat de
În concluzie, se poate afirma ca pacientul tratament curent (lot martor).
prezintå un grad mediu de risc la carie, rezultat În urma examinårii loturilor la începutul ¿i
din asocierea unui consum de hidrocarbonate cu sfâr¿itul perioadei de tratament, am comparat
Figura 6 Figura 8
Aspect ini¡ial Indice carie ini¡ial
Figura 7 Figura 9
Aspect final Indice carie dupå tratament
eficien¡a tratamentului efectuat asupra lotului Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate

martor, cu cel din loturile care au beneficiat de constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut
måsuri speciale de profilaxie. Datele au aråtat ¿i modificarea factorilor de risc comportamentali
scåderea indicelui de carie cu 2% la lotul care a individuali, prin instruirea unui tratament preventiv
beneficiat de profilaxie individualizatå, cu 1,5% eficient.
la lotul la care s-a efectuat tratament profilactic
local ¿i cu 1,2 la lotul martor (fig. 8, 9).
BIBLIOGRAFIE
CONCLUZII 1. Billings RJ and colab. – Pathological and Protective Caries Risk

Factors in a Children´s Longitudinal Study. Caries Research, 50 the
ORCA Congress, 26 July, 2003, Germany
Studiul morbiditå¡ii cariei dentare la lotul studiat 2. Anderson MH, Bales DJ – Modern management of dental caries.
a eviden¡iat valori crescute. JADA, 1993, 124, 37-44
3. Ghiorghe A, Vataman R – Influen¡a testelor salivare în aprecierea
Din cercetarea actualå rezultå cå testele bio- nivelului de boalå carioaså. Zilele Facultå¡ii de Medicinå Dentarå
fizice ¿i microbiologice ale salivei, precum ¿i utili- Edi¡ia IX- a, 2005, Volum de lucråri ¿tiin¡ifice, 149-150.
zarea programului informatic Cariogram constituie 4. Bratthall D, Carlsson J – Current status of caries activity tests. In
Thylstrup A., Fjerskov O (eds) Textbook of clinical Cariology,
metode ¿tiin¡ifice moderne ¿i, în acela¿i timp, pot Copenhagen, Munksgaard, 249265, 1994.
fi ¿i mijloace pedagogice eficiente, care contribuie 5. Bratthall D and colab. – Manual Cariogram, Internet Version,
2.01. 2004
la sporirea motivårii pacien¡ilor pentru reducerea 6. Stoleriu Simona – Tratamentul leziunilor cavitare active la pacien¡ii
indicelui de carie. cu risc cariogen crescut. Rev. Medicinå Stomatologicå, 2002
ODONTOLOGIE
7
STUDIU IMUNOHISTOLOGIC ASUPRA
MODIFICÅRILOR DE NEODENTINOGENEZÅ
The immunohistological study about dentinogenic changes
ªef Lucr. Dr. Mihaela ºuculinå*, ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu**,
Prof. Dr. Monica Bani¡å*
*Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F., Craiova
**Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti
REZUMAT
Obiectivul studiului este de a evalua råspunsul complexului pulpo-dentinar la aplicarea unor materiale de
coafaj indirect, în cavitå¡i adânci, la din¡ii umani. Råspunsurile dentinogenetice sunt urmårite în func¡ie de
reac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100.
Cuvinte cheie: coafaj indirect, complex pulpo-dentinar, reac¡iile imunohistologice la

anticorpul proteinei S-100.
ABSTRACT
The objective of this study is the evaluation of the complex pulpo-dental response at the application of certain
materials of indirect capping, in deep cavities, at the human teeth.
Dentinogenic responses are following in accordance with of reactionary immunohistological an anti-S-100
protein antibody.
Key words: indirect capping, complex pulpo-dental, reactionary immunohistological an anti-

S-100 protein antibody.
INTRODUCERE apårare localå, concretizat prin depunerea dentinei

ter¡iare (Lesot H. et al, 1994; Smith AJ. et al, 1995).
Încå din momentul formårii dintelui, În acest sens, studiul de fa¡å dore¿te så
odontoblastele post-mitotice încep så secrete eviden¡ieze rezultatele ac¡iunii materialelor folosite
dentina primarå. Celelalte celule ale pulpei sunt la tratamentul prin coafaj indirect, ca urmare a
importante în sprijinirea dentinogenezei, dar nu stimulårii proceselor de apårare localå de la nivelul
joacå un rol direct în secre¡ia dentinei primare dintelui, procese care nu ar putea avea loc dacå
(Linde A., Goldberg M., 1993). Dupå secre¡ia dentina nu ar prezenta o permeabilitate selectivå.
dentinei primare, odontoblastele încep så secrete
dentina secundarå fiziologicå, într-un ritm lent, pe
SCOPUL STUDIULUI
toatå via¡a biologicå a dintelui (Baume LJ., 1980).
Acest nivel redus de dentinogenezå implicå o Scopul prezentului studiu reprezintå eviden¡ierea
activitate sinteticå ¿i secretorie scåzutå din partea modificårilor induse în structurile odontale atunci
odontoblastelor. când dintele este supus unor injurii, plecând de la
În urma ac¡iunii unor injurii (carii, abraziuni, pregåtirea cavitå¡ilor ¿i pânå la aplicarea diverselor
eroziuni, materiale de obtura¡ie), odontoblastele materiale de coafaj indirect, modificåri care sunt
trec dintr-o stare de odihnå într-un plin proces de influen¡ate decisiv de permeabilitatea dentinarå.
ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593
email: mihaela.raescu@gmail.com

MATERIALE ªI METODÅ Deparafinarea:

– Blocarea peroxidazei endogene
Materiale S-a fåcut cu metanol + 2% apå oxigenatå. Sco-
Studiul a fost realizat prin tratarea cu una dintre pul este de a bloca peroxidaza din hematii ¿i din
tehnicile de coafaj indirect a 20 de premolari unu elementele ¡esutului conjunctiv, care ar putea da
¿i doi, maxilari ¿i mandibulari, proveni¡i de la 12 reac¡ii fals pozitive.
pacien¡i sånåto¿i, cu vârste între 9 ¿i 16 ani. Ace¿tia – Spålare cu tampon fosfat salin (PBS) 2x15
au fost programa¡i pentru extrac¡ie, din motive min.
ortodontice. – Blocarea situsurilor antigenice nespecifice
La nivelul acestor din¡i au fost preparate diver- Se folose¿te pentru blocarea situsurilor antigenice
de tip Fc, care ar putea da reac¡ii fals pozitive. Se
se cavitå¡i, conform regulilor generale de prepa-
face cu solu¡ie 1:75 ser normal. Am folosit bovin
rare a cavitå¡ilor, fiind apoi tratate cu materiale pe
serum albumin, BSA, în concentra¡ie de 3%:
bazå de hidroxid de calciu (Dycal ¿i Calcidor),
– Incubarea cu anticorpul primar – 12 ore
eugenat de zinc, ionomeri de sticlå (Fuji II LC,
în camerå umedå, la 4°C.
Vitremer) ¿i adezivi dentinari (Scotchbond,
În prezentul studiu s-a folosit ca anticorp primar
Prime&Bond, Gluma Bond, Excite).
proteina S-100.
Metode Tabelul 1
Descrierea anticorpului primar folosit:
Din¡ii trata¡i prin coafaj indirect au fost extra¿i
dupå 14 zile, o lunå, trei luni.
1. Tehnica de decalcifiere
– Incubarea cu anticorpul secundar biotini-
Din¡ii preleva¡i au fost fixa¡i în formol tamponat
lat, specific în func¡ie de tipul anticorpului
4%, timp de 10 zile. primar folosit, 30 de minute în camerå
Decalcifierea dintelui integral s-a fåcut în umedå, la temperatura camerei.
solu¡ie de acid formic 4M, timp de ¿apte zile. Dilu¡ia 1:200 în PBS.
Ulterior, piesele au fost sec¡ionate sagital sau Anticorpul secundar este format din IgG, care
transversal, continuându-se decalcifierea timp de se leagå specific cu situsurile antigenice ale anti-
încå 3-5 zile. Determinarea punctului final al corpului primar.
decalcifierii s-a fåcut prin metode mecanice. – Spålare 2x15 minute PBS
Anticorpii secundari folosi¡i în acest studiu
2. Includerea la parafinå s-a realizat dupå sunt:
hidratarea ¡esutului, conform tehnicii histologice – anticorpul secundar de caprå anti-iepure
uzuale. pentru anticorpii policlonali.
Anticorpul secundar a fost diluat 1:200.
3. Tehnica de imunohistochimie
Incubarea cu anticorpul secundar a durat timp
Sec¡ionarea blocului de parafinå de 30 de minute.
Blocurile de parafinå se sec¡ioneazå la micro- – Spålare 2x15 minute PBS.
tom, ob¡inându-se sec¡iuni seriate de 3-4 microni. – Incubare cu complexul avidin-biotin-
Sec¡iunile se lipesc pe lame port-obiect, folosind peroxidazå (Laboratorul Vector), 60 de
ca adeziv polilizina. minute la temperatura camerei, în camerå
umedå. Am utilizat dilu¡ii de 1:100.
Metode de prelucrare – Spålare 2x15 minute PBS.
imunohistochimicå pentru tehnica
Activitatea peroxidazei a fost relevatå cu
Avidinå-Biotinå-Complex (ABC).
diamino-benzidinå (Sigma Chemical Co.).
Reac¡ia imunohistochimicå este de fapt o reac¡ie – Incubare DAB (3,3 diaminobenzidinå
imunå antigen-anticorp, care este ulterior ampli- tetracloride), 1:75 în tampon TRIS+ 1%,
ficatå ¿i obiectivatå prin developare cu un trasor H2O2 0,2%; 5 minute, la întuneric.
fotosensibil. – Spålare cu apå de la robinet, 5 minute.
Sec¡iunile au fost incubate cu anticorpul primar – Contrastarea nucleilor cu Hematoxilinå
S-100. Mayer.
Etapele reac¡iilor imunohistochimice sunt: – Deshidratare ¿i montare cu Eukit.
REZULTATE ªI DISCUºII odontoblastic, aflatå în predentinå, con¡ine pu¡ine

organite celulare implicate în procesul de sintezå
Vom prezenta rezultatele noastre discutate, în proteicå. Cu toate acestea, anticorpul S-100 a mar-
raport cu datele din literatura de specialitate în cat o reac¡ie intens pozitivå ¿i la acest nivel, ca
cazul modificårilor de dentinogenezå apårute ca urmare a unei activitå¡i crescute de secre¡ie ¿i
urmare a declan¿årii unor reac¡ii de apårare localå, transport al precursorilor matriceali (fig. 1).
în urma unui tratament de conservare a vitalitå¡ii Prezen¡a proteinei S-100 a fost consemnatå ¿i
dentare (coafaj indirect). de Bani¡å M. (2004), atât în odontoblaste, cât ¿i în
Odontoblastele sunt celule specializate, cu func- procesele citoplasmatice ale acestora de la nivelul
¡ionalitate diferen¡iatå, specifice ¡esutului pulpar dentinei din¡ilor inclu¿i, neinfluen¡a¡i de vreun
dentar. Ele î¿i au originea în crestele neurale. factor iritant.
Astfel, în cursul studiului nostru, am folosit Exprimarea intenså a proteinei S-100 la nivelul
anticorpul împotriva proteinei S-100 pentru a odontoblastelor implicate în neodentinogenezå,
marca odontoblastele, deoarece aceasta era ne-ar putea sugera gåsirea ulterioarå a unor mate-
cunoscutå ca marker pentru celulele care provin riale de coafaj indirect, care, trecând de dentina
din crestele neurale, pentru celulele gliale din permeabilå, så poatå stimula sinteza acestei pro-
sistemul nervos central (Hachisuka H. et al., 1984) teine la nivelul odontoblastelor ¿i implicit stimu-
¿i pentru celulele Schwann din sistemul nervos larea neodentinogenezei.
periferic (Stefansson K. et al, 1982). Secre¡ia dentinei de reac¡ie a fost promptå ¿i
Recent, pentru proteina S-100 s-a men¡ionat regulatå pe tot parcursul studiului pentru marea
implicarea sa în diferite func¡ii biologice, cum ar majoritate a din¡ilor trata¡i prin coafaj indirect.
fi proliferarea celularå, motilitatea celularå ¿i Matricea dentinei nou-formate are o confor-
ma¡ie tubularå diferitå, în func¡ie de natura stimu-
organizarea citoscheletului celular prin fixarea
lilor care îi influen¡eazå depunerea (Smith AJ. et
ionilor de calciu (Bronckart Y. et al, 2001).
al, 1995).
În studiul nostru, anticorpul S-100 a marcat
În cazul unor råniri u¿oare (leziuni carioase
constant ¿i intens pozitiv atât corpul celulei,
superficiale-medii, materiale de obtura¡ii cu
citoplasma odontoblastelor, cât ¿i nucleul acestora.
citotoxicitate scåzutå), odontoblastele implicate în
Am putut remarca o cre¿tere propor¡ionalå a secre¡ia dentinei primare pot supravie¡ui, fiind
nucleului ¿i a citoplasmei, acestea fiind în con- capabile så secrete o nouå matrice de dentinå de
cordan¡å cu nevoile crescute ale dintelui, deoarece, reac¡ie, la interfa¡a pulpå-dentinå (Lesot H. et al,
la acest nivel se desfå¿oarå un proces de neoden- 1994).
tinogenezå sub influen¡a unui material de coafaj Deoarece dentina de reac¡ie este produså de
indirect. odontoblastele primare, ea prezintå continuitate
Prelungirile odontoblastice, expansiuni celulare tubularå ¿i comunicare cu matricea dentinei
ale polului secretor al odontoblastelor, sunt intens primare (Smith et al, 1995).
pozitive la marcarea pentru proteina S-100, ca Dentinogeneza reac¡ionalå este rezultatul
dovadå a activitå¡ii secretorii din zona dentino- cre¿terii activitå¡ii odontoblastelor post-mitotice,
geneticå propriu-ziså. Zona bazalå a procesului responsabile pentru formarea dentinei primare,
putând fi consideratå ca o extensie a dentinoge-
nezei fiziologice. Cu toate acestea, ea este un
råspuns patologic la un factor iritativ extern, nece-
sitând o abordare distinctå fa¡å de dentinogeneza
primarå ¿i secundarå (Lesot H. et al, 1994).
Ea reprezintå o stimulare a activitå¡ii sintetice
¿i secretorii a odontoblastelor, dintr-o stare relativ
inactivå în timpul dentinogenezei fiziologice
(Tziafas D., 1997).
Intensificarea reac¡iei la anticorpul proteinei
S-100, ne-ar putea sugera cå procesele care re-
gleazå activitatea odontoblastelor în timpul
dentinogenezei reac¡ionale sunt asemånåtoare, dar
mai accelerate fa¡å de cele care controleazå
Figura 1 activitatea odontoblastelor în timpul dentino-
Odontoblaste ¿i procese odontoblastice în canaliculele
dentinare. S100 pozitiv x 400.
genezei fiziologice.
Marsland ¿i Shovelton (1957), au sugerat cå peritubularå. Reac¡ia este moderatå ¿i la nivelul

aceastå accelerare în activitatea metabolicå a odontoblastelor, semn cå acestea nu sunt implicate
odontoblastelor este un proces complex, în care într-un proces de neodentinogenezå (fig. 2).
nivelul sau condi¡iile lezårii dentinei, dar ¿i gro- Depunerea acestei dentine peritubulare nu face
simea dentinei råmase sunt critice. decât så scadå diametrul canaliculelor dentinare
Influen¡a aleatorie a acestor factori se pare cå ¿i implicit permeabilitatea prin convec¡ie a dentinei.
este decisivå ¿i în cursul studiului nostru, deoarece, Sub ac¡iunea factorilor iritan¡i proveni¡i de la
pe lângå exacerbarea procesului de neodentino- nivelul proceselor carioase profunde, se pot forma
genezå, ne-a atras aten¡ia prezen¡a unei depuneri depozite centrocanaliculare sub forma unui
cu caracter neregulat a dentinei de reac¡ie. material granulos sau cristale mari, cuboidale, care
Aceste rezultate sunt în concordan¡å ¿i cu stu- pot fi separate de dentina pericanalicularå prin fibre
diile recente ale lui Murray et al, (2000), care a de colagen (Låcåtu¿u ªt., 1998).
observat cå matricea dentinei de reac¡ie nu este ªi în cazul preparatelor noastre s-au observat
uniform secretatå de odontoblaste, de¿i se for- depunerea dentinei pericanaliculare ¿i formarea
meazå în urma unui proces de dentinogenezå cristalelor intracanaliculare, canaliculele dentinare
ini¡ial, accelerat. obliterându-se. Progresiv, procesele odontoblas-
În cazul unor stimuli mai puternici, odonto- tice se retrag din canaliculele dentinare, ob¡inându-se
blastele primare mor, ¿i în prezen¡a unor condi¡ii o zonå de dentinå scleroaså translucidå (fig. 3).
favorabile locale se dezvoltå o nouå genera¡ie de
celule asemånåtoare cu odontoblastele (Lesot et
al, 1994).
Pe parcursul studiului nostru, am remarcat o
diferen¡iere a celulelor pulpare în odontoblaste,
care a condus la formarea unei matrice de dentinå
reparatorie, cu o structurå tubularå discontinuå ¿i
cu o densitate tubularå reduså, deci ¿i cu o
permeabilitate mai scåzutå.
Pe lângå secre¡ia de dentinå ter¡iarå, dintele a
mai råspuns la terapia de coafaj indirect ¿i printr-o
secre¡ie mare de dentinå peritubularå.
Imaginile ob¡inute de la din¡ii trata¡i ¿i examina¡i
dupå o perioadå mai lungå de timp, au demonstrat
reac¡ia dentinei, cu depunerea dentinei peritubu-
lare ¿i obliterarea cu fosfa¡i de calciu a canaliculilor Figura 3
dentinari. Reac¡ia la anticorpul S-100 este slabå, Reac¡ie pozitivå la nivelul proceselor odontoblastice
eviden¡iindu-se numai procesele odontoblastice aflate pe distan¡e diferite în canaliculii dentinari. Restul
canaliculului este obstruat, scåzând permeabilitatea la
din canaliculii în care nu s-a depus dentinå nivelul acestei dentine. S-100 x 400.
Astfel, rezultatele ob¡inute de noi sunt în acord

cu opiniile actuale, care sus¡in cå formarea dentinei
peritubulare ¿i precipitarea cristalelor intratubulare
pot oblitera canaliculele dentinare printr-un proces
de sclerozå, având drept rezultat diminuarea per-
meabilitå¡ii, ca urmare a scåderii diametrului tu-
bulilor dentinari (Låcåtu¿u ªt., 1998).
Sintetizând rezultatele ob¡inute, am observat cå
aplicarea materialelor de coafajul indirect al
dentinei a redus convec¡ia lichidianå, scåzând tot-
odatå ¿i permeabilitatea dentinarå pentru bacterii
Figura 2 sau produ¿ii citotoxici din materialele compozite
Sec¡iune transversalå prin dentina circumpulparå. Se
remarcå reac¡ia sporadicå la S-100. S-100 x 100. folosite ulterior la obturarea cavitå¡ilor.
CONCLUZII prin precipitarea cristalelor intratubulare, ceea ce

Plecând de la rezultatele ob¡inute, trebuie så are ca efect mårirea distan¡ei ¿i a barierei de
remarcåm abilitatea complexului pulpå-dentinå de permeabilitate între celulele pulpare ¿i obtura¡ie.
a råspunde la terapia de coafaj indirect, prin Aceste modificåri dentinogenetice permit
secre¡ia dentinei ter¡iare, dentinei peritubulare ¿i protejarea pulpei ¿i men¡inerea vitalitå¡ii acesteia.
BIBLIOGRAFIE
1. Bronckart Y, Decaestecker C, Nagy N – Development and 6. Lesot H, Smith AJ, Tziafas D, Begue-Kirn C, Cassidy N, Ruch
progression of malignancy in human colon tissues are correlated with JV – Biologically active molecules and dental tissue repair: a
expression of specific Ca-binding S100 proteins. Histol Histopathol. comparative review of reactionary and reparative dentinogenesis with
2001; 16:12-707; the induction of odontoblast differentiation in vitro. Cells and
2. Hachisuka H, Mori O, Skamoto F – Immunohistological Materials 1994; 4:199-218;
demonstration of S-100 protein in the cutaneous nervous system. 7. Smith AJ, Cassidy N, Perry H, Begue-Kirn C, Ruch JV, Lesot
The Anatomical Record 1984; 210:46-639; H – Reactionary dentinogenesis. International Journal of
3. Stefansson K, Wollmann RL, Moore BW – Distribution of S-100 Development Biology 1995; 39:80-273;
protein outside nervous system. Brain Research 1982; 234:17-309; 8. Tziafas D, Smith AJ, Lesot H – Designing new treatment
4. Baume LJ – The biology of pulp and dentine. In: Myers HM, editor. strategies in vital pulp therapy, Journal of Dentistry, 2000, 28:77-92;
Monographs in oral science, 8 Basel: S. Karger AG, 1980. 9. Murray PE, About I, Lumley PJ, Franquin JC, Windsor LJ,
5. Linde A, Goldberg M – Dentinogenesis. Critical Reviews in Oral Smith AJ – Odontoblast morfology and dental repair, Journal of
Biology and Medicine, 1993; 4:679-728; Dentistry, 2003, 31:75-82.
8 PROTETICÅ DENTARÅ
VALOAREA PROTETICÅ
A TUBERCULULUI PIRIFORM
Prosthetic value of piriform tubercle
ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Ddr. Gabriela Moise
REZUMAT
Tuberculul piriform este un element foarte important al zonei de sprijin, considerat de unii autori zonå biostaticå.
La acest nivel, proteza mandibularå nu poate fi extinså la maximum, numai 2/3 anterioare ale tuberculului sunt
acoperite de protezå, pentru a nu împiedica dislocarea ei la deschiderea maximå a gurii (în timpul acestei mi¿cåri
este pus în tensiune ligamentul pterigomandibular, care are inser¡ie în 1/3 distalå a tuberculului piriform).
Cuvinte cheie: tubercul piriform (direc¡ia fa¡å de creasta edentatå, volumul), valoare proteticå,
extinderea protezei total.
ABSTRACT
The piriform tubercle is a very important element in the support area, considered by some authors as
biostatistical area. At this level, the mandibular prosthesis cannot be extended to the maximum, only the
anterior 2/3 of the tubercle are covered by the prosthesis in order to prevent its dislocation when the mouth is
opened to the maximum (during this movement, the prerygomandibular ligament, which has an insertion in the
distal 1/3 of the piriform tubercle, is strained).
Key words: piriform tubercle (direction to the edentulous crest, volume), prosthetic value, total
extension of the prosthesis.
INTRODUCERE MATERIAL ªI METODÅ

Tratamentul edenta¡iei totale, dacå nu este Tuberculul piriform, forma¡iune morfologicå
conceput ¿i realizat corect, vor exista erori care se care se formeazå dupå extrac¡ia molarului de minte
manifestå la nivelul structurilor câmpului protetic, inferior, în urma resorb¡iei mai reduse a peretului
urmate de modificåri histo-morfologice, înso¡ite distal al alveolei, este structurat så suporte pre-
de suferin¡e (dureri) ¿i de tulburåri ale func¡iilor siuni, ceea ce reprezintå un argument pentru care
acestui sistem. este acoperit în 2/3 anterioare de suprafa¡a protezei
Câmpul protetic edentat total mandibular pune (1-4,7-9) (fig. 1).
întotdeauna probleme practicienilor în ceea ce
prive¿te ob¡inerea unei bune men¡ineri a protezei
totale. Cunoa¿terea elementelor morfo-structurale
ale acestui câmp ne poate ajuta de multe ori în
stabilirea cu exactitate a zonei de sprijin ¿i de
succiune. Un element al zonei de sprijin cu valoare
proteticå deosebitå este tuberculul piriform situat
distal la nivelul zonei, care apare în locul trigonului
retromolar. Figura 1
Tuberculul piriform (8,9)
ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr.
67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593
email: gabidespa@gmail.com

Lejoyuex a remarcat ¿i sintetizat valoarea pro- câmpuri protetice edentate total mandibular, la
teticå prin utilizarea unei clasificåri (4-6): nivelul cårora tuberculul piriform avea:
– în clasa I-a sunt cuprin¿i tuberculii favo- – direc¡ia fa¡å de creasta edentatå (fig. 2):
rabili, fiindcå sunt fermi, aderen¡i la planul orizontalå în 109 cazuri examinate, ¿i oblicå
profund, cu profil convex, acoperi¡i de o mu- în 58 de cazuri;
coaså relativ groaså; – iar volumul tuberculului piriform a fost: în 24
– în clasa a II-a sunt tuberculii moi, mai pu¡in dintre cazuri, voluminos, în 96 dintre cazuri,
favorabili, u¿or convec¿i, u¿or mobili ¿i mai mediu, iar în 47 dintre cazuri, redus (fig. 3).
comprimabili, dar sunt utilizabili fiindcå su- În cadrul lotului 2 a fost examinat un numår de
portå presiunile protezei; 216 câmpuri protetice mandibulare edentate total,
– în clasa a III-a sunt tuberculii a cåror valoare eviden¡iindu-se:
proteticå este mai scåzutå, din cauza calitå¡ii – direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta
deficitare a ¡esutului submucos, a unei inser- edentatå (fig. 4): orizontalå în 134 de cazuri
¡ii a ligamentului pterigomandibular joase examinate, ¿i oblicå în 82 de cazuri;
¿i anterior sau a purtårii un timp îndelungat – volumul (fig. 5): în 36 de cazuri era volu-
a unei proteze totale incorecte; minos, în 118 cazuri, mediu, iar în 62 de
– în clasa a IV-a sunt tuberculii care nu pre- cazuri redus.
zintå valoare proteticå, fiindcå nu sunt utili-
zabili, pentru sprijinul ¿i stabilitatea pro-
tezelor.
Dupå Bandetimi, zona tuberculului piriform
trebuie så fie consideratå în „zone biostatice”, care
sunt capabile så suporte presiuni transmise de
proteze. Extinderea protezei distal se poate face
pânå la inser¡ia ligamentului pterigomandibular,
care-i opre¿te deplasarea spre distal.
Dupå Ene, tuberculul piriform trebuie så fie
utilizat pentru stabilizarea ¿i men¡inerea protezei
mandibulare, dar numai în cele douå treimi
anterioare.
Pentru eviden¡ierea acestui element morfo-
structural, au fost examina¡i un numår de 506
pacien¡i, împår¡i¡i în douå loturi. Examinarea
endobucalå a tuberculului piriform a urmårit
Figura 3
volumul tuberculului piriform ¿i direc¡ia acestuia Volumul tuberculului piriform
fa¡å de creasta edentatå în cazul ambelor loturi.
Astfel, în primul lot au fost 167 de pacien¡i cu
Figura 2 Figura 4
Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå
mandibularå mandibularå
anatomicå (extremitå¡ile libere så le

acopere);
– examinarea amprentei preliminare în zona
distalå urmåre¿te dacå a fost înregistratå
aceastå forma¡iune;
– modelul preliminar este examinat în zona
distalå pentru a se constata, dacå este
prezent ¿i delimitat câmpul protetic, ceea ce
aratå corectitudinea confec¡ionårii;
– examenul portamprentei individuale pe
model, dacå extremitatea are raport cu tuber-
culul pririform;
– examenul portamprentei individuale pe
Figura 5 câmpul protetic, dacå acoperå cele 2/3 ante-
Volumul tuberculului piriform rioare ale tuberculului piriform;
– adaptarea portamprentei individuale pentru
a se ob¡ine în zona distalå închiderea mar-
Ca urmare a centralizårii datelor, s-a constat cå
ginalå;
în ambele loturi au existat cel mai frecvent
– examenul amprentei func¡ionale, cum a fost
tuberculi piriformi în pozi¡ie orizontalå ¿i cu un
înregistrat tuberculul piriform;
volum mediu (putând favoriza protezarea).
– examenul protezei, înainte de a fi inseratå
pe câmpul protetic dacå a fost realizatå
REZULTATE corect în zona distalå;
– examenul protezei pe câmpul protetic: så se
Tuberculul piriform prezintå urmåtoarea
constate raportul cu tuberculul piriform,
valoare proteticå pentru restaurarea edentatului
dacå se ob¡ine închiderea marginalå;
total mandibular:
– examenul unei proteze pe care pacientul nu
– alegerea portamprentei universale este
o poartå fiindcå nu are stabilitate, men¡inere
determinatå de raportul cu aceastå forma¡iune
etc.
BIBLIOGRAFIE
1. Bratu D, colab. – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii edenta¡iei 5. Hutu E – Edenta¡ia totalå, Ed. Na¡ional, Bucure¿ti, 2005
totale, Ed. Medicalå, Bucure¿ti, 2005 6. Lejoyeux J – Proteza totalå, Ed. Med Bucure¿ti, 1988
2. Ene L, Popovici C. – Edenta¡ia totalå-clinicå ¿i tratament. Curs 7. Påuna M, Preoteasa E – Aspecte practice în protezarea edenta¡iei
pentru studen¡i, Litografia I.M.F., Bucure¿ti, 1988 totale, Ed. Cerma, Bucure¿ti, 2002
3. Ene L – Edenta¡ia totalå, Ed. IMF Bucure¿ti, 1989 8. Rânda¿u Ion, Chiru D, Despa EG – Tehnologia protezei totale,
4. Hutu E – Edenta¡ia totalå, Ed. Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, Ed. Printech, Bucure¿ti, 2008
1998 9. Rânda¿u Ion – Proteze dentare, Ed. Medicalå, Bucure¿ti, 1998
PROTETICÅ DENTARÅ
9
STUDIU STATISTIC PRIVIND ASPECTE
CLINICE ALE EDENTAºIEI PARºIALE LA
PERSOANE DE PESTE 65 DE ANI
Statistical study of clinical aspects of partially
edentulous span in people over 65 years
Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic1, Dr. Claudia Florina Andreescu2

1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå
„Titu Maiorescu“, Bucure¿ti
2Doctor în ªtiin¡e Medicale, Clinica „Dental Praxis“, Constan¡a
REZUMAT
Omenirea tråie¿te aståzi una dintre cele mai mari experien¡e din existen¡a sa: cucerirea longevitå¡ii. Poate cel
mai mare avantaj al secolului trecut este cre¿terea speran¡ei de via¡å de la 47 ani în 1900 la 74 ani (71 de ani
pentru bårba¡i ¿i 77 de ani pentru femei), în 1999. Din punct de vedere stomatologic, vârsta a treia era asociatå
cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile par¡iale sau totale. Aståzi, tot mai mul¡i autori
considerå cå modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat, tot mai multe persoane
vârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. Lucrarea de fa¡å î¿i propune så realizeze
un studiu privind aspecte ale edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani.
Cuvinte cheie: vârsta a treia, edenta¡ie par¡ialå.
ABSTRACT
Number of elderly people, senior citizens, is increasing worldwide, especially in industrialized countries. The
greatest advantage of last century was increasing life expectation from 47 years-old in 1900 to 74 years old
(71 years old for men and 77 years old for women) in 1999. From dentistry standpoint of view dental status of
senior citizens was associated with edentulous status and wearing of total or partial dentures. Nowadays, the
pattern of dental status is changing, more and more seniors are keeping their teeth due to improvement of oral
hygiene. The purpose of present study is to investigate the oral status of people over 65 years.
Key words: seniors, partially edentulous span.
1. INTRODUCERE
Din punct de vedere stomatologic, vârsta a treia
era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea
protezelor mobilizabile, par¡iale sau totale. Aståzi,
modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia
s-a schimbat, tot mai multe persoane vârstnice
prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei
dentare.
Graficul 1
Distribu¡ia lotului pe grupe de vârstå ¿i sex
Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,
email: monica_tarcolea@yahoo.co.uk

2. OBIECTIVUL STUDIULUI Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe

grupe dentare la bårba¡i este: incisivi, 3; canini,
Aceastå lucrare are ca obiectiv studiul eden- 1,8; premolari, 2; molari, 2.
ta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani care Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe
pot beneficia de reabilitare oralå proteticå în cadrul grupe dentare la femei este: incisivi, 2,71; canini
parteneriatului dintre Facultatea de Medicinå 1,43; premolari, 1,43; molari, 1,14.
Dentarå „Titu Maiorescu” ¿i Primåriile Sectoarelor Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular
1 ¿i 2 din Bucure¿ti în timpul stagiilor clinice de pe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi, 3,2;
Reabilitare Oralå ¿i Proteticå Dentarå ale studen- canini, 1,8; premolari, 2,4; molari, 1.
¡ilor din anii terminali. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular
pe grupe dentare la femei este: incisivi, 2,43;
3. MATERIAL ªI METODÅ canini, 1,71; premolari, 2,29; molari, 2,14.
Pentru înregistrarea edenta¡iei par¡iale s-a folosit
Pentru efectuarea lucrårii de fa¡å s-au evaluat clasificarea lui Costa: edenta¡ie par¡ialå reduså,
fi¿ele a 48 (28 femei ¿i 20 bårba¡i) de persoane de edenta¡ie par¡ialå întinså, edenta¡ie par¡ialå extinså,
vârsta a treia. edenta¡ie subtotalå.
Distribu¡ia lotului studiat în func¡ie de vârstå ¿i Rezultatele ob¡inute sunt prezentate în graficele
sex este prezentatå în graficul 1. 2, 3 ¿i 4 pentru maxilar ¿i în graficele 5, 6 ¿i 7
pentru mandibulå.
La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost
gåsitå urmåtoarea situa¡ie:
– 1 subiect dentat;
– 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;
– 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;
– 16 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;
– 14 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;
– 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå.
Graficul 2
Formele de edenta¡ie la maxilar
To¡i subiec¡ii au fost consulta¡i în cabinetul

medical în condi¡ii de bunå iluminare, cu ajutorul
trusei de examinare oralå care con¡ine: oglindå
dentarå, penså dentarå ¿i sondå dentarå.
4. REZULTATE ªI DISCUºII
Graficul 3
Numårul mediu al din¡ilor restan¡i este: numårul Forme de edenta¡ie par¡ialå maxilarå la bårba¡i
tuturor din¡ilor, 16; numårul din¡ilor maxilari, 7,58;
numårul din¡ilor mandibulari, 8,42. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat
Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la bårba¡i pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea
este: numårul tuturor din¡ilor 17,2; numårul din¡ilor situa¡ie:
maxilari, 8,8; numårul din¡ilor mandibulari, 8,4. – nici un subiect dentat;
Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la femei este: – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;
numårul tuturor din¡ilor, 15,14; numårul din¡ilor – 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;
maxilari 6,71; numårul din¡ilor mandibulari, 8,43. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;
Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilari pe – 6 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;
grupe dentare la lotul studiat este: incisivi 2,83; – nici un subiect cu edenta¡ie totalå.
canini, 1,58; premolari, 1,67; molari, 1,5. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru
Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie:
pe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi, 2,75; – un subiect dentat;
canini, 1,75; premolari, 2,33; molari, 1,67. – 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;

– 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå.
La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost
– un subiect dentat;
– 18 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå; Graficul 6
– nici un subiect cu edenta¡ie totalå. Forme de edenta¡ie par¡ialå mandibularå la bårba¡i
La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru
maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie:
– nici un subiect dentat;
– nici un subiect cu edenta¡ie totalå.
La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru
maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie:
– un subiect dentat;
– 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså; Graficul 7
– 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså; Forme de edenta¡ie mandibularå la femei
– nici un subiect cu edenta¡ie totalå.
Graficul 8
Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare
Graficul 4
Forme de edenta¡ie maxilarå la femei
Graficele 8-13 ilustreazå gradul de protezare al
edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani.
La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost
– 22 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå;
– 11 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå;
– 15 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.
La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat
pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea
situa¡ie:
– 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå;
Graficul 5
Forme de edenta¡ie la mandibulå – 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.
La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat era, o caracteristicå comunå a persoanelor vârst-
pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea nice. Datele din literatura de specialitate aratå cå
situa¡ie: vârstnicii din întreaga lume î¿i påstreazå tot mai
– 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå; mul¡i din¡i pe arcade, dar datele diferå mult în
– 7 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå; func¡ie de ¡arå ¿i grupul selec¡ionat.
La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost
– 21 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå,
Graficul 11
Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare
Graficul 9
Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la bårba¡i
– 13 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå,

La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat
pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea
situa¡ie:
– 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå; Graficul 12
– 8 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la
La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat bårba¡i
pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea
situa¡ie:
Statusul oral al vârstnicilor se schimbå în întrea-
ga lume. În urmå cu 30-40 de ani edenta¡ia totalå
Graficul 13
Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la femei
În 1999, în Mexic, se raporteazå un numår mediu

de 15,95 din¡i restan¡i (Irigoyen E. ¿i colab.). Un
Graficul 10
studiu din SUA, în 2000, gåse¿te un numår mediu
Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la femei de 19,4 din¡i restan¡i (Warren J. ¿i colab.). Alt
studiu efectuat în 2003, în Japonia, gåse¿te 19,6 mul¡i din¡i restan¡i decât femeile, 17,2 fa¡å
media din¡ilor restan¡i (Takano N. ¿i colab.). de 15,14.
În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de 2. În general, ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii
16 din¡i restan¡i. Bårba¡ii prezintå mai mul¡i din¡i frontali, atât la femei, cât ¿i la bårba¡i, indi-
restan¡i decât femeile, iar numårul din¡ilor restan¡i ferent de maxilar.
mandibular este mai mare decât numårul din¡ilor 3. La lotul studiat, cea mai des întâlnitå formå
restan¡i maxilar. de edenta¡ie la maxilar este edenta¡ia par¡ialå
În ceea ce prive¿te distribu¡ia pe grupe dentare extinså (39,29% dintre femei ¿i 35% dintre
a din¡ilor restan¡i, caninii sunt din¡ii care se men¡in bårba¡i), urmatå de edenta¡ia subtotalå. La
cel mai mult timp pe arcadå, iar molarii sunt din¡ii mandibulå, cea mai frecventå formå de
cel mai slab reprezenta¡i, indiferent de maxilar, edenta¡ie este cea subtotalå (33,33% dintre
atât la bårba¡i, cât ¿i la femei. femei ¿i 30% dintre bårba¡i), urmatå de cea
În general, ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii par¡ialå extinså.
frontali, atât la femei, cât ¿i la bårba¡i, indiferent 4. Majoritatea subiec¡ilor au tratamente
de maxilar. protetice incomplete (43,83% la maxilar ¿i
43,75% la mandibulå), atât femeile, cât ¿i
5. CONCLUZII bårba¡ii.
5. Subiec¡ii de sex feminin prezintå un numår
1. În acest studiu a fost gåsit un numår mediu mai mare de tratamente protetice comparativ
de 16 din¡i restan¡i, bårba¡ii prezintå mai cu subiec¡ii de sex masculin.
BIBLIOGRAFIE
1. Andreescu Claudia Florina, Ghergic Doina Lucia – 6. Hotta TH, Nunes LJ, Quatrini AH, Bataglion C, Nonaka T,
Characteristic of prosthetic treatment for elderly people. Analele Bezzon OL – Tooth wear and loss: Symtomatological and
Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale, vol. 2, nr. 9, 61-66, rehabiliting treatments. Braz Dent J 2000, 11(2) 147-152.
2003 ISSN – 1223 – 7213. 7. Irigoyen E, Velazquez C, Zepeda MA, Mejía A – Caries dental y
2. Davenport JC, Basker RM, Heath JR, Ralph JP, Glantz PO – enfermedad periodontal en un grupo de personas de 60 o más años
Need and demand for treatment. British Dental Journal, volume de edad de la Ciudad de Mexico. Revista de la Asociación Dental
189, no. 14, pages 364-368 Mexicana 1999; 44(2): 64-69.
3. Esan TA, Olusile AO, Akeredolu PA, Esan AO – Socio- 8. Warren JJ, Cowen HJ, Watkins CM, Hand JS – Dental caries
demographic factors and edentulism. BMC Oral H 2004, 4: 3. prevalence and dental care utilization among the very old. JADA
4. Ghergic Doina Lucia, Andreescu Claudia Florina – Failure of 2000; 131(11): 1571-1579.
fixed prosthodontics. Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e 9. Takano N, Ando Y, Yoshihara A, Miyazaki H – Factors
medicale, vol. 2, nr. 9, 61-66, 2003 ISSN – 1223 – 7213. associated with root caries incidence in an elderly population.
5. Holm-Pedersen P, Löe H – Textbook of geriatric dentistry. 2nd Community Dental Health 2003, 20: 217-222.
Edition. Copenhagen: Munksgaard 1996.
STUDIU PRIVIND POSIBILITÅºILE DE

REABILITARE PROTETICÅ ORALÅ CU
AJUTORUL IMPLANTURILOR DENTARE
Study over oral prosthetical restoration
using dental implants
Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic1, Dr. Claudia Florina Andreescu2,
Asist. Univ. Dr. Monica Raluca Tarcolea1
1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti
2Doctor în ªtiin¡e Medicale, Clinica „Dental Praxis“ Constan¡a
1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti
REZUMAT
Pierderea din¡ilor este un proces caracteristic omului, ceea ce a determinat apari¡ia metodelor ¿i tehnicilor de
remediere a acestuia. Pierderea majoritå¡ii din¡ilor devine pentru cei mai mul¡i pacien¡i mutilantå, fiind înso¡itå
de o cåutare disperatå de remediere a acestei situa¡ii. Paralel cu aspectul psihosocial, în urma edenta¡iei
apare ¿i distruc¡ia unei pår¡ii osoase a crestei alveolare ¿i o modificare morfologicå a ¡esuturilor moi acoperitoare.
Medicii au dat dovadå de multå ingeniozitate în înlocuirea din¡ilor pierdu¡i, dar pânå în 1965, când Per Branemark
a pus primul implant dentar, nu a fost posibil de a ata¿a din¡i la osul restant. Implantologia oralå a devenit aståzi
o specialitate de bazå a medicinei dentare care vine så completeze cu rezultate bune ¿i promi¡åtoare în timp,
ansamblul terapeutic al edenta¡iilor. Implantologia oralå este o disciplinå care cunoa¿te o dezvoltare rapidå,
având posibilitatea de a reabilita multiple situa¡ii clinice de edenta¡ie par¡ialå sau totalå. Scopul acestui studiu
este de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei cu ajutorul lucrårilor
protetice cimentate pe implanturi. Studiul a fost efectuat pe un numår de 46 de subiec¡i de peste 20 ani, edenta¡i
par¡ial sau total.
Cuvinte cheie: implanturi dentare, restauråri protetice fixe.
ABSTRACT
Loosing teeth is a process characteristic for human beings. Therefore, have appeared different methods and
techniques which try to resolve teeth loss. Edentulous state is mutilating for many patients, simultaneous with
psycho-social aspect appears destruction of remaining bone and morphologic modification of surrounding
soft tissues. Dentists have developed ingenious ways of replacing lost teeth, but until 1965, when Per Brånemark
put the first dental implant, it was not possible to attach teeth to remaining bone. Nowadays, oral implantology is
an important specialty of dentistry which completes with good results therapy of teeth loss. Oral implantology has
rapid and important development and has the opportunity to solve multiple situations of partial or total teeth loss.
The aim of this study is to evaluate clinical and radiological opportunity to restore partial teeth loss with crowns
cemented on dental implants. The study evaluates 46 patients, over 20 years old with partial or total teeth loss.
Key words: dental implants, fixed prosthetic.
1. INTRODUCERE ¿i så arate mai bine. Este un tratament care respectå

din¡ii vecini edenta¡iei, care nu mai trebuie ¿lefui¡i
Reabilitarea oralå cu ajutorul implanturilor este ¿i devitaliza¡i.
un tratament modern care ajutå pacientul så se Succesul oricårui implant depinde de evaluarea
simtå mai bine, så månânce mai bine, så vorbeascå ¿i planificarea preoperatorie. Pe lângå anamneza
Asist. Univ. Dr. Monica Tarcolea, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr.
email: monica_tarcolea@yahoo.co.uk

minu¡ioaså ¿i examenul clinic atent, este necesarå grupele de vârstå 50-59 de ani (21,74%), 20-29
¿i evaluarea radiologicå pentru a estima carac- de ani (17,39%), 30-39 de ani (17,39%) ¿i 60-69
teristicile morfologice ale osului primitor de im- de ani (80,70%).
plant, precum ¿i localizarea structurilor anatomice
din vecinåtate. 4. REZULTATE ªI DISCUºII
2. OBIECTIV Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se soli-

citå terapia proteticå pe implanturi este prezentatå
Obiectivul acestui studiu este de a evalua clinic în figura 2. Reabilitarea pe implanturi este cel mai
¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a frecvent solicitatå pentru edenta¡iile laterale
edenta¡iei, cu ajutorul lucrårilor protetice cimentate (69,56%), apoi terminalå (13,05%) ¿i apoi frontalå
pe implanturi. (8,70%) ¿i totalå (8,70%).
3. MATERIAL ªI METODÅ
Studiul a fost realizat pe un lot de 46 de subiec¡i,
(26 bårba¡i ¿i 20 femei) care s-au adresat
Disciplinei de Reabilitare Oralå între anii 2006 ¿i
2008 în vederea, reabilitårii orale cu ajutorul im-
planturilor dentare. To¡i subiec¡ii au o stare ge-
neralå de sånåtate bunå ¿i nu prezintå afec¡iuni
care contraindicå interven¡ia chirurgicalå.
Pentru fiecare pacient s-au realizat examenul
clinic, modele de studiu ¿i examen radiologic. A
fost cerutå permisiunea de a se face fotografii, s-a
explicat pacien¡ilor cå aceste materiale sunt folosite
numai în scop didactic, pentru demonstra¡ii ¿i
publica¡ii profesionale, fårå a le fi dezvåluitå Figura + Grafic 2
identitatea. Distribu¡ia lotului studiat, în func¡ie de tipul edenta¡iei
În imaginile urmåtoare este prezentatå reparti¡ia În func¡ie de numårul din¡ilor pierdu¡i în eden-
dupå grupe de vârstå ¿i sex. ta¡ia par¡ialå, marea majoritate a subiec¡ilor
(76,19%) doresc restaurarea unei edenta¡ii uni-
dentare. Restul (23,81%) se prezintå pentru prote-
zarea unei edenta¡ii pluridentare.
Figura + Grafic 1
Distribu¡ia lotului studiat, în func¡ie de grupa de vârstå
¿i sex
Figura + Grafic 3
Cei mai mul¡i subiec¡i se încadreazå la grupa Distribu¡ia lotului studiat, în func¡ie de tipul edenta¡iei
de vârstå 40-49 de ani (34,78%). Urmeazå apoi par¡iale
Pentru prognosticul reabilitårii orale cu boala carioaså, odatå cu înaintarea în vârstå cre¿te
implanturi dentare este importantå cunoa¿terea frecven¡a bolii parodontale.
etiologiei edenta¡iei. Dupå Zitzmann ¿i Schärer, În ceea ce prive¿te realizarea interven¡iei
cel mai bun prognostic este ob¡inut în edenta¡ii chirurgicale de inserare a implanturilor dentare
cauzate de agenezie, carie, traumatism, apoi boalå 32,61% dintre subiec¡i (21,74% bårba¡i ¿i 10,87%
parodontalå ¿i parafunc¡ii. La lotul studiat, etiologia femei) necesitå augumentarea ¡esuturilor dure
edenta¡iei este: 63,04% boalå carioaså, 21,74% (figura 6). Augumentarea este necesarå mai ales
boalå parodontalå ¿i 15,22% etiologie mixtå. în edenta¡iile produse de boala parodontalå ¿i în
edenta¡iile vechi. La restul subiec¡ilor (63,39%)
implanturile pot fi inserate fårå augumentare.
Figura + Grafic 4
Etiologia edenta¡iei
Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå Figura + Grafic 6

este prezentatå în imaginile urmåtoare: Augumentarea ¡esuturilor dure
Larking, 2004, analizeazå 70 de articole

publicate dupå 1995 privind implanturile dentare:
alegerea pacientului, gradul de satisfac¡ie al
pacientului, costuri, ¿i ajunge la urmåtoarele
concluzii:
– rata de succes a implanturile dentare este
de peste 90%;
– în situa¡iile necomplicate, urmåtorii factori
nu cresc semnificativ posibilitatea de e¿ec:
fumatul, diabetul zaharat tip II bine con-
trolat, osteoporoza, postmenopauza, hipo-
tiroidismul bine controlat, bolile cardio-
vasculare compensate sau vârsta înaintatå a
subiectului;
– în edenta¡iile totale nu existå diferen¡e cli-
nice semnificative în rata de succes a im-
planturilor la mandibulå fa¡å de maxilar;
– este importantå selec¡ia pacientului, evalu-
Figura + Grafic 5 area parafunc¡iilor, precum ¿i examinarea
Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå
riguroaså a ofertei osoase;
– criteriile de excludere privind terapia pe
În timp ce la grupele mai mici de vârstå cauza implanturi sunt: os de calitate ¿i volum
principalå a pierderii din¡ilor este reprezentatå de insuficient, prezen¡a unei infec¡ii, boala
parodontalå, igienå oralå nesatisfåcåtoare, – edenta¡ie totalå, 8,70% (8,70% la bårba¡i ¿i

carii multiple; 0% la femei).
– supraprotezele mandibulare pe implanturi 3. Analiza tipului de edenta¡ie par¡ialå pentru
oferå un grad mai mare de satisfac¡ie com- care se solicitå terapia proteticå pe implanturi:
parativ cu supraprotezele pe din¡i restan¡i; – edenta¡ie unidentarå, 76,19% (33,33% la
– implanturile inserate maxilar dupå sinus lift bårba¡i ¿i 42,86% la femei);
au un grad mai mare de e¿ec; – edenta¡ie pluridentarå 23,81% (19,05% la
– protezele conven¡ionale ¿i pun¡ile adezive bårba¡i ¿i 4,76% la femei).
sunt mult mai ieftine decât lucrårile protetice 4. Etiologia edenta¡iei la lotul studiat:
pe implanturi dentare. – boalå carioaså, 63,04% (30,43% la bårba¡i
¿i 32,61% la femei);
5. CONCLUZII – boalå parodontalå, 21,74% (17,39% la
bårba¡i ¿i 4,35% la femei);
1. Distribu¡ia lotului studiat:
– etiologie mixtå, 15,22% (8,70% la bårba¡i
– 20-29 de ani, 17, 39% (13,04% bårba¡i ¿i
¿i 6,52% la femei).
4,35% femei);
În func¡ie de grupa de vârstå:
– 30-39 de ani, 17, 39% (13,04% bårba¡i ¿i
4,35% femei); – boala carioaså, 17, 39% la 20-29 de ani,
– 40-49 de ani, 34,78% (17,39% bårba¡i ¿i 13,04% la 30-39 de ani, 23,91% la 40-49
17,39% femei); de ani, 8,70% la 50-59 de ani ¿i 0% la 60-
– 50-59 de ani, 21,74% (17,39% bårba¡i ¿i 69 de ani;
4,35% femei); – boala parodontalå, 0% la 20-29 de ani, 0%
– 60-69 de ani, 8,70% (4,35% bårba¡i ¿i 4,35% 30-39 de ani, 10,87% la 40-49 de ani, 6,52%
femei). la 50-59 de ani ¿i 4,35% la 60-69 de ani;
2. Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se – etiologie mixtå, 0% la 20-29 de ani, 4,35%
solicitå terapia proteticå pe implanturi: 30-39 de ani, 0% la 40-49 de ani, 6,52% la
– edenta¡ie lateralå, 69,56% (34,78% la bår- 50-59 de ani ¿i 4,35% la 60-69 de ani.
ba¡i ¿i 34,78% la femei); 5. Necesitatea augumentårii ¡esuturilor dure:
– edenta¡ie terminalå, 13,05% (4,35% la 32,61% dintre pacien¡i (21,74% bårba¡i ¿i 10,87%
bårba¡i ¿i 8,70% la femei); femei) necesitå interven¡ii de augumentare. La
– edenta¡ie frontalå, 8,70% (8,70% la bårba¡i restul subiec¡ilor (63,39%) implanturile pot fi
¿i 0% la femei); inserate fårå augumentare.
BIBLIOGRAFIE
1. Albrektsson T, Wennerberg A – The impact of oral implants — 7. Tyndall AA, Brooks SL – Selection criteria for dental implant site
past and future, 1966–2042. J Can Dent Assoc 2005; 71(5):327. imaging: A Position Paper of the American Academy of Oral and
2. Ashley ET., Covington LL, Bishop BG, Breault LG – Ailing and Maxillofacial Radiology. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol
& failing endosseous dental implants: A literature review. J Contemp Endod 2000;89:630-7.
Dent Pract 2003 May; (4)2:035-050. 8. Vartoukian SR, Algraffee H – Does the referral and selection for
3. Larking P – Dental implants: patient selection, patient satisfaction nhs-funded dental implant treatment in the UK Follow National
and cost factor. ACC, Evidence based Healthcare Advisory Group Guidelines? ANN R Coll Surg Engl. 2007 April; 89(3): 247–251.
2004. 9. Weinberg LA – CT Scan as a radiologic data base for optimum
4. Lindhe J, Thorkild K, Lang N – Clinical periodontology and implant orientation. J Prosthet Dent 1993; 69:381-5.
implant dentistry. 4th Edition. Munksgaard, 2003. 10. Zarb GA – The replacement of missing teeth. Can Fam Physician.
5. Misch C – Contemporary implant dentistry. 2nd Edition. Mosby 1988 June; 34: 1435–1440.
1998. 11. Zitzmann NU, Schärer P – Oral rehabilitation with dental implants.
6. Schropp L – Radiographic and clinical procedures in single-tooth Clinical compendium. KBM 1997.
implant treatment. Phd Thesis. Royal Dental College, Faculty of
Health Sciences, University of Aarhus, 2002.
ASPECTE PRIVIND PROTEZAREA

EDENTAºIEI PARºIALE CU PROTEZE
MOBILIZABILE CU BAZÅ ELASTICÅ
Aspects of partially endentulous span rehabilitation
with mobile prosthesis with elastic basis
Ddr. Råzvan Lea¡å1, Prof. Dr. Emilian Hutu2,
Gabriela Lea¡å3, Tehnician dentar
1,2Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti
3C.M.I. Dr. Lea¡å Råzvan, Gala¡i
REZUMAT
La ora actualå, protezarea edenta¡iilor par¡iale a fost revolu¡ionatå de apari¡ia materialelor elastice care
asigurå preluarea ¿i amortizarea presiunilor masticatorii în condi¡ii mult îmbunåtå¡ite. Avantajele ¿i dezavantajele
acestor proteze cu bazå elasticå duc la concluzia cå din punct de vedere biomecanic, fonetic ¿i estetic
asiståm la o îmbunåtå¡ire a raportului calitate-pre¡. Protezele elastice par¡iale preiau func¡ia ¡esuturilor pierdute,
respectiv pe din¡i-parodon¡iu-os-mucoaså, respectând principiile: profilactic, func¡ional, biomecanic, ergonomic
¿i homeostazic. Toleran¡a ¡esuturilor crescutå în timp fa¡å de proteza elasticå acrilicå, reabilitarea esteticå a
ansamblului protetic elastic, asigurå pacientului protezat un confort sporit ¿i confirmå rezultatul cercetårilor ¿i
progresului realizat în tehnica dentarå.
Cuvinte cheie: protezå cu bazå elasticå, reabilitarea esteticå a ansamblului protetic,

confort sporit.
ABSTRACT
At the moment, the prosthesis of the partial edentation was revolutionasied by the appearance of the elastic
materials that assure the support and the amortization of the masticatory pressure in improved conditions.
The advantages and disadvantages of these prosthesis with elastic basis, draw the conclusion that from the
biomechanical, fothetical and esthetical point of view, were are in front of an improvement in what concerns the
relation between price and quality. The partial elasthical prosthesis supports the function of the lost tissue,
respectively to the teeth-parodont-bone-mucous, respecting the principles some basic principles: profilactic,
functional, biomechanical, ergonomical and homeostasical. The ability of the tissues to develop their tolerance
in time, in opposition to the acrylical elastical prosthesis, the esthetic rehabilitation of the elasthical prosthetic
mecanism, assures the prothesised pacient an improved confort and confirms the result of the studies and the
progress in dental technique.
Key words: prosthesis with elastic basis, the esthetic reabilitation of the protetic mecanism,
improved confort.
Proteza par¡ialå cu bazå elasticå este o protezå protetice, unde este necesarå o transmitere a pre-
mobilizabilå, la care sprijinul rigid dento-paro- siunii amortizatå asupra ¡esuturilor adiacente
dontal ¿i mucozal este amortizat de elasticitatea respectiv mucoaså – os – parodon¡iu – din¡i restan¡i.
bazei elastice. Având în vedere faptul cå rolul acestor proteze
Indica¡ia majorå a acestor tipuri de proteze este de a înlocui ¡esuturile lipså în vederea
apårute relativ nou pe pia¡å este pentru câmpurile restaurårii func¡iilor modificate, protejând în
Ddr. Råzvan Lea¡å, C.M.I. Dr. Lea¡å Råzvan, Gala¡i
email: razvanleata@yahoo.com

finisat de cåldurå (fårå schimbåri chimice) ¿i

injectat dupå, a deschis un nou capitol în realizarea
din¡ilor.
Echipamentul termoplastic este compact ¿i
une¿te o unitate de preîncålzire cu temperaturå
înaltå, cu o preså pneumaticå, oferind o presiune
independentå. Finisarea plasticului are loc acum
într-un mod controlat, injectarea este rapidå cât
timp continuå presarea materialului ¿i compen-
seazå contrac¡ia din timpul råcirii. Acest echipa-
ment este controlat de un microcomputer u¿or de
manevrat ¿i poate fi utilizat pentru toate materialele
Figura 1 dentare termoplastice.
Se observå elasticitatea protezei maxilare
acela¿i timp toate celelalte ¡esuturi cu care vin în
contact a apårut necesitatea ca proteza elasticå
mobilizabilå så întruneascå o serie de calitå¡i, ¿i
anume:
1. Så aibå o înaltå rezisten¡å mecanicå, la îm-
båtrânire ¿i abraziune;
2. Så fie biocompatibilå ¿i så nu traumatizeze
din¡ii restan¡i;
3. Så aibå bune proprietå¡i fizice ¿i chimice ¿i
så treacå toate testele alergologice ¿i toxice;
4. Så nu producå leziuni de decubit ¿i så nu
atrofieze osul alveolar;
5. Så nu permitå depunerea plåcii dentare ¿i Figura 3
Proteza par¡ialå mandibularå
så nu formeze anfractuozitå¡i de suprafa¡å;
6. Så creeze confort pacientului ¿i o fizionomie
plåcutå; Protezele par¡iale sunt ob¡inute în laboratoarele
7. Så nu con¡inå cadmiu ¿i så poatå fi cåptu¿it dentare din rå¿inå Flexiplast, Polyan sau
sau reparat în laboratorul dentar. Biodentaplast, materiale termoplastice pe bazå de
poliamid.
a b
Figura 2
Aspect al unei proteze maxilare
c d
Toate aceste calitå¡i ¿i multe altele au trebuit så Figura 4
fie întrunite de o protezå cu un concept nou de Diferite tipuri de proteze elastice
realizare din punct de vedere tehnic, cu totul nou
fa¡å de tehnicile cunoscute. Flexiplast este o rå¿inå acrilicå pe bazå de nay-
Aceastå nouå procedurå, în timpul cåreia un lon, un poliamid dipolicondensat din hexadiamid
material de bazå în întregime polimerizat este ¿i adipinacid. Rå¿ina este comercializatå în cartu¿e
¿i se prezintå sub formå de granule, iar la tempe- zabile elastice decât cu proteze fixe, deoarece este
ratura de 200°C se lichefiazå. Prezentarea în granule posibil så se individualizeze din¡ii artificiali.
capsulate are avantajul cå nu conduce la gre¿eli De asemenea, o indica¡ie majorå o reprezintå
determinate de propor¡ia componentelor ¿i de bolnavii cu afec¡iuni grave, cei nervo¿i sau cei care
ac¡iunea altor substan¡e din mediul exterior care ar nu au suficient timp så suporte un tratament de
avea efecte nefavorabile asupra structurii protezelor. lungå duratå, proteza cu bazå elasticå reprezentând
Polyan ¿i Flexiplast sunt douå denumiri de idealul de protezare.
materiale din multitudinea celor care sunt comer-
cializate. Dezavantaje
Existå multe dovezi care atestå cå protezele
elastice prezintå ¿i multe dezavantaje în privin¡a
profilaxiei ¡esuturilor subiacente a¿a cum sunt ele
concepute ¿i executate în practica curentå.
Dezavantajele cele mai mari sunt de ordin
func¡ional, biologic ¿i de confort, deoarece pot pro-
voca:
1. Accelerarea atrofiei osului maxilar, de-
oarece sprijinul mucozal este totu¿i pregnant
¿i se pot înfunda cu trecerea timpului, dar
acest dezavantaj este totu¿i mult mai redus
Figura 5 decât în cazul protezei acrilice clasice unde
Protezå par¡ialå mandibularå. Se observå cro¿etele rigiditatea era mult crescutå.
fizionomice 2. Imposibilitatea de a percepe excita¡iile ter-
mice ¿i gustatice din cauza acoperirii întinse
a mucoasei de cåtre baza protezei.
3. Irita¡ii frecvente ale mucoasei campului pro-
tetic cauzate de contactul ei cu o suprafa¡å
poroaså ¿i nelustruitå, impregnatå cu micro-
oraganisme ¿i resturi alimentare. Sunt des-
crise stomatitele sau contaminarea cu ciu-
perci de tipul Candida, care pot duce la dis-
confortul pacientului purtåtor. În schimb,
sunt delimitate avantajele create de intoleran¡a
la compu¿ii acrilatului, în special la coloran¡i
sau la monomerul incomplet polimerizat.
4. Restrângerea spa¡iului oral din cauza grosimii
Figura 6 plåcii bazei elastice de aproximativ 1,5-2 mm,
Proteza poate fi deformatå ¿i revine, prin elasticitate, la ceea ce incomodeazå mi¿cårile limbii, dar ¿i
aspectul ini¡ial ale obrajilor în timpul mastica¡iei sau fona¡iei.
5. Mobilizarea din¡ilor stâlpi ¿i ai parodon¡iului
dacå sunt concepute ¿i utilizate incorect în
Indica¡ii
func¡ie de retentivitatea anatomicå a coroa-
Indica¡iile protezei par¡iale mobilizabile sunt în nelor. Aceastå mobilizare este încå mult mai
primul rând edenta¡iile subtotale, apoi edenta¡iile reduså decât în cazul protezei acrilice par-
terminale molare, în edenta¡iile frontale ¿i în unele ¡iale clasice unde rigiditatea provoacå mari
edenta¡ii mixte. neajunsuri.
Edenta¡iile frontale cu pierdere de substan¡å 6. Între¡inerea halenei bucale din cauza aderen-
alveolarå, cum ar fi cele rezolvate prin atrofii ¡ei resturilor alimentare pe suprafa¡a rugoaså
exagerate sau prin despicåturi maxilare se rezolvå a protezei, a tartrului ¿i a florei microbiene.
mai bine cu proteze mobilizabile, cu bazå elasticå, Fåcând un raport între avantajele ¿i deza-
decât cu proteze fixe. De asemenea, imitarea unor vantajele protezårii cu proteza elasticå, acesta va
anomalii de pozi¡ie ale din¡ilor frontali se ob¡ine fi net în favoarea multiplelor avantaje din punct de
mai u¿or ¿i mai sigur cu ajutorul protezei mobili- vedere biologic, biomecanic, fonetic ¿i fizionomic.
Costul ceva mai ridicat al procesului tehnologic CONCLUZII

nu va constitui un impediment pentru o protezare
de calitate din toate punctele de vedere. 1. Adaptarea din punct de vedere biomecanic,
func¡ional ¿i estetic este net superioarå fa¡å
Toleran¡a ¡esuturilor de proteza acrilicå clasicå.
2. Pre¡ul de cost reflectå ¿i calitatea superioarå
Datoritå amortizårii presiunilor exercitate în
a protezei elastice.
timpul mastica¡iei asupra din¡ilor protezei ¿i implicit
3. Confortul în degluti¡ie, mastica¡ie ¿i fona¡ie,
asupra ¡esuturilor adiacente, toleran¡a suportului
este incomparabil mai ridicat.
muco-osos în raport cu proteza elasticå este mult
4. Igiena corectå, zilnicå, a cavitå¡ii bucale la
crescutå. Efectul de pernå elasticå, de elasticitate
purtåtorul de protezå elasticå reduce neajun-
¿i nu de rigiditate face din proteza elasticå, în timp,
surile legate de impregnarea sau contami-
un accesoriu uman indispensabil.
narea cu diferite reziduuri existente în cavi-
tatea bucalå.
BIBLIOGRAFIE
1. Bratu D – Materiale dentare. Editura Helicon, 1999 9. Ionescu A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile.
2. Bratu ¿i colab. – Edenta¡ia totalå – Clinicå ¿i tratament. Editura Editura Na¡ional, 1999
Sigma, 2003 10. Ioni¡å S – Ocluzia dentarå. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå,
3. Donciu V, David Patrascu – Tehnologia protezei totale, curs Bucure¿ti, 1993
pentru tehnicieni dentari. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, 11. Lejoyeux J – Traitement de l’edentation totale. Cours de
1995 quatrieme anne. Paris, 1980
4. Dumitrescu S – Restaurarea proteticå mobilizabilå în edenta¡ia 12. Preoteasa E – Examinarea pacientului edentat în vederea protezårii
par¡ialå. Editura Medicalå, Bucure¿ti, 1973 totale. Editura Cerna, 1999
5. Ene L – Edenta¡ia par¡ialå – Curs I.M.F., Bucure¿ti, 1994 13. Rânda¿u I – Proteze dentare, volumul II. Editura Medicalå, 1998
6. Ene L – Ocluzia func¡ionalå 14. Rânda¿u I, Despa G – Reabilitåri oro-dentare. Editura Universitå¡ii
7. Gaucan C – Cartea tehnicianului dentar. Editura Medicalå, Titu Maiorescu, Bucure¿ti, 2005
Bucure¿ti, 1999 15. Rânda¿u I, Rânda¿u OV, Slåvescu DA, Chiru D – Materiale
8. Hutu E ¿i colab. – Edenta¡ia totalå. Editura Na¡ionalå, Bucure¿ti, pentru proteze dentare. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu,
2000 Bucure¿ti, 2000
12 BIOCHIMIE
EFECTUL ASPIRINEI ªI PIROXICAMULUI

ASUPRA VIABILITÅºII CELULARE A
UNOR SPECII DE CANDIDA
Aspirin and piroxicam effect on cellular
viability of some Candida strais
Asist. Univ. Dr. Elena Rusu1, Prof. Univ. Dr. Tatiana Vassu2,
Asist. Univ. Dr. Simona Enache-Soare2
1Disciplina de Biochimie, Facultatea de Medicinå Dentarå,
2Facultatea de Biologie, Universitatea Bucure¿ti
REZUMAT
Studiul este dedicat investigårii efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra unor tulpini diferite care
apar¡in genului Candida. Candida albicans este o specie fungicå ce prezintå dimorphism ¿i se gåse¿te la
nivelul mucoaselor. Ea poate cauza infec¡ii superficiale sau sistemice ¿i este recunoscut ca un agent important
al infec¡iilor dobândite în spital. Prostaglandinele sunt molecule lipidice mici ¿i pot avea un rol important în
colonizarea fungicå. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (aspirinå ¿i piroxicam) sunt inhibitori ai
izoenzimelor ciclooxigenaze (COX). Aceste medicamente blocheazå specific biosinteza prostaglandinelor
mamiferelor prin inhibi¡ia unei izoenzime sau a ambelor izoenzime COX. Piroxicamul reduce drastic viabilitatea
celularå a suspensiei pânå la 0,94%, iar aspirina a diminuat-o pânå la 4,45% fa¡å de celulele martor netratate.
Utilizarea aspirinei ¿i piroxicamului în infec¡iile produse de speciile genului Candida pot reprezenta un avantaj
în terapia antifungicå.
Cuvinte cheie: aspirinå, piroxicam, Candida
ABSTRACT
The study was dedicated to investigate the effect of aspirin and piroxicam on suspension cells of different
Candida albicans strais. Candida albicans is an opportunistic dimorphic fungus that inhabits various host
mucosal sites. It can cause both superficial and serious systemic diseases and are now widely recognized as
important agents of hospital-acquired infection. Prostaglandins are small lipid molecules and may play an
important rol in fungal colonization. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs (aspirin and piroxicam) are inhibitors
of the cyclooxygenase isoenzymes. These drugs specifically block the biosynthesis of mammalian
prostaglandins by inhibiting one or both of COX isoenzymes. Piroxicam drastically reduced the viability of
planktonic cells to 0,94% and aspirin had reduced to the 4,45% of that of untreated control cells. Aspirin and
piroxicam might improve the traditional antifungic therapies against Candida albicans.
Key words: aspirin, piroxicam, Candida
INTRODUCERE specie prezintå douå forme morfologice: o formå

de drojdie ¿i o formå filamentoaså. Forma
Candida albicans este un microorganism filamentoaså este corelatå adesea cu patogenitatea.
comensal, componentå a microbiotei normale a Dintre factorii care predispun la apari¡ia
tractului digestiv, a zonei urogenitale, care, în infec¡iilor cauzate de specia Candida albicans fac
anumite condi¡ii, poate deveni patogen. Aceastå parte tratamentul cu antibiotice cu spectru larg,
Asist. Univ. Dr. Elena Rusu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Strada Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,
email: simona_soare1979@yahoo.com

slåbirea sistemului imunitar la pacien¡i cu diferite MATERIALE ªI METODE

forme de cancer, ca urmare a tratamentului agresiv
chemoterapic specific, precum ¿i a tratamentelor Tulpini studiate:
imunosupresive în cazul transplantelor de organe. Experimentul s-a realizat pe 3 tulpini de drojdii
De asemenea, tratamentul antifungic, atât profilac- izolate de la pacien¡i cu orofaringitå ¿i afec¡iuni
tic, cât ¿i curativ are ca efect apari¡ia rezisten¡ei C. pulmonare. Probele de analizat au fost recoltate
albicans la tratamentele specifice antifungice. în cadrul laboratorului de bacteriologie al Spitalului
Prostaglandinele sunt lipide care îndeplinesc de Boli Infec¡ioase „Matei Bal¿“. Microorganis-
diferite func¡ii biologice care includ modularea rås- mele au fost izolate ¿i purificate din exudat farin-
punsului imun [6]. Prostaglandinele sunt sintetizate gian (C8’, ¿i C11’) ¿i sputå (C5’), prin treceri suc-
de celulele umane, dar ¿i de celulele fungilor pato- cesive pe mediu cu YPG (1% extract de drojdie,
2% peptonå ¿i 2% glucozå).
geni. Candida albicans sintetizeazå eicosanoide
Identificarea preliminarå a izolatelor a debutat
(atât prostaglandine, cât ¿i leucotriene) „de novo“
prin analizarea aspectelor morfologice care au vizat
sau prin conversia acidului arahidonic exogen [2].
caracterele de culturå, precum ¿i caracterele micro-
Studiile care s-au realizat folosind inhibitori ai scopice. Identificarea biochimicå a microorganis-
ciclooxigenazei (COX), au aråtat cå prezen¡a melor s-a realizat cu ajutorul testului de identificare
acestor inhibitori are o toxicitate crescutå „in vitro“ API 20 Caux (bioMerieux, Fran¡a), conform in-
asupra cre¿terii ¿i dezvoltårii speciilor Candida struc¡iunilor producåtorului. Ca tulpinå de referin¡å
albicans ¿i Creptococcus neoformans [7]. De s-a utilizat tulpina Candida albicans ATCC 10231.
asemenea, s-a demonstrat interac¡iunea „in vitro“
¿i activitatea sinergicå a fluconazolului cu o serie Viabilitatea celularå
de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene Pentru determinarea viabilitå¡ii celulare ¿i
(salicilat de sodiu, piroxicam, tenoxicam ¿i diclofe- calcularea CFU s-a utilizat metoda dilu¡iilor seriale
nac) asupra unor tulpini de Candida albicans [10]. a suspensiei celulare pe mediu YPG agar.
Aceste rezultate indicå faptul cå sinteza eicosanoi- Densitatea celularå utilizatå în experiment a fost
delor este necesarå pentru cre¿terea ¿i dezvoltarea de 0,5 McFarland. S-au realizat solu¡ii stoc (100
fungilor patogeni. În organismul uman, acidul mM) de aspirinå (acid acetilsalicilic) în etanol ¿i
arahidonic este metabolizat în prezen¡a a douå piroxicam în dimetilsulfoxid. Inhibitorii COX au
izoenzime COX (COX-1 ¿i COX-2) la prostaglan- fost utiliza¡i în experiment în concentra¡ii finale
dine. Enzima COX-1 se gåse¿te în majoritatea de 1mM. S-au analizat tulpinile de Candida netra-
tate (martor) precum ¿i tulpini tratate în prezen¡a
¡esuturilor organismului uman, iar enzima COX-
celor doi inhibitori COX (aspirinå ¿i piroxicam).
2 este principala enzimå implicatå în procesul
Numårarea coloniilor s-a fåcut dupå ce probele
inflamator [5]. Se cunosc foarte pu¡ine aspecte
de analizat au stat la 37ΟC, timp de 24h.
referitoare la rolul prostaglandinelor în biologia
fungilor. Cunoscând rolul fiziologic al prostaglan- Rezultate ¿i discu¡ii
dinelor în organismul uman, se poate avea în În ultimii ani a fost eviden¡iat efectul antimi-
vedere cå prostaglandinele sintetizate de cåtre crobian al unor medicamente care nu fac parte din
fungii patogeni promoveazå colonizarea acestor clasa antibioticelor (de exemplu unele antidiu-
microorganisme la ¡esuturile gazdei, precum ¿i retice, β-blocantele ¿i anti-inflamatoarele nesteroi-
infec¡ia cronicå. diene) [3]. Biosinteza prostaglandinelor (PG) este
Tema acestui studiu este investigarea efectului blocatå de inhibitori ai izoenzimelor COX, de
pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra celu- exemplu aspirina, care poate diminua cre¿terea
lelor în suspensie a unor tulpini diferite de Candida. drojdiei Candida albicans ¿i poate impiedica
Aspirina ¿i piroxicamul sunt medicamente anti- tranzi¡ia de la forma de drojdie la forma de hifå.
inflamatoare, nesteroidiene, care au utilizåri frec- Formarea tubilor germinativi este amplificatå de
prezen¡ta PGE2 (exogenå sau endogenå), ceea ce
vente în terapeuticå, în primul rând în tratamentul
face ca eicosanoidele produse de fungi så devinå
durerii ¿i inflama¡iei, în special în artrite. Aceste
unul dintre factorii morfogenetici [8]. Tranzi¡ia de
medicamente sunt inhibitori ai izoenzimelor COX,
la forma de drojdie la forma hifalå a speciei Candida
blocând biosinteza prostaglandinelor în organis- albicans este asociatå adesea cu progresia infec¡iei.
mul uman. Din cauza acestui fapt, reglarea morfogenezei prin
sinteza de eicosanoide poate fi consideratå un Testarea capacitå¡ilor biochimice a tulpinilor

mecanism de virulen¡å. studiate s-a realizat cu ajutorul kitului API 20 Caux
Identificarea microorganismelor studiate s-a care presupune prezen¡a sau absen¡a (dupå caz)
realizat ini¡ial prin analizarea caracterelor de cre¿terii drojdiilor într-un mediu de culturå
culturå, macroscopice ¿i microscopice. Analiza suplimentat cu diferi¡i compu¿i. Aceastå cre¿tere
macroscopicå a avut în vedere aspectul, forma, este corelatå cu capacitatea celulelor de drojdie
culoarea ¿i consisten¡a coloniilor de drojdie de a asimila sau nu compusul pentru care este
dezvoltate pe mediu YPG solid. Toate aceste testat. Analizând rezultatele ob¡inute, s-a constatat
caracteristici sunt determinate de forma celulelor cå tulpinile C8’ ¿i C11’ au aråtat profile bio-
care duc la apari¡ia coloniilor. Speciile genului
chimice asemånåtoare cu ale tulpinii de referin¡å
Candida pot prezenta douå tipuri de colonii: forma
C.albicans ATCC 10231 ¿i diferite fa¡å de profilele
R (rugoaså, zbârcitå) ¿i forma S (finå, måtåsoaså).
ob¡inute pentru tulpina C5’ (tabelul 1). Având în
În urma examinårii caracterelor de culturå la
vedere rezultatele testului API 20 Caux, tulpinile
speciile studiate s-a observat cå tulpinile C8’ ¿i
C11’ formeazå colonii rotunde, bombate, cre- analizate au fost încadrate ca apar¡inând speciei
moase, de culoare crem, la fel ca ¿i tulpina de Candida albicans, iar tulpina C5’, speciei Candida
referin¡å Candida albicans ATCC 10231. Tulpina glabrata.
C5’ prezintå colonii cu aceea¿i structurå (fig. 1.) Viabilitatea celulelor de drojdie a fost testatå
Formarea celulelor reprezintå un criteriu de pentru toate cele patru tulpini. Determinarea
taxonomie ¿i este un aspect frecvent utilizat în viabilitå¡ii celulare s-a calculat dupå incubarea
caracterizarea ¿i identificarea microorganismelor. tulpinilor în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului
Forma celulelor, mårimea acestora ¿i modul de (1mM). Studii de cercetare au aråtat cå aspirina
reproducere este observat în mod normal prin are activitate antifungicå, inhibând formarea
cultivarea acestora în mediu de culturå lichid. biofilmului fungic la concentra¡ii mai mici de 1mM
Toate celulele analizate prezentau celule ovale cu [1]. Rezultatele CFU sunt prezentate în tabelul 2
înmugurire bipolarå (fig. 2). (CFU au fost determinate prin metoda standard a
Figura 1
Identificarea macroscopicå a tulpinilor C11’, C8’, C5’ ¿i C.albicans ATCC 10231
Figura 2
Aspecte microscopice ale tulpinilor C8’, C11’, C5’.
Tabelul 1 Piroxicamul a înregistrat cel mai mare efect de

Rezultatele testului API 20 Caux ale tulpinilor C8’, inhibi¡ie asupra celulelor aflate în suspensie de
C11’, C5’ ¿i C. albicans ATCC
Candida albicans. Viabilitatea celularå a fost
reduså pânå la 0,94% pentru tulpina de referin¡å
C. albicans ATCC. Viabilitatea celularå a
înregistrat procente diferite în func¡ie de tulpina
testatå (fig. 3).
dilu¡iilor serice urmatå de însåmân¡area pe mediu

solid YPG).
Figura 3
Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii
Tabelul 2. celulare (%) a diferitelor tulpini de Candida
Valoarea CFU a speciilor Candida dupå cre¿terea 24h
în prezen¡a ¿i absen¡a inhibitorilor aspirinå ¿i piroxicam
(1mM)
În celulele umane toate antiinflamatoarele
nesteroidiene, cum ar fi aspirinå, diclofenac ¿i
piroxicam, inhibå ambele izoenzime COX-1 ¿i
COX-2. Situsul activ al izoenzimelor COX este
reprezentat de un canal hidrofob lung. El
reprezintå ¿i situsul de legare al acestor inhibitori.
În acest experiment am aråtat cå piroxicamul, care
are o selectivitate COX-2 mai ridicatå decât
selectivitatea COX-1 [9], scade viabilitatea celulelor
Viabilitatea celularå este reduså drastic în drojdiei Candida albicans cu aproximativ 99%.
prezen¡a piroxicamului (45,4% – 0,94%), în timp Unele antiinflamatoare nesteroidiene au o selec-
ce aspirina scade viabilitatea celularå pânå la 88%- tivitate mai mare pentru COX-1 decât pentru COX-
4,45% (tabelul 3). Viabilitatea celularå este expri- 2 înså acestea sunt adesea asociate cu o toxicitate
matå în procente fa¡å de celulele martor incubate gastrointestinalå [4].
în acelea¿i condi¡ii, dar în absen¡a inhibitorilor COX.
CONCLUZIE
Tabelul 3. Aspirina ¿i piroxicamul (inhibitori ai enzimelor

Viabilitatea (%) celulelor de Candida în suspensie COX-1 ¿i COX-2) reduc viabilitatea celularå a
celularå în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM) speciei Candida albicans cu peste 90%. Utilizarea
antiinflamatoarelor nesteroidiene, care blocheazå
biosinteza prostaglandinelor fungice, poate fi
eficientå în terapia antifungicå specificå, prin
combaterea procesului de colonizare fungicå ¿i a
infec¡iei organismului uman. Proprietå¡ile antiin-
flamatoare ¿i analgezice ale aspirinei ¿i
piroxicamului asupra organismului uman repre- Din cauza virulen¡ei ¿i patogenitå¡ii crescute a
zintå un avantaj în plus care le recomandå în acestor specii, se încearcå deslu¿irea mecanismelor
preven¡ia ¿i tratamentul infec¡iilor produse de C. moleculare implicate în aceste procese ¿i dez-
albicans. voltarea unei terapii antifungice de succes.
BIBLIOGRAFIE:
1. Alem MA, Douglas LJ – Effects of aspirin and other nonsteroidal 6. Harris SG, Padilla J, Koumas L, Ray D, Phipps RP –
anti-inflammatory drugs on biofilms and planktonic cells of Candida Prostaglandins as modulators of immunity. Trends Immunol 2002;
albicans. Antimicrob Agents Chemother 2004; 48 23
2. Alem MA, Douglas LJ – Prostaglandins production during growth 7. Noverr MC, Phare SM, Toews GB, Coffey MJ, Huffnagle GB –
of Candida albicans biofilms. J Med Microbiol 2005; 54 Pathogenic yeasts Cryptococcus neoformans and Candida albicans
3. Cedurlund H, Mardh P-A – Antibacterial activities of non-antibiotic produce immunomodulatory prostaglandins. Infect Immun 2001; 69
drugs. J Antimicrob Chemother 1993; 32 8. Noverr MC, Erb-Downward JR, Huffnagle GB – Production of
4. Dannhardt G, Kiefer W – Cyclooxygenase inhibitors- current status eicosanoids and other oxylipins by pathogenic eukaryotic microbes.
and future prospects. Eur J Chem 2001; 36 Clinic Microbiol Reviews 2003; 16 (3)
5. Dutta KN, Annadurai S, Mazumdar K, Dastidar S, Kristiansen 9. Warner DT, Mitchell J – Cyclooxygenases: new forms, new
J, Molnar J, Martins M, Amaral L – Potential management of inhibitors, and lessons from the clinic. FASEB J 2004; 18
resistant microbial infections with a novel non-antibiotic: the anti- 10. Yucesoy M, Oktem IMA, Gulay Z – In vitro synergistic effect of
inflammatory drug diclofenac sodium. Int J Antimicrobial Agents fluconazole with nonsteroidal anti-inflammatory agents agains
2007; 30 (30) Candida albicans strain. J Chemotherapy 2000; 12
CHIRURGIE BMF
13
BOALA RECKLINGHAUSEN PRIN
ADENOM PARATIROIDIAN GIGANT –
PREZENTARE DE CAZ
Recklinghausen disease through giant
parathyroid adenoma
Conf. Dr. V. Bâtcå1; Dr. O. Albi¡a2; Dr. T. Bîtcå3;
Dr. T. Rogin2; Dr. R. Bulata4
1Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“,
ªef Sec¡ie Chirurgie 2, Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central, Bucure¿ti
2Sec¡ia Chirurgie 2, Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central, Bucure¿ti
3Medic generalist, Bucure¿ti
4Laboratorul de Anatomie Patologicå,
Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central, Bucure¿ti
REZUMAT
Hiperparatiroidia primarå este o afec¡iune rarå, tardiv diagnosticatå din cauza heterogenitå¡ii simptomelor.
Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå. Lucrarea prezintå
tabloul clinic variat al afec¡iunii, pa¿ii exploratori necesari, precum ¿i cazul unui pacient tânår la care evolu¡ia
relativ îndelungatå a bolii a produs modificåri severe la nivelul scheletului osos. Chirurgia reprezintå tratamentul
necesar ¿i suficient al acestei boli.
Cuvinte cheie: hiperparatiroidie primarå, adenom paratiroidian, tratament chirurgical.
ABSTRACT
Primary hyperparathyroidism is an uncommon disease, with late diagnosis due to insidious and various
symptoms. Parathyroid adenoma is the most frequent cause of primary hyperparathyroidism. This paper
presents the clinic of disease, the necessary exams to perform in order to obtain a positive diagnose also the
case of young man with long evolution period prior to diagnosis and with severe complications at bones.
Surgery represents the only valid option resulting complete healing.
Key words: primary hyperparathyroidism, parathyroid adenoma, surgical treatment.
INTRODUCERE lungatå, pânå la stabilirea diagnosticului de

certitudine.
Paratiroidele sunt glande endocrine esen¡iale
pentru via¡å, având rol determinant în metabolismul PREZENTARE DE CAZ
calciului. Ele sunt cele din urmå glande endocrine
descoperite, din cauza dimensiunilor reduse (2-7/ Pacientul C.P., în vîrstå de 41 de ani, se interneazå
2-4/1-2 mm, circa 40 mg) ¿i situårii profunde, în martie 2006 pentru impoten¡å func¡ionalå a
retrotiroidiene. membrului pelvin stâng, cu scurtarea cu 7 cm, a
De¿i nu este o afec¡iune foarte rarå, hetero- acestuia ¿i scådere ponderalå de 12 kg, în ultimul
genitatea simptomelor permite o evolu¡ie înde- an. Simptomatologia pacientului a debutat cu un
Conf. Dr. Viorel Bâtcå, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector
3, Bucure¿ti, Cod 031593
email: batcaviorel@yahoo.com

an în urmå, când a fost operat pentru o tumorå la

nivelul humerusului drept, cu examen anatomo-
patologic de chist anevrismal osos. Examenul fizic
eviden¡iazå un pacient practic imobilizat la pat,
din cauza impoten¡ei func¡ionale a membrului
pelvin stâng, scurtat, rotat în exterior ¿i intens
dureros la nivelul 1/3 medii unde se palpeazå o
forma¡iune tumoralå a osului. La nivelul hume-
rusului drept ¿i a claviculei se palpeazå o for-
ma¡iune tumoralå durå, fixatå.
Explorarea paraclinicå hematologicå ¿i biochi-
micå eviden¡iazå o anemie feriprivå cu Hb. 10,3 g/dl.,
dar cu valori ale calcemiei totale de 13,28 mg/dl.
(normal sub 10) ¿i fosfatazå alcalinå de 803,94
ui/l. (normal sub 126). Restul investiga¡iilor biolo-
gice în limite normale.
Examinarea radiologicå eviden¡iazå modificåri
ale structurii osoase la nivelul humerusului, omo-
platului drept, claviculei drepte, cu diminuarea
intensitå¡ii structurii osoase ¿i sub¡ierea corticalei;
Figura 2
fracturå veche a colului humeral drept pe os Prezen¡a forma¡iunii tumorale cervicale anterioare
patologic; leziuni osteolitice la nivelul femurului stângi
stâng.
Examenul CT confirmå prezen¡a forma¡iunilor
tumorale de la nivelul humerusului drept, la
femurul stâng, a scapulei drepte, precum ¿i a unei
forma¡iuni tumorale în regiunea cervicalå ante-
rioarå stângå.
Examenul scintigrafic „whole body“ cu Tc99m
constatå aspectul de „super scan” al întregului
Figura 3
Tumora posterioarå a scapulei drepte
schelet osos (care sugereazå o tulburare a metabo-

lismului osos), modificåri focale la nivelul trohan-
terului stâng, a 1/3 medii a femurului stâng, a hu-
merusului drept, precum ¿i prezen¡a unei forma-
¡iuni tumorale hipercaptante la nivelul polului
Figura 1
inferior al lobului tiroidian stâng, cu „wash-out“
Reconstruc¡ie CT a distruc¡iei capului humeral drept rapid al radiotrasorului.
Figura 4
Tumora pa fa¡a anterioarå a scapulei
Figura 6
Scintigramå osoaså (detaliu-centurå scapularå)
Figura 5
Scintigramå osoaså
Figura 7
RMN – prezen¡a forma¡iunii latero-cervicale (sec¡iune
Rezonan¡a magneticå nuclearå a regiunii coronalå)
superioare a corpului confirmå prezen¡a forma-
¡iunii ocupatoare de spa¡iu în regiunea cervicalå
anterioarå, între trahee, pachetul vascular al gâtului Testul la cortizon este negativ (nu se produce
¿i mu¿chiul sternocleidomastoidian, în contact cu scåderea calcemiei).
polul inferior al lobului tiroidian stâng, dar cu ca- Dozarea parathormonului (care relevå valori de
racter de benignitate. 1248 pg/ml, fa¡å de 15-65 pg/ml normal), stabile¿te
Figura 10
Eviden¡ierea raportului cu lobul tiroidian
Figura 8
Sec¡iune sagitalå
diagnosticul definitiv de hiperparatiroidie primarå

prin adenom unic paratiroidian.
În data de 09.05.2006 se intervine chirurgical
cu anestezie generalå prin IOT ¿i se efectueazå o
cervicotomie anterioarå tip Kocher. Se eviden¡iazå
forma¡iunea tumoralå de cca 6/4/3 cm situatå în
afara lobului tiroidian inferior, cu extensia spre
lateral ¿i plonjatå în mediastin care se extirpå.
Restul tiroidei ¿i paratiroidele sunt de aspect
normal. Dupå hemostaza amånun¡itå a câmpului
operator, plaga se sutureazå în planuri anatomice.
Figura 11
Piesa de rezec¡ie
Postoperator, evolu¡ia este favorabilå din punctul

de vedere al plågii operatorii, dar caracterizatå de
scåderea rapidå a calcemiei (9,36 mg/dl→8,9 mg/
dl→7,43 mg/dl), determinând chiar apari¡ia de
crize de tetanie cu råspuns prompt dupå adminis-
trarea de doze mari de calciu gluconic.
Examenul anatomopatologic al piesei rezecate
confirmå diagnosticul de adenom secretant de
paratiroidå (colora¡ie de hematoxilin-eozinå).
Pacientul se externeazå dupå 7 zile, echilibrat
biologic, intrând într-o lungå perioadå de con-
Fiura 9 valescen¡å ¿i de refacere a capitalului calcic al
Aspectul tumorii dupå cervicotomie organismului.
fost identificate ¿i retrofaringian, retroesofagian,

lateral de laringe, ba chiar ¿i în peretele vaginal.
Hormonul paratiroidian (PTH) este un poli-
peptid de 84 aminoacizi care are ca ac¡iune cre¿-
terea concentra¡iei calciului sanguin prin urmå-
toarele mecanisme:
– la nivelul oaselor favorizeazå eliberarea
calciului prin stimularea osteoclastelor;
– la nivel renal stimuleazå resorb¡ia calciului
din tubii distali;
– la nivelul intestinului, unde favorizeazå
absorb¡ia de calciu din intestin prin cre¿terea
produc¡iei de vitamina D.
Din punct de vedere al fosfa¡ilor, PTH-ul sti-
muleazå eliminarea acestora prin urinå, ca urmare
a scåderii absorb¡iei la nivelul tubilor proximali,
dar men¡ine constant nivelul sanguin prin cre¿terea
absorb¡iei din intestin ¿i oase ¿i trecerea în cir-
cula¡ie.
Clinica hiperparatiroidismului primar (boala
Recklinghausen) depinde de severitatea procesului
¿i de stadiul de evolu¡ie în care este surprins bol-
navul. Uneori se asociazå ¿i alte afec¡iuni endocrine
adenomatoase: acromegalia (exces STH), sindrom
Cushing (exces de cortizol), hiperinsulinism,
tumori tiroidiene, sindrom Zollinger-Ellison (exces
de gastrinå cu apari¡ia de ulcere gastroduodenale
multiple, refractare la tratament). Simptomatologia
este reprezentatå de intricarea simptomelor osoase,
musculare, digestive ¿i renale într-o propor¡ie care
Figura 12
variazå la fiecare individ.
Aspectul histologic al forma¡iunii tumorale (colora¡ie Tulburårile osoase constau în dureri (la nivelul
HE) membrelor inferioare ¿i al pelvisului), tumefac¡ii
(la nivelul oaselor lungi ¿i maxilarului), fracturi
DISCUºII spontane cu deformåri consecutive.
Tulburårile musculare sunt reprezentate de
Hiperparatiroidismul sever a fost descris în urmå astenie, dureri difuze ¿i scåderea excitabilitå¡ii
cu 80 de ani, în 1926, Mandl de la Viena, efectuând musculare care, împreunå cu modificårile osoase,
prima rezec¡ia de paratiroide. Activitatea duc la infirmitå¡i ale mersului, pînå la imobilizare
paratiroidianå excesivå primarå este determinatå la pat.
cel mai frecvent de adenom unic(80-85%), Afectarea renalå este determinatå de apari¡ia
adenoame multiple(2-3%), de hiperplazie glan- nefrocalcinozei, cu crize repetate de colicå renalå,
dularå (10-15%) ¿i, mai rar, de neoplasm (sub 1%). cu hematurie, disurie, infec¡ii urinare ¿i febrå fri-
Hiperparatiroidismul secundar se întâlne¿te în soane.
cazuri de insuficien¡å renalå sau malabsorb¡ie Afectarea digestivå constå în grea¡å, anorexie,
intestinalå când se produce scåderea calciului vårsåturi, colici abdominale, episoade de pan-
seric, iar hipersecre¡ia PTH este reactivå prin creatitå.
feedback pozitiv. În cazuri avansate de boalå s-au descris tulbu-
Un studiu statistic din SUA, 2007, eviden¡iazå råri ale cavitå¡ii bucale cu sialoree, litiazå ale cana-
o inciden¡å de 1 bolnav la 500-1000 persoane, cu lelor salivare, cåderea din¡ilor prin liza marginii
predominan¡a femeilor(2-4/1), în special dupå alveolei dentare (lamina dura). Mai pot apårea
vârsta de 40 de ani. tulburåri psihice (somnolen¡å, comå, idei delirante
Numårul glandelor variazå între 2,4 (80%) ¿i de persecu¡ie), tulburåri cardiace, pânå la aritmii
12, fiind situate la nivelul polilor tiroidieni, dar au ¿i stop cardiac.
Explorarea paraclinicå optimå se realizeazå treptat straturile cervicale pânå se påtrunde

prin: retrotiroidian, unde se impune explorarea vizualå
– determinåri de laborator: bilateralå a celor 4 glande paratiroide. Dacå este
1. calcemia totalå ¿i ionicå, hipercalcemia peste doar una afectatå, atunci aceasta este ablatå, dar
11 mg% este patognomonicå; dacå se constatå hiperplazia tuturor glandelor, se
2. calciuria peste 400 mg%; vor elimina 3 sau 3 ¿i 1/2, påstrând deci un rest
3. fosforemia scåzutå sub 2,5 mg%; glandular care så permitå men¡inerea homeostaziei
4. hidroxiprolina urinarå constant crescutå, calcice.
peste 30 mg/zi/m2; Postoperator, pacientul necesitå o urmårire de
5. fosfataza alcalinå crescutå; câteva zile, deoarece pot apårea crize de tetanie,
6. dozarea PTHului(normal 0,6 ng/ml). ceea ce impune administrarea de doze mari de
– explorare dinamicå: gluconat de calciu.
1. testul de încårcare cu calciu, pentru a
compara scåderea secre¡iei de PTH; CONCLUZII
2. testul la cortizon, care în mod normal duce
la scåderea calcemie; 1. Hiperfunc¡ia paratiroidianå determinå
3. testul hipocalcemiei cu agen¡i chelatori. tulburåri severe ale metabolismului calcic,
(EDTA); cu alteråri structurale grave ale scheletului
4. electromiogramå; osos, dar ¿i ale altor aparate ¿i sisteme.
5. electrocardiogramå. 2. Diagnosticul afectårii paratiroidiene este de
– explorare imagisticå: obicei tardiv, din cauza heterogenitå¡ii simp-
1. echografie paratiroidianå care poate identi- tomatologiei.
ca noduli de 10-12 mm; 3. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea
2. scintigrafie paratiroidianå cu metioninå; mai frecventå de hiperparatiroidie primarå.
3. examen CT sau RMN; 4. Sexul feminin ¿i grupa de vârstå de peste
4. radiografii osoase, scintigrafii osoase sau 40 de ani reprezintå majoritatea cazurilor.
biopsie; 5. Diagnosticul se stabile¿te prin coroborarea
5. echografie renalå, urografie. explorårilor biologice cu cele imagistice,
Tratamentul hiperparatiroidismului primar este depistarea valorilor crescute ale PTH-ului
reprezentat de abla¡ia chirurgicalå a structurii constituind elementul patognomonic al
glandulare hipersecretante. Interven¡ia chirur- afec¡iunii.
gicalå se efectueazå de preferat cu anestezie gene- 6. Tratamentul chirurgical este atitudinea tera-
ralå prin IOT; se realizeazå o incizie de 5-10 cm peuticå necesarå ¿i suficientå.
la douå degete de furculi¡a sternalå, se sec¡ioneazå
BIBLIOGRAFIE
1. Borda A, Berger N, Jung J – Glandele paratiroide- Actualitå¡i de 9. McDermott VG, Spritzer CE – Parathyroid and thyroid glands. In:
histologie ¿i patologie UMF Târgu-Mure¿ Stark DS, Bradley WG, eds. Magnetic Resonance Imaging. Vol 3.
2. Taillefer R – 99m Tc–sestamibi parathyroid scintigraphy. In: Nuclear 3rd ed. Mosby-Year Book;1999:1807-20
Medicine Annual 1995. 51-75 10. Seelos KC, DeMarco R, Clark OH, Higgins CB – Persistent and
3. Khan A, Samtani S, Varma VM et al – Preoperative parathyroid recurrent hyperparathyroidism: assessment with gadopentetate
localization: prospective evaluation of technetium 99m sestamibi. dimeglumine-enhanced MR imaging. Radiology. Nov
Otolaryngol Head Neck Surg. Oct 1994;111(4):467-72 1990;177(2):373-8
4. Clark OH, Duh QY – Primary hyperparathyroidism. A surgical 11. Auffermann W, Guis M, Tavares NJ et al – MR signal intensity of
perspective. Endocrinol Metab Clin North Am. Sep 1989;18(3):701- parathyroid adenomas: correlation with histopathology. AJR Am J
14. Akerstrom G, Malmaeus J, Bergstrom R. Surgical anatomy of Roentgenol. Oct 1989;153(4):873-6
human parathyroid glands. Surgery. Jan 1984;95(1):14-21 12. Hopkins CR, Reading CC – Thyroid, parathyroid, and other
5. Salti GI, Fedorak I, Yashiro T et al – Continuing evolution in the glands. In: McGahan JP, Goldberg BB, eds. Diagnostic Ultrasound:
operative management of primary hyperparathyroidism. Arch Surg. A Logical Approach. Lippincott Williams & Wilkins;1998:1087-114
Jul 1992;127(7):831-6; discussion 836-7 13. Gooding GA – Sonography of the thyroid and parathyroid. Radiol
6. Shaha AR, LaRosa CA, Jaffe BM – Parathyroid localization prior Clin North Am. Sep 1993;31(5):967-89. Randel SB, Gooding GA,
to primary exploration. Am J Surg. Sep 1993;166(3):289-93 Clark OH, et al. Parathyroid variants: US evaluation. Radiology. Oct
7. Levin KE, Clark OH – The reasons for failure in parathyroid 1987;165(1):191-4
operations. Arch Surg. Aug 1989;124(8):911-4; discussion 914-5 14. Lane MJ, Desser TS, Weigel RJ, Jeffrey RB Jr – Use of color
8. Cates JD, Thorsen MK, Lawson TL et al – CT evaluation of and power Doppler sonography to identify feeding arteries
parathyroid adenomas: diagnostic criteria and pitfalls. J Comput associated with parathyroid adenomas. AJR Am J Roentgenol. Sep
Assist Tomogr. Jul-Aug 1988;12(4):626-9 1998;171(3):819-23
15. Rodriquez JM, Tezelman S, Siperstein AE et al – Localization of hyperfunctioning parathyroid glands. Clin Nucl Med. Dec
procedures in patients with persistent or recurrent 1999;24(12):959-64
hyperparathyroidism. Arch Surg. Aug 1994;129(8):870-5 24. Hauty M, Swartz K, McClung M, Lowe DK – Technetium-thallium
16. Coakley AJ, Kettle AG, Wells CP et al – 99Tcm sestamibi—a scintiscanning for localization of parathyroid adenomas and
new agent for parathyroid imaging. Nucl Med Commun. Nov hyperplasia. A reappraisal. Am J Surg. May 1987;153(5):479-86
1989;10(11):791-4 25. Gordon BM, Gordon L, Hoang K, Spicer KM – Parathyroid
17. Ferlin G, Borsato N, Camerani M et al – New perspectives in imaging with 99m Tc-sestamibi. AJR Am J Roentgenol. Dec
localizing enlarged parathyroids by technetium- thallium subtraction 1996;167(6):1563-8
scan. J Nucl Med. May 1983;24(5):438-41 26. Miller DL – Endocrine angiography and venous sampling. Radiol
18. Taillefer R, Boucher Y, Potvin C, Lambert R – Detection and Clin North Am. Sep 1993;31(5):1051-67
localization of parathyroid adenomas in patients with 27. Karstrup S, Holm HH, Glenthoj A, Hegedus L – Nonsurgical
hyperparathyroidism using a single radionuclide imaging procedure treatment of primary hyperparathyroidism with sonographically
with technetium-99m-sestamibi (double-phase study). J Nucl Med. guided percutaneous injection of ethanol: results in a selected series
Oct 1992;33(10):1801-7 of patients. AJR Am J Roentgenol. May 1990;154(5):1087-90
19. Ishibashi M, Nishida H, Hiromatsu Y et al – Localization of 28. Benard F, Lefebvre B, Beuvon F, et al – Rapid washout of
ectopic parathyroid glands using technetium-99m sestamibi imaging: technetium-99m-MIBI from a large parathyroid adenoma. J Nucl
comparison with magnetic resonance and computed tomographic Med. Feb 1995;36(2):241-3
imaging. Eur J Nucl Med. Feb 1997;24(2):197-201 29. Doppman JL, Miller DL – Localization of parathyroid tumors in
20. Zwas ST, Czerniak A – The parathyroids. In: Wagner HN, Szabo patients with asymptomatic hyperparathyroidism and no previous
Z, Buchanan JW, eds. Principles of Nuclear Medicine. 2nd ed. WB surgery. J Bone Miner Res. Oct 1991;6 Suppl 2:S153-8; discussion
Saunders Co;1995:639-51 S159
21. Chen CC, Holder LE, Scovill WA et al – Comparison of 30. Fjeld JG, Erichsen K, Pfeffer PF et al – Technetium-99m-
parathyroid imaging with technetium-99m- pertechnetate/sestamibi tetrofosmin for parathyroid scintigraphy: a comparison with
subtraction, double-phase technetium-99m- sestamibi and sestamibi. J Nucl Med. Jun 1997;38(6):831-4
technetium-99m-sestamibi SPECT. J Nucl Med. Jun 1997;38(6):834- 31. Geatti O, Shapiro B, Orsolon PG et al – Localization of
9 parathyroid enlargement: experience with technetium-99m
22. Lind P – Parathyroid imaging with technetium-99m labelled cationic methoxyisobutylisonitrile and thallium-201 scintigraphy,
complexes: which tracer and which technique should be used?. Eur J ultrasonography and computed tomography. Eur J Nucl Med. Jan
Nucl Med. Mar 1997;24(3):243-5 1994;21(1):17-22
23. Vallejos V, Martin-Comin J, Gonzalez MT et al – The usefulness 32. Higgins CB – Role of magnetic resonance imaging in
of Tc-99m tetrofosmin scintigraphy in the diagnosis and localization hyperparathyroidism. Radiol Clin North Am. Sep 1993;31(5):1017-28
14 REVISTA REVISTELOR
METODA SIMPLIFICATÅ PENTRU

ÎNREGISTRAREA RELAºIILOR
INTERMAXILARE LA PACIENºII
EDENTAºI TOTAL
Simplified method for recording maxillomandibular rela-
tions in complete dentures, Paul J. Bouleos, D.D.S, din NYSDJ,
April. 2007
ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Ddr. Gabriela Moise
Aceastå tehnicå se bazeazå pe metodele con-

ven¡ionale de înregistrare a rela¡iilor intermaxilare
la edentatul total, oferå avantaje de timp, încredere
¿i simplitate, spre deosebire de celelalte tehnici.
Aplicarea acestei metode este relativ simplå ¿i
nu necesitå aptitudini speciale. Potrivit acestei
tehnici, rela¡iile intermaxilare sunt înregistrate cu
douå materiale diferite, compatibile cu fiecare
component al acestei rela¡ii: cearå pentru dimen-
siunea verticalå de ocluzie ¿i material plastic
pentru rela¡ia centricå.
ªablonul de ocluzie superior este folosit pentru
determinarea curburii vestibulare, a înål¡imii ¿i
direc¡iei planului de ocluzie dupå metodele con-
ven¡ionale.
ªablonul inferior (fig. 1) are modelat val de Figura 1
Modelarea valului de cearå pe ¿ablonul inferior în zona
ocluzie numai pe zona frontalå, cel mult pânå la
anterioarå
zona premolarilor (în cazuri clinice clasa a II-a
Angle).
Cu ambele ¿abloane se determinå dimensiunea
verticalå de ocluzie dupå metodele conven¡ionale.
Apoi se pozi¡ioneazå mandibula în rela¡ie centricå amprentare cu prizå rapidå care va fi introdus distal
(fig. 2), se traseazå liniile medianå ¿i canine (fig. 3). de valul de ocluzie a ¿ablonului inferior (fig. 4),
Aceastå metodå folose¿te, pentru înregistrarea iar prin priza materialului cele douå ¿abloane sunt
pozi¡iei de rela¡ie centricå, un material de solidarizate în rela¡ie centricå (fig. 5).
ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr.
email: gabidespa@gmail.com

Figura 2 Figura 4
Determinarea pozi¡iei de rela¡ie centricå Introducerea materialului de amprentå pentru
solidarizarea ¿abloanelor
Figura 3 Figura 5
Trasarea liniei mediene ¿i a liniilor canine Solidarizarea ¿abloanelor în pozi¡ia de rela¡ie centricå
15 TERMINOLOGIE MEDICALÅ
TEACHER’S ROLE IN TEACHING ENGLISH

FOR MEDICAL PURPOSES (EMP)
Mirela Radu, MD
Medicine Faculty, “Titu Maiorescu” University, Bucharest, Romania
ABSTRACT
This paper has addressed key notions about ESP and examined issues in ESP curriculum design. It has made
the difference between ESP and EMP and pointed out the student-centered approach of teaching. In this
learning process, the teacher acts as manager, organizer, monitor and helper.
Key words: English for Specific Purposes (ESP); English for Medical Purposes (EMP);
students-centered.
1. INTRODUCTION 3. STUDENTS’ NEEDS ANALYSIS

ESP/EMP instruction was limited to training in 3.1 Students’ needs analysis
special medical terms and translating numerous
texts. Of course, such methods did not reflect It is very important to start the course-designing
students’ interests and resulted in low learner process with an analysis of the target group of
motivation and poor participation. students.
Many problems in EFL classes are the result of
teachers not paying attention to learners’ interests
2. ESP VS. EMP and ignoring students as a source of essential
To talk about the teacher’s role in teaching EMP, information. Students’ analysis can give two kinds
we need to begin with the definition of ESP or EMP. of information. The first reflects learners’
Pauline Robinson (1980) states that the term “possession”—their current level. The second
of ESP itself has changed its signification during represents what learners want to achieve—what
the past years. traditionally has been called “ESP needs.” This
Mackay states that ESP is generally used to refer information is very helpful for the teacher to fulfill
to the teaching/learning of a foreign language for his roles as the EMP teacher.
clearly utilitarian purpose of which there is no doubt. Allen (1974) states that “an EST program
Brumfit says, “First, it is clear that an ESP course should aim to give effect to a communicative view
is directly concerned with the purposes for which of language.”
learners need English, purposes which are usually And Winddowson supports this by stating that
expressed in functional terms.” ESP thus fits firmly “a concern with ESP/EST necessarily entails a
within the general movement towards concern with communicative competence.”
“communicative” teaching of the last decades or
so. It is based on a rigorous analysis of students’ 3.2 Students’ interests and motivations
needs and should be “tailor-made.” Allen (1974) thinks that students’ interests are
We notice that attention to learners’ needs is a maintained because he can readily appreciate the
key element in any definitions of ESP. Therefore, relationship which is established between the
EMP is intended to help the medical student who English class and what goes on in the engineering
is planning to study medicine in English. workshop or physics lab.
Mirela, Radu, MD, „Titu Maiorescu“ University, 67A Gheorghe Petrascu, District 3, Bucharest, Romania, Zip Cod 031593
email: mirela_radu_3@yahoo.com

4. THE EXTENT TEACHERS SHOULD KNOW 6. TEACHER’S ROLES IN TEACHING EMP

ABOUT THE SPECIAL SUBJECTS A teacher that already has experience in
Unlike English for general purposes, EMP, like teaching English as a Second/Foreign Language
other areas of ESP, is very much content-related or (ES/FL) can exploit his background in language
content-based. Therefore, there must be a starting teaching. A student-centered approach well
point as to what extent teachers should have expresses how the teacher explores into his/her
knowledge of the subjects that their students take language experience and that of the students.
so as to narrow the gap between the knowledge Based on the basic conceptions of what ESP is
level in English of the teachers and the students. like and what role the teacher is supposed to play,
An EMP teacher have some general knowledge we found in teaching practice that what we do in
of the students’ specialist subjects, take advantage EMP teaching is actually similar to that in EFL
of his/her language background and thoroughly teaching. That is, the teacher should be the organizer,
tip the well of students’ experience in both their manager or teacher, monitor, adviser or helper.
specialist subjects and their language background.
6.1 As organizer
5. A STUDENT-CENTERED APPROACH The teacher’s job involves: setting up the objective
of the course and making a practical syllabus.
Understood properly, ESP is an approach to
language learning, which is based on learners’ 6.2 As manager
needs. The foundation of all ESP is the simple
The teacher needs to: explore students’
question: Why does this learner need to learn a
potential for learning specialized medical
foreign language? From this question will appear
knowledge through reading in English owing
a whole host of further questions, some of which
to their high knowledge level; organize discussions
will relate to the learners themselves, some to the
in class: grouping them according to their wills;
nature of the language the learners will need to
mark students’ papers; comment on students’
operate, some to the given learning context. But
works; run lectures and error correction sessions.
this whole analysis derives from an initial
identified approach to language teaching in which 6.3 As monitor (also as participant)
all decisions as to content and method are based
on the learner’s reason for learning. With this The teacher also participates in students’
understanding, we have designed a student- discussion, encouraging students to talk in case
centered EMP course. There are designed activities of a silent group, and check attendance as a means
that best express students learning behavior, of following up students’ performance in school.
subject knowledge, and English competence: 6.4 As adviser or helper
5.1 Pre-reading activities The teacher is very often more like an adviser
To explore the cultural background or helper and speaks typical classroom teacher
information, the students are organized to form language, which should always be encouraging,
study groups, select culture-related topics, and building a more comfortable learning environment.
make sure to avoid repetition of topics, prepare
presentations and give oral presentation in class. 7. CONCLUSION
The approaches that are appropriate for EFL
5.2 While-reading activities teaching is also appropriate for EMP. On the bases
For a reading course, while reading activities of student need analysis, the teacher motivates
mainly involve lectures by the teacher as well as students, designs tailor-made curriculum, gives
by students (volunteers or pointed by the teacher). students the opportunity to express themselves and
Other while-reading tasks include individual have a sense of achievements.
assignments and class discussions. These activities
are meant to be creative and communicative.
REFERENCES:
5.3 Post-reading activities 1. Hutchinson T, Waters A – English for specific purposes.
Cambridge University Press. 1981
This part of learning involves productive skills. 2. Widdowson HG – Teaching language as communication.
Actually, post-reading activities are closely related Cambridge University Press. 1974
3. Brumfit C – Common sense about ESP: Problems and principles in
to before-reading and while-reading events. English teaching. Oxford: Pergamon Press. 1979
Revista Românå de Stomatologie se ob¡ine prin achitarea cotiza¡iei de
membru al Societå¡ii Române de Stomatologie sau printr-un abonament anual
pentru cele patru apari¡ii ale revistei, al cårui cost este de 80 RON pentru
persoane fizice sau 120 RON pentru institu¡ii.
Suma se depune direct sau prin mandat po¿tal în contul nr. RO97 RZBR
0000 0600 0500 8115, Raiffeisen Bank Mo¿ilor, pentru Editura Medicalå
AMALTEA, CIF RO-2378593.
Copia dovezii plå¡ii împreunå cu datele personale, adresa po¿talå ¿i numele
revistei solicitate trebuie trimise:
– prin fax, la numårul 031 / 815 30 70 sau
– prin e-mail, la adresa: redactia@amaltea.ro sau
– prin po¿tå, la adresa Str Spåtarului, nr. 31, sector 2, Bucure¿ti
Expedierea revistei se face prin po¿tå, la adresa indicatå de dvs.
IMPORTANT:
Pentru abonamentul anual la Revista Românå de Stomatologie se vor
acorda 5 credite EMC, în urma eliberårii, la sfâr¿it de an, a unui certificat
acreditat de CMR.
„CUM DEVII AUTOR“

Manuscrisele pot fi trimise pe e-mail-ul redactia@amaltea.ro ¿i/sau la adresa
Str. Iancu Cåpitanu Nr. 42, Sector 2, Bucure¿ti sau Str. Spåtarului Nr. 31, Sector
2, Bucure¿ti.
Condi¡ii care trebuie îndeplinite pentru publicarea articolelor:
Fiecare articol (în afara editorialului) trebuie sa con¡inå:
– titlul sec¡iunii la care se încadreazå articolul;
– titlul articolului;
– numele autorilor;
– titulatura autorilor;
– institu¡ia la care profeseazå autorii;
– adresa de coresponden¡å (adresa institu¡iei unde profeseazå ¿i adresa de e-
mail) a unuia dintre autori;
– rezumat / abstract;
– cuvinte cheie / key words;
– bibliografie.
Este de preferat ca articolele trimise în format electronic så fie tehnoredactate
cu diacritice.
Prelucrårile foto profesionale, scanårile, refacerea graficelor (dacå este cazul)
revin în sarcina redac¡iei.
IMPORTANT
În urma acreditårii CMR, pentru un articol publicat se vor acorda 30 de
credite EMC.

Revista Romana de Stomatologie - 2009 - Nr.1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Romana de Stomatologie - 2009 - Nr.1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Românå de

Revista este realizatå în colaborare cu

Universitatea „Titu Maiorescu“, Facultatea de Stomatologie, Bucure¿ti

Universitatea de Vest „Vasile Goldi¿“,

Editura Medicalå AMALTEA

Cu ani în urmå a rulat ¿i la noi un film de succes Apare sfânta anamnezå!

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 7

Cuvinte cheie: discromii dentare, etiopatogenie, caracteristici.

Key words: dental discoloration, etiopathology, features.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 9

B. Modificåri de culoare determinate de fluorozå

C. Modificåri de culoare din cauze necunoscute G. Discromii dentare determinate de mineralizarea

F. Pata albå (White Spot)

J. Discromii de naturå iatrogenå

Tot în aceastå categorie intrå ¿i modificårile de

Cuvinte cheie: reconstruc¡ii estetice, din¡i anteriori devitali.

Key words: aesthetic reconstruction, anterior devitalised teeth.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 13

– gradul de vizibilitate al din¡ilor – pentru

Figura 5 a ODONTOTERAPIE RESTAURATIVÅ ÎN ZONA

1. Metode de restaurare directå cu materiale

ESTETICA FRONTALILOR SUPERIORI

linii mari ca ¿i pentru din¡ii vitali, cu unele mici

În final se lustruie¿te ¿i se finiseazå fa¡eta (fig.

Aspect final al fa¡etei

Fa¡etare directå, caz clinic

vestibulare care va trebui ¿lefuitå se reali-

Caz clinic 1 FAºETAREA INDIRECTÅ CERAMICÅ

Prepararea dintelui în vederea receptårii unei fa¡ete

Caz clinic Trebuie luate în considerare caracteristicile ana-

Aspect clinic final

Cuvinte cheie: ocluzie, dezechilibru ocluzal, din¡i laterali, restaurare.

Key words: occlusion, malocclussion, masticators, restoration.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 21

Introducere Examenul clinic al pacien¡ilor s-a efectuat con-

Restaurarea reliefului ocluzal al din¡ilor laterali

Figura 2 Molarii 1 superiori

Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a

Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a

– pe 15, 25, 27, 35, 37, 38, 45, 47, 48 se

REZULTATE ªI DISCUºII S-a stabilit cå reducerea numårului de contacte

Key words: permanent fillings, marginal adaptation, mercury amalgam, composite.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 29

¿i/sau fracturarea pere¡ilor cavitå¡ii ¿i ulterior

Pe un alt lot de 20 de din¡i care urmau a fi

Cuvinte cheie: profilaxie, cariogramå, tratament individualizat

34 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

Results and discussions:

Key words: dental prophylaxis, cariogramme, individualized treatment.

INTRODUCERE Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii

Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în

Obiceiurile alimentare nesånåtoase sunt un Indicatori salivari

– Afec¡iuni asociate = 1 igienå deficitarå ¿i prezen¡a SM. Existå 28 % ¿ansa

eficien¡a tratamentului efectuat asupra lotului Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate

CONCLUZII 1. Billings RJ and colab. – Pathological and Protective Caries Risk

Cuvinte cheie: coafaj indirect, complex pulpo-dentinar, reac¡iile imunohistologice la

Key words: indirect capping, complex pulpo-dental, reactionary immunohistological an anti-

INTRODUCERE apårare localå, concretizat prin depunerea dentinei

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 39

MATERIALE ªI METODÅ Deparafinarea:

REZULTATE ªI DISCUºII odontoblastic, aflatå în predentinå, con¡ine pu¡ine

Marsland ¿i Shovelton (1957), au sugerat cå peritubularå. Reac¡ia este moderatå ¿i la nivelul

Astfel, rezultatele ob¡inute de noi sunt în acord

CONCLUZII prin precipitarea cristalelor intratubulare, ceea ce