P. 1
Revista Romana de Stomatologie - 2009 - Nr.1

Revista Romana de Stomatologie - 2009 - Nr.1

|Views: 772|Likes:
Published by Mihaela Vitale

More info:

Published by: Mihaela Vitale on Dec 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2013

pdf

text

original

Revista Românå de

STOMATOLOGIE
Volumul LV Nr. 1 An 2009
ISSN 1843-0805 Cod CNCSIS 756
Redactor ªef: Prof. Univ. Dr. Em. HUTU Redactor ªef Adjunct: Conf. Univ. Dr. M.V. CONSTANTINESCU Secretar General de Redac¡ie: Dr. Elena-Gabriela DESPA Dr. E. POPA Redactori verificare articole: Conf. Univ. Dr. Cornelia BÎCLEªANU Dr. Tudor IONESCU, Dr. Dånu¡ CHIRU Dr. Ingrid PINTILIE Redactori Rela¡ii Interna¡ionale: Dr. Alina DAN Dr. Simona MUNTEAN
Revista este realizatå în colaborare cu Facultatea de Medicinå Dentarå a Universitå¡ii „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

CONSILIUL ªTIINºIFIC:
Prof. Dr. D. BORZEA – Cluj-Napoca Dr. C. BRUSCAGIN – Italia Prof. Dr. A. BUCUR – Bucure¿ti Prof. Dr. V. BURLU– Ia¿i Dr. Ugo CAPURSO – Italia Prof. Dr. V. CÂRLIGERIU – Timi¿ Prof. Dr. V. CHERLEA – Bucure¿ti Prof. Dr. Elvira COCÂRLÅ – Cluj-Napoca Prof. Dr. M. CRÅIºOIU – Craiova Conf. Dr. B. DIMITRIU – Bucure¿ti Prof. Dr. H. DUMITRIU – Bucure¿ti Prof. Dr. L. ENE – Bucure¿ti Prof. Dr. Norina FORNA – Ia¿i Prof. Dr. A. GARFUNKEL – Israel Prof. Dr. N. GANUTA – Bucure¿ti Dr. I.B.T. GEORGESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. D.L. GHERGIC – Bucure¿ti Prof. Dr. Ov. GRIVU – Arad Prof. Dr. Mircea IFRIM – Oradea Prof. Dr. A. ILIESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. Ecaterina IONESCU – Bucure¿ti Conf. Univ. Dr. Ileana IONESCU – Bucure¿ti Prof. Dr. S. IONIºÅ – Bucure¿ti Conf. Dr. D.A. MARIª – Constan¡a G-ral Prof. Dr. T.A. MIHAI – Bucure¿ti Prof. Dr. S. SANDHAUS – Elve¡ia Prof. Dr. Valentina SCÂNTEI-DOROBź – Ia¿i Prof. Dr. A. SCHNEIDER – Germania Dr. Eugenia ROªCA – Italia Prof. Dr. Mihaela PÅUNA – Bucure¿ti Conf. Dr. Al. PETRE – Bucure¿ti Prof. Dr. Mariana Brându¿a POPA – Bucure¿ti Prof. Dr. S. POPA – Cluj Dr. Ion RÂNDAªU – Bucure¿ti Prof. Dr. Dan Dumitru SLÅVESCU – Bucure¿ti Conf. Dr. C. VÂRLAN – Bucure¿ti Prof. Dr. Maria VORONEANU – Ia¿i Prof. Dr. Theodor TRÅISTARU – Bucure¿ti Conf. Dr. Irina ZETU – Ia¿i Conf. Dr. Liviu ZETU – Ia¿i Prof. Dr. Ervin WEISS – Israel

Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Carol Davila“, Facultatea de Medicinå Dentarå, Bucure¿ti

Prof. Dr. Drago¿ STANCIU – Decan Prof. Dr. Rodica LUCA – Prodecan Conf. Dr. Radu ªerban ºOVARU – Prodecan Conf. Dr. Codru¡ SARAFOLEANU – Prodecan Prof. Dr. Victor NIMIGEAN – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea „Titu Maiorescu“, Facultatea de Stomatologie, Bucure¿ti

Conf. Dr. Cornelia BÎCLEªANU – Decan Conf. Gl. Dr. Viorel BÎTCÅ – Prodecan Dr. Gabriela DESPA – Secretar ªtiin¡ific
Universitatea de Vest „Vasile Goldi¿“, Facultatea de Medicinå Generalå ¿i Medicinå Dentarå, Arad

Prof. Dr. Maria NEGUCIOIU Prof. Dr. Voicu SEBEªAN Prof. Dr. Emil URTILÅ Conf. Dr. Valeria COVRIG Conf. Dr. Mugur POPESCU Conf. Dr. Emanuel BRATU

Editura Medicalå AMALTEA
Editori: Dr. M.C. Popescu Dr. Cristian Cârstoiu Director executiv: George Stanca Redactori: Oana Cristina Plåcintå, Alina-Nicoleta Ilie Prepress: AMALTEA TehnoPlus Tehnoredactor: Gabriela Cåpitånescu DTP: Petronella Andrei, Ana Francisc Produc¡ie: Mihaela Conea Distribu¡ie: Mihaela Stanca ________________ CONTACT: AMR@medica.ro ABONAMENTE: redactia@amaltea.ro

TIPAR: EMPIRE Print – RomExpo, Pavilion T, Bucure¿ti tel.: 021 / 316 96 40, 031 / 405 99 99 email: office@empireprint.ro

Revista Românå de Stomatologie – Romanian Journal of Stomatology (Ro J Stomatol) – este revista oficialå a Societå¡ii Române de Stomatologie. Prima asocia¡ie stomatologicå din România a apårut în 1923 ¿i s-a numit Asocia¡ia Generalå a Doctorilor în Medicinå Stomatologicå. În 1925 asocia¡ia a editat revista „Presa Dentarå“, prima publica¡ie stomatologicå din România, care de-abia în 1937 ¿i-a schimbat denumirea în cea actualå, Revista Românå de Stomatologie, iar înfiin¡area Societå¡ii Române de Stomatologie a fost notificatå de cåtre asocia¡ie în 1938. În urma acreditårii din 2008 a CNCSIS, Revista Românå de Stomatologie a fost încadratå într-o categorie superioarå, categoria B+, urmând så fie acreditatå ¿i interna¡ional. Revista are un nivel ridicat de con¡inut stiin¡ific ¿i se adreseazå în primul rând speciali¿tilor în stomatologie, dar ¿i celor care studiazå sau doresc sa fie la curent cu noutå¡ile în domeniu, reprezentând o surså pertinentå de informa¡ii asupra noilor descoperiri ¿i inova¡ii în domeniile clinice legate de stomatologie, epidemiologie ¿i sånåtate oralå, biomateriale noi folosite în domeniu, dentisticå reparatorie, chirurgie oromaxilofacialå, stomatologie pediatricå, ortodontrie sau educa¡ie dentisticå. Pentru a fi la curent cu cele mai recente descoperiri ¿i metode de tratament din toatå lumea, Revista Românå de Stomatologie a încheiat parteneriate cu diverse alte prestigioase surse de informa¡ie de specialitate: „Brazilian Dental Journal“, prestigioasa revistå brazilianå, lider mondial în odontologie, „Operative Dentistry“ o cunoscutå revistå din SUA care de¡ine o pozi¡ie foarte înaltå în ierarhia revistelor dedicate interven¡iilor OMF, prezentând atât tehnici clinice, cât ¿i subiecte de cercetare clinicå sau de laborator, „Reuters/Health“ ¿i „Journal of Contemporary Dental Practice“, tot din SUA. În prezent, Revista Românå de Stomatologie este indexatå în bazele de date interna¡ionale Proquest, Scirius, WAME, OmniMedicalSearch, iar pe viitor urmeazå så fie înscriså în bazele de date medicale Medline, Scopus, HighWire Press Standford, MedSci Communications, Medical-Journals etc.

.

Despa. Bîcle¿anu Dezechilibre ocluzale – Tehnici de restaurare directå ______________________________________ 21 ODONTOLOGIE 5. Ghergic. M.I.G. E. Oana Småtrea Studiul comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive în func¡ie de materialele restauratoare utilizate ___________________________________________________ 29 6. T. Moldoveanu. R. Popescu. C. ___________________________________________________________ 7 ESTETICÅ DENTARÅ 2. C. G. Andreescu Studiu statistic privind aspecte clinice ale edenta¡iei par¡iale la persoane de peste 65 de ani ___________________________________________________________________ 47 10. A. Radu Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ____________________________ 74 . R. Stånescu. E. E. caracteristici __________________________________________ 9 3. Bulata Boala Recklinghausen prin adenom paratiroidian gigant – prezentare de caz __________________ 65 REVISTA REVISTELOR 14. Hutu. R. Rusu. E. Giurescu. Ghergic. Bîtcå. Moise Valoarea proteticå a tuberculului piriform _______________________________________________ 44 9. Albi¡a. Vassu. O. E. Enache-Soare Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare a unor specii de Candida _________ 60 CHIRURGIE BMF 13. M. T. E. Tarcolea Studiu privind posibilitå¡ile de reabilitare proteticå oralå cu ajutorul implanturilor dentare ________________________________________________________________ 52 11. C. Despa. Stanciu Restauråri estetice ale din¡ilor frontali devitali ___________________________________________ 13 OCLUZOLOGIE 4.L. Hutu Discromiile dentare – etiopatogenie. Rogin. T.F. Hutu Gerontofobie ¿i nu numai.R. A. R. Pangica.L.R. T. Lea¡å. M..Cuprins EDITORIAL 1. Moise Metoda simplificatå pentru înregistrarea rela¡iilor intermaxilare la pacien¡ii edenta¡i total _______ 72 TERMINOLOGIE MEDICALÅ 15. G. Ghergic. Bani¡å Studiu imunohistologic asupra modificårilor de neodentinogenezå __________________________ 39 PROTETICÅ DENTARÅ 8. D. D. Doina L. Råescu. S. V. Dan. Bîcle¿anu Diagnosticul ¿i managementul modern al cariei dentare ___________________________________ 34 7. M. Târcolea. E. Bâtcå. Andreescu. D.A. M. G.A. Giurescu. C. ºuculinå.G. Ionescu. Lea¡å Aspecte privind protezarea edenta¡iei par¡iale cu proteze mobilizabile cu bazå elasticå ___________ 56 BIOCHIMIE 12.M.. M. S.F. A.

F. A. Radu Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ______________________ 74 . Andreescu Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in people over 65 years _________________________________________________________________ 10.I.G.Contents EDITORIAL 1. Stanescu. Giurescu. Despa. G. Tuculina. Tarcolea. Raescu. Ghergic. Andreescu. E.A. Bulata Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma _________________________ 65 MAGAZINE REVIEW 14. Vassu.L. Ghergic. Biclesanu Malocclusions – direct restoration techniques ______________________________________ 21 ODONTOLOGY 5. G. M. R. C. Batca.G. Tarcolea Study over oral prosthetical restoration using dental implants ________________________ 11. M. R. V. E. E. C. T. Leata Aspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesis with elastic basis _______________________________________________________________ 44 47 52 56 BIOCHEMISTRY 12. Banita The immunohistological study about dentinogenic changes __________________________ 39 PROSTHODONTICS 8. ______________________________________________________ 7 ESTHETIC DENTISTRY 2. R. A. Rogin.. S. E. D. Leata. features ______________________________________ 9 3. Rusu. T. G. Doina L. Moise Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures _____ 72 MEDICAL TERMINOLOGY 15.. M. Bitca. M. Stanciu Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ________________________________ 13 OCCLUSOLOGY 4. T. D. Hutu Dental discoloration – etiopathology.R. C. R. S. Hutu Gerontophobia and more. D. Giurescu. Despa. T.F.R. M. Ghergic. A.M.L. Biclesanu Diagnosis and modern management of dental caries ________________________________ 34 7. O. Moldoveanu. E. E. Albita. E. Dan. Pangica. Hutu. Ionescu. C. Popescu. Enache-Soare Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais ______________ 60 BMF SURGERY 13.A. Oana Smatrea Comparative study of marginal adaptation of permanent fillings in accordance with used restoration materials _____________________________________ 29 6. M. Moise Prosthetic value of piriform tubercle _____________________________________________ 9.

cu frigider (da. toate proteinele ei. dar ¿i cea par¡ialå.. Mai to¡i ace¿ti pacien¡i se simt marginaliza¡i. utilizarea „resurselor“ disponibile este privitå cu dispre¡. La aceste informa¡ii. lipsa sau nesiguran¡a ob¡inerii banilor. ajunså edentatå. NR. între care o boalå cronicå foarte frecvent întâlnitå.EDITORIAL 1 GERONTOFOBIE ªI NU NUMAI. plin de pensionari) sau vase de croazierå (dacå se scufundå unul.. la un bucure¿tean fårå din¡i! Edenta¡ia totalå. Cu cinism se spune: gata. de exemplu. Toate ¿colile de stomatologie cer medicilor så recomande ¿i så supravegheze respectarea unor diete pentru pacien¡i. dupå o existen¡å plinå de eforturi ¿i priva¡iuni. 25 septembrie 2001). pentru a depå¿i mereu limita de vârstå. Prof.. iar mama båtrânå. REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Din fericire.. cu pre¡uri mai reduse. cine mai are timp de pensionarii imobiliza¡i în cårucioare). Între altele. Ar avea multe de oferit. Ne putem totu¿i gândi. så-l månânce ¿i astfel. La un moment dat. Îi vezi stând la cozi la policlinici (în timp ¿i spa¡iu) care mai beneficieazå de ofertele Casei de Asiguråri sau cei mai înståri¡i (ei sau copii lor) la cabinete particulare.O. LV. Un medic mai în vârstå care are mai mult timp de discu¡ii (nu se folose¿te doar de internet) înreabå! Apare sfânta anamnezå! Aflå cå pacientul are destule boli ¿i destule necazuri. experien¡å. pentru pacien¡ii de vârsta a treia se recomandå alimenta¡ie cu 2000 de calorii/zi ¿i cu o ra¡ie protidicå superioarå adultului (vârsta a doua) ¿i 50% så fie de origine animalå (A. da!). se sacrificå låsându-se mâncatå de un urs alb flåmând. iar al¡ii cu venituri medii la cele pu¡ine policlinici cu platå care au mai råmas. pacientul nostru î¡i zâmbe¿te cu amåråciune. manualitate. Retoric vorbind. nurorilor. Se spune cå omul este singura fiin¡å care poate supravie¡ui total edentat. Gerontophobia and more. pleca¡i în excursie! Folosi¡i avioane performante (Concorde. de exemplu. nu ne putem închipui un crocodil australian sau un tigru bengalez fårå din¡i. pensionårii. Mul¡i î¿i recondi¡ioneazå protezele vechi pe care ¿i le adapteazå singuri (obicei cunoscut în toatå Europa) sau acceptå altele noi pe care le suspecteazå deseori. este apanajul vârstei a treia. Deci meritul este al proteticii dentare. Nu vezi nici unul perfect mul¡umit. ca pricepere. nemaiputând mânca din carnea durå de focå. La ora actualå înså o familie de eschimo¿i tråie¿te în cabane (colibe) încålzite. Emilian Hutu Cu ani în urmå a rulat ¿i la noi un film de succes despre via¡a unei familii de eschimo¿i. copiilor etc.. AN 2009 7 . televizor. mama eschimosului.S. 1. båtrâna eschimoaså a întrevåzut posibilitatea ca fiul ei så vâneze ursul. inclusiv ADN-ul så se transfere în ¡esuturile fiului. Câ¡i ar putea s-o respecte! De ce acest lucru? Pentru a supravie¡ui. ca scop principal al evolu¡iei umane. pensionarii români beneficieazå de cozi pentru a ob¡ine niscaiva locuri în sta¡iunile subcarpatice ¿i deci nu sunt în pericol. Pânå aici toate sunt frumoase ¿i impresionante. care a explodat în aer. iar autoritå¡ile nu-¿i pot permite så închirieze Concorde pentru ei. Dr.. sunte¡i liberi. întinså. nu-i a¿a? Fire¿te. dar cine are nevoie de ele? Sunt surprin¿i cå la multe posturi de televiziune apar indivizi care cer cu insisten¡å eliminarea lor din via¡a socialå ¿i cu toate cå la nivel global limita de vârstå cre¿te. probabil edentatå. nu mai trebuie så vå trezi¡i de diminea¡å ca så ajunge¡i la serviciu! Odihni¡i-vå. laptop etc. beneficieazå de proteze mobile sau mai bine zis de implante.

un Churchill ar fi trebuit så-¿i încheie activitatea mult mai devreme decât a fåcut-o. ¿i nu au avut cum så-¿i acumuleze averi.. AN 2009 În aceea¿i ordine se înscrie imaginea dramaticå a medicilor pensionari care au muncit zeci de ani aproape pe gratis. muncind din greu. acolo au fost englezi. Cu o astfel de genera¡ie ar mai fi posibile un Mårå¿e¿ti sau un Oituz? Ar mai apårea un simbol ca statuia soldatului de la Båneasa? Dar despre coriferii stomatologiei române¿ti cine î¿i mai educe aminte? Så fie totul doar o gerontofobie? La încheierea discu¡iei mele cu pacientul.. societatea gerontofobå se îndreaptå cu succes cåtre. LV. NR. Dar la noi? Dupå concep¡iile actuale. sau profesori universitari care spun vechilor lor absolven¡i så mai organizeze din când în când câte o reuniune comemorativå ca så mai poatå mânca ¿i ei ceva mai consistent la vreun restaurant. De fapt cine este de vinå? Cine a promovat aceastå concep¡ie? Tot actualii pensionari care. au neglijat educa¡ia tinerei genera¡ii! Din ce în ce mai mult. 1. Chiar în societå¡ile primitive existå un sfat al båtrânilor.8 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. în condi¡ii grele de existen¡å. Din fericire. În felul acesta.? Putem spune cåtre o societate juvenilå în care cei care nu au ajuns pensionari cred cå vor avea o tinere¡e ve¿nicå. vezi tineri debusola¡i care î¿i pierd vie¡ile în accidente stupide sau ¿i le suprimå pentru motive neimportante. acesta a mai spus întristat: „Cui så-i spun: ave¡i grijå de båtrâni ¿i folosi¡i-i pânå nu e prea târziu?“! .

Key words: dental discoloration. dupå administrare de tetraciclinå. ca ¿i a celei percepute de anturaj. Univ. AN 2009 9 . Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri de formå. Mecanismul de apari¡ie al colora¡iei tetraciclinice se crede cå este o reac¡ie de chelare a ionilor de calciu de la suprafa¡a structurii hidroxiapatitei în curs de Adreså de coresponden¡å: Asist. cu consecin¡e negative asupra propriei imagini. Universitatea „Titu Maiorescu“. Cuvinte cheie: discromii dentare. the patient’s age and the profession and his possibilities materials. etiopatogenie. ABSTRACT Physiognomy dysfunction appears when there changes localized to front teeth. Sector 3.ESTETICÅ DENTARÅ 2 DISCROMIILE DENTARE – ETIOPATOGENIE. NR. tipul de disfunc¡ie prezentat de pacient ¿i. Bucure¿ti. with alteration of the dental. pot fi primare ¿i secundare. Modificåri de culoare determinate de tetraciclinå Modificårile de culoare apar la incisivii ¿i caninii superiori ¿i inferiori. features Asist. The treatament is differentiated. dento-alveolare ¿i dentofaciale. cu consecin¡e negative asupra propriei imagini. Prof. A. Giurescu Raluca Anca. dento-alveolare ¿i dento-faciale. Facultatea de Medicinå Dentarå. de dorin¡a ¿i posibilitå¡ile sale materiale. Nr. Ddr. in relation with etiology.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV. în raport cu etiologia. Emilian Hutu Catedra de Proteticå Dentarå. Dr. Ddr. 67A. pozi¡ie. ceea ce antreneazå o alterare a armoniei dento-dentare. începând din luna a IV-a de via¡å intrauterinå ¿i pânå la vârsta de 7 ani. ca ¿i a celei percepute de anturaj. Tratamentul disfunc¡iei fizionomice se face diferen¡iat. Universitatea „Titu Maiorescu“. the kind of dysfunction. Sunt clasificate dupå urmåtoarele criterii: – dupå momentul instalårii discromiei. Cod 031593 email: ralu_anca@yahoo. numår. caracteristici. with negative consequences on own images. modificåri care antreneazå o alterare a armoniei dento-dentare. Univ. 1. 1. Bucure¿ti REZUMAT Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri localizate la nivelul din¡ilor frontali. Facultatea de Medicinå Dentarå. existå discromii endogene intrinseci ¿i exogene extrinseci. features. etiopathology. ¡inând seama de vârsta ¿i profesiunea lui. ocluzie ¿i culoare localizate la nivelul din¡ilor frontali. Gheorghe Petra¿cu. Str. facial harmony. CARACTERISTICI Dental discoloration – etiopathology. nu în ultimul rând. volum. – dupå mecanismul etiopatogenetic. Raluca Anca Giurescu. Modificårile de culoare sunt cunoscute ¿i sub numele de discromii dentare ¿i reprezintå una dintre cele mai frecvente disfunc¡ii fizionomice pentru care pacien¡ii apeleazå la un tratament estetic. – dupå vitalitatea dentarå întâlnim discromii la nivelul din¡ilor vitali ¿i devitali.

Aceasta determinå o incompletå maturare a smal¡ului. forma severå . LV. – Forma moderatå – colora¡ia este uniformå. din cauza interferårii fluorului în procesul de calcifiere a matricei smal¡ului din¡ilor permanen¡i. gri-deschis. cea mai mare parte gåsindu-se în dentinå Brown. uniform distribuitå în 1/3 incizalå. care devine poros ¿i opac. Din¡ii permanen¡i anteriori suferå un proces de pigmentare în urma tratamentului cu tetraciclinå efectuat la vârste cuprinse între 3-7 ani. Figura 3 Discromie determinatå de fluorozå.10 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. este bilateralå ¿i bimaxilarå ¿i. friabil ¿i se desprinde parcelar de pe dentinå (fig. cretoase (fig. 2). – Forma severå – colora¡ia este intenså. cu zone de concentra¡ie în 1/3 cervicalå (fig. forma medie Figura 2 Discromie determinatå de tetraciclinå. cafeniu. cu aspect „mâncat de molii“. dar de nuan¡e mai pronun¡ate de galbenînchis pânå la brun ¿i cenu¿iu (fig. Dupå erup¡ia din¡ilor. cu zone albicioase. 4). 1). forma moderatå Figura 4 Discromie determinatå de fluorozå. 1. î¿i pierde fluorescen¡a prin pierderea fosforului ¿i se formeazå un pigment ro¿u de 4alfa-12-anhidro-4-oxo-dometil-amino-tetraciclinå Davies. iar tipul alterårii culorii depinde de doza de antibiotic administratå (colora¡ia apare dupå o dozå de 21mg/ kg/zi). Clasificare: – Formå u¿oarå – modificarea de culoare apare în nuan¡e de galben-deschis sau. dupå gravitate. griînchis spre albastru sau cafeniu-purpuriu. care devine opac. sub influen¡a luminii complexul de chelare calciu-tetraciclinå-oxifosfat se oxideazå. de durata tratamentului (o duratå medie de 4-5 zile este suficientå pentru o colorare evidentå a smal¡ului) ¿i mai depinde de deriva¡ii de tetraciclinå utiliza¡i.1985. 3). forma severå B. 1974. – Forma medie – apar pete cafeniu-gålbui (fig. forma minorå Figura 1 Discromie determinatå de tetraciclinå. Figura 5 Discromie determinatå de fluorozå. mai rar. marmorat. Modificåri de culoare determinate de fluorozå Apar dacå în primii ani de via¡å copilul ingereazå o concentra¡ie de fluor de peste 1mg/l de apå. are trei forme: – Forma minorå – smal¡ul apare påtat. extinså sub formå de benzi transversale. Smal¡ul din¡ilor apare pestri¡. – Forma severå – apar modificåri în textura smal¡ului. NR. Tetraciclina nu este acumulatå decât par¡ial în smal¡. AN 2009 mineralizare. 5). Colora¡ia se limiteazå la smal¡.

Modificåri de culoare de naturå hemoragicå Apar ca urmare a unui episod traumatic petrecut la vârste timpurii. Discromii de naturå iatrogenå Figura 6 Pata albå cauzatå de fluorizare Materialele dentare folosite pot da discolora¡ii la nivelul ¡esuturilor dentare ¿i se pot prezenta ca simple coloråri date de materialul folosit. în anemia hemoliticå. PP. Modificåri de culoare din cauze necunoscute Sunt discromii dentare rare. În afec¡iunile hepatice cu icter hemolitic poate apårea o impregnare a ¡esuturilor dure dentare cu pigmen¡i biliari din circula¡ia generalå. Astfel. E. Se caracterizeazå prin apari¡ia pe dinte a unor zone colorate în portocaliu. acesta apare neregulat ¿i uneori poros. cum ar fi osteogeneza imperfectå. G. . AN 2009 11 C. NR. D. ceea ce då un aspect inestetic. dându-i o culoare galben-brunå. Astfel se pot întâlni pete negrucenu¿ii cauzate de amalgam. cu ruperea vaselor sanguine ¿i extravazarea eritrocitelor în interiorul canaliculelor dentinare. Discromii dentare determinate de mineralizarea secundarå Survin dupå contuzii sau subluxa¡ii dentare ¿i. F. care transpare prin smal¡ul translucid. suprafe¡ele adiacente ale acesteia pot fi colorate fie din cauza unei deterioråri secundare. S-au semnalat discromii dentare în unele avitaminoze B. 7) ceai sau deguståtorii de vin ro¿u. cu obliterarea camerei pulpare ¿i este accentuat de viciile alimentare. lipsi¡i de strålucire. netezi. pete maronii cauzate de iod sau pete galben-maronii cauzate de diferite uleiuri esen¡iale. de întindere variabilå. (fig. I. care sunt mari båutori de cafea. plani. de culoare roz. Acest fenomen natural se datoreazå depozitelor de dentinå secundarå sau ter¡iarå. Colora¡iile din¡ilor la persoanele în vârstå Sunt cele mai frecvente discromii dentare ¿i sunt întâlnite frecvent la persoanele de peste 50 de ani. Afecteazå unul sau mai mul¡i din¡i frontali. caria secundarå. 6). C. 1. ca urmare a obliterårii camerei pulpare ¿i a canaliculelor dentinare. fie din cauza eliberårii diferi¡ilor ioni. sunt mai întuneca¡i. LV. se prezintå în cabinetul stomatologic deranja¡i de modificarea culorii din¡ilor. care apar fårå cauze aparente ¿i pot înso¡i boli generale. pot så reducå sau så suprime transluciditatea dintelui. Figura 7 Discromie cauzatå de consumul de cafea J. Zone extinse de pe suprafa¡a smal¡ului fixeazå selectiv pigmen¡i de origine bucalå. în thalasemia ¿i eritroblastoza fetalå. În cazul restaurårilor vechi. din¡ii sunt vitali. Odatå cu trecerea anilor.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Pata albå (White Spot) Pata albå cretoaså poate fi congenitalå sau poate så aparå prin combinarea mai multor factori care ac¡ioneazå în perioada de dezvoltare a din¡ilor permanen¡i (fig. Discromii cauzate de obiceiuri alimentare În cele mai multe dintre cazuri. cei care fumeazå. discromiile au drept cauzå diferite obiceiuri alimentare pe care le prezintå pacientul. din¡ii devin gålbui pânå spre brun. Defecte de smal¡ La din¡ii cu hipoplazie de smal¡. pete negre cauzate de nitra¡i de argint. H. în unele afec¡iuni endocrine.

R. – Estetica în odontoterapia restaurativå. Print. cât ¿i interradicular. – Metalo-ceramica dentarå. BIBLIOGRAFIE: 1. 2003 Popa M. Signata. Rînda¿u O. Andreescu C. 2001 Bîcle¿anu C. Prahova. Vârlan C. Timi¿oara. Bucure¿ti.D. 3. 1998 Bratu D. Bucure¿ti Figura 8 Discromie rezultatå în urma unei extirpåri ... Ploie¿ti. Nussbaium – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe.I. atunci când nu se realizeazå corect hemostaza sanguinå. – Elemente de odontologie. Ed. 2. R. LV... Medicalå. 6. – Proteze dentare. AN 2009 Tot în aceastå categorie intrå ¿i modificårile de culoare rezultate în urma unei extirpåri. 2002 Rînda¿u I. vol. Dumitriu B. Ed. Universitarå Carol Davila. Ed. 1. 2000 Slåvescu D. Bucure¿ti.V. 5. Cherlea V. NR. Craiova. Ed.C. – Aspecte clinice ¿i terapeutice ale leziunilor noncavitare. atât intraradicular.R.12 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.. Ed. Vârlan V. 4..

Figura este cuprinså între limita frontalå a regiunii piloase a capului ¿i menton. ABSTRACT Devitalisation of anterior teeth configures serious problems. mijlociu (b): între linia sprâncenelor ¿i linia subnazalå. iar fa¡a este zona cuprinså între linia sprâncenelor ¿i menton. ¿i în armonia cåreia din¡ii au cåpåtat un rol important. Nr. 2). Dr. când dezvoltarea artei cosmetice a dus la o evolu¡ie a vie¡ii sociale odatå cu schimbarea obiceiurilor ¿i a manierelor. inferior (c): între linia subnazalå ¿i menton (fig. especially the aesthetics. Figura este împår¡itå în trei etaje: superior (a): între linia sprâncenelor ¿i limita frontalå a regiunii piloase a capului. 67A. Str. restaurårile dentare. Fa¡a este împår¡itå în douå etaje: superior (a): coincide cu etajul mijlociu al figurii ¿i inferior (b): coincide cu etajul inferior al figurii (fig. Univ. este de datoria medicului dentist så intervinå pentru a restabili armonia. Gheorghe Petra¿cu. Pentru a îndeplini condi¡ia esteticå în refacerile zonei frontale trebuie ¡inut cont de ¿i de urmåtoarele aspecte: – forma ¿i pozi¡ia din¡ilor în func¡ie de vârstå. Universitatea „Titu Maiorescu“. Cuvinte cheie: reconstruc¡ii estetice. Bucure¿ti REZUMAT Devitalizarea din¡ilor anteriori genereazå probleme serioase. 4). apårând totodatå preocuparea pentru tratamentul dentar ¿i îngrijirea din¡ilor.ESTETICÅ DENTARÅ 3 RESTAURÅRI ESTETICE ALE DINºILOR FRONTALI DEVITALI Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ªef Lucr. fiecare având particularitå¡ile sale. Dana Stanciu Facultatea de Medicinå Dentarå. sex ¿i personalitate (fig. indiferent de zona în care se gåsesc. Key words: aesthetic reconstruction. În fiecare caz. Cod 031593 email: tudionescu@gmail. Their reconstruction could have some particular aspects even the tooth damage is not so extended. deoarece elementele surâsului dento-labial nu pot compune un surâs frumos. 3). Ionescu Tudor. AN 2009 13 . Universitatea „Titu Maiorescu“. pas cu pas. LV. Reconstruc¡ia acestora poate avea unele aspecte particulare. – culoarea din¡ilor (fig. Medicina dentarå se adreseazå unei zone cu largi implica¡ii estetice. A început så se acorde mai multå aten¡ie fe¡ei. Bucure¿ti. Dr. chiar dacå distruc¡ia nu este foarte întinså. din¡i anteriori devitali. Asist. decât într-un perfect acord ¿i doar atunci se poate institui cea mai prestigioaså fericire a fe¡ei umane: „miracolul surâsului“ (Abucaya). 1. pentru un zâmbet cât mai plåcut. Dr. anterior devitalised teeth. ¿i dacå unul dintre executan¡i se înscrie într-o discordan¡å. NR. am descris prin metode diferite realizarea esteticii. trebuie så respecte integrarea perfectå în ansamblul aparatului dento-maxilar din punct de vedere func¡ional. NORME ESTETICE DENTARE ÎN ZONA FRONTALÅ Imaginea surâsului dento-labial începe så aparå în prima decadå a secolului XX. Sector 3. 1). In every case we described the aesthetic reconstruction step by step different methods with their particularities. legate în mod deosebit de esteticå. Facultatea de Medicinå Dentarå. Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. „Surâsul dento-labial“ este un concept. care a devenit mai deschiså ¿i mai expresivå. Tudor Ionescu.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.

14 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. nu depå¿e¿te coletul acestora la majoritatea indivizilor (fig. deoarece armonia culorilor este mai importantå decât cea a formelor. 1. NR. Nivelul de pe fa¡a vestibularå a frontalilor. 5 a). de¿i existå persoane la . LV. AN 2009 Figura 3 Forma ¿i pozi¡ia din¡ilor Figura 1 Etajele figurii Figura 4 Aspect din¡i frontali Figura 2 Etajele fe¡ei Culoarea constituie factorul cel mai important în refacerile estetice. la care se ridicå buza superioarå în timpul surâsului. – gradul de vizibilitate al din¡ilor – pentru aspectul fizionomic al individului este important ¿i gradul de vizibilitate al din¡ilor în timpul vorbirii ¿i surâsului.

zonele de contact. c) Figura 5 b Surâs care descoperå linia coletului ESTETICA FRONTALILOR SUPERIORI Criteriile clinice de apreciere a esteticii din¡ilor frontali superiori sunt: pozi¡ia marginii incizale ¿i gradul de vizibilitate a din¡ilor. culoarea ¿i forma. AN 2009 15 care devine vizibil ¿i o parte a procesului alveolar ¿i a mucoasei gingivale (fig. „regula de aur”. iar dintele nu mai poate face fa¡å tuturor solicitårilor mecanice. Metode de restaurare directå cu materiale compozite a din¡ilor anteriori cu leziuni carioase (fig. axele din¡ilor. 5 b). coridorul bucal. raportul dintre lå¡ime ¿i lungime. Figura 5 a Grad normal de vizibilitate al din¡ilor frontali ODONTOTERAPIE RESTAURATIVÅ ÎN ZONA FRONTALÅ – MODALITźI DE TRATAMENT 1. LV. deci rezisten¡a dintelui fa¡å de agresiunile chimice ¿i microbiene la nivelul cavitå¡ii bucale scade foarte mult. pozi¡ia liniei interincisive. Figura 6 a Leziuni carioase Figura 6 b Cavitå¡i preparate . b. – Dispari¡ia celulelor odontoblastice ¿i a celulelor mezenchimale primare atrage dupå sine dispari¡ia proceselor neoformatoare de dentinå. – Distrugerea aparatului de recep¡ie ¿i transmisie a pulpei pune în imposibilitate scoar¡a ¿i centrii subcorticali: nu ac¡ioneazå în mod corespunzåtor la solicitårile exercitate asupra dintelui. 6 a. Pierderea vitalitå¡ii dentare are de cele mai multe ori multiple consecin¡e nefavorabile: – Troficitatea ¡esuturilor dentare nu mai este asiguratå. – Pierderea unor elemente tisulare pulpare ¿i umorale cu rol în fagocitozå ¿i formarea de anticorpi împiedicå declan¿area mecanismelor chimico-biologice care se opun difuziunii bacteriene. 1.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. – Resturile protoplasmatice din fibrele Tomes ¿i din substan¡a organicå a smal¡ului î¿i schimbå constantele fizice de elasticitate ¿i de sus¡inere a prismelor smal¡ului. aspectul contururilor gingivale. NR. profunzimea câmpului vizual.

Pentru reten¡ie. Se stabilesc gradul de implicare a ¡esuturilor dure dentare ¿i limitele acestuia ¿i se stabile¿te morfologia viitoarei fa¡ete în conformitate cu cea a dintelui omolog. Aplicarea materialului compozit liber pe suprafa¡a vestibularå a dintelui (fig. la din¡ii devitali.16 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Se izoleazå din¡ii. paraleli între ei ¿i numai dacå por¡iunea coronarå restantå oferå posibilitå¡i de realizare a reten¡iei materialului de obtura¡ie (carii ocluzoaproximale. pot fi men¡inu¡i din coroana dintelui cel pu¡in doi pere¡i rezisten¡i. timp de 15 secunde (fig. rezisten¡a ¡esuturilor dure. Prepararea por¡iunii coronare restante a din¡ilor devitali în vederea inserårii obtura¡iei se face în Succesiunea etapelor: vizualizarea leziunii cauzatoare a modificårii aspectului estetic al dintelui ¿i aprecierea etiologiei sale. refacerea coronarå a din¡ilor devitali se poate realiza în cabinet prin a¿a-zisa „obtura¡ie armatå“ cu ajutorul diferitelor mijloace de reten¡ie suplimentarå (pivo¡i) metalici sau din fibrå de sticlå. dupå efectuarea tratamentului endodontic. precum ¿i sacrificiul de substan¡å durå necesarå accesului instrumentelor folosite în tratamentul endodontic. se face strat cu strat. ocluzo-vestibulare. se recurge la folosirea camerei pulpare ¿i a canalelor radiculare pentru ancorarea obtura¡iilor. sau cu ajutorul unei cape transparente care va fi adaptatå la colet ¿i proximal. în afara metodelor de refacere coronarå întrebuin¡ate la din¡ii vitali pentru ob¡inerea unei reten¡ii ¿i rezisten¡e maxime. mai micå decât la din¡ii vitali. în care dintele devital nu mai oferå suficien¡i pere¡i pentru a reten¡iona o obtura¡ie simplå ¿i nici motive suficiente pentru a recurge la o solu¡ie proteticå. iar obtura¡ia definitivå trebuie så påtrundå ¿i în camera pulparå a dintelui. LV. aproximale). rezultate uneori prin evolu¡ia îndelungatå a cariei. precum ¿i de experien¡a medicului ¿i a mijloacelor tehnice de care dispune. Fa¡etarea directå cu materiale compozite Particularitå¡i ale reconstruc¡iei coronare pe din¡ii devitali Reconstituirea coronarå a din¡ilor devitali prezintå unele particularitå¡i în compara¡ie cu reconstituirile realizate pe din¡i vitali. are drept consecin¡å fractura pere¡ilor restan¡i. preferabil cu diga (fig. Prepararea fe¡ei vestibulare presupune îndepårtarea din smal¡ul de pe fa¡a vestibularå a dintelui a unui strat de 0. 10) ¿i a aplicårii unui adeziv amelo-dentinar (fig. cu unele mici modificåri. Refacerea prin obtura¡ie a coroanei din¡ilor devitali – fårå mijloace suplimentare de reten¡ie – se recomandå în toate situa¡iile clinice în care. mezio-ocluzodistale. care se fotopolimerizeazå. Pere¡ii sub¡iri vor fi scurta¡i ¿i reconstitui¡i ulterior prin obtura¡ie. 9). precum o preîntâmpinare a apari¡iei recidivei de carie. De asemenea. în urma gravårii acide. 8). De aceea. respectând conturul convex în sens axial ¿i transversal al coroanei dentare. În acest sens. AN 2009 Figura 6 c Obtura¡ii din compozit linii mari ca ¿i pentru din¡ii vitali. de pozi¡ia pe arcadå. Distrugerile tisulare mari. pe suprafa¡a preparatå înainte de realizarea demineralizårii.7). dupå reconstituirea morfofunc¡ionalå a din¡ilor. Existå situa¡ii clinice când distruc¡ia coronarå este foarte întinså. 2. Figura 7 Aspectul leziunii . insuficient de gro¿i. Stabilirea atitudinii terapeutice celei mai convenabile se face în func¡ie de gradul de distruc¡ie a dintelui. 1. Se aleg culoarea viitoarei restauråri ¿i materialul compozit adecvat (fig. ªi aici este obligatorie exereza în totalitate a dentinei alterate. determinå dificultå¡i în asigurarea reten¡iei. ocluzo-cervicale. NR.5-1 mm la din¡ii devitali. pere¡ii laterali pot fi u¿or convergen¡i spre ocluzal. 11). se apeleazå frecvent ¿i la alte procedee.

NR. 12). 1. caz clinic Figura 10 Demineralizarea suprafe¡elor Figura 11 Aplicarea adezivului dentinar Aspect ini¡ial . AN 2009 17 În final se lustruie¿te ¿i se finiseazå fa¡eta (fig. LV.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Figura 8 Izolare cu diga Figura 12 Finisarea obtura¡iei Figura 9 Aplicarea straturilor succesive de compozit Aspect final al fa¡etei Fa¡etare directå.

¿lefuirea suprafe¡elor proximale permite o convergen¡å spre incizal de 6° a celor douå suprafe¡e proximale. b) prag înclinat în unghi obtuz. rotunjirea muchiilor ¿i definitivarea pragului gingival constituie etapa finalå a preparårii bontului. AN 2009 – Aspect final – TERAPIA PROTETICÅ A DINºILOR DEVITALI (CU MODIFICÅRI DE CULOARE) DIN ZONA FRONTALÅ Prepararea din¡ilor pentru coroane mixte metalo-ceramice sau ceramicå integralå ªlefuirea reduc¡ionalå a dintelui pentru coroane mixte metalo-ceramice în zona frontalå se face în urmåtoarele limite (fig. deosebit de importantå la coroanele mixte metalo-ceramice este eliminarea punctelor de concentrare de stres. care asigurå cea mai bunå închidere marginal. zona gingivalå a suprafe¡ei vestibulare va fi conformatå sub forma unui prag care poate fi supra/subgingival sau juxtagingival ¿i poate avea patru configura¡ii: a) pragul cu bizou. ¿lefuindu-se minimum 1 mm. pentru a asigura rezisten¡a componentelor metalo-ceramice (în cazul coroanei mixte) ¿i un strat suficient de gros de material ceramic.5 mm). d) prag în chanfrein rotunjit. cu aspect natural. ¿i asigurarea spa¡iului optim în func¡ie de rapoartele ocluzale pentru acest tip de coroane din zona frontalå. – ¿lefuirea fe¡ei palatinale variazå în func¡ie de raporturile ocluzale. LV. devenind circular. 1. c) prag drept de 90°. pentru coroana mixtå ¿i cel pu¡in 1 mm pentru ceramicå. dar nu satisface exigen¡ele estetice. måsurarea fåcându-se de la colet. asigurând astfel spa¡iu mai mare în zona de contact interdentar cu un efect estetic mai bun. cervical ¿i incizal. Adâncimea suprafe¡ei – – – vestibulare care va trebui ¿lefuitå se realizeazå cu ajutorul unor freze de ghidaj. NR. pragul va avea o lå¡ime mai mare. – marginea incizalå a dintelui se reduce cu minimum 2 mm. translucidå. Figura 13 Schemå – prepararea din¡ilor anteriori pentru coroane mixte metalo-ceramice . iar cel incizal asigurå spa¡iul pentru ceramicå. la nivelul fe¡ei vestibulare. Planul cervical va determina axa de inser¡ie a restaurårii. Pragul de pe fa¡a vestibularå poate fi exprimat ¿i pe fa¡a oralå. – suprafa¡a vestibularå se va realiza în douå planuri. – suprafe¡ele proximale se reduc cu minimum 1 mm.18 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. ¿lefuirea fe¡ei orale permite conformarea unui perete subcingular deretentivizat.3-0. pentru a putea conforma marginea incizalå ceramicå sub¡ire. cu cel pu¡in 1. urmårind conturul natural al dintelui. pentru un aspect mai natural.5 mm. 13): – suprafe¡ele vestibulare în zonele vizibile se reduc uniform. pentru a asigura spa¡iu scheletului metalic rigid (0. Incizurile vor avea o profunzime de 2 mm. Prepararea bontului se face într-o anumitå succesiune a ¿lefuirii suprafe¡elor coronare: – ¿lefuirea marginii incizale – se indicå realizarea unor ¿an¡uri de orientare cu ajutorul unor instrumente diamantate calibrate cilindro-conice cu vârf plat. cu o convergen¡å de 6-10° spre incizal.

ªlefuirea la nivelul liniei terminale gingivale: în toate cazurile se preferå termina¡ia în chanfrein. în cazul modificårilor cromatice majore se extinde prepararea interproximalå în zona de contact pânå la jumåtate din profunzimea ambrazurii vestibulare.3 mm.2 mm spre vestibular. AN 2009 Caz clinic 1 19 FAºETAREA INDIRECTÅ CERAMICÅ Prepararea dintelui în vederea receptårii unei fa¡ete Forma prepara¡iei depinde în mare måsurå de modificårile culorii din¡ilor ¿i se reflectå mai ales în localizarea zonelor proximale ¿i de colet (fig.50. 14). cu excep¡ia existen¡ei unor diasteme sau treme. Se realizeazå ¿an¡uri de orientare la nivelul marginii incizale cu ajutorul unei freze diamantate cilindrice. ªlefuirea marginii incizale: în mod ideal trebuie så asigure o grosimea ceramicii de 1 mm (când dintele se dore¿te a fi alungit cu 1 mm se va rotunji doar marginea incizalå ¿i se va crea o linie terminal). când va avea formå de panå. se pot ¿lefui din fa¡a vestibularå 0. aceasta trebuie så fie obligatoriu sub 50% din suprafa¡a totalå.7 mm ¿lefui¡i din fa¡a vestibularå sunt suficien¡i pentru din¡ii maxilari. care vor fi apoi unite pentru a realiza o reducere uniformå la nivelul suprafe¡ei vestibulare. LV.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Aspect clinic ini¡ial Aspect final al coroanelor metalo-ceramice Caz clinic 2 Aspect clinic ini¡ial Aspect clinic final al coroanelor integral ceramice Figura 14 Prepararea din¡ilor anteriori pentru fa¡etare indirectå . Se traseazå la nivelul fe¡ei vestibulare ¿an¡uri de orientare cu ajutorul unui instrument diamantat cilindric. zona de contact proximalå este påstratå la din¡ii cu modificåri minime coloristice. prepararea zonei de sub punctul de contact se impune când restaurarea finalå se deosebe¿te cromatic de structura dentarå nepreparatå. cum ar fi incisivii mandibulari. care vor fi apoi unite pentru a se stabili pozi¡ia finalå a marginii. plasând linia terminalå proximalå la circa 0. NR. aceastå zonå din pozi¡ie oblicå devine vizibilå. ªlefuirea la nivelul suprafe¡ei proximale: linia terminalå proximalå se preferå fie sub formå de chanfrein. 1. ªlefuirea reduc¡ionalå a fe¡ei vestibulare: 0. Se impune så existe o grosime corespunzåtoare a smal¡ului. Când se impune o preparare în dentinå. din¡ii mai mici.

singura în måsurå så restabileascå aspectul morfofunc¡ional ¿i estetic al dintelui devine reconstruc¡ia proteticå cu o coroanå metaloceramicå sau integral ceramicå. – zona de transparen¡å. 1999 CONCLUZII Nu rareori în practica stomatologicå existå confruntåri cu privire la metoda de tratament restaurativ aleaså: restaurare directå sau restaurare indirectå. . în condi¡ii de luminå naturalå. Ed.¿i microstructura. 4. 2001 Cosmetic Dentistry-beauty & science. – culoarea smal¡ului ¿i a dentinei. o rezisten¡å mai mare la abraziune. Hume WR – Conservarea ¿i restaurarea structurii dentare. LV. Alegerea corectå a culorii. AN 2009 Caz clinic Aspect clinic ini¡ial Trebuie luate în considerare caracteristicile anatomice ¿i suprafe¡ele laterale corelate cu vârsta ¿i modificårile de formå consecutive abraziunii.1. nov. Trebuie avute în vedere. 5. – macro. Problematicå este realizarea de fa¡ete în cazul unui strat de smal¡ foarte sub¡ire. ¿i colab. 2002 Bratu. Na¡ional. – Tehnici curente de proteticå dentarå. Ed.20 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Univ. Bucure¿ti. – discromiile. anumite elemente: – conturul marginal. prepararea corectå cu bizotare suficientå este importantå. Signata. 1. Bucure¿ti. Ed. All. 2000 Popa. În aceste cazuri. a unei discromii accentuate. Ed. mai ales intrinseci ¿i la pacien¡ii cu aspecte clinice defavorabile. 2000 Mount Graham J. 6. Didacticå ¿i Pedagogicå. Brându¿a – Estetica în odonoterapia restauratorie. Succesul func¡ional ¿i estetic la o restaurare cu material compozit este determinat de diver¿i factori. Ceramica pentru fa¡ete reprezintå singura posibilitate de a restaura func¡ia ¿i de a conserva excelent caracteristicile estetice. cum ar fi bruxismul. Bucure¿ti. „Carol Davila”. biocompatibilitate. Bucure¿ti. V – Tratamentul endodontic. 3. Cherlea. configurarea culorii. de asemenea. D – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe. Timi¿oara. dar ¿i stabilitate ca formå ¿i culoare. NR. Avantajele ceramicii sunt o esteticå mai bunå. 2. Nr. 2007 Hutu E. Ed. este indispensabilå. Aspect clinic final BIBLIOGRAFIE: 1.

Dr. termenul ocluzie a fost preluat din limba latinå „ocluzio“. Key words: occlusion. Str. The nature of this roundabout line is to moulding the cusps and the architecture occlusion with restoration of cusps method. la închiderea lor. Dr. Cuvinte cheie: ocluzie. dental occlusion can regard in mandibular kinematics a particular case which can be characterized by the dental contacts between the teeth from maxillary and the teeth from mandible in contact unconcerned of the mandible positon toward the maxillary. Sector 3.OCLUZOLOGIE 4 Malocclusions – direct restoration techniques DEZECHILIBRE OCLUZALE – TEHNICI DE RESTAURARE DIRECTÅ Asist. By reasons of the amount positions of the mandible toward the maxillary. “to have a contact”. the lesion degree of the oclusal surface. a function group of teeth or only a pair of antagonist teeth. In contrivance with the restaurative plan of treatment were taken into account the clinical particularity. Dr. de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie ¿i de posibilitatea creårii unui echilibru ocluzal optim. presence or absence of dislevelment to the occlusal plane and the posibility to make an optic occlusal balance. Esen¡a acestei variante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda restaurårii cuspizilor. Conf. ªef Lucr. the term occlusion was taken from latin language “ocluzio”. witch means: “ to shut up”. Gheorghe Petra¿cu. The purpose of this paper is to accentuate solution of the fuction unity at present rate of use the masticators of patient wich present occlusal imbalance. Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i. malocclussion. din¡i laterali. ocluzia dentarå poate fi consideratå în cinematica mandibularå un caz particular caracterizat prin prezen¡a contactelor între din¡ii arcadei inferioare ¿i din¡ii arcadei superioare. with age between 20-61 years that presented imbalance in normal occlusion. care prezentau dezechilibre în ocluzia ortognaticå. Prin urmare. Univ. Dr. Silviu Stånescu. Cornelia Bîcle¿anu Facultatea de Medicinå Dentarå. ceea ce înseamnå „a închide“. „a contacta“. 47 males and 63 females. Univ. restaurare. Adreså de coresponden¡å: Asist. Nr. NR. Universitatea „Titu Maiorescu“. Bucure¿ti. Facultatea de Medicinå Dentarå. Dr. Asist. 47 bårba¡i ¿i 63 femei. Anca Iuliana Popescu. contactele dento-dentare statice dintre arcadele dentare sunt variabile ¿i pot interesa to¡i din¡ii. the static dento-dental contacts between dental arch are variable and can interest all teeth. Asist. Rezultatul investiga¡iilor a stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare. Univ. LV. restoration. Universitatea „Titu Maiorescu“ REZUMAT În stomatologie. un grup func¡ional de din¡i sau numai o pereche de din¡i antagoni¿ti. gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale. Univ. masticators. ABSTRACT In dentistry. Raluca Anca Giurescu. Datoritå multitudinii de pozi¡ii a mandibulei fa¡å de maxilar. The issue of this investigation was based on a new restoration technique. Anna Maria Pangica. dezechilibru ocluzal. To fulfil this study there were examined 110 patients. Cod 031593 email: ralu_anca@yahoo. Dr. Scopul lucrårii este de a eviden¡ia solu¡iile terapeutice morfofunc¡ionale la nivelul din¡ilor laterali la pacien¡ii care prezintå dizarmonii ocluzale. Consequently. Raluca Anca Giurescu. AN 2009 21 . 1. indiferent de pozi¡ia mandibulei fa¡å de maxilar. 67A. com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu vârste cuprinse între 20 ¿i 61 de ani. În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic.

MATERIAL ªI METODÅ Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i (47 de bårba¡i. ob¡inutå în cearå sau cu hârtie de articula¡ie (fig. fiind insuficient elucidate particularitå¡ile tabloului clinic ¿i metodele de tratament morfofunc¡ional în etapele ini¡iale de manifestare a acestor dezechilibre. Înregistrarea ¿i diagnosticul contactelor dentodentare patologice se efectueazå cu ajutorul ocluzogramei. În unele situa¡ii clinice. aceste contacte nu se realizeazå conform tiparului descris mai sus. ocluzograma ob¡inutå cu hârtie de articula¡ie poate fi studiatå imediat în cavitatea bucalå ¿i nu poate fi påstratå. de tip: margine incizalå-suprafa¡å palatinalå. cu afectarea reliefului ocluzal. Examenul clinic al pacien¡ilor s-a efectuat conform schemei tradi¡ionale: examen subiectiv. În acest scop. fårå semne clinice esen¡iale de afec¡iuni ale parodon¡iului (lotul de studiu). lipsit de simptome subiective semnificative. care. LV. ¿i influen¡eazå negativ func¡ionalitatea arcadelor dentare. stabile ¿i realizate uniform pe toti din¡ii de pe arcada dentarå. se utilizeazå hârtia de indigo sau hârtie de articula¡ie „Bahsch“. cât ¿i de dezvoltare a tratamentului morfofunc¡ional. a dezechilibrelor în ocluzia ortognaticå. La analiza ocluzogramei se ¡ine cont de numårul. cum ar fi migråri dentare. leziuni coronare. obtura¡ii incorect modelate. multiple. Studiile literaturii de specialitate relevå cercetarea preponderentå a dezechilibrelor ocluzale generate de edenta¡iile par¡iale.22 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. un subiect dificil atât în procesul de diagnosticare. 5 bårba¡i. fiind astfel considerate patologice. urmat de examenul paraclinic. Ca etiologie. 63 de femei) cu vârste cuprinse între 20 ¿i 61 de ani. având o structurå complexå. 5 femei) în vârstå de 20-24 de ani. necesitå nu numai o reconstituire cantitativå a reliefului ocluzal. Contactele dento-dentare în ocluzia centricå normalå se instaleazå cu o localizare preciså. 1). cu vârsta cuprinså între 26-43 de ani. parafunc¡ii musculare). Aceste contacte trebuie så fie punctiforme. cu consecin¡e grave pentru întreg aparatul dento-maxilar. Aceasta se explicå prin faptul cå în etapele ini¡iale ale dezechilibrelor ocluzale tabloul clinic este ¿ters. cu arcadele dentare integre în ocluzia ortognaticå ¿i 10 pacien¡i (5 bårba¡. migråri dentare. Figura 1 Hârtie de articula¡ie Bahsch . Astfel. 5 femei) din lotul de 110. cuspid-fosetå. anomalii dentare de numår. cuspid-ambrazurå. 2). cu aceastå patologie. dar ¿i o reabilitare morfofunc¡ionalå. Insuficient sunt redate particularitå¡ile de concepere ¿i realizare a tratamentului morfofunc¡ional în raport cu arhitectura ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali. volum ¿i pozi¡ie. examen obiectiv exo. între arcadele dentare se instaleazå un numår mare de varietå¡i interocluzale anormale. Aceste dezechilibre ocluzale duc la schimbarea direc¡iei de distribuire a for¡elor ocluzale care genereazå suprasolicitarea din¡ilor antrena¡i în proces. poate fi påstratå ¿i utilizatå repetat pe parcursul tratamentului. localizarea ¿i intensitatea contactelor dento-dentare (fig. care poate fi studiatå în afara cavitå¡ii bucale. Complexitatea problemei constå ¿i în faptul cå modificårile morfologice ocluzale provoacå transformarea contactelor dento-dentare func¡ionale în contacte dento-dentare nefunc¡ionale. a sistemului muscular ¿i a ATM. Este o metodå utilizatå frecvent ¿i este consideratå eficientå în echilibrarea ocluziei. NR. Lotul de referin¡å l-au constituit 10 persoane (studen¡i. cu dezechilibre ocluzale ¿i trata¡i prin metode obi¿nuite. Urmåtoarea etapå a examenului clinic a constat în analiza rela¡iilor intermaxilare în ocluzia centricå ¿i func¡ionalå. Comparativ cu înregistrarea în cearå. în literatura de specialitate se men¡ioneazå leziunile odontale coronare. edenta¡iile par¡iale ¿i complica¡iile lor (abraziunea ¡esuturilor dure. 1.¿i endobucal. AN 2009 Introducere O problemå actualå a medicinei dentare este reprezentatå de patologia dezechilibrelor ocluzale. Raportul dintre arcadele dentare în ocluzia centricå se caracterizeazå printr-un contact static interarcadic.

primele semne de lezare ale suprafe¡ei ocluzale a din¡ilor pot fi considerate ca situa¡ii de risc în declan¿area dezechilibrelor ocluzale ¿i a func¡iilor aparatului dento-maxilar. fona¡ie). 3). Forma de „y“ (fig. Rezultatele cercetårilor privind particularitå¡ile structurii anatomice a din¡ilor laterali au permis depistarea unor aspecte de deosebire a suprafe¡elor ocluzale în compara¡ie cu caracterele comune. Prin urmare.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. (fig. în ocluzie ortognatå. de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie. datele anamnestice au fost îmbinate cu cele ale stårii obtura¡iilor ¿i lucrårilor protetice prezente. care asigurå un tratament morfologic ¿i estetic calitativ. de la care porne¿te ¿an¡ul ¿i se prelunge¿te cåtre intersec¡ia ¿an¡urilor distal ¿i lingual – foseta centralå distalå. 1. s-a urmårit gradul de avansare al modificårilor de structurå a suprafe¡ei arcadelor dentare în dependen¡å de factorul etiologic. fapt important pentru procesul de restabilire a morfologiei dentare. Figura 2 Contacte ocluzale în normå Molarii 1 superiori În baza rezultatelor examenului clinic ¿i paraclinic al pacien¡ilor investiga¡i. Analizând datele anamnestice referitoare la etiopatogenia declan¿årii dezechilibrelor ocluzale. fizionomie. cu materiale compozite ¿i ionomere. 6-relief ocluzal Molarii 1 inferiori Mårimea ¿i pozi¡ia celor 5 cuspizi este în corela¡ie sau „x“. sunt bine suportate de pacien¡i ¿i. 6) apare la intersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i lingual. s-a constatat cå dupå instalarea ocluziei fiziologice. Pentru o interpretare corectå a manifestårilor clinice ale dezechilibrelor ocluzale în dinamicå. cu arcade dentare integre. Forma de „x“ (fig. 5) rezultå din intersec¡ia ¿an¡urilor mezio-distal ¿i vestibulolingual. durata de timp de la apari¡ia procesului patologic ¿i caracterul interven¡iilor stomatologice efectuate anterior. AN 2009 23 Restaurarea reliefului ocluzal al din¡ilor laterali s-a bazat pe rezultatele examenului clinic ¿i pe studiul modelelor la 10 persoane cu vârste între 20 ¿i 24 de ani. a rela¡iilor interocluzale ¿i de posibilitatea creårii unui echilibru ocluzal optim. cu crearea fosetei anterioare-centrale. ei prezintå acuze numai la dezechilibrele func¡ionale (mastica¡ie. gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale. Un punct de reper anatomic cheie în restaurarea reliefului ocluzal este creasta oblicå de smal¡. LV. Trebuie men¡ionat cå tratamentul restaurativ direct al acestor pacien¡i s-a efectuat în totalitate sau în combina¡ie cu tratamentul indirect la 23 dintre ei. În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic. ca regulå. 4) ia na¿tere la intersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i distal. Datele anamnestice confirmå cå declan¿area dezechilibrelor ocluzale nu numai în fazele incipiente. Figura 3 2. cu crearea fosetei centrale . cu crearea unei fosete sau a unui contact intercuspidian. Forma de „+“. NR. factorul principal care afecteazå suprafe¡ele ocluzale ale din¡ilor îl reprezintå procesele carioase ¿i necarioase. Leziunile carioase coronare cu lipså de substan¡å au fost tratate prin metoda restaurårii directe. Acest desen se întâlne¿te cel mai frecvent ¿i asigurå un contact ocluzal optim ¿i stabil între primii molari. dar deseori ¿i în cele avansate. formatå din unirea crestelor triunghiulare distale ale cuspizilor disto-vestibulari cu cele ale cuspizilor mezio-palatinali (fig.

modelarea cuspidului MP (mezio-palatinal) ¿i a crestei oblice. modelarea pantelor orale ale cuspidului MV (mezio-vestibular) ¿i crearea fisurii meziale. d) modelarea cuspizilor MV ¿i DP. cu påstrarea înål¡imii cuspizilor: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale. . 7): 1. scheme. ceea ce este dificil în activitatea cotidianå. determinarea gradului de lezare a suprafe¡ei ocluzale. 4. 3. Figura 5 Forma de „+” a b Figura 6 Forma de „ X” c d Figura 7 Schema etapelor de modelare a lui 26.24 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. b) modelarea crestei oblice. mulaje). NR. 2. 1. Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a M1 superior cu påstrarea unuia sau a mai multor cuspizi Figura 4 Forma de „Y” La modelarea corectå a arhitecturii suprafe¡ei ocluzale a molarilor prin metoda directå este important så folosim ¿i ni¿te criterii obiective suplimentare (fotografii. La realizarea acestei tehnici consideråm cå este necesar så se ¡inå cont de urmåtoarele 2 situa¡ii clinice: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale cu påstrarea unuia sau a mai multor cuspizi ¿i b) lezarea totalå a reliefului ocluzal. c. evaluarea preliminarå a contactelor ocluzale restante ¿i schi¡area conturului viitoarei restaura¡ii. când reconstituirea are loc prin restabilirea consecutivå a cuspizilor opu¿i. AN 2009 anterioare. iar prin unirea ¿an¡urilor vestibular ¿i distal se creeazå foseta centralå distalå. Etapele de modelare a suprafe¡ei ocluzale sunt (fig. LV. Esen¡a acestei variante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda „plicului“. Rezultatul investiga¡iilor care se referå la particularitå¡ile de structurå ale suprafe¡ei ocluzale a din¡ilor laterali în ocluzia ortognaticå au stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare a acestei structuri.

care se une¿te prin creasta sa longitudinalå cu cuspidul DV. Ulterior. 5. cu dereglåri în mastica¡ie ¿i obosealå muscularå la mastica¡ia alimentelor dure.. dupå metoda „plicului“: 1. separând suprafa¡a ocluzalå în 2 pår¡i. transformarea defectului MOD în defect MO. Pentru aceasta. 2. Locul de unire a pantelor cuspizilor se separå prin creasta mezialå transversalå ¿i se îngusteazå spre foseta mezialå centralå. 1 Pacient A. 4. În urma examenului endobucal se constatå: – 36 ¿i 46 sunt acoperi¡i cu coroane metalice ¿tan¡ate. înainte de a începe modelarea suprafe¡ei ocluzale este necesar så luåm în considerare nu numai absen¡a reliefului.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. MV ¿i CV (centro-vestibular). Se ¡ine cont de faptul cå acest cuspid ML este pu¡in mai înalt ¿i mai mare decât cel DL ¿i la fel de înalt ¿i mai ascu¡it decât cel MV. 26 prezintå obtura¡ii cu semne de contrac¡ie a materialului ¿i carie secundarå (fig. transformarea defectului MO în defect O ¿i crearea contactului proximal mezial. în func¡ie de tipul desenului arhitectonic.S. 11). ca cel mai mare. se prezintå la cabinetul stomatologic cu o serie de leziuni carioase tratate ¿i netratate la nivelul din¡ilor laterali. tehnica de restaurare a reliefului ocluzal al acestui dinte trebuie så asigure func¡ionalitate ocluzalå optimå. X“. Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale a M1 inferior lezatå în totalitate Relieful ocluzal al M1 inferior prezintå o arhitecturå variatå ¿i sistematizatå în cele trei tipuri de desen: „+. modelarea începe cu cuspidul DL. se începe modelarea cu cuspidul DL (disto-lingual). Modelarea arhitecturii în „Y“ începe cu cuspidul ML. cu transformarea în defect MOD. Acest cuspid se restaureazå mai înalt ¿i mai ascu¡it decât ultimul cuspid distal. 3. cu relief ocluzal plat. Apoi se modeleazå cuspidul ML (mezio-lingual) . Urmeazå modelarea cuspidului DL. care se apreciazå dupå dintele de pe hemiarcada opuså. a b c d e f Figura 8 Schema etapelor de modelare lui 46 cu lezarea totalå a reliefului ocluzal ¿i crearea desenului arhitectonic în „Y”. 12). 1. În cazul arhitecturii în „X“. dupå metoda „plicului” CAZURI CLINICE Cazul nr. 6. La realizarea desenului „+“. cu restabilirea tipului de desen ocluzal. se modeleazå cuspidul ML. astfel încât creasta longitudinalå a acestui cuspid så traverseze por¡iunea centralå a coroanei în direc¡ia cuspidului MV. 17. studiul rela¡iilor interocluzale. 7. 29 de ani. modelarea cuspidului DV. Y. – 16. ºinând cont de tipul desenului arhitectonic. dar ¿i fostul desen arhitectonic. cu retrac¡ie gingivalå (fig. cu crearea contactului proximal distal. . modelarea cuspidului DP (disto-palatinal) cu crearea fisurii distale. modelarea crestei oblice meziale ¿i crearea fosetei centrale anterioare. modelarea crestei oblice distale. modelarea cuspidului distal este etapa finalå de modelare a suprafe¡ei ocluzale a M1 inferior pentru toate tipurile de desene arhitectonice. se efectueazå modelarea reliefului ocluzal. NR. LV. Ulterior se vor realiza etapele de modelare. constituirea elementelor de sprijin a coroanei cu por¡iuni separate de material restaurativ. 6. 7. AN 2009 25 5.

12). 38. Figura 11 Arcada superioarå Figura 12 Arcada inferioarå Figura 9 Situa¡ia ini¡ialå Figura 10 Realizarea ocluzogramei Figura 13 Îndepårtarea coroanei . 45. 25. 35. NR.26 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 13. 16). 37. 37. fig. AN 2009 – pe 15. 10) ¿i studiul de model. 48. 47. 27. 35. 14. 17. 48 se observå leziuni carioase (fig. cu prezen¡a dezechilibrelor ocluzale în ambele zone laterale. 26. 27. fig. ocluzograma (fig. se eviden¡iazå prezen¡a dezechilibrelor ocluzale. 11. Diagnostic Leziuni carioase tratate ¿i netratate la nivelul din¡ilor 15. 16. 15). 47. Analizând ortopantomograma. Plan de tratament: – îndepårtarea coroanelor metalice de pe 36 ¿i 46 (fig. 1. – restaurarea directå a din¡ilor leza¡i cu Filtek Flow. Filtek Z 250 (3M ESPE) (fig. 45. 25. fig. LV. 38.

LV. 6. 7 restaura¡i Figura 19 Ocluzie centricå dupå restaurare partea stângå . 3. AN 2009 27 Figura 14 Prepararea cavitå¡ii metalice de pe 46 Figura 17 Contacte ocluzale Figura 15 Îndepårtarea coroanei Figura 18 Ocluzie centricå dupå restaurare pe 3. 5. NR.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 6. 3. 7 restaurare partea dreaptå Figura 16 Contacte ocluzale pe metalice de pe 3. 6 ¿i 4. 1. 4.

Curtuzan V. Mic¿orarea DVO produce modificåri de rela¡ie între componentele ATM. deci ¿i dezechilibrele ocluzale. Ed. cu cât era mai mare durata de timp de la apari¡ia leziunilor coronare. Dezechilibrele ocluzale genereazå disfunc¡ii musculare manifestate prin asimetrie func¡ionalå ¿i. Ed. AN 2009 REZULTATE ªI DISCUºII Sub influen¡a diferi¡ilor factori endogeni ¿i exogeni. Walt Press. S-a observat cå modificårile de structurå ale ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali produse de procese carioase ¿i necarioase se manifestå prin distruc¡ia reliefului. Cherlea V. S-a constatat cå. BIBLIOGRAFIE 1. Timi¿oara 2007 . Freimann P – Morfologia ¿i embriogeneza din¡ilor umani. S-a stabilit cå reducerea numårului de contacte ocluzale este influen¡at ¿i dependent de gradul de lezare a suprafe¡elor masticatorii ale din¡ilor laterali. 2007 Grivu ON. desfiin¡area contactelor interdentare ¿i denivelarea planului de ocluzie. se men¡ioneazå cå dezechilibrele ocluzale condi¡ioneazå declan¿area disfunc¡iei ocluzale. LV. arcadele dentare sunt afectate frecvent. mic¿orarea numårului de contacte ocluzale. În acest context.28 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. în timp. Infomedica Bucure¿ti. Manca¿ C. influen¡eazå procesele de sclerotizare a corticalei condililor articulari ai mandibulei. producând dezechilibre interocluzale cu o agravare a tabloului clinic. Bîcle¿anu C – Tratamentul conservator al leziunilor dentare coronare. ducând la mic¿orarea dimensiunii verticale de ocluzie. 1. cu atât erau mai exprimate ¿i modificårile la nivelul arcadelor dentare. modificând astfel relieful ocluzal ¿i func¡ia ocluzalå cu toate consecin¡ele. 2. NR.

Facultatea de Medicinå Dentarå. Resin composite restorations showed a very good marginal adaptation than amalgam restorations. 1. LV. materiale compozite. composite. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam. we used mechanical retention and for composite the etching technique. Asist. Asist. dupå cum se ¿tie deja. Cod 031593 email: dr. a disease with an increasing incidence in range of population. Gheorghe Petra¿cu. dupå cum bine ¿tim. la o perioadå de timp constantå de 12 luni. Univ. ABSTRACT Dental caries. Monica Raluca Târcolea. care evolueazå în profunzime ¿i provoacå subminarea Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. tehnica etching. Dar. Bucure¿ti REZUMAT Caria dentarå. For amalgam restorations. 67A. Dr. închidere marginalå. deoarece în timp. Pentru obtura¡iile de amalgam. nu putem opri microinfiltra¡ia marginalå a obtura¡iei cauzatå de trecerea timpului. But we know that marginal micro – infiltration of dental fillings. Facultatea de Medicinå Dentarå. after 12 months. se instaleazå caria marginalå secundarå. Key words: permanent fillings. INTRODUCERE Realizarea unei închideri marginale eficiente între materialul obturator ¿i marginea cavitå¡ii este de o mare importan¡å. Alina Dan. Dr. The aim of this study was marginal adaptation of different permanent filling materials.ODONTOLOGIE 5 STUDIUL COMPARATIV AL ÎNCHIDERII MARGINALE A OBTURAºIILOR DEFINITIVE ÎN FUNCºIE DE MATERIALELE RESTAURATOARE UTILIZATE Comparative study of marginal adaptation of permanent fillings in accordance with used restoration materials ªef Lucr. AN 2009 29 . Str. The materials used were: mercury amalgam and composite (Herculite Kerr). Obtura¡iile cu materiale compozite prezentau o închidere marginalå foarte bunå fa¡å de cele cu amalgam. amalgam de Hg. o boalå cu frecven¡å crescutå în rândul popula¡iei. marginal adaptation. Nr. NR. Alina Dan. Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite. iar pentru compozit. Dr. Oana Småtrea Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional ¿i metoda de fulare a materialului a fost respectatå. Prof. Sector 3. caused by time and others factors. cannot be prevented. Cuvinte cheie: obtura¡ie definitivå. for 40 resin composite restorations and 20 amalgam restorations.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. The marginal adaptation was evaluated. respectiv Herculite al firmei Kerr. Bucure¿ti. Universitatea „Titu Maiorescu“. impune tehnici ¿i materiale restauratoare din ce în ce mai eficiente. Dr. În acest scop am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive.alinadan@gmail. Dr. am folosit reten¡ia mecanicå. mercury amalgam. Universitatea „Titu Maiorescu“. The enamel margins were prepared conventionally and the method for materials insertion was respected. precum ¿i de o serie de al¡i factori. as you already now. Univ. dictates more effective techniques and restoration materials. prin acumularea de factori patogeni ¿i microinfiltra¡ie marginalå. Doina Lucia Ghergic. cu diferite materiale restauratoare.

Marginile de smal¡ au fost preparate în unghi de 90°. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite (Herculite Kerr) ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam de Ag. Marginile de smal¡ au fost bizotate în unghi de 45° pentru a permite o bunå påtrundere a acidului demineralizant. 1. condi¡iile de igienizare ¿i izolare. Figura 3 Amalgam Figura 1 Bizotarea în unghi de 45° Pe un alt lot de 20 de din¡i care urmau a fi obtura¡i cu amalgam au fost preparate.30 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. metoda de fulare a materialului a fost respectatå. LV. Izolarea s-a realizat cu diga ¿i aspiratorul de salivå în cazul ambelor tipuri de obtura¡ii. cavitå¡i de toate clasele. unde s-au utilizat douå tipuri de materiale restauratoare. NR. sânge ¿i salivå. Dupå preparare. cavitå¡ile au fost igienizate. MATERIAL ªI METODÅ Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite. s-au preparat cavitå¡i de diferite clase. SCOPUL STUDIULUI În aceastå lucrare am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive. Figura 4 Compozit . evaluat la o perioadå de timp constantå de 12 luni. îndepårtându-se complet pulberea de dentinå. în cazul amalgamului respectându-se timpul de malaxare al capsulelor predozate cu mercur ¿i pulbere de Ag în amalgamator. Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional. AN 2009 ¿i/sau fracturarea pere¡ilor cavitå¡ii ¿i ulterior afectarea pulpei dentare. Pe un lot de 40 de din¡i care urmau a fi obtura¡i cu materiale compozite. de asemenea. Figura 2 Izolarea cu diga Prepararea materialului de obtura¡ie s-a realizat conform indica¡iilor firmei producåtoare. de asemenea.

dupå caz. AN 2009 31 Polimerizarea compozitului s-a realizat. obtura¡iile au fost evaluate ¿i s-a constatat cå douå dintre restaurårile cu compozit prezentau colora¡ie la nivel marginal fa¡å de patru dintre restaurårile de amalgam care prezentau percolare. – Bizotarea ¿i demineralizarea marginilor de smal¡ îmbunåtå¡esc închiderea marginalå ¿i Figura 5 Aplicarea matricei Ivory ¿i a penelor (icuri) interdentare Figura 6 Obtura¡ii finisate . Matricea metalicå Ivory s-a aplicat în special la cavitå¡ile de clasa a II-a. în mai multe straturi. peste care s-a aplicat o bazå de ciment glassionomer. 1. fapt care demonstreazå cå sistemele adezive realizate între marginile de smal¡ ¿i materialul de obtura¡ie sunt superioare reten¡iei mecanice a amalgamului. CONCLUZII – Obtura¡iile din compozit prezentau o mai bunå închidere marginalå fa¡å de cele din amalgam. presând succesiv cantitå¡i mici cu ajutorul fuloarului. b) în celelalte 20. pânå la obturarea completå a cavitå¡ii. REZULTATE Dupå 12 luni. Obtura¡iile au fost finisate ¿i lustruite. de asemenea. bazå intermediarå pe bazå de hidroxid de calciu. Amalgamul s-a aplicat într-un singur strat. iar sub cele de compozit. Sub obtura¡iile de amalgam s-au aplicat 2 straturi de varnish.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. conform indica¡iilor producåtorului. iar matricea transparentå de celuloid pentru cele de clasa a II-a ¿i a IV-a. Materialul compozit a fost inserat în douå moduri: a) în 20 de cavitå¡i într-un singur strat. NR. LV.

pot fi corectate prin reconturare cu discuri abrazive sau reparate. prin aplicarea unui sigilant sau a unei restaura¡ii restrânse din compozit. de asemenea. ca rezultat al unei uzuri exagerate. – Microinfiltra¡iile fluidului oral între pere¡ii cavitå¡ii ¿i restaura¡ii sunt reduse semnificativ dacå se aplicå lac pe to¡i pere¡ii cavitå¡ii. este asiguratå de realizarea unui bizou pe o suprafa¡å de 0. – Având în vedere proprietatea amalgamului de a sigila el însu¿i spa¡iile de percolare prin depunerea produ¿ilor de coroziune. care conferå un aspect profund inestetic ¿i care este foarte greu. Acestea. al unei fracturi a marginii obtura¡iei sau a unor prisme de smal¡ nesus¡inute. LV. dacå nu imposibil de îndepårtat. acestea reprezintå cauza deteriorårii jonc¡iunii smal¡/obtura¡ie. dar nu oferå izolare termicå. – Trecerea gradualå a culorii ¿i transluciditå¡ii dinspre restaurare spre structura dentarå. vizibile la inspec¡ia directå. 1. – E¿ecul acestor obiective conduce la apari¡ia unei colora¡ii de suprafa¡å la nivelul interfe¡ei dinte-restaurare.5 mm ¿i nu reten¡ioneazå colorant (nu sunt semne de carie secundarå). lacul previne infiltrarea produ¿ilor de coroziune ai amalgamului. reten¡ioneazå colorantul. NR. – Spa¡iile mici accesibile. AN 2009 Figura 7 Percolarea obtura¡iilor de amalgam Figura 8 Colorarea marginalå a obtura¡iilor de compozit controlul infiltra¡iei la interfa¡a obtura¡ie/ dinte. mårginite de pere¡i de smal¡ bine reprezentate. unii autori indicå dispensarizarea acestor leziuni atunci când sunt mai înguste de 0. iar la palpare cu sonda avem senza¡ia de „agå¡are“ a vârfului ei.5-1 mm ¿i de existen¡a unei cât mai bune adeziuni ¿i etan¿eitå¡i marginale prin gravaj acid ¿i prin ac¡iunea adezivilor amelo-dentinari.32 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. – Atunci când apar microspa¡ii sau fisuri marginale. .

1995 15. 5. Am. 122. 1997 Bishop K – The Dental Materials. 1995 12. 74. 47. J. 166. J. 74. Jackson L – Dental Amalgam. 6. 1993 11. 1. 9. J. 2. LV. Rev Odontostomat. 647. 18.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 507. Acta Odonto Stomat. 1997 33 10. NR. Philadelphia. 1039. 4. 9. 423. Esthetic Dent. J. Ed. Biomaterials. Dent. Livingstone Edinburg 1992 Dale B – The Dental Materials. Prosth Dent. 10. 1990 14. 1998 Fuhrer N – Restoration of Teeth. Mahler D – Studies of Amalgam. 75. J. Nash R – The Restoration Esthetic. porcelain and composites. Altglas A – Les materials esthetiques. Prahova Ploie¿ti. 9. J. Malquart I – Les hydocolloides reversibles. 6. 1998 Cherlea V – Cimenturi cu ioni de sticlå. 835. Dent. 86. AN 2009 BIBLIOGRAFIE 1. 1996 Burmaister S – Application of biomaterials. 1997 . Leibowitch R – Restauration Ceramometalliquea. Esthetic Dent. 73. Mackert W – The Dental Materials. 3. 197. Esthet Dent. Biomaterials. 1993 Dietschd S – Current Clinical Dental Concepts. 432. Daunitz Londra 1990 18. 19. 21. Gwinnt A – The Dental Resin. 7.Prosth Dent. 8. Am. 127.. 1149. 30. 1990 17. 1998 Burns N – Characterisation of Dental Materials. Int Dent. 1996 16. 125. 20. Dent Ass. 1999 Combre E – The Dental Materials. 1991 13. Ed. Compendium. 1351. Dent. Rev. J. Ed. Hudson I – The aggression of gold. Mount G – The glass Ionomer.

eating habits. Prin utilizarea programului informatic Cariogram. Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. Facultatea de Medicinå Dentarå. Bucure¿ti.6 ODONTOLOGIE DIAGNOSTICUL ªI MANAGEMENTUL MODERN AL CARIEI DENTARE Diagnosis and modern management of dental caries Conf. Sector 3. Cornelia Bîcle¿anu. tratament individualizat ABSTRACT The purpose of this research is determining the risk factors of the dental caries. consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionar în care au fost înregistrate date despre prezentarea la controlul dentar. Material ¿i metodå: Studiul s-a efectuat pe un lot de pacien¡i cu vârste cuprinse între 15-35 ani. oral hygiene habits. S-a constatat cå 51. Cornelia Bîcle¿anu Facultatea de Medicinå Dentarå. Bucure¿ti REZUMAT Scopul acestui studiu este så aprecieze factorii de risc ¿i morbiditatea prin carie pentru încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc ¿i instituirea unei scheme terapeutice adecvate. atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului dento-maxilar deprinderile de igienå bucalå. Cod 031593 email: corneliabicle@yahoo. fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare. Gheorghe Petra¿cu. in order to classify patients into different risk groups and implement adequate therapeutic methods. Str. Concluzii: Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut la carie ¿i modificarea factorilor de risc comportamentali individuali prin instituirea unui tratament preventiv eficient. Dr.com 34 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.85% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab.17 pentru indicele DMF-T. Cuvinte cheie: profilaxie. Metoda de lucru a inclus examinare vizual-tactilå.7%. we used the statistical method of studying the disease and its incriminating factors. Aportul fluorului se produce în majoritatea cazurilor (86%) prin utilizarea pastelor de din¡i ¿i într-un procent foarte restrâns (7%) prin aportul apelor de gurå cu fluor. Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie valorile DMF-T. Universitatea „Titu Maiorescu“. urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la control dentar. LV. s-a ob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿i modificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament. 67A. 22. cariogramå. marking down the data within individual prophylactic charts and filling up a questionnaire regarding patient data such as: frequency of dental check-ups. Rezultate ¿i discu¡ii: Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87% iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5. Universitatea „Titu Maiorescu“. 1. În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc. Dr. Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (75%) al celor care se prezintå la medic doar în urma unei dureri/disconfort. Nr. un indice excelent. un un indice bun ¿i 3. Adreså de coresponden¡å: Conf. importance of oral health. NR. In order to confirm the probability that the analyzed factors are indeed risk factors. Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc am apelat la metoda statisticå de studiere a bolii prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i. It included visual and tactile examination.22%. AN 2009 . Material and method: The research was performed upon a group of patients aged between 15 and 35 years. care permite determinarea globalå a riscului la carie.

am apelat la metoda statisticå de studiere a bolii. cariogramme. deprinderile de igienå bucalå.22% have a good index and 3.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. NR. cuprinså între 80 ¿i 98%. By using the Cariograme informatics system. iar aportul fluorului are loc în marea majoritate doar prin intemediul pastelor de din¡i (fig. risk factors at the beginning of the research as well as changes occurred by applying the individual methods were rapidly and effectively depicted Conclusions: The basic concept of applying individual prophylactic measures consists in recognizing patients with high cavity risk and implementing an efficient prevention treatment. Key words: dental prophylaxis. The study of risk factors reveled a high percentage of patients (75%) that only go to the dentist in case of pain or discomfort. fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare. Patient classification into risk groups was made according to the DMF-T values. 1. Metoda de lucru a inclus examinare vizualtactilå. iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5. 3). 1). Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc. conferå acestei boli dimensiuni sociale cu importante costuri economice. iar prin aplicarea cariogramei am încadrat pacien¡ii într-una dintre grupele de risc (scåzut. Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87%. The oral hygiene degree was computed by adding the cavity index and the calculus index.85% of patients have a low hygiene index.17 pentru indicele DMF-T. individualized treatment. prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i. Identificarea ac¡iunii unor factori etiologici a contribuit la stabilirea unor programe individualizate care så previnå apari¡ia unor noi leziuni carioase (2). followed by the consumption of food between meals and by the seldom medical check-ups. mediu. The fluor input is in most cases ensured by the use of toothpastes (86%) and only to a small extend by the use of mouth-wash solutions. Figura 2 Modul de periaj . 22.7% have an excellent one. AN 2009 35 Results and discussions: The frequency of cavity within the group of patients stood at 87% whereas cavity intensity stood at 5. Am studiat morbiditatea prin carie ¿i aprecierea unor factori de risc. 2. The statistical research reveled that the in-appropriate oral hygiene is the most important risk factor. Acestea justificå aplicarea unor metode ¿i mijloace de profilaxie generalå care så diminueze cre¿terea rapidå a inciden¡ei acestei boli. MATERIAL ªI METODÅ În studiul de fa¡å mi-am propus så apreciez prevalen¡a cariei ¿i ponderea unor factori etiologici în determinarea leziunilor carioase la un lot de 327 pacien¡i. Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (60%) al celor care se prezintå la medicul dentist doar în urma unei dureri/disconfort (fig.17 for the DMF-T index. Figura 1 Prezentarea pacien¡ilor la medicul dentist Modul de periaj este deficitar pentru 61%. De¿i profilaxia generalå a cariei a dus la o scådere a prevalen¡ei acesteia în ultimii ani. cu vârste între 15-35 de ani. atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatului dento-maxilar. crescut) pentru instituirea unei scheme terapeutice adecvate. Results showed that 51. din Bucure¿ti. Mijloacele de investiga¡ie ¿i diagnostic anuale permit identificarea factorilor etiologici care ac¡ioneazå în cazurile particulare cu un risc crescut la carie. INTRODUCERE Inciden¡a crescutå a cariei dentare în ¡ara noastrå. LV. råmân un numår important de indivizi care nu råspund conform a¿teptårilor acestei metode (1). which enables the determination of the global cavity index. consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionar prin care am dorit så aflu date despre prezentarea la control dentar.

Motivarea pacien¡ilor asupra adoptårii unei diete cario-preventive am realizat-o pe baza alcåtuirii unui jurnal alimentar individual. urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la control dentar. reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿i modificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament (fig. AN 2009 Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie ¿i valorile DMFT. de comun acord cu pacientul. 6). – Afec¡iuni asociate = 0. – Antecedente carii = 2. LV. Tabelul 1 Valori DMFT ¿i încadrarea în grupe de risc Figura 3 Aportul de fluor Obiceiurile alimentare nesånåtoase sunt un factor de risc important pentru 78% dintre cei chestiona¡i. 4). Figura 4 IHO Figura 5 Cariogramå . 25 de ani – Antecedente carii = 0. 1. utilizând kituri speciale (Dentocult SM ¿i Dentocult LB). 15% prezintå un un indice bun ¿i un pacient (6%) prezintå un indice excelent (fig. 5) (5. Din analiza acestuia am stabilit. care permite determinarea globalå a riscului de carie. în care pacientul este rugat så consemneze orarul ¿i felul alimentelor consumate timp de o såptåmânå. Cazuri clinice Pacientul: GM. Indicatori salivari S-au înregistrat rata fluxului salivar de repaus.36 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. S-a constatat cå 61% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab. În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc. Prin reprezentarea programului informatic Cariogram. 4). Valorile ¿i încadrarea în grupe de risc este reprezentatå în tabelul urmåtor. NR. Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. ¿i capacitatea tampon salivarå (metoda Dentobuff) (3. am ob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv. numårul de Streptoccoci mutans ¿i de Lactobacili. alimentele care reprezintå un pericol pentru sånåtatea sa dentarå ¿i modalitå¡ile de restrângere a consumului pentru mic¿orarea riscului la carie. 18% pacien¡i prezintå un indice moderat.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

37

– Afec¡iuni asociate = 1 – Dietå consum mediu de hidrocarbonate = 1 – Dietå frecventå medie = 1 – Placa 1 IHO = 3 – SM = 3 – Fluorizare prin pasta de din¡i = 1 – Secre¡ia salivarå = 0,1 mml/min 3 – pH-ul salivar = 1 Antecedentele la carie sunt evaluate la 0, neasociate cu prezen¡a unei afec¡iuni consideratå în rela¡ie cu apari¡ia cariei (rezultat 0). Consumul de hidrocarbonate este u¿or ridicat, apreciat la 1, asociat cu o frecven¡å reduså de consum a acestora între mese (rezultat 1). Igiena bucalå (cantitatea de placå) este slabå (rezultat 3), iar prezen¡a SM este ridicatå (rezultat 3). Aportul de fluor constå doar din periajul dentar cu paste fluorurate (rezultat 1), fårå aport suplimentar. Cantitatea de salivå este reduså (rezultat 3), iar pH-ul salivar este redus (Dentobuff rezultat 1). În concluzie, se poate afirma ca pacientul prezintå un grad mediu de risc la carie, rezultat din asocierea unui consum de hidrocarbonate cu

igienå deficitarå ¿i prezen¡a SM. Existå 28 % ¿ansa de a împiedica apari¡ia cariei. Secre¡ia salivarå reduså determinå cre¿terea sectorului albastru deschis din cariogramå (fig. 6, 7). Trebuie instituit un tratament urgent de preven¡ie (control dietå, igienå oralå, flux salivar). Pentru urmårirea eficien¡ei måsurilor profilactice s-a realizat tratamentul, dupå cum urmeazå: – din lotul de 327 de pacien¡i o parte (170) a beneficiat de tratament complex de profilaxie individualizatå (optimizarea igienei dentare prin asocierea clåtirilor cu clorhexidinå, utilizarea mijloacelor suplimentare de fluorizare localå, reducerea consumului de hidrocarbonate, în special între mese, aplicarea de mijloace suplimentare de cre¿tere a fluxului salivar). – Un lot de 105 pacien¡i a beneficiat de tratament de profilaxie localå (fluorizåri, sigilåri) – Restul pacien¡ilor (52) a beneficiat de tratament curent (lot martor). În urma examinårii loturilor la începutul ¿i sfâr¿itul perioadei de tratament, am comparat

Figura 6 Aspect ini¡ial

Figura 8 Indice carie ini¡ial

Figura 7 Aspect final

Figura 9 Indice carie dupå tratament

38

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

eficien¡a tratamentului efectuat asupra lotului martor, cu cel din loturile care au beneficiat de måsuri speciale de profilaxie. Datele au aråtat scåderea indicelui de carie cu 2% la lotul care a beneficiat de profilaxie individualizatå, cu 1,5% la lotul la care s-a efectuat tratament profilactic local ¿i cu 1,2 la lotul martor (fig. 8, 9).

Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut ¿i modificarea factorilor de risc comportamentali individuali, prin instruirea unui tratament preventiv eficient.
BIBLIOGRAFIE

CONCLUZII
Studiul morbiditå¡ii cariei dentare la lotul studiat a eviden¡iat valori crescute. Din cercetarea actualå rezultå cå testele biofizice ¿i microbiologice ale salivei, precum ¿i utilizarea programului informatic Cariogram constituie metode ¿tiin¡ifice moderne ¿i, în acela¿i timp, pot fi ¿i mijloace pedagogice eficiente, care contribuie la sporirea motivårii pacien¡ilor pentru reducerea indicelui de carie.

1.

2. 3.

4.

5. 6.

Billings RJ and colab. – Pathological and Protective Caries Risk Factors in a Children´s Longitudinal Study. Caries Research, 50 the ORCA Congress, 26 July, 2003, Germany Anderson MH, Bales DJ – Modern management of dental caries. JADA, 1993, 124, 37-44 Ghiorghe A, Vataman R – Influen¡a testelor salivare în aprecierea nivelului de boalå carioaså. Zilele Facultå¡ii de Medicinå Dentarå Edi¡ia IX- a, 2005, Volum de lucråri ¿tiin¡ifice, 149-150. Bratthall D, Carlsson J – Current status of caries activity tests. In Thylstrup A., Fjerskov O (eds) Textbook of clinical Cariology, Copenhagen, Munksgaard, 249265, 1994. Bratthall D and colab. – Manual Cariogram, Internet Version, 2.01. 2004 Stoleriu Simona – Tratamentul leziunilor cavitare active la pacien¡ii cu risc cariogen crescut. Rev. Medicinå Stomatologicå, 2002

ODONTOLOGIE

7

STUDIU IMUNOHISTOLOGIC ASUPRA MODIFICÅRILOR DE NEODENTINOGENEZÅ
The immunohistological study about dentinogenic changes
ªef Lucr. Dr. Mihaela ºuculinå*, ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu**, Prof. Dr. Monica Bani¡å* *Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F., Craiova **Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMAT
Obiectivul studiului este de a evalua råspunsul complexului pulpo-dentinar la aplicarea unor materiale de coafaj indirect, în cavitå¡i adânci, la din¡ii umani. Råspunsurile dentinogenetice sunt urmårite în func¡ie de reac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100. Cuvinte cheie: coafaj indirect, complex pulpo-dentinar, reac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100.

ABSTRACT
The objective of this study is the evaluation of the complex pulpo-dental response at the application of certain materials of indirect capping, in deep cavities, at the human teeth. Dentinogenic responses are following in accordance with of reactionary immunohistological an anti-S-100 protein antibody. Key words: indirect capping, complex pulpo-dental, reactionary immunohistological an antiS-100 protein antibody.

INTRODUCERE
Încå din momentul formårii dintelui, odontoblastele post-mitotice încep så secrete dentina primarå. Celelalte celule ale pulpei sunt importante în sprijinirea dentinogenezei, dar nu joacå un rol direct în secre¡ia dentinei primare (Linde A., Goldberg M., 1993). Dupå secre¡ia dentinei primare, odontoblastele încep så secrete dentina secundarå fiziologicå, într-un ritm lent, pe toatå via¡a biologicå a dintelui (Baume LJ., 1980). Acest nivel redus de dentinogenezå implicå o activitate sinteticå ¿i secretorie scåzutå din partea odontoblastelor. În urma ac¡iunii unor injurii (carii, abraziuni, eroziuni, materiale de obtura¡ie), odontoblastele trec dintr-o stare de odihnå într-un plin proces de

apårare localå, concretizat prin depunerea dentinei ter¡iare (Lesot H. et al, 1994; Smith AJ. et al, 1995). În acest sens, studiul de fa¡å dore¿te så eviden¡ieze rezultatele ac¡iunii materialelor folosite la tratamentul prin coafaj indirect, ca urmare a stimulårii proceselor de apårare localå de la nivelul dintelui, procese care nu ar putea avea loc dacå dentina nu ar prezenta o permeabilitate selectivå.

SCOPUL STUDIULUI
Scopul prezentului studiu reprezintå eviden¡ierea modificårilor induse în structurile odontale atunci când dintele este supus unor injurii, plecând de la pregåtirea cavitå¡ilor ¿i pânå la aplicarea diverselor materiale de coafaj indirect, modificåri care sunt influen¡ate decisiv de permeabilitatea dentinarå.

Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593 email: mihaela.raescu@gmail.com

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

39

Tabelul 1 Descrierea anticorpului primar folosit: Din¡ii preleva¡i au fost fixa¡i în formol tamponat 4%. eugenat de zinc. o lunå. – Blocarea situsurilor antigenice nespecifice Se folose¿te pentru blocarea situsurilor antigenice de tip Fc. 1. – Spålare 2x15 minute PBS. LV. Metode de prelucrare imunohistochimicå pentru tehnica Avidinå-Biotinå-Complex (ABC). specific în func¡ie de tipul anticorpului primar folosit. 5 minute. ionomeri de sticlå (Fuji II LC.2%. folosind ca adeziv polilizina. Am folosit bovin serum albumin. – Spålare 2x15 minute PBS. trei luni. Decalcifierea dintelui integral s-a fåcut în solu¡ie de acid formic 4M. 60 de minute la temperatura camerei. în camerå umedå. Tehnica de imunohistochimie Sec¡ionarea blocului de parafinå Blocurile de parafinå se sec¡ioneazå la microtom. Includerea la parafinå s-a realizat dupå hidratarea ¡esutului. Prime&Bond. Scopul este de a bloca peroxidaza din hematii ¿i din elementele ¡esutului conjunctiv. Tehnica de decalcifiere Deparafinarea: – Blocarea peroxidazei endogene S-a fåcut cu metanol + 2% apå oxigenatå. Anticorpul secundar a fost diluat 1:200. Excite). 2. La nivelul acestor din¡i au fost preparate diverse cavitå¡i. din motive ortodontice. Metode Din¡ii trata¡i prin coafaj indirect au fost extra¿i dupå 14 zile. În prezentul studiu s-a folosit ca anticorp primar proteina S-100. BSA. la întuneric. maxilari ¿i mandibulari. cu vârste între 9 ¿i 16 ani. Dilu¡ia 1:200 în PBS. 30 de minute în camerå umedå. Anticorpul secundar este format din IgG. în concentra¡ie de 3%: – Incubarea cu anticorpul primar – 12 ore în camerå umedå. timp de 10 zile. Ace¿tia au fost programa¡i pentru extrac¡ie. timp de ¿apte zile. Vitremer) ¿i adezivi dentinari (Scotchbond. – Deshidratare ¿i montare cu Eukit. Am utilizat dilu¡ii de 1:100. 1. – Spålare 2x15 minute PBS Anticorpii secundari folosi¡i în acest studiu sunt: – anticorpul secundar de caprå anti-iepure pentru anticorpii policlonali. – Contrastarea nucleilor cu Hematoxilinå Mayer. Activitatea peroxidazei a fost relevatå cu diamino-benzidinå (Sigma Chemical Co. 1:75 în tampon TRIS+ 1%. Sec¡iunile se lipesc pe lame port-obiect. la 4°C. – Incubare cu complexul avidin-biotinperoxidazå (Laboratorul Vector). Determinarea punctului final al decalcifierii s-a fåcut prin metode mecanice. fiind apoi tratate cu materiale pe bazå de hidroxid de calciu (Dycal ¿i Calcidor). 3. Ulterior. – Spålare cu tampon fosfat salin (PBS) 2x15 min. piesele au fost sec¡ionate sagital sau transversal. proveni¡i de la 12 pacien¡i sånåto¿i. conform tehnicii histologice uzuale. ob¡inându-se sec¡iuni seriate de 3-4 microni. care ar putea da reac¡ii fals pozitive.40 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. la temperatura camerei. conform regulilor generale de preparare a cavitå¡ilor. – Spålare cu apå de la robinet. Sec¡iunile au fost incubate cu anticorpul primar S-100. Gluma Bond. continuându-se decalcifierea timp de încå 3-5 zile. care este ulterior amplificatå ¿i obiectivatå prin developare cu un trasor fotosensibil. Etapele reac¡iilor imunohistochimice sunt: – Incubarea cu anticorpul secundar biotinilat. 5 minute. Se face cu solu¡ie 1:75 ser normal. Incubarea cu anticorpul secundar a durat timp de 30 de minute. care se leagå specific cu situsurile antigenice ale anticorpului primar. care ar putea da reac¡ii fals pozitive. NR. .). – Incubare DAB (3. Reac¡ia imunohistochimicå este de fapt o reac¡ie imunå antigen-anticorp.3 diaminobenzidinå tetracloride). H2O2 0. AN 2009 MATERIALE ªI METODÅ Materiale Studiul a fost realizat prin tratarea cu una dintre tehnicile de coafaj indirect a 20 de premolari unu ¿i doi.

et al. deoarece. S100 pozitiv x 400. så poatå stimula sinteza acestei proteine la nivelul odontoblastelor ¿i implicit stimularea neodentinogenezei. ea prezintå continuitate tubularå ¿i comunicare cu matricea dentinei primare (Smith et al. LV. AN 2009 41 REZULTATE ªI DISCUºII Vom prezenta rezultatele noastre discutate. În cazul unor råniri u¿oare (leziuni carioase superficiale-medii. Dentinogeneza reac¡ionalå este rezultatul cre¿terii activitå¡ii odontoblastelor post-mitotice. et al. responsabile pentru formarea dentinei primare. 1982). Recent. la interfa¡a pulpå-dentinå (Lesot H. anticorpul S-100 a marcat constant ¿i intens pozitiv atât corpul celulei. în urma unui tratament de conservare a vitalitå¡ii dentare (coafaj indirect). neinfluen¡a¡i de vreun factor iritant. pentru celulele gliale din sistemul nervos central (Hachisuka H. et al. Deoarece dentina de reac¡ie este produså de odontoblastele primare. Prelungirile odontoblastice. Secre¡ia dentinei de reac¡ie a fost promptå ¿i regulatå pe tot parcursul studiului pentru marea majoritate a din¡ilor trata¡i prin coafaj indirect. motilitatea celularå ¿i organizarea citoscheletului celular prin fixarea ionilor de calciu (Bronckart Y. ea este un råspuns patologic la un factor iritativ extern. ca urmare a unei activitå¡i crescute de secre¡ie ¿i transport al precursorilor matriceali (fig. cu func¡ionalitate diferen¡iatå. aflatå în predentinå. 2001). odontoblastele implicate în secre¡ia dentinei primare pot supravie¡ui. deoarece aceasta era cunoscutå ca marker pentru celulele care provin din crestele neurale. dintr-o stare relativ inactivå în timpul dentinogenezei fiziologice (Tziafas D. . cum ar fi proliferarea celularå. Exprimarea intenså a proteinei S-100 la nivelul odontoblastelor implicate în neodentinogenezå. În studiul nostru. odontoblastic. 1995). Prezen¡a proteinei S-100 a fost consemnatå ¿i de Bani¡å M. fiind capabile så secrete o nouå matrice de dentinå de reac¡ie.. în func¡ie de natura stimulilor care îi influen¡eazå depunerea (Smith AJ. cât ¿i în procesele citoplasmatice ale acestora de la nivelul dentinei din¡ilor inclu¿i. Odontoblastele sunt celule specializate. expansiuni celulare ale polului secretor al odontoblastelor. Cu toate acestea. atât în odontoblaste. Cu toate acestea. et al. Astfel. 1995). (2004).. materiale de obtura¡ii cu citotoxicitate scåzutå). 1994).REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. care. sunt intens pozitive la marcarea pentru proteina S-100. am folosit anticorpul împotriva proteinei S-100 pentru a marca odontoblastele. cât ¿i nucleul acestora. citoplasma odontoblastelor. la acest nivel se desfå¿oarå un proces de neodentinogenezå sub influen¡a unui material de coafaj indirect. putând fi consideratå ca o extensie a dentinogenezei fiziologice. ca dovadå a activitå¡ii secretorii din zona dentinogeneticå propriu-ziså. acestea fiind în concordan¡å cu nevoile crescute ale dintelui. 1997). în raport cu datele din literatura de specialitate în cazul modificårilor de dentinogenezå apårute ca urmare a declan¿årii unor reac¡ii de apårare localå. ne-ar putea sugera cå procesele care regleazå activitatea odontoblastelor în timpul dentinogenezei reac¡ionale sunt asemånåtoare. Am putut remarca o cre¿tere propor¡ionalå a nucleului ¿i a citoplasmei. ne-ar putea sugera gåsirea ulterioarå a unor materiale de coafaj indirect. în cursul studiului nostru. Matricea dentinei nou-formate are o conforma¡ie tubularå diferitå. 1994). dar mai accelerate fa¡å de cele care controleazå activitatea odontoblastelor în timpul dentinogenezei fiziologice. NR. specifice ¡esutului pulpar dentar. Ele î¿i au originea în crestele neurale. trecând de dentina permeabilå. et al. con¡ine pu¡ine organite celulare implicate în procesul de sintezå proteicå. anticorpul S-100 a marcat o reac¡ie intens pozitivå ¿i la acest nivel. 1). necesitând o abordare distinctå fa¡å de dentinogeneza primarå ¿i secundarå (Lesot H. pentru proteina S-100 s-a men¡ionat implicarea sa în diferite func¡ii biologice. Ea reprezintå o stimulare a activitå¡ii sintetice ¿i secretorii a odontoblastelor. Intensificarea reac¡iei la anticorpul proteinei S-100. et al. 1. Zona bazalå a procesului Figura 1 Odontoblaste ¿i procese odontoblastice în canaliculele dentinare. 1984) ¿i pentru celulele Schwann din sistemul nervos periferic (Stefansson K.

în care nivelul sau condi¡iile lezårii dentinei. ca urmare a scåderii diametrului tubulilor dentinari (Låcåtu¿u ªt. care sus¡in cå formarea dentinei peritubulare ¿i precipitarea cristalelor intratubulare pot oblitera canaliculele dentinare printr-un proces de sclerozå. 1994). scåzând permeabilitatea la nivelul acestei dentine. procesele odontoblastice se retrag din canaliculele dentinare. semn cå acestea nu sunt implicate într-un proces de neodentinogenezå (fig. Sub ac¡iunea factorilor iritan¡i proveni¡i de la nivelul proceselor carioase profunde. dar ¿i grosimea dentinei råmase sunt critice. de¿i se formeazå în urma unui proces de dentinogenezå ini¡ial. se pot forma depozite centrocanaliculare sub forma unui material granulos sau cristale mari. odontoblastele primare mor.. care a observat cå matricea dentinei de reac¡ie nu este uniform secretatå de odontoblaste. Imaginile ob¡inute de la din¡ii trata¡i ¿i examina¡i dupå o perioadå mai lungå de timp. 1. 1998). scåzând totodatå ¿i permeabilitatea dentinarå pentru bacterii sau produ¿ii citotoxici din materialele compozite folosite ulterior la obturarea cavitå¡ilor. rezultatele ob¡inute de noi sunt în acord cu opiniile actuale. LV. Sintetizând rezultatele ob¡inute. canaliculele dentinare obliterându-se. au demonstrat reac¡ia dentinei. cu o structurå tubularå discontinuå ¿i cu o densitate tubularå reduså. Se remarcå reac¡ia sporadicå la S-100. am remarcat o diferen¡iere a celulelor pulpare în odontoblaste.42 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. am observat cå aplicarea materialelor de coafajul indirect al dentinei a redus convec¡ia lichidianå. ob¡inându-se o zonå de dentinå scleroaså translucidå (fig. Reac¡ia este moderatå ¿i la nivelul odontoblastelor. cu depunerea dentinei peritubulare ¿i obliterarea cu fosfa¡i de calciu a canaliculilor dentinari. deci ¿i cu o permeabilitate mai scåzutå. cuboidale. Astfel. AN 2009 Marsland ¿i Shovelton (1957). au sugerat cå aceastå accelerare în activitatea metabolicå a odontoblastelor este un proces complex. având drept rezultat diminuarea permeabilitå¡ii. Progresiv. Reac¡ia la anticorpul S-100 este slabå. Figura 3 Reac¡ie pozitivå la nivelul proceselor odontoblastice aflate pe distan¡e diferite în canaliculii dentinari. S-100 x 100. ¿i în prezen¡a unor condi¡ii favorabile locale se dezvoltå o nouå genera¡ie de celule asemånåtoare cu odontoblastele (Lesot et al. accelerat. În cazul unor stimuli mai puternici. dintele a mai råspuns la terapia de coafaj indirect ¿i printr-o secre¡ie mare de dentinå peritubularå. Restul canaliculului este obstruat. (2000). Depunerea acestei dentine peritubulare nu face decât så scadå diametrul canaliculelor dentinare ¿i implicit permeabilitatea prin convec¡ie a dentinei. 2). ªi în cazul preparatelor noastre s-au observat depunerea dentinei pericanaliculare ¿i formarea cristalelor intracanaliculare. Pe lângå secre¡ia de dentinå ter¡iarå. care a condus la formarea unei matrice de dentinå reparatorie. Aceste rezultate sunt în concordan¡å ¿i cu studiile recente ale lui Murray et al. deoarece. . S-100 x 400.. eviden¡iindu-se numai procesele odontoblastice din canaliculii în care nu s-a depus dentinå peritubularå. 3). Figura 2 Sec¡iune transversalå prin dentina circumpulparå. Influen¡a aleatorie a acestor factori se pare cå este decisivå ¿i în cursul studiului nostru. Pe parcursul studiului nostru. NR. pe lângå exacerbarea procesului de neodentinogenezå. 1998). ne-a atras aten¡ia prezen¡a unei depuneri cu caracter neregulat a dentinei de reac¡ie. care pot fi separate de dentina pericanalicularå prin fibre de colagen (Låcåtu¿u ªt.

NR.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Smith AJ – Odontoblast morfology and dental repair. Linde A. 9. Franquin JC. Aceste modificåri dentinogenetice permit protejarea pulpei ¿i men¡inerea vitalitå¡ii acesteia. Murray PE. Cassidy N. Cassidy N. 1980. Stefansson K. 7. Journal of Dentistry. In: Myers HM. Lesot H – Designing new treatment strategies in vital pulp therapy. 16:12-707. Skamoto F – Immunohistological demonstration of S-100 protein in the cutaneous nervous system. Smith AJ. Begue-Kirn C. Bronckart Y. . 6. 1993. 8. 28:77-92. 5. Ruch JV. Tziafas D. BIBLIOGRAFIE 1. Nagy N – Development and progression of malignancy in human colon tissues are correlated with expression of specific Ca-binding S100 proteins. 2003. 234:17-309. Journal of Dentistry. Moore BW – Distribution of S-100 protein outside nervous system. Cells and Materials 1994. 39:80-273. Monographs in oral science. The Anatomical Record 1984. Perry H. Brain Research 1982. 4:679-728. Wollmann RL. Begue-Kirn C. trebuie så remarcåm abilitatea complexului pulpå-dentinå de a råspunde la terapia de coafaj indirect. 2001. About I. Goldberg M – Dentinogenesis. 210:46-639. Lesot H. Decaestecker C. LV. dentinei peritubulare ¿i prin precipitarea cristalelor intratubulare. Tziafas D. Windsor LJ. 4:199-218. Histol Histopathol. Lesot H – Reactionary dentinogenesis. 2000. 8 Basel: S. 4. Mori O. Lumley PJ. 1. 3. Karger AG. Smith AJ. 31:75-82. editor. Ruch JV – Biologically active molecules and dental tissue repair: a comparative review of reactionary and reparative dentinogenesis with the induction of odontoblast differentiation in vitro. AN 2009 43 CONCLUZII Plecând de la rezultatele ob¡inute. Smith AJ. International Journal of Development Biology 1995. 2. prin secre¡ia dentinei ter¡iare. Hachisuka H. Baume LJ – The biology of pulp and dentine. Critical Reviews in Oral Biology and Medicine. ceea ce are ca efect mårirea distan¡ei ¿i a barierei de permeabilitate între celulele pulpare ¿i obtura¡ie.

volumul). Universitatea „Titu Maiorescu“. NR. este structurat så suporte presiuni. LV. considerat de unii autori zonå biostaticå. considered by some authors as biostatistical area. care are inser¡ie în 1/3 distalå a tuberculului piriform). 1. Cod 031593 email: gabidespa@gmail.7-9) (fig. numai 2/3 anterioare ale tuberculului sunt acoperite de protezå. Ddr. înso¡ite de suferin¡e (dureri) ¿i de tulburåri ale func¡iilor acestui sistem. Elena-Gabriela Despa.com 44 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. INTRODUCERE Tratamentul edenta¡iei totale. Bucure¿ti REZUMAT Tuberculul piriform este un element foarte important al zonei de sprijin.8 Prosthetic value of piriform tubercle PROTETICÅ DENTARÅ VALOAREA PROTETICÅ A TUBERCULULUI PIRIFORM ªef Lucr. Câmpul protetic edentat total mandibular pune întotdeauna probleme practicienilor în ceea ce prive¿te ob¡inerea unei bune men¡ineri a protezei totale. Universitatea „Titu Maiorescu“. Gabriela Moise Catedra de Proteticå Dentarå. pentru a nu împiedica dislocarea ei la deschiderea maximå a gurii (în timpul acestei mi¿cåri este pus în tensiune ligamentul pterigomandibular. dacå nu este conceput ¿i realizat corect. At this level. Sector 3. total extension of the prosthesis. vor exista erori care se manifestå la nivelul structurilor câmpului protetic. Dr. MATERIAL ªI METODÅ Tuberculul piriform. Str. Facultatea de Medicinå Dentarå. Key words: piriform tubercle (direction to the edentulous crest. 1). Gheorghe Petra¿cu. the prerygomandibular ligament. the mandibular prosthesis cannot be extended to the maximum. Elena-Gabriela Despa. care apare în locul trigonului retromolar. La acest nivel. valoare proteticå. Facultatea de Medicinå Dentarå. volume). forma¡iune morfologicå care se formeazå dupå extrac¡ia molarului de minte inferior. în urma resorb¡iei mai reduse a peretului distal al alveolei. Bucure¿ti. which has an insertion in the distal 1/3 of the piriform tubercle. Cunoa¿terea elementelor morfo-structurale ale acestui câmp ne poate ajuta de multe ori în stabilirea cu exactitate a zonei de sprijin ¿i de succiune. Nr. Cuvinte cheie: tubercul piriform (direc¡ia fa¡å de creasta edentatå. AN 2009 . ceea ce reprezintå un argument pentru care este acoperit în 2/3 anterioare de suprafa¡a protezei (1-4. proteza mandibularå nu poate fi extinså la maximum. urmate de modificåri histo-morfologice. extinderea protezei total. ABSTRACT The piriform tubercle is a very important element in the support area. 67A. Un element al zonei de sprijin cu valoare proteticå deosebitå este tuberculul piriform situat distal la nivelul zonei. Dr. Figura 1 Tuberculul piriform (8. is strained). only the anterior 2/3 of the tubercle are covered by the prosthesis in order to prevent its dislocation when the mouth is opened to the maximum (during this movement. prosthetic value.9) Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr.

Extinderea protezei distal se poate face pânå la inser¡ia ligamentului pterigomandibular. eviden¡iindu-se: – direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå (fig. Dupå Ene. redus (fig. în 96 dintre cazuri. – volumul (fig.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 1. în primul lot au fost 167 de pacien¡i cu câmpuri protetice edentate total mandibular. iar în 62 de cazuri redus. Astfel. 2): orizontalå în 109 cazuri examinate. Dupå Bandetimi. împår¡i¡i în douå loturi. u¿or mobili ¿i mai comprimabili. 4): orizontalå în 134 de cazuri examinate. în 118 cazuri. din cauza calitå¡ii deficitare a ¡esutului submucos. care-i opre¿te deplasarea spre distal. dar sunt utilizabili fiindcå suportå presiunile protezei. ¿i oblicå în 82 de cazuri. mediu. – în clasa a IV-a sunt tuberculii care nu prezintå valoare proteticå. aderen¡i la planul profund. 5): în 36 de cazuri era voluminos. voluminos. mediu. au fost examina¡i un numår de 506 pacien¡i. NR. – iar volumul tuberculului piriform a fost: în 24 dintre cazuri. zona tuberculului piriform trebuie så fie consideratå în „zone biostatice”. – în clasa a III-a sunt tuberculii a cåror valoare proteticå este mai scåzutå. Examinarea endobucalå a tuberculului piriform a urmårit volumul tuberculului piriform ¿i direc¡ia acestuia fa¡å de creasta edentatå în cazul ambelor loturi. ¿i oblicå în 58 de cazuri. LV. iar în 47 dintre cazuri. fiindcå sunt fermi. Figura 3 Volumul tuberculului piriform Figura 2 Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå mandibularå Figura 4 Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå mandibularå . acoperi¡i de o mucoaså relativ groaså. fiindcå nu sunt utilizabili. tuberculul piriform trebuie så fie utilizat pentru stabilizarea ¿i men¡inerea protezei mandibulare. la nivelul cårora tuberculul piriform avea: – direc¡ia fa¡å de creasta edentatå (fig. pentru sprijinul ¿i stabilitatea protezelor. mai pu¡in favorabili. u¿or convec¿i. care sunt capabile så suporte presiuni transmise de proteze. a unei inser¡ii a ligamentului pterigomandibular joase ¿i anterior sau a purtårii un timp îndelungat a unei proteze totale incorecte. – în clasa a II-a sunt tuberculii moi. În cadrul lotului 2 a fost examinat un numår de 216 câmpuri protetice mandibulare edentate total. AN 2009 45 Lejoyuex a remarcat ¿i sintetizat valoarea proteticå prin utilizarea unei clasificåri (4-6): – în clasa I-a sunt cuprin¿i tuberculii favorabili. Pentru eviden¡ierea acestui element morfostructural. cu profil convex. dar numai în cele douå treimi anterioare. 3).

7. Bucure¿ti. 2002 Rânda¿u Ion. dacå se ob¡ine închiderea marginalå. Bucure¿ti. 1989 Hutu E – Edenta¡ia totalå. adaptarea portamprentei individuale pentru a se ob¡ine în zona distalå închiderea marginalå. Bucure¿ti. ceea ce aratå corectitudinea confec¡ionårii. Hutu E – Edenta¡ia totalå. 1988 Ene L – Edenta¡ia totalå. Didacticå ¿i Pedagogicå. Bucure¿ti. înainte de a fi inseratå pe câmpul protetic dacå a fost realizatå corect în zona distalå. dacå este prezent ¿i delimitat câmpul protetic. – – REZULTATE Tuberculul piriform prezintå urmåtoarea valoare proteticå pentru restaurarea edentatului total mandibular: – alegerea portamprentei universale este determinatå de raportul cu aceastå forma¡iune – – anatomicå (extremitå¡ile libere så le acopere). examenul protezei. Ed. examenul protezei pe câmpul protetic: så se constate raportul cu tuberculul piriform. Printech. examenul unei proteze pe care pacientul nu o poartå fiindcå nu are stabilitate. 1998 . – Edenta¡ia totalå-clinicå ¿i tratament. Bucure¿ti. 9. Chiru D. Bucure¿ti. Ed. Cerma. modelul preliminar este examinat în zona distalå pentru a se constata. LV. Ed. Ed. 2005 Lejoyeux J – Proteza totalå. Curs pentru studen¡i.. Bucure¿ti. 2. 6. Bratu D. – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii edenta¡iei totale. examenul portamprentei individuale pe model. IMF Bucure¿ti. 2005 Ene L. dacå extremitatea are raport cu tuberculul pririform. 4. Medicalå. 1998 5. examenul amprentei func¡ionale. AN 2009 – – – – Figura 5 Volumul tuberculului piriform – Ca urmare a centralizårii datelor. Med Bucure¿ti. Despa EG – Tehnologia protezei totale. 1988 Påuna M. Ed. Litografia I. Popovici C.46 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Ed. cum a fost înregistrat tuberculul piriform. Medicalå. NR. BIBLIOGRAFIE 1. 1. colab. 2008 Rânda¿u Ion – Proteze dentare. examinarea amprentei preliminare în zona distalå urmåre¿te dacå a fost înregistratå aceastå forma¡iune.F. dacå acoperå cele 2/3 anterioare ale tuberculului piriform.M. 8. men¡inere etc. Ed. Na¡ional. examenul portamprentei individuale pe câmpul protetic. Preoteasa E – Aspecte practice în protezarea edenta¡iei totale. Ed. s-a constat cå în ambele loturi au existat cel mai frecvent tuberculi piriformi în pozi¡ie orizontalå ¿i cu un volum mediu (putând favoriza protezarea). 3.

Graficul 1 Distribu¡ia lotului pe grupe de vârstå ¿i sex Adreså de coresponden¡å: Prof. AN 2009 47 . vârsta a treia era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile par¡iale sau totale. Sector 3. Universitatea „Titu Maiorescu“. especially in industrialized countries. Din punct de vedere stomatologic. Clinica „Dental Praxis“. Cuvinte cheie: vârsta a treia. Dr. Aståzi. The purpose of present study is to investigate the oral status of people over 65 years. tot mai multe persoane vârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. tot mai mul¡i autori considerå cå modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat. tot mai multe persoane vârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. ABSTRACT Number of elderly people. Lucrarea de fa¡å î¿i propune så realizeze un studiu privind aspecte ale edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani. Bucure¿ti. par¡iale sau totale. 1. Doina Lucia Ghergic1. more and more seniors are keeping their teeth due to improvement of oral hygiene. partially edentulous span. is increasing worldwide. Key words: seniors. edenta¡ie par¡ialå. The greatest advantage of last century was increasing life expectation from 47 years-old in 1900 to 74 years old (71 years old for men and 77 years old for women) in 1999. LV. în 1999. Doina Lucia Ghergic. Cod 031593 email: monica_tarcolea@yahoo. modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat. Aståzi.co. the pattern of dental status is changing. NR. Gheorghe Petra¿cu. Nr. 67A. Str. senior citizens. Constan¡a REZUMAT Omenirea tråie¿te aståzi una dintre cele mai mari experien¡e din existen¡a sa: cucerirea longevitå¡ii. Bucure¿ti 2Doctor în ªtiin¡e Medicale. Dr. From dentistry standpoint of view dental status of senior citizens was associated with edentulous status and wearing of total or partial dentures. 1. Claudia Florina Andreescu2 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. Facultatea de Medicinå Dentarå. INTRODUCERE Din punct de vedere stomatologic. Facultatea de Medicinå Dentarå „Titu Maiorescu“. Nowadays.PROTETICÅ DENTARÅ 9 STUDIU STATISTIC PRIVIND ASPECTE CLINICE ALE EDENTAºIEI PARºIALE LA PERSOANE DE PESTE 65 DE ANI Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in people over 65 years Prof. Dr. Poate cel mai mare avantaj al secolului trecut este cre¿terea speran¡ei de via¡å de la 47 ani în 1900 la 74 ani (71 de ani pentru bårba¡i ¿i 77 de ani pentru femei). vârsta a treia era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile.uk REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.

15.8. molari. 2. 3.58. penså dentarå ¿i sondå dentarå. – 14 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå.71. 7.42. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå. – 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. – 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. 1. 2. canini. 2. 3.48 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. 1. 1. 1. premolari. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi. 6 ¿i 7 pentru mandibulå.43. – 16 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. numårul din¡ilor maxilari. molari.58. 8. 3 ¿i 4 pentru maxilar ¿i în graficele 5. canini.4.8. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la femei este: incisivi. 1. REZULTATE ªI DISCUºII Numårul mediu al din¡ilor restan¡i este: numårul tuturor din¡ilor. edenta¡ie subtotalå. premolari.14. canini. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. 1. premolari.4. canini.29. edenta¡ie par¡ialå extinså. molari.83. numårul din¡ilor mandibulari. molari. NR. 2. 8. 1. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe grupe dentare la femei este: incisivi.5. numårul din¡ilor mandibulari. 2. 3.67. 1. 8. 8. numårul din¡ilor mandibulari. premolari. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. MATERIAL ªI METODÅ Pentru efectuarea lucrårii de fa¡å s-au evaluat fi¿ele a 48 (28 femei ¿i 20 bårba¡i) de persoane de vârsta a treia.43. canini.43. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibular pe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi.71.71. Rezultatele ob¡inute sunt prezentate în graficele 2. molari. Distribu¡ia lotului studiat în func¡ie de vârstå ¿i sex este prezentatå în graficul 1. 2.43.8. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi.75. Graficul 3 Forme de edenta¡ie par¡ialå maxilarå la bårba¡i La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – nici un subiect dentat. . 1.14. premolari. 1. AN 2009 2.67. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. 2.2.75. molari. 16. Pentru înregistrarea edenta¡iei par¡iale s-a folosit clasificarea lui Costa: edenta¡ie par¡ialå reduså. 1. cu ajutorul trusei de examinare oralå care con¡ine: oglindå dentarå. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la femei este: numårul tuturor din¡ilor. Graficul 2 Formele de edenta¡ie la maxilar To¡i subiec¡ii au fost consulta¡i în cabinetul medical în condi¡ii de bunå iluminare. canini 1. OBIECTIVUL STUDIULUI Aceastå lucrare are ca obiectiv studiul edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani care pot beneficia de reabilitare oralå proteticå în cadrul parteneriatului dintre Facultatea de Medicinå Dentarå „Titu Maiorescu” ¿i Primåriile Sectoarelor 1 ¿i 2 din Bucure¿ti în timpul stagiilor clinice de Reabilitare Oralå ¿i Proteticå Dentarå ale studen¡ilor din anii terminali. numårul din¡ilor maxilari 6. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. edenta¡ie par¡ialå întinså. 2. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. LV. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilari pe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi 2. Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la bårba¡i este: numårul tuturor din¡ilor 17. numårul din¡ilor maxilari.33. 2. La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 1 subiect dentat. 4. premolari.14. 1.2.

– 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – un subiect dentat. Graficul 6 Forme de edenta¡ie par¡ialå mandibularå la bårba¡i Graficul 7 Forme de edenta¡ie mandibularå la femei Graficul 8 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare Graficul 4 Forme de edenta¡ie maxilarå la femei Graficul 5 Forme de edenta¡ie la mandibulå Graficele 8-13 ilustreazå gradul de protezare al edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani. AN 2009 49 – 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. LV. – 11 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. 1. NR. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså. La lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 22 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. – 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 18 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. – nici un subiect cu edenta¡ie totalå. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – nici un subiect dentat. – 11 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. . – 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå. – 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså. – 15 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå.

în Mexic. La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 21 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. Datele din literatura de specialitate aratå cå vârstnicii din întreaga lume î¿i påstreazå tot mai mul¡i din¡i pe arcade. – 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. – 14 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.). LV. AN 2009 La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. se raporteazå un numår mediu de 15. o caracteristicå comunå a persoanelor vârstnice. ¿i colab. Graficul 11 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare Graficul 9 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la bårba¡i – 13 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. în 2000. La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå.50 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Un studiu din SUA. – 7 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. dar datele diferå mult în func¡ie de ¡arå ¿i grupul selec¡ionat. NR.). gåse¿te un numår mediu de 19.4 din¡i restan¡i (Warren J. era. – 9 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. 1. Alt .95 din¡i restan¡i (Irigoyen E. – 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå. ¿i colab. În urmå cu 30-40 de ani edenta¡ia totalå Graficul 12 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la bårba¡i Graficul 13 Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la femei Graficul 10 Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la femei În 1999. La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie: – 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå. – 8 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå. Statusul oral al vârstnicilor se schimbå în întreaga lume.

pages 364-368 Esan TA. nr. Ando Y. cât ¿i bårba¡ii. Velazquez C. indiferent de maxilar.). Bataglion C. Community Dental Health 2003. 5. Ghergic Doina Lucia – Characteristic of prosthetic treatment for elderly people. 4: 3. În general. gåse¿te 19. NR. volume 189. 4. 5. ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii frontali. 20: 217-222. indiferent de maxilar. 44(2): 64-69. atât la femei. iar molarii sunt din¡ii cel mai slab reprezenta¡i. Andreescu Claudia Florina. Majoritatea subiec¡ilor au tratamente protetice incomplete (43. 131(11): 1571-1579. Esan AO – Sociodemographic factors and edentulism. 2. Warren JJ. Glantz PO – Need and demand for treatment.75% la mandibulå).83% la maxilar ¿i 43. Löe H – Textbook of geriatric dentistry. Bezzon OL – Tooth wear and loss: Symtomatological and rehabiliting treatments. AN 2009 51 studiu efectuat în 2003. indiferent de maxilar. BMC Oral H 2004. Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale. 11(2) 147-152.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cât ¿i la bårba¡i. ultimii din¡i restan¡i sunt din¡ii frontali. 4. La mandibulå. cea mai des întâlnitå formå de edenta¡ie la maxilar este edenta¡ia par¡ialå extinså (39. Quatrini AH. 2nd Edition. 3. Ralph JP. Nunes LJ. în Japonia. caninii sunt din¡ii care se men¡in cel mai mult timp pe arcadå. În general. Takano N. bårba¡ii prezintå mai 5. Holm-Pedersen P. no. urmatå de edenta¡ia subtotalå. Heath JR. Mejía A – Caries dental y enfermedad periodontal en un grupo de personas de 60 o más años de edad de la Ciudad de Mexico. cea mai frecventå formå de edenta¡ie este cea subtotalå (33. 2. nr. atât femeile. 2003 ISSN – 1223 – 7213. Cowen HJ.6 media din¡ilor restan¡i (Takano N. Bårba¡ii prezintå mai mul¡i din¡i restan¡i decât femeile. La lotul studiat. Miyazaki H – Factors associated with root caries incidence in an elderly population. Watkins CM. Irigoyen E. Revista de la Asociación Dental Mexicana 1999. 1. În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de 16 din¡i restan¡i. 14. 3. CONCLUZII 1. LV. Hotta TH. vol. 61-66. 8. Ghergic Doina Lucia. Andreescu Claudia Florina – Failure of fixed prosthodontics. cât ¿i la bårba¡i. atât la femei. vol. Basker RM. BIBLIOGRAFIE 1. În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de 16 din¡i restan¡i. Akeredolu PA.33% dintre femei ¿i 30% dintre bårba¡i). 9.14. 6. 17. urmatå de cea par¡ialå extinså. Zepeda MA. Olusile AO. 61-66. 9. Nonaka T. Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale.2 fa¡å de 15. 9. iar numårul din¡ilor restan¡i mandibular este mai mare decât numårul din¡ilor restan¡i maxilar. 7. Davenport JC.29% dintre femei ¿i 35% dintre bårba¡i). ¿i colab. Subiec¡ii de sex feminin prezintå un numår mai mare de tratamente protetice comparativ cu subiec¡ii de sex masculin. 2. JADA 2000. 2. În ceea ce prive¿te distribu¡ia pe grupe dentare a din¡ilor restan¡i. cât ¿i la femei. mul¡i din¡i restan¡i decât femeile. Braz Dent J 2000. British Dental Journal. . Copenhagen: Munksgaard 1996. Hand JS – Dental caries prevalence and dental care utilization among the very old. 2003 ISSN – 1223 – 7213. atât la bårba¡i. Yoshihara A.

Universitatea „Titu Maiorescu“. Monica Raluca Tarcolea1 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. Medicii au dat dovadå de multå ingeniozitate în înlocuirea din¡ilor pierdu¡i. så månânce mai bine. Monica Tarcolea. Asist. but until 1965. The study evaluates 46 patients. Str. Therefore. Paralel cu aspectul psihosocial. nu a fost posibil de a ata¿a din¡i la osul restant. Pe lângå anamneza Adreså de coresponden¡å: Asist. Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti 2Doctor în ªtiin¡e Medicale. Facultatea de Medicinå Dentarå. dar pânå în 1965. Implantologia oralå a devenit aståzi o specialitate de bazå a medicinei dentare care vine så completeze cu rezultate bune ¿i promi¡åtoare în timp. så vorbeascå ¿i så arate mai bine. Dr. Cuvinte cheie: implanturi dentare.10 PROTETICÅ DENTARÅ STUDIU PRIVIND POSIBILITźILE DE REABILITARE PROTETICÅ ORALÅ CU AJUTORUL IMPLANTURILOR DENTARE Study over oral prosthetical restoration using dental implants Prof. Clinica „Dental Praxis“ Constan¡a 1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå. The aim of this study is to evaluate clinical and radiological opportunity to restore partial teeth loss with crowns cemented on dental implants. Implantologia oralå este o disciplinå care cunoa¿te o dezvoltare rapidå. Bucure¿ti. it was not possible to attach teeth to remaining bone. Studiul a fost efectuat pe un numår de 46 de subiec¡i de peste 20 ani. ceea ce a determinat apari¡ia metodelor ¿i tehnicilor de remediere a acestuia. fiind înso¡itå de o cåutare disperatå de remediere a acestei situa¡ii. Dentists have developed ingenious ways of replacing lost teeth. când Per Branemark a pus primul implant dentar. fixed prosthetic. Succesul oricårui implant depinde de evaluarea ¿i planificarea preoperatorie. Edentulous state is mutilating for many patients. Dr. care nu mai trebuie ¿lefui¡i ¿i devitaliza¡i. Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti REZUMAT Pierderea din¡ilor este un proces caracteristic omului. when Per Brånemark put the first dental implant. Dr. Univ. Facultatea de Medicinå Dentarå.uk 52 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Oral implantology has rapid and important development and has the opportunity to solve multiple situations of partial or total teeth loss. Dr. 1.co. Scopul acestui studiu este de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei cu ajutorul lucrårilor protetice cimentate pe implanturi. LV. Doina Lucia Ghergic1. 1. Pierderea majoritå¡ii din¡ilor devine pentru cei mai mul¡i pacien¡i mutilantå. edenta¡i par¡ial sau total. Facultatea de Medicinå Dentarå. over 20 years old with partial or total teeth loss. oral implantology is an important specialty of dentistry which completes with good results therapy of teeth loss. Este un tratament care respectå din¡ii vecini edenta¡iei. în urma edenta¡iei apare ¿i distruc¡ia unei pår¡ii osoase a crestei alveolare ¿i o modificare morfologicå a ¡esuturilor moi acoperitoare. 67A. Univ. simultaneous with psycho-social aspect appears destruction of remaining bone and morphologic modification of surrounding soft tissues. ABSTRACT Loosing teeth is a process characteristic for human beings. Key words: dental implants. Sector 3. AN 2009 . Gheorghe Petra¿cu. având posibilitatea de a reabilita multiple situa¡ii clinice de edenta¡ie par¡ialå sau totalå. have appeared different methods and techniques which try to resolve teeth loss. Claudia Florina Andreescu2. ansamblul terapeutic al edenta¡iilor. INTRODUCERE Reabilitarea oralå cu ajutorul implanturilor este un tratament modern care ajutå pacientul så se simtå mai bine. Nowadays. restauråri protetice fixe. NR. Nr. Cod 031593 email: monica_tarcolea@yahoo.

05%) ¿i apoi frontalå (8. este necesarå ¿i evaluarea radiologicå pentru a estima caracteristicile morfologice ale osului primitor de implant. modele de studiu ¿i examen radiologic.70%).74%).REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. To¡i subiec¡ii au o stare generalå de sånåtate bunå ¿i nu prezintå afec¡iuni care contraindicå interven¡ia chirurgicalå. 20-29 de ani (17.39%) ¿i 60-69 de ani (80. OBIECTIV Obiectivul acestui studiu este de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei.78%).70%) ¿i totalå (8. Figura + Grafic 2 Distribu¡ia lotului studiat. AN 2009 53 minu¡ioaså ¿i examenul clinic atent.56%). fårå a le fi dezvåluitå identitatea.81%) se prezintå pentru protezarea unei edenta¡ii pluridentare.19%) doresc restaurarea unei edenta¡ii unidentare. grupele de vârstå 50-59 de ani (21. s-a explicat pacien¡ilor cå aceste materiale sunt folosite numai în scop didactic.70%). în func¡ie de grupa de vârstå ¿i sex Cei mai mul¡i subiec¡i se încadreazå la grupa de vârstå 40-49 de ani (34. Urmeazå apoi Figura + Grafic 3 Distribu¡ia lotului studiat. MATERIAL ªI METODÅ Studiul a fost realizat pe un lot de 46 de subiec¡i. în func¡ie de tipul edenta¡iei În func¡ie de numårul din¡ilor pierdu¡i în edenta¡ia par¡ialå. În imaginile urmåtoare este prezentatå reparti¡ia dupå grupe de vârstå ¿i sex. în func¡ie de tipul edenta¡iei par¡iale .39%). cu ajutorul lucrårilor protetice cimentate pe implanturi. 2. marea majoritate a subiec¡ilor (76. Restul (23. NR. (26 bårba¡i ¿i 20 femei) care s-au adresat Disciplinei de Reabilitare Oralå între anii 2006 ¿i 2008 în vederea. Reabilitarea pe implanturi este cel mai frecvent solicitatå pentru edenta¡iile laterale (69. apoi terminalå (13. pentru demonstra¡ii ¿i publica¡ii profesionale. REZULTATE ªI DISCUºII Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi este prezentatå în figura 2. reabilitårii orale cu ajutorul implanturilor dentare. 1. precum ¿i localizarea structurilor anatomice din vecinåtate. Pentru fiecare pacient s-au realizat examenul clinic. 3. 30-39 de ani (17. 4. LV. Figura + Grafic 1 Distribu¡ia lotului studiat. A fost cerutå permisiunea de a se face fotografii.

osteoporoza. – în situa¡iile necomplicate.04% boalå carioaså. 21. La lotul studiat. – criteriile de excludere privind terapia pe implanturi sunt: os de calitate ¿i volum insuficient. Dupå Zitzmann ¿i Schärer. gradul de satisfac¡ie al pacientului. ¿i ajunge la urmåtoarele concluzii: – rata de succes a implanturile dentare este de peste 90%. 2004. apoi boalå parodontalå ¿i parafunc¡ii. costuri. urmåtorii factori nu cresc semnificativ posibilitatea de e¿ec: fumatul.22% etiologie mixtå.54 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. boala carioaså. bolile cardiovasculare compensate sau vârsta înaintatå a subiectului. LV. 1. hipotiroidismul bine controlat. odatå cu înaintarea în vârstå cre¿te frecven¡a bolii parodontale. precum ¿i examinarea riguroaså a ofertei osoase. AN 2009 Pentru prognosticul reabilitårii orale cu implanturi dentare este importantå cunoa¿terea etiologiei edenta¡iei. NR. – este importantå selec¡ia pacientului. Figura + Grafic 4 Etiologia edenta¡iei Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå este prezentatå în imaginile urmåtoare: Figura + Grafic 6 Augumentarea ¡esuturilor dure Figura + Grafic 5 Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå În timp ce la grupele mai mici de vârstå cauza principalå a pierderii din¡ilor este reprezentatå de Larking. cel mai bun prognostic este ob¡inut în edenta¡ii cauzate de agenezie. analizeazå 70 de articole publicate dupå 1995 privind implanturile dentare: alegerea pacientului. boala . În ceea ce prive¿te realizarea interven¡iei chirurgicale de inserare a implanturilor dentare 32. postmenopauza.87% femei) necesitå augumentarea ¡esuturilor dure (figura 6). La restul subiec¡ilor (63. carie. diabetul zaharat tip II bine controlat. Augumentarea este necesarå mai ales în edenta¡iile produse de boala parodontalå ¿i în edenta¡iile vechi.74% boalå parodontalå ¿i 15.61% dintre subiec¡i (21. etiologia edenta¡iei este: 63. – în edenta¡iile totale nu existå diferen¡e clinice semnificative în rata de succes a implanturilor la mandibulå fa¡å de maxilar. evaluarea parafunc¡iilor.74% bårba¡i ¿i 10. prezen¡a unei infec¡ii. traumatism.39%) implanturile pot fi inserate fårå augumentare.

76.56% (34. Tyndall AA. 1966–2042. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 2000. Bishop BG.39% bårba¡i ¿i 17. 6. – edenta¡ie terminalå.35% la 60-69 de ani. În func¡ie de grupa de vârstå: – boala carioaså. Wennerberg A – The impact of oral implants — past and future. Lang N – Clinical periodontology and implant dentistry. 7. 4. Mosby 1998. – edenta¡ie totalå.52% la 50-59 de ani ¿i 4.74% (17.89:630-7. Breault LG – Ailing and & failing endosseous dental implants: A literature review.35% femei).19% (33.78% la bårba¡i ¿i 34.61% la femei). – implanturile inserate maxilar dupå sinus lift au un grad mai mare de e¿ec.76% la femei). 1988 June. Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi: – edenta¡ie lateralå.70% (8.52% la 50-59 de ani ¿i 4. 5. 13. 69. Lindhe J. 9.35% la femei). 69:381-5. .04% bårba¡i ¿i 4. Brooks SL – Selection criteria for dental implant site imaging: A Position Paper of the American Academy of Oral and Maxillofacial Radiology. J Contemp Dent Pract 2003 May.70% la bårba¡i ¿i 0% la femei). 2. 8. 3. 17. Schärer P – Oral rehabilitation with dental implants. 5. 23. 34. Covington LL.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.70% (4. 8. 71(5):327. ACC. J Prosthet Dent 1993. 11. – boalå parodontalå. – 40-49 de ani. 63.74% bårba¡i ¿i 10. BIBLIOGRAFIE 1. Phd Thesis.70% la bårba¡i ¿i 0% la femei). Faculty of Health Sciences. 17. – etiologie mixtå.70% la bårba¡i ¿i 6.35% la bårba¡i ¿i 8. – edenta¡ie pluridentarå 23. – protezele conven¡ionale ¿i pun¡ile adezive sunt mult mai ieftine decât lucrårile protetice pe implanturi dentare. 2003. 2nd Edition. carii multiple. 39% (13.39%) implanturile pot fi inserate fårå augumentare. Etiologia edenta¡iei la lotul studiat: – boalå carioaså. Misch C – Contemporary implant dentistry.35% la 60-69 de ani. 10. 21. 8. 6. 89(3): 247–251. Zitzmann NU. 3. Necesitatea augumentårii ¡esuturilor dure: 32.87% la 40-49 de ani. Albrektsson T. 13. Evidence based Healthcare Advisory Group 2004. J Can Dent Assoc 2005. – edenta¡ie frontalå. 0% la 20-29 de ani. 6. 0% 30-39 de ani. 4. NR.35% femei).05% la bårba¡i ¿i 4. 8. Weinberg LA – CT Scan as a radiologic data base for optimum implant orientation. – 60-69 de ani.22% (8. 39% la 20-29 de ani. Thorkild K. (4)2:035-050. 0% la 40-49 de ani. Distribu¡ia lotului studiat: – 20-29 de ani. Larking P – Dental implants: patient selection.78% (17. – supraprotezele mandibulare pe implanturi oferå un grad mai mare de satisfac¡ie comparativ cu supraprotezele pe din¡i restan¡i.70% la femei).35% femei). 15.39% la bårba¡i ¿i 4. Analiza tipului de edenta¡ie par¡ialå pentru care se solicitå terapia proteticå pe implanturi: – edenta¡ie unidentarå.05% (4.35% femei).86% la femei). 5.81% (19. 34: 1435–1440. 0% la 20-29 de ani. 39% (13.35% bårba¡i ¿i 4. – boala parodontalå. 8. University of Aarhus. Royal Dental College. patient satisfaction and cost factor. Schropp L – Radiographic and clinical procedures in single-tooth implant treatment. 4.78% la femei).04% (30. – 30-39 de ani. igienå oralå nesatisfåcåtoare.52% la femei).33% la bårba¡i ¿i 42. CONCLUZII 1. 2002. – 50-59 de ani. LV. Vartoukian SR. 2. 10. 21..70% la 50-59 de ani ¿i 0% la 6069 de ani. Zarb GA – The replacement of missing teeth.87% femei) necesitå interven¡ii de augumentare. 4th Edition. 2007 April.39% bårba¡i ¿i 4.70% (8.39% femei). KBM 1997.91% la 40-49 de ani.61% dintre pacien¡i (21. Clinical compendium.04% bårba¡i ¿i 4.74% (17. Can Fam Physician. AN 2009 55 parodontalå. Algraffee H – Does the referral and selection for nhs-funded dental implant treatment in the UK Follow National Guidelines? ANN R Coll Surg Engl.35% 30-39 de ani. 1.04% la 30-39 de ani. – etiologie mixtå. 17. Ashley ET.43% la bårba¡i ¿i 32. Munksgaard. La restul subiec¡ilor (63.

M.I. LV.11 PROTETICÅ DENTARÅ ASPECTE PRIVIND PROTEZAREA EDENTAºIEI PARºIALE CU PROTEZE MOBILIZABILE CU BAZÅ ELASTICÅ Aspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesis with elastic basis Ddr. NR. asigurå pacientului protezat un confort sporit ¿i confirmå rezultatul cercetårilor ¿i progresului realizat în tehnica dentarå. Având în vedere faptul cå rolul acestor proteze este de a înlocui ¡esuturile lipså în vederea restaurårii func¡iilor modificate. improved confort. respectând principiile: profilactic. Gala¡i REZUMAT La ora actualå. reabilitarea esteticå a ansamblului protetic. Lea¡å Råzvan. Indica¡ia majorå a acestor tipuri de proteze apårute relativ nou pe pia¡å este pentru câmpurile protetice. ABSTRACT At the moment.M. ergonomical and homeostasical. respectively to the teeth-parodont-bone-mucous. Råzvan Lea¡å1. fothetical and esthetical point of view. Lea¡å Råzvan. biomechanical. reabilitarea esteticå a ansamblului protetic elastic. Bucure¿ti 3C. Dr. Proteza par¡ialå cu bazå elasticå este o protezå mobilizabilå. assures the prothesised pacient an improved confort and confirms the result of the studies and the progress in dental technique. respecting the principles some basic principles: profilactic. Cuvinte cheie: protezå cu bazå elasticå. The advantages and disadvantages of these prosthesis with elastic basis. protejând în Adreså de coresponden¡å: Ddr. 1.2Facultatea de Medicinå Dentarå. Emilian Hutu2. functional. Tehnician dentar 1. the prosthesis of the partial edentation was revolutionasied by the appearance of the elastic materials that assure the support and the amortization of the masticatory pressure in improved conditions. AN 2009 . the esthetic reabilitation of the protetic mecanism.com 56 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. The ability of the tissues to develop their tolerance in time. func¡ional. The partial elasthical prosthesis supports the function of the lost tissue. were are in front of an improvement in what concerns the relation between price and quality. Universitatea „Titu Maiorescu“. Protezele elastice par¡iale preiau func¡ia ¡esuturilor pierdute. respectiv pe din¡i-parodon¡iu-os-mucoaså. draw the conclusion that from the biomechanical. Dr. in opposition to the acrylical elastical prosthesis. protezarea edenta¡iilor par¡iale a fost revolu¡ionatå de apari¡ia materialelor elastice care asigurå preluarea ¿i amortizarea presiunilor masticatorii în condi¡ii mult îmbunåtå¡ite. Avantajele ¿i dezavantajele acestor proteze cu bazå elasticå duc la concluzia cå din punct de vedere biomecanic. fonetic ¿i estetic asiståm la o îmbunåtå¡ire a raportului calitate-pre¡.I. ergonomic ¿i homeostazic. Gala¡i email: razvanleata@yahoo. biomecanic. Råzvan Lea¡å. la care sprijinul rigid dento-parodontal ¿i mucozal este amortizat de elasticitatea bazei elastice. Toleran¡a ¡esuturilor crescutå în timp fa¡å de proteza elasticå acrilicå. Key words: prosthesis with elastic basis. Dr. unde este necesarå o transmitere a presiunii amortizatå asupra ¡esuturilor adiacente respectiv mucoaså – os – parodon¡iu – din¡i restan¡i. Gabriela Lea¡å3. the esthetic rehabilitation of the elasthical prosthetic mecanism. C. confort sporit. Prof.

în timpul cåreia un material de bazå în întregime polimerizat este Flexiplast este o rå¿inå acrilicå pe bazå de naylon. 6. Så aibå bune proprietå¡i fizice ¿i chimice ¿i så treacå toate testele alergologice ¿i toxice. Så creeze confort pacientului ¿i o fizionomie plåcutå. oferind o presiune independentå. Polyan sau Biodentaplast. Figura 3 Proteza par¡ialå mandibularå Protezele par¡iale sunt ob¡inute în laboratoarele dentare din rå¿inå Flexiplast. a b Figura 2 Aspect al unei proteze maxilare c d Figura 4 Diferite tipuri de proteze elastice Toate aceste calitå¡i ¿i multe altele au trebuit så fie întrunite de o protezå cu un concept nou de realizare din punct de vedere tehnic. 1. 7. un poliamid dipolicondensat din hexadiamid ¿i adipinacid. ¿i anume: 1. Så nu producå leziuni de decubit ¿i så nu atrofieze osul alveolar. NR. Så fie biocompatibilå ¿i så nu traumatizeze din¡ii restan¡i. cu totul nou fa¡å de tehnicile cunoscute. a deschis un nou capitol în realizarea din¡ilor. AN 2009 57 Figura 1 Se observå elasticitatea protezei maxilare finisat de cåldurå (fårå schimbåri chimice) ¿i injectat dupå. 3. acela¿i timp toate celelalte ¡esuturi cu care vin în contact a apårut necesitatea ca proteza elasticå mobilizabilå så întruneascå o serie de calitå¡i. Så nu permitå depunerea plåcii dentare ¿i så nu formeze anfractuozitå¡i de suprafa¡å. Så aibå o înaltå rezisten¡å mecanicå. Echipamentul termoplastic este compact ¿i une¿te o unitate de preîncålzire cu temperaturå înaltå. 5. cu o preså pneumaticå. injectarea este rapidå cât timp continuå presarea materialului ¿i compenseazå contrac¡ia din timpul råcirii. Aceastå nouå procedurå. Så nu con¡inå cadmiu ¿i så poatå fi cåptu¿it sau reparat în laboratorul dentar. 4. 2. LV. materiale termoplastice pe bazå de poliamid. Finisarea plasticului are loc acum într-un mod controlat. la îmbåtrânire ¿i abraziune. Rå¿ina este comercializatå în cartu¿e . Acest echipament este controlat de un microcomputer u¿or de manevrat ¿i poate fi utilizat pentru toate materialele dentare termoplastice.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.

acesta va fi net în favoarea multiplelor avantaje din punct de vedere biologic. 1. în special la coloran¡i sau la monomerul incomplet polimerizat. impregnatå cu microoraganisme ¿i resturi alimentare. 2. la aspectul ini¡ial Indica¡ii Indica¡iile protezei par¡iale mobilizabile sunt în primul rând edenta¡iile subtotale. 5. cum ar fi cele rezolvate prin atrofii exagerate sau prin despicåturi maxilare se rezolvå mai bine cu proteze mobilizabile. fonetic ¿i fizionomic. Prezentarea în granule capsulate are avantajul cå nu conduce la gre¿eli determinate de propor¡ia componentelor ¿i de ac¡iunea altor substan¡e din mediul exterior care ar avea efecte nefavorabile asupra structurii protezelor. zabile elastice decât cu proteze fixe. 6.58 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Sunt descrise stomatitele sau contaminarea cu ciuperci de tipul Candida. 4. Figura 5 Protezå par¡ialå mandibularå. Irita¡ii frecvente ale mucoasei campului protetic cauzate de contactul ei cu o suprafa¡å poroaså ¿i nelustruitå. Aceastå mobilizare este încå mult mai reduså decât în cazul protezei acrilice par¡iale clasice unde rigiditatea provoacå mari neajunsuri. deoarece este posibil så se individualizeze din¡ii artificiali. Se observå cro¿etele fizionomice Figura 6 Proteza poate fi deformatå ¿i revine. cu bazå elasticå. Imposibilitatea de a percepe excita¡iile termice ¿i gustatice din cauza acoperirii întinse a mucoasei de cåtre baza protezei. Accelerarea atrofiei osului maxilar. LV. Polyan ¿i Flexiplast sunt douå denumiri de materiale din multitudinea celor care sunt comercializate. dar acest dezavantaj este totu¿i mult mai redus decât în cazul protezei acrilice clasice unde rigiditatea era mult crescutå. De asemenea. AN 2009 ¿i se prezintå sub formå de granule.5-2 mm. NR. în edenta¡iile frontale ¿i în unele edenta¡ii mixte. iar la temperatura de 200°C se lichefiazå. Restrângerea spa¡iului oral din cauza grosimii plåcii bazei elastice de aproximativ 1. Dezavantaje Existå multe dovezi care atestå cå protezele elastice prezintå ¿i multe dezavantaje în privin¡a profilaxiei ¡esuturilor subiacente a¿a cum sunt ele concepute ¿i executate în practica curentå. biomecanic. cei nervo¿i sau cei care nu au suficient timp så suporte un tratament de lungå duratå. biologic ¿i de confort. Edenta¡iile frontale cu pierdere de substan¡å alveolarå. proteza cu bazå elasticå reprezentând idealul de protezare. o indica¡ie majorå o reprezintå bolnavii cu afec¡iuni grave. care pot duce la disconfortul pacientului purtåtor. Dezavantajele cele mai mari sunt de ordin func¡ional. ceea ce incomodeazå mi¿cårile limbii. imitarea unor anomalii de pozi¡ie ale din¡ilor frontali se ob¡ine mai u¿or ¿i mai sigur cu ajutorul protezei mobili- . decât cu proteze fixe. De asemenea. deoarece sprijinul mucozal este totu¿i pregnant ¿i se pot înfunda cu trecerea timpului. În schimb. deoarece pot provoca: 1. Mobilizarea din¡ilor stâlpi ¿i ai parodon¡iului dacå sunt concepute ¿i utilizate incorect în func¡ie de retentivitatea anatomicå a coroanelor. dar ¿i ale obrajilor în timpul mastica¡iei sau fona¡iei. prin elasticitate. a tartrului ¿i a florei microbiene. apoi edenta¡iile terminale molare. 3. sunt delimitate avantajele create de intoleran¡a la compu¿ii acrilatului. Fåcând un raport între avantajele ¿i dezavantajele protezårii cu proteza elasticå. Între¡inerea halenei bucale din cauza aderen¡ei resturilor alimentare pe suprafa¡a rugoaså a protezei.

M. David Patrascu – Tehnologia protezei totale. un accesoriu uman indispensabil. Bucure¿ti. 1994 Ene L – Ocluzia func¡ionalå Gaucan C – Cartea tehnicianului dentar. 2. curs pentru tehnicieni dentari. a cavitå¡ii bucale la purtåtorul de protezå elasticå reduce neajunsurile legate de impregnarea sau contaminarea cu diferite reziduuri existente în cavitatea bucalå. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu. mastica¡ie ¿i fona¡ie. zilnicå. volumul II. în timp. 1999 Hutu E ¿i colab. 3. 2005 Rânda¿u I. Igiena corectå. este incomparabil mai ridicat. – Edenta¡ia totalå – Clinicå ¿i tratament. Editura Helicon. 15. 8. Rânda¿u OV. Toleran¡a ¡esuturilor Datoritå amortizårii presiunilor exercitate în timpul mastica¡iei asupra din¡ilor protezei ¿i implicit asupra ¡esuturilor adiacente. 1995 Dumitrescu S – Restaurarea proteticå mobilizabilå în edenta¡ia par¡ialå. 13. AN 2009 59 Costul ceva mai ridicat al procesului tehnologic nu va constitui un impediment pentru o protezare de calitate din toate punctele de vedere. 2.. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå. Editura Cerna. Adaptarea din punct de vedere biomecanic. 11. Bratu D – Materiale dentare. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu. 10. Despa G – Reabilitåri oro-dentare. Editura Sigma. CONCLUZII 1. BIBLIOGRAFIE 1. 4. Editura Medicalå. 6. 1999 Ioni¡å S – Ocluzia dentarå. 1998 Rânda¿u I. 3. Bucure¿ti. Confortul în degluti¡ie. Chiru D – Materiale pentru proteze dentare. Pre¡ul de cost reflectå ¿i calitatea superioarå a protezei elastice. de elasticitate ¿i nu de rigiditate face din proteza elasticå. Bucure¿ti. 2003 Donciu V. 1980 Preoteasa E – Examinarea pacientului edentat în vederea protezårii totale. 12. 1973 Ene L – Edenta¡ia par¡ialå – Curs I. Cours de quatrieme anne. 14. – Edenta¡ia totalå. Paris. 2000 9. Bucure¿ti. Bucure¿ti. 1999 Rânda¿u I – Proteze dentare. 7. Bucure¿ti. 5. Editura Na¡ionalå. Ionescu A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile. Editura Medicalå. 2000 4. Slåvescu DA. Bucure¿ti. 1999 Bratu ¿i colab.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Efectul de pernå elasticå. 1993 Lejoyeux J – Traitement de l’edentation totale. Editura Na¡ional. Bucure¿ti. 1. Editura Medicalå. func¡ional ¿i estetic este net superioarå fa¡å de proteza acrilicå clasicå. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå. LV. . toleran¡a suportului muco-osos în raport cu proteza elasticå este mult crescutå.F. NR.

Univ. Sector 3. It can cause both superficial and serious systemic diseases and are now widely recognized as important agents of hospital-acquired infection. Piroxicamul reduce drastic viabilitatea celularå a suspensiei pânå la 0. Candida albicans is an opportunistic dimorphic fungus that inhabits various host mucosal sites. Cod 031593 email: simona_soare1979@yahoo. Prostaglandinele sunt molecule lipidice mici ¿i pot avea un rol important în colonizarea fungicå. 67A. Dr. Dr. Strada Gheorghe Petra¿cu. Univ. Bucure¿ti 2Facultatea de Biologie. Piroxicam drastically reduced the viability of planktonic cells to 0. Elena Rusu. Key words: aspirin. Univ.45% of that of untreated control cells. Asist. Univ. LV. piroxicam. a zonei urogenitale. Dintre factorii care predispun la apari¡ia infec¡iilor cauzate de specia Candida albicans fac parte tratamentul cu antibiotice cu spectru larg. Aceastå specie prezintå douå forme morfologice: o formå de drojdie ¿i o formå filamentoaså.94%. Universitatea „Titu Maiorescu“.12 BIOCHIMIE EFECTUL ASPIRINEI ªI PIROXICAMULUI ASUPRA VIABILITźII CELULARE A UNOR SPECII DE CANDIDA Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais Asist. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs (aspirin and piroxicam) are inhibitors of the cyclooxygenase isoenzymes. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (aspirinå ¿i piroxicam) sunt inhibitori ai izoenzimelor ciclooxigenaze (COX). Candida ABSTRACT The study was dedicated to investigate the effect of aspirin and piroxicam on suspension cells of different Candida albicans strais. care. 1. Universitatea Bucure¿ti REZUMAT Studiul este dedicat investigårii efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra unor tulpini diferite care apar¡in genului Candida. Universitatea „Titu Maiorescu“. AN 2009 .com 60 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Prostaglandins are small lipid molecules and may play an important rol in fungal colonization.45% fa¡å de celulele martor netratate. Candida INTRODUCERE Candida albicans este un microorganism comensal. componentå a microbiotei normale a tractului digestiv. Dr. Bucure¿ti. iar aspirina a diminuat-o pânå la 4. These drugs specifically block the biosynthesis of mammalian prostaglandins by inhibiting one or both of COX isoenzymes. Nr. piroxicam. Forma filamentoaså este corelatå adesea cu patogenitatea. Aspirin and piroxicam might improve the traditional antifungic therapies against Candida albicans. Prof. Utilizarea aspirinei ¿i piroxicamului în infec¡iile produse de speciile genului Candida pot reprezenta un avantaj în terapia antifungicå. în anumite condi¡ii. NR.94% and aspirin had reduced to the 4. Dr. Facultatea de Medicinå Dentarå. Adreså de coresponden¡å: Asist. Candida albicans este o specie fungicå ce prezintå dimorphism ¿i se gåse¿te la nivelul mucoaselor. Ea poate cauza infec¡ii superficiale sau sistemice ¿i este recunoscut ca un agent important al infec¡iilor dobândite în spital. Simona Enache-Soare2 1Disciplina de Biochimie. Cuvinte cheie: aspirinå. Facultatea de Medicinå Dentarå. Elena Rusu1. Tatiana Vassu2. poate deveni patogen. Aceste medicamente blocheazå specific biosinteza prostaglandinelor mamiferelor prin inhibi¡ia unei izoenzime sau a ambelor izoenzime COX.

albicans la tratamentele specifice antifungice. Viabilitatea celularå Pentru determinarea viabilitå¡ii celulare ¿i calcularea CFU s-a utilizat metoda dilu¡iilor seriale a suspensiei celulare pe mediu YPG agar. AN 2009 61 slåbirea sistemului imunitar la pacien¡i cu diferite forme de cancer. Se cunosc foarte pu¡ine aspecte referitoare la rolul prostaglandinelor în biologia fungilor. Enzima COX-1 se gåse¿te în majoritatea ¡esuturilor organismului uman. Tranzi¡ia de la forma de drojdie la forma hifalå a speciei Candida albicans este asociatå adesea cu progresia infec¡iei. cât ¿i curativ are ca efect apari¡ia rezisten¡ei C. Densitatea celularå utilizatå în experiment a fost de 0. 1. Rezultate ¿i discu¡ii În ultimii ani a fost eviden¡iat efectul antimicrobian al unor medicamente care nu fac parte din clasa antibioticelor (de exemplu unele antidiuretice. în special în artrite. Tema acestui studiu este investigarea efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra celulelor în suspensie a unor tulpini diferite de Candida. tratamentul antifungic. în primul rând în tratamentul durerii ¿i inflama¡iei. au aråtat cå prezen¡a acestor inhibitori are o toxicitate crescutå „in vitro“ asupra cre¿terii ¿i dezvoltårii speciilor Candida albicans ¿i Creptococcus neoformans [7]. atât profilactic. ceea ce face ca eicosanoidele produse de fungi så devinå unul dintre factorii morfogenetici [8]. nesteroidiene. care au utilizåri frecvente în terapeuticå. precum ¿i a tratamentelor imunosupresive în cazul transplantelor de organe. S-au analizat tulpinile de Candida netratate (martor) precum ¿i tulpini tratate în prezen¡a celor doi inhibitori COX (aspirinå ¿i piroxicam). s-a demonstrat interac¡iunea „in vitro“ ¿i activitatea sinergicå a fluconazolului cu o serie de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (salicilat de sodiu. 2% peptonå ¿i 2% glucozå). care poate diminua cre¿terea drojdiei Candida albicans ¿i poate impiedica tranzi¡ia de la forma de drojdie la forma de hifå. Numårarea coloniilor s-a fåcut dupå ce probele de analizat au stat la 37ΟC. De asemenea. β-blocantele ¿i anti-inflamatoarele nesteroidiene) [3]. Prostaglandinele sunt sintetizate de celulele umane. MATERIALE ªI METODE Tulpini studiate: Experimentul s-a realizat pe 3 tulpini de drojdii izolate de la pacien¡i cu orofaringitå ¿i afec¡iuni pulmonare. Aceste rezultate indicå faptul cå sinteza eicosanoidelor este necesarå pentru cre¿terea ¿i dezvoltarea fungilor patogeni. de exemplu aspirina. Microorganismele au fost izolate ¿i purificate din exudat faringian (C8’. NR. În organismul uman. cât ¿i leucotriene) „de novo“ sau prin conversia acidului arahidonic exogen [2]. Identificarea biochimicå a microorganismelor s-a realizat cu ajutorul testului de identificare API 20 Caux (bioMerieux. precum ¿i caracterele microscopice. S-au realizat solu¡ii stoc (100 mM) de aspirinå (acid acetilsalicilic) în etanol ¿i piroxicam în dimetilsulfoxid. acidul arahidonic este metabolizat în prezen¡a a douå izoenzime COX (COX-1 ¿i COX-2) la prostaglandine. prin treceri succesive pe mediu cu YPG (1% extract de drojdie. Biosinteza prostaglandinelor (PG) este blocatå de inhibitori ai izoenzimelor COX. precum ¿i infec¡ia cronicå. Aspirina ¿i piroxicamul sunt medicamente antiinflamatoare. Probele de analizat au fost recoltate în cadrul laboratorului de bacteriologie al Spitalului de Boli Infec¡ioase „Matei Bal¿“. Ca tulpinå de referin¡å s-a utilizat tulpina Candida albicans ATCC 10231. Din cauza acestui fapt. Prostaglandinele sunt lipide care îndeplinesc diferite func¡ii biologice care includ modularea råspunsului imun [6]. ¿i C11’) ¿i sputå (C5’). ca urmare a tratamentului agresiv chemoterapic specific. Fran¡a). Inhibitorii COX au fost utiliza¡i în experiment în concentra¡ii finale de 1mM. blocând biosinteza prostaglandinelor în organismul uman. tenoxicam ¿i diclofenac) asupra unor tulpini de Candida albicans [10]. LV. Cunoscând rolul fiziologic al prostaglandinelor în organismul uman. dar ¿i de celulele fungilor patogeni. conform instruc¡iunilor producåtorului. Candida albicans sintetizeazå eicosanoide (atât prostaglandine. iar enzima COX2 este principala enzimå implicatå în procesul inflamator [5]. se poate avea în vedere cå prostaglandinele sintetizate de cåtre fungii patogeni promoveazå colonizarea acestor microorganisme la ¡esuturile gazdei. timp de 24h.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Formarea tubilor germinativi este amplificatå de prezen¡ta PGE2 (exogenå sau endogenå). De asemenea. Studiile care s-au realizat folosind inhibitori ai ciclooxigenazei (COX).5 McFarland. piroxicam. Identificarea preliminarå a izolatelor a debutat prin analizarea aspectelor morfologice care au vizat caracterele de culturå. reglarea morfogenezei prin . Aceste medicamente sunt inhibitori ai izoenzimelor COX.

bombate. În urma examinårii caracterelor de culturå la speciile studiate s-a observat cå tulpinile C8’ ¿i C11’ formeazå colonii rotunde. iar tulpina C5’. cremoase. Aceastå cre¿tere este corelatå cu capacitatea celulelor de drojdie de a asimila sau nu compusul pentru care este testat. 2). . zbârcitå) ¿i forma S (finå. Tulpina C5’ prezintå colonii cu aceea¿i structurå (fig. C5’ ¿i C. Viabilitatea celulelor de drojdie a fost testatå pentru toate cele patru tulpini.) Formarea celulelor reprezintå un criteriu de taxonomie ¿i este un aspect frecvent utilizat în caracterizarea ¿i identificarea microorganismelor. Având în vedere rezultatele testului API 20 Caux. NR. Speciile genului Candida pot prezenta douå tipuri de colonii: forma R (rugoaså. Analizând rezultatele ob¡inute. C11’. s-a constatat cå tulpinile C8’ ¿i C11’ au aråtat profile biochimice asemånåtoare cu ale tulpinii de referin¡å C. Rezultatele CFU sunt prezentate în tabelul 2 (CFU au fost determinate prin metoda standard a Figura 1 Identificarea macroscopicå a tulpinilor C11’. 1. måtåsoaså).albicans ATCC 10231 Figura 2 Aspecte microscopice ale tulpinilor C8’. Analiza macroscopicå a avut în vedere aspectul. tulpinile analizate au fost încadrate ca apar¡inând speciei Candida albicans. speciei Candida glabrata.62 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. mårimea acestora ¿i modul de reproducere este observat în mod normal prin cultivarea acestora în mediu de culturå lichid. Identificarea microorganismelor studiate s-a realizat ini¡ial prin analizarea caracterelor de culturå. forma. inhibând formarea biofilmului fungic la concentra¡ii mai mici de 1mM [1]. C8’. de culoare crem. Toate aceste caracteristici sunt determinate de forma celulelor care duc la apari¡ia coloniilor. culoarea ¿i consisten¡a coloniilor de drojdie dezvoltate pe mediu YPG solid. la fel ca ¿i tulpina de referin¡å Candida albicans ATCC 10231. C5’. Toate celulele analizate prezentau celule ovale cu înmugurire bipolarå (fig. Studii de cercetare au aråtat cå aspirina are activitate antifungicå. Determinarea viabilitå¡ii celulare s-a calculat dupå incubarea tulpinilor în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM). Forma celulelor. Testarea capacitå¡ilor biochimice a tulpinilor studiate s-a realizat cu ajutorul kitului API 20 Caux care presupune prezen¡a sau absen¡a (dupå caz) cre¿terii drojdiilor într-un mediu de culturå suplimentat cu diferi¡i compu¿i. macroscopice ¿i microscopice. LV.albicans ATCC 10231 ¿i diferite fa¡å de profilele ob¡inute pentru tulpina C5’ (tabelul 1). AN 2009 sinteza de eicosanoide poate fi consideratå un mecanism de virulen¡å. 1.

poate fi eficientå în terapia antifungicå specificå. dilu¡iilor serice urmatå de însåmân¡area pe mediu solid YPG). dar în absen¡a inhibitorilor COX. diclofenac ¿i piroxicam. C11’. Viabilitatea celularå este exprimatå în procente fa¡å de celulele martor incubate în acelea¿i condi¡ii.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Situsul activ al izoenzimelor COX este reprezentat de un canal hidrofob lung. inhibå ambele izoenzime COX-1 ¿i COX-2. C5’ ¿i C. AN 2009 Tabelul 1 Rezultatele testului API 20 Caux ale tulpinilor C8’.94% pentru tulpina de referin¡å C. Unele antiinflamatoare nesteroidiene au o selectivitate mai mare pentru COX-1 decât pentru COX2 înså acestea sunt adesea asociate cu o toxicitate gastrointestinalå [4]. NR. care are o selectivitate COX-2 mai ridicatå decât selectivitatea COX-1 [9]. CONCLUZIE Tabelul 3. În celulele umane toate antiinflamatoarele nesteroidiene. Viabilitatea (%) celulelor de Candida în suspensie celularå în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM) Aspirina ¿i piroxicamul (inhibitori ai enzimelor COX-1 ¿i COX-2) reduc viabilitatea celularå a speciei Candida albicans cu peste 90%. în timp ce aspirina scade viabilitatea celularå pânå la 88%4. albicans ATCC 63 Piroxicamul a înregistrat cel mai mare efect de inhibi¡ie asupra celulelor aflate în suspensie de Candida albicans. Viabilitatea celularå a înregistrat procente diferite în func¡ie de tulpina testatå (fig.4% – 0. Proprietå¡ile antiinflamatoare ¿i analgezice ale aspirinei ¿i . Valoarea CFU a speciilor Candida dupå cre¿terea 24h în prezen¡a ¿i absen¡a inhibitorilor aspirinå ¿i piroxicam (1mM) Figura 3 Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare (%) a diferitelor tulpini de Candida Viabilitatea celularå este reduså drastic în prezen¡a piroxicamului (45. 1. În acest experiment am aråtat cå piroxicamul. Tabelul 2. albicans ATCC. LV. Viabilitatea celularå a fost reduså pânå la 0. El reprezintå ¿i situsul de legare al acestor inhibitori. care blocheazå biosinteza prostaglandinelor fungice. Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene.45% (tabelul 3). cum ar fi aspirinå.94%). prin combaterea procesului de colonizare fungicå ¿i a infec¡iei organismului uman. scade viabilitatea celulelor drojdiei Candida albicans cu aproximativ 99%. 3).

Molnar J. J Chemotherapy 2000. 32 Dannhardt G. Huffnagle GB – Pathogenic yeasts Cryptococcus neoformans and Candida albicans produce immunomodulatory prostaglandins. Din cauza virulen¡ei ¿i patogenitå¡ii crescute a acestor specii. Phipps RP – Prostaglandins as modulators of immunity. 54 Cedurlund H. Mazumdar K. J Med Microbiol 2005.current status and future prospects. new inhibitors. Huffnagle GB – Production of eicosanoids and other oxylipins by pathogenic eukaryotic microbes. Noverr MC. . 48 Alem MA. AN 2009 piroxicamului asupra organismului uman reprezintå un avantaj în plus care le recomandå în preven¡ia ¿i tratamentul infec¡iilor produse de C. 18 10. 4. Yucesoy M. Ray D. Martins M. J Antimicrob Chemother 1993. Toews GB. Douglas LJ – Prostaglandins production during growth of Candida albicans biofilms. 30 (30) Harris SG. Erb-Downward JR. Kristiansen J. Warner DT. Gulay Z – In vitro synergistic effect of fluconazole with nonsteroidal anti-inflammatory agents agains Candida albicans strain. and lessons from the clinic. 5. Douglas LJ – Effects of aspirin and other nonsteroidal anti-inflammatory drugs on biofilms and planktonic cells of Candida albicans. Noverr MC. Eur J Chem 2001. 1. Annadurai S. 3. LV. Dastidar S. NR. Clinic Microbiol Reviews 2003. Int J Antimicrobial Agents 2007. Padilla J. Koumas L. 36 Dutta KN. 2. Antimicrob Agents Chemother 2004. Kiefer W – Cyclooxygenase inhibitors. 16 (3) 9. 23 7. Infect Immun 2001. Oktem IMA.64 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Trends Immunol 2002. Phare SM. albicans. Mitchell J – Cyclooxygenases: new forms. 69 8. FASEB J 2004. BIBLIOGRAFIE: 1. Alem MA. Coffey MJ. Amaral L – Potential management of resistant microbial infections with a novel non-antibiotic: the antiinflammatory drug diclofenac sodium. se încearcå deslu¿irea mecanismelor moleculare implicate în aceste procese ¿i dezvoltarea unei terapii antifungice de succes. Mardh P-A – Antibacterial activities of non-antibiotic drugs. 12 6.

T. Bîtcå3. De¿i nu este o afec¡iune foarte rarå. . T. Facultatea de Medicinå Dentarå. Chirurgia reprezintå tratamentul necesar ¿i suficient al acestei boli. ªef Sec¡ie Chirurgie 2. with late diagnosis due to insidious and various symptoms. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. Dr. cu scurtarea cu 7 cm. the necessary exams to perform in order to obtain a positive diagnose also the case of young man with long evolution period prior to diagnosis and with severe complications at bones. Bucure¿ti 3Medic generalist. pânå la stabilirea diagnosticului de certitudine.P. Cuvinte cheie: hiperparatiroidie primarå. Viorel Bâtcå. a acestuia ¿i scådere ponderalå de 12 kg. Nr. Dr. Cod 031593 email: batcaviorel@yahoo. Bulata4 1Facultatea de Medicinå Dentarå. Dr. Bucure¿ti REZUMAT Hiperparatiroidia primarå este o afec¡iune rarå. Universitatea „Titu Maiorescu“. având rol determinant în metabolismul calciului. Universitatea „Titu Maiorescu“. Parathyroid adenoma is the most frequent cause of primary hyperparathyroidism. Bucure¿ti 4Laboratorul de Anatomie Patologicå. Dr.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. pa¿ii exploratori necesari. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. heterogenitatea simptomelor permite o evolu¡ie înde- lungatå. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå. Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central. Rogin2. Simptomatologia pacientului a debutat cu un Adreså de coresponden¡å: Conf. tratament chirurgical. This paper presents the clinic of disease. ABSTRACT Primary hyperparathyroidism is an uncommon disease. se interneazå în martie 2006 pentru impoten¡å func¡ionalå a membrului pelvin stâng. AN 2009 65 . retrotiroidiene. V Bâtcå1. Str. adenom paratiroidian. Surgery represents the only valid option resulting complete healing. Gheorghe Petra¿cu. LV. NR. Dr. PREZENTARE DE CAZ Pacientul C. parathyroid adenoma. Bucure¿ti 2Sec¡ia Chirurgie 2. Ele sunt cele din urmå glande endocrine descoperite. R. Key words: primary hyperparathyroidism. Dr. din cauza dimensiunilor reduse (2-7/ 2-4/1-2 mm. 67A. Sector 3. Lucrarea prezintå tabloul clinic variat al afec¡iunii.CHIRURGIE BMF 13 BOALA RECKLINGHAUSEN PRIN ADENOM PARATIROIDIAN GIGANT – PREZENTARE DE CAZ Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma Conf. tardiv diagnosticatå din cauza heterogenitå¡ii simptomelor. INTRODUCERE Paratiroidele sunt glande endocrine esen¡iale pentru via¡å. în ultimul an. circa 40 mg) ¿i situårii profunde. Bucure¿ti. 1. precum ¿i cazul unui pacient tânår la care evolu¡ia relativ îndelungatå a bolii a produs modificåri severe la nivelul scheletului osos. O. surgical treatment. în vîrstå de 41 de ani.. Albi¡a2.

cu „wash-out“ rapid al radiotrasorului. din cauza impoten¡ei func¡ionale a membrului pelvin stâng.94 ui/l. fixatå. Examenul CT confirmå prezen¡a forma¡iunilor tumorale de la nivelul humerusului drept. cu diminuarea intensitå¡ii structurii osoase ¿i sub¡ierea corticalei. NR. când a fost operat pentru o tumorå la nivelul humerusului drept. scurtat.28 mg/dl. Explorarea paraclinicå hematologicå ¿i biochimicå eviden¡iazå o anemie feriprivå cu Hb. modificåri focale la nivelul trohanterului stâng. cu examen anatomopatologic de chist anevrismal osos. Examenul fizic eviden¡iazå un pacient practic imobilizat la pat. omoplatului drept. a 1/3 medii a femurului stâng. rotat în exterior ¿i intens dureros la nivelul 1/3 medii unde se palpeazå o forma¡iune tumoralå a osului.. precum ¿i prezen¡a unei forma¡iuni tumorale hipercaptante la nivelul polului inferior al lobului tiroidian stâng. 10.66 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. a scapulei drepte. Examenul scintigrafic „whole body“ cu Tc99m constatå aspectul de „super scan” al întregului Figura 2 Prezen¡a forma¡iunii tumorale cervicale anterioare stângi Figura 3 Tumora posterioarå a scapulei drepte Figura 1 Reconstruc¡ie CT a distruc¡iei capului humeral drept schelet osos (care sugereazå o tulburare a metabolismului osos). precum ¿i a unei forma¡iuni tumorale în regiunea cervicalå anterioarå stângå. a humerusului drept. (normal sub 10) ¿i fosfatazå alcalinå de 803. La nivelul humerusului drept ¿i a claviculei se palpeazå o forma¡iune tumoralå durå. la femurul stâng. claviculei drepte.3 g/dl. leziuni osteolitice la nivelul femurului stâng. LV. Examinarea radiologicå eviden¡iazå modificåri ale structurii osoase la nivelul humerusului. 1. AN 2009 an în urmå. fracturå veche a colului humeral drept pe os patologic. . dar cu valori ale calcemiei totale de 13. (normal sub 126). Restul investiga¡iilor biologice în limite normale.

fa¡å de 15-65 pg/ml normal). între trahee. 1. NR. stabile¿te . pachetul vascular al gâtului ¿i mu¿chiul sternocleidomastoidian. în contact cu polul inferior al lobului tiroidian stâng.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV. AN 2009 67 Figura 4 Tumora pa fa¡a anterioarå a scapulei Figura 6 Scintigramå osoaså (detaliu-centurå scapularå) Figura 5 Scintigramå osoaså Figura 7 RMN – prezen¡a forma¡iunii latero-cervicale (sec¡iune coronalå) Rezonan¡a magneticå nuclearå a regiunii superioare a corpului confirmå prezen¡a forma¡iunii ocupatoare de spa¡iu în regiunea cervicalå anterioarå. Testul la cortizon este negativ (nu se produce scåderea calcemiei). Dozarea parathormonului (care relevå valori de 1248 pg/ml. dar cu caracter de benignitate.

Se eviden¡iazå forma¡iunea tumoralå de cca 6/4/3 cm situatå în afara lobului tiroidian inferior. plaga se sutureazå în planuri anatomice. Restul tiroidei ¿i paratiroidele sunt de aspect normal. NR. echilibrat biologic. Pacientul se externeazå dupå 7 zile.05.36 mg/dl→8. dar caracterizatå de scåderea rapidå a calcemiei (9. LV. 1. intrând într-o lungå perioadå de convalescen¡å ¿i de refacere a capitalului calcic al organismului. cu extensia spre lateral ¿i plonjatå în mediastin care se extirpå.43 mg/dl). evolu¡ia este favorabilå din punctul de vedere al plågii operatorii.9 mg/ dl→7. determinând chiar apari¡ia de crize de tetanie cu råspuns prompt dupå administrarea de doze mari de calciu gluconic. Figura 11 Piesa de rezec¡ie Fiura 9 Aspectul tumorii dupå cervicotomie Postoperator. În data de 09.68 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Examenul anatomopatologic al piesei rezecate confirmå diagnosticul de adenom secretant de paratiroidå (colora¡ie de hematoxilin-eozinå).2006 se intervine chirurgical cu anestezie generalå prin IOT ¿i se efectueazå o cervicotomie anterioarå tip Kocher. Dupå hemostaza amånun¡itå a câmpului operator. . AN 2009 Figura 10 Eviden¡ierea raportului cu lobul tiroidian Figura 8 Sec¡iune sagitalå diagnosticul definitiv de hiperparatiroidie primarå prin adenom unic paratiroidian.

adenoame multiple(2-3%). – la nivel renal stimuleazå resorb¡ia calciului din tubii distali. episoade de pancreatitå. refractare la tratament). litiazå ale canalelor salivare.4 (80%) ¿i 12. dar au fost identificate ¿i retrofaringian. cåderea din¡ilor prin liza marginii alveolei dentare (lamina dura). colici abdominale. Uneori se asociazå ¿i alte afec¡iuni endocrine adenomatoase: acromegalia (exces STH). 1. Activitatea paratiroidianå excesivå primarå este determinatå cel mai frecvent de adenom unic(80-85%). . Un studiu statistic din SUA. ca urmare a scåderii absorb¡iei la nivelul tubilor proximali. eviden¡iazå o inciden¡å de 1 bolnav la 500-1000 persoane. 2007. Afectarea renalå este determinatå de apari¡ia nefrocalcinozei. împreunå cu modificårile osoase. Din punct de vedere al fosfa¡ilor. mai rar. vårsåturi. musculare. idei delirante de persecu¡ie). Tulburårile musculare sunt reprezentate de astenie. anorexie. Mandl de la Viena. comå. NR. de hiperplazie glandularå (10-15%) ¿i. ba chiar ¿i în peretele vaginal. hiperinsulinism. PTH-ul stimuleazå eliminarea acestora prin urinå. disurie. Hiperparatiroidismul secundar se întâlne¿te în cazuri de insuficien¡å renalå sau malabsorb¡ie intestinalå când se produce scåderea calciului seric. pânå la aritmii ¿i stop cardiac. efectuând prima rezec¡ia de paratiroide. iar hipersecre¡ia PTH este reactivå prin feedback pozitiv. tulburåri cardiace. Afectarea digestivå constå în grea¡å. – la nivelul intestinului. Simptomatologia este reprezentatå de intricarea simptomelor osoase. retroesofagian. duc la infirmitå¡i ale mersului. sindrom Zollinger-Ellison (exces de gastrinå cu apari¡ia de ulcere gastroduodenale multiple. pînå la imobilizare la pat. sindrom Cushing (exces de cortizol). dureri difuze ¿i scåderea excitabilitå¡ii musculare care. Tulburårile osoase constau în dureri (la nivelul membrelor inferioare ¿i al pelvisului).REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. cu hematurie. în special dupå vârsta de 40 de ani. de neoplasm (sub 1%). digestive ¿i renale într-o propor¡ie care variazå la fiecare individ. În cazuri avansate de boalå s-au descris tulburåri ale cavitå¡ii bucale cu sialoree. Hormonul paratiroidian (PTH) este un polipeptid de 84 aminoacizi care are ca ac¡iune cre¿terea concentra¡iei calciului sanguin prin urmåtoarele mecanisme: – la nivelul oaselor favorizeazå eliberarea calciului prin stimularea osteoclastelor. tumori tiroidiene. dar men¡ine constant nivelul sanguin prin cre¿terea absorb¡iei din intestin ¿i oase ¿i trecerea în circula¡ie. în 1926. lateral de laringe. Mai pot apårea tulburåri psihice (somnolen¡å. Numårul glandelor variazå între 2. Clinica hiperparatiroidismului primar (boala Recklinghausen) depinde de severitatea procesului ¿i de stadiul de evolu¡ie în care este surprins bolnavul. unde favorizeazå absorb¡ia de calciu din intestin prin cre¿terea produc¡iei de vitamina D. fracturi spontane cu deformåri consecutive. cu crize repetate de colicå renalå. AN 2009 69 Figura 12 Aspectul histologic al forma¡iunii tumorale (colora¡ie HE) DISCUºII Hiperparatiroidismul sever a fost descris în urmå cu 80 de ani. cu predominan¡a femeilor(2-4/1). LV. tumefac¡ii (la nivelul oaselor lungi ¿i maxilarului). fiind situate la nivelul polilor tiroidieni. infec¡ii urinare ¿i febrå frisoane.

166(3):289-93 Levin KE. 4. Sep 1993. se vor elimina 3 sau 3 ¿i 1/2. In: McGahan JP. Jan 1984. fosforemia scåzutå sub 2. pacientul necesitå o urmårire de câteva zile. Parathyroid variants: US evaluation. Hiperfunc¡ia paratiroidianå determinå tulburåri severe ale metabolismului calcic. 2. Spritzer CE – Parathyroid and thyroid glands. dozarea PTHului(normal 0. 3. Aug 1989. Malmaeus J. Jul-Aug 1988. Tratamentul hiperparatiroidismului primar este reprezentat de abla¡ia chirurgicalå a structurii glandulare hipersecretante.177(2):373-8 Auffermann W. 4.5 mg%. pentru a compara scåderea secre¡iei de PTH. Jung J – Glandele paratiroide. In: Nuclear Medicine Annual 1995. Magnetic Resonance Imaging. Gooding GA. Dacå este doar una afectatå. Clark OH. J Comput Assist Tomogr. 4. eds. Bergstrom R. 5. Arch Surg. Goldberg BB. In: Stark DS. DeMarco R. dar ¿i ale altor aparate ¿i sisteme.127(7):831-6. hipercalcemia peste 11 mg% este patognomonicå. Oct 1989. calcemia totalå ¿i ionicå. Diagnosticul afectårii paratiroidiene este de obicei tardiv. Tavares NJ et al – MR signal intensity of parathyroid adenomas: correlation with histopathology. parathyroid. Samtani S. depistarea valorilor crescute ale PTH-ului constituind elementul patognomonic al afec¡iunii. din cauza heterogenitå¡ii simptomatologiei. Nov 1990. 6. LV. Radiology. 6. Otolaryngol Head Neck Surg. (EDTA). 5. Lawson TL et al – CT evaluation of parathyroid adenomas: diagnostic criteria and pitfalls. testul hipocalcemiei cu agen¡i chelatori. eds. Fedorak I. Higgins CB – Persistent and recurrent hyperparathyroidism: assessment with gadopentetate dimeglumine-enhanced MR imaging. Surgical anatomy of human parathyroid glands. cu alteråri structurale grave ale scheletului osos. påstrând deci un rest glandular care så permitå men¡inerea homeostaziei calcice. Jaffe BM – Parathyroid localization prior to primary exploration. care în mod normal duce la scåderea calcemie. fosfataza alcalinå crescutå.1999:1807-20 Seelos KC. se realizeazå o incizie de 5-10 cm la douå degete de furculi¡a sternalå. 5. LaRosa CA.18(3):70114. Weigel RJ. 3. Oct 1987. 11.Actualitå¡i de histologie ¿i patologie UMF Târgu-Mure¿ Taillefer R – 99m Tc–sestamibi parathyroid scintigraphy. 7.6 ng/ml). – explorare imagisticå: 1. Clark OH – The reasons for failure in parathyroid operations. 2. Bradley WG.12(4):626-9 9. dar dacå se constatå hiperplazia tuturor glandelor. Randel SB. AJR Am J Roentgenol. discussion 836-7 Shaha AR. Yashiro T et al – Continuing evolution in the operative management of primary hyperparathyroidism. 5. Jeffrey RB Jr – Use of color and power Doppler sonography to identify feeding arteries associated with parathyroid adenomas. Berger N. Sep 1989. 12. se sec¡ioneazå treptat straturile cervicale pânå se påtrunde retrotiroidian. Vol 3. CONCLUZII 1. 3.153(4):873-6 Hopkins CR. Thorsen MK. 2. testul la cortizon. AN 2009 Explorarea paraclinicå optimå se realizeazå prin: – determinåri de laborator: 1.165(1):191-4 Lane MJ. 51-75 Khan A. Endocrinol Metab Clin North Am. 5. hidroxiprolina urinarå constant crescutå. et al. calciuria peste 400 mg%.70 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. and other glands. unde se impune explorarea vizualå bilateralå a celor 4 glande paratiroide. testul de încårcare cu calciu. Radiology. echografie renalå.31(5):967-89. Desser TS.111(4):467-72 Clark OH.171(3):819-23 10. Varma VM et al – Preoperative parathyroid localization: prospective evaluation of technetium 99m sestamibi. Interven¡ia chirurgicalå se efectueazå de preferat cu anestezie generalå prin IOT.1998:1087-114 Gooding GA – Sonography of the thyroid and parathyroid. scintigrafii osoase sau biopsie. deoarece pot apårea crize de tetanie. Sep 1993. Diagnostic Ultrasound: A Logical Approach. examen CT sau RMN. Reading CC – Thyroid. electrocardiogramå. Tratamentul chirurgical este atitudinea terapeuticå necesarå ¿i suficientå. A surgical perspective. Sexul feminin ¿i grupa de vârstå de peste 40 de ani reprezintå majoritatea cazurilor. Jul 1992. 3. 4. 2.95(1):14-21 Salti GI. 3rd ed. 6. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå. Am J Surg. Clark OH. radiografii osoase. 14. Arch Surg. 2. Surgery. peste 30 mg/zi/m2. Mosby-Year Book. discussion 914-5 Cates JD. BIBLIOGRAFIE 1. Oct 1994. Sep 1998. Radiol Clin North Am. 8. Diagnosticul se stabile¿te prin coroborarea explorårilor biologice cu cele imagistice. – explorare dinamicå: 1. urografie. Akerstrom G. electromiogramå. ceea ce impune administrarea de doze mari de gluconat de calciu. Guis M.124(8):911-4. Lippincott Williams & Wilkins. Duh QY – Primary hyperparathyroidism. 13. Borda A. scintigrafie paratiroidianå cu metioninå. McDermott VG. Postoperator. 1. 4. NR. echografie paratiroidianå care poate identica noduli de 10-12 mm. . 3. AJR Am J Roentgenol. atunci aceasta este ablatå.

Rodriquez JM. Lefebvre B. Tezelman S. Miller DL – Localization of parathyroid tumors in patients with asymptomatic hyperparathyroidism and no previous surgery. of hyperfunctioning parathyroid glands. Wells CP et al – 99Tcm sestamibi—a new agent for parathyroid imaging. Mar 1997. Hiromatsu Y et al – Localization of ectopic parathyroid glands using technetium-99m sestamibi imaging: comparison with magnetic resonance and computed tomographic imaging.153(5):479-86 Gordon BM. Czerniak A – The parathyroids. Pfeffer PF et al – Technetium-99mtetrofosmin for parathyroid scintigraphy: a comparison with sestamibi. Lowe DK – Technetium-thallium scintiscanning for localization of parathyroid adenomas and hyperplasia.31(5):1017-28 . Zwas ST. et al – Rapid washout of technetium-99m-MIBI from a large parathyroid adenoma. ultrasonography and computed tomography. Dec 1999.167(6):1563-8 Miller DL – Endocrine angiography and venous sampling. J Nucl Med.31(5):1051-67 Karstrup S. Jun 1997. J Nucl Med.38(6):831-4 Geatti O. Taillefer R. Eur J Nucl Med. Vallejos V. Szabo Z. 25. Sep 1993. Radiol Clin North Am. Potvin C.24(5):438-41 18. WB Saunders Co.sestamibi and technetium-99m-sestamibi SPECT. A reappraisal. Borsato N. AJR Am J Roentgenol. Coakley AJ. Lambert R – Detection and localization of parathyroid adenomas in patients with hyperparathyroidism using a single radionuclide imaging procedure with technetium-99m-sestamibi (double-phase study). Dec 1996. J Nucl Med.10(11):791-4 17. Jun 1997. Oct 1992.1995:639-51 21. LV. Swartz K. 2nd ed. J Nucl Med. Nov 1989.36(2):241-3 Doppman JL.24(12):959-64 Hauty M. In: Wagner HN. Spicer KM – Parathyroid imaging with 99m Tc-sestamibi. double-phase technetium-99m. Gordon L. Hoang K. Nishida H. Kettle AG. McClung M. Aug 1994. Sep 1993.129(8):870-5 16. Eur J Nucl Med. NR. Holm HH. Arch Surg.6 Suppl 2:S153-8.38(6):8349 22. Scovill WA et al – Comparison of parathyroid imaging with technetium-99m. Am J Surg. 31. Siperstein AE et al – Localization procedures in patients with persistent or recurrent hyperparathyroidism. Erichsen K. Gonzalez MT et al – The usefulness of Tc-99m tetrofosmin scintigraphy in the diagnosis and localization 71 24. Martin-Comin J. Eur J Nucl Med. Oct 1991. Feb 1997.33(10):1801-7 19. Camerani M et al – New perspectives in localizing enlarged parathyroids by technetium. 32. eds. Orsolon PG et al – Localization of parathyroid enlargement: experience with technetium-99m methoxyisobutylisonitrile and thallium-201 scintigraphy. Ishibashi M. Chen CC. Clin Nucl Med. Nucl Med Commun. 28. Shapiro B. discussion S159 Fjeld JG. 30. Hegedus L – Nonsurgical treatment of primary hyperparathyroidism with sonographically guided percutaneous injection of ethanol: results in a selected series of patients. J Bone Miner Res.24(3):243-5 23. 26.pertechnetate/sestamibi subtraction. Glenthoj A. 29. Ferlin G.21(1):17-22 Higgins CB – Role of magnetic resonance imaging in hyperparathyroidism.154(5):1087-90 Benard F. May 1983. Boucher Y. Lind P – Parathyroid imaging with technetium-99m labelled cationic complexes: which tracer and which technique should be used?. Jan 1994. Radiol Clin North Am. Principles of Nuclear Medicine. 1. May 1990. Buchanan JW. Beuvon F.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Feb 1995. AN 2009 15.thallium subtraction scan. 27. May 1987.24(2):197-201 20. AJR Am J Roentgenol. Holder LE. J Nucl Med.

April. Aplicarea acestei metode este relativ simplå ¿i nu necesitå aptitudini speciale. 1) are modelat val de ocluzie numai pe zona frontalå. D. Aceastå metodå folose¿te. încredere ¿i simplitate. din NYSDJ. AN 2009 . Gabriela Moise Catedra de Proteticå Dentarå. Cu ambele ¿abloane se determinå dimensiunea verticalå de ocluzie dupå metodele conven¡ionale. 3). LV. Apoi se pozi¡ioneazå mandibula în rela¡ie centricå (fig. Universitatea „Titu Maiorescu“. Nr. Adreså de coresponden¡å: ªef Lucr. Cod 031593 email: gabidespa@gmail. Gheorghe Petra¿cu. ªablonul de ocluzie superior este folosit pentru determinarea curburii vestibulare. spre deosebire de celelalte tehnici. NR. ªablonul inferior (fig. 5). 67A. oferå avantaje de timp. Bucure¿ti Aceastå tehnicå se bazeazå pe metodele conven¡ionale de înregistrare a rela¡iilor intermaxilare la edentatul total. Universitatea „Titu Maiorescu“. 2). Ddr. a înål¡imii ¿i direc¡iei planului de ocluzie dupå metodele conven¡ionale. cel mult pânå la zona premolarilor (în cazuri clinice clasa a II-a Angle).14 REVISTA REVISTELOR METODA SIMPLIFICATÅ PENTRU ÎNREGISTRAREA RELAºIILOR INTERMAXILARE LA PACIENºII EDENTAºI TOTAL Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures. se traseazå liniile medianå ¿i canine (fig. Potrivit acestei tehnici. Facultatea de Medicinå Dentarå. un material de Figura 1 Modelarea valului de cearå pe ¿ablonul inferior în zona anterioarå amprentare cu prizå rapidå care va fi introdus distal de valul de ocluzie a ¿ablonului inferior (fig. compatibile cu fiecare component al acestei rela¡ii: cearå pentru dimensiunea verticalå de ocluzie ¿i material plastic pentru rela¡ia centricå. Elena-Gabriela Despa. pentru înregistrarea pozi¡iei de rela¡ie centricå.S. 4). Str. Facultatea de Medicinå Dentarå. Elena-Gabriela Despa. iar prin priza materialului cele douå ¿abloane sunt solidarizate în rela¡ie centricå (fig. Dr. 2007 ªef Lucr. 1. Paul J.com 72 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. Bucure¿ti. Bouleos. Sector 3. rela¡iile intermaxilare sunt înregistrate cu douå materiale diferite. Dr.D.

NR. 1. AN 2009 73 Figura 2 Determinarea pozi¡iei de rela¡ie centricå Figura 4 Introducerea materialului de amprentå pentru solidarizarea ¿abloanelor Figura 3 Trasarea liniei mediene ¿i a liniilor canine Figura 5 Solidarizarea ¿abloanelor în pozi¡ia de rela¡ie centricå .REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV.

Allen (1974) states that “an EST program should aim to give effect to a communicative view of language. Therefore. Radu. we need to begin with the definition of ESP or EMP. “First. STUDENTS’ NEEDS ANALYSIS 3. Romania ABSTRACT This paper has addressed key notions about ESP and examined issues in ESP curriculum design. monitor and helper. NR.” 3. Zip Cod 031593 email: mirela_radu_3@yahoo. 1. EMP To talk about the teacher’s role in teaching EMP. purposes which are usually expressed in functional terms.” ESP thus fits firmly within the general movement towards “communicative” teaching of the last decades or so. LV. District 3. Bucharest. the teacher acts as manager. Many problems in EFL classes are the result of teachers not paying attention to learners’ interests and ignoring students as a source of essential information. Mackay states that ESP is generally used to refer to the teaching/learning of a foreign language for clearly utilitarian purpose of which there is no doubt. Brumfit says. Pauline Robinson (1980) states that the term of ESP itself has changed its signification during the past years. AN 2009 . “Titu Maiorescu” University. In this learning process. 3.com 74 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL.” And Winddowson supports this by stating that “a concern with ESP/EST necessarily entails a concern with communicative competence.15 TERMINOLOGIE MEDICALÅ TEACHER’S ROLE IN TEACHING ENGLISH FOR MEDICAL PURPOSES (EMP) Mirela Radu. Adreså de coresponden¡å: Mirela. Students’ analysis can give two kinds of information. English for Medical Purposes (EMP). It has made the difference between ESP and EMP and pointed out the student-centered approach of teaching.1 Students’ needs analysis It is very important to start the course-designing process with an analysis of the target group of students. The first reflects learners’ “possession”—their current level. MD. it is clear that an ESP course is directly concerned with the purposes for which learners need English.” We notice that attention to learners’ needs is a key element in any definitions of ESP. MD Medicine Faculty. such methods did not reflect students’ interests and resulted in low learner motivation and poor participation. 2. Key words: English for Specific Purposes (ESP). Romania. 67A Gheorghe Petrascu. 1. ESP VS. EMP is intended to help the medical student who is planning to study medicine in English. Of course. It is based on a rigorous analysis of students’ needs and should be “tailor-made. INTRODUCTION ESP/EMP instruction was limited to training in special medical terms and translating numerous texts.2 Students’ interests and motivations Allen (1974) thinks that students’ interests are maintained because he can readily appreciate the relationship which is established between the English class and what goes on in the engineering workshop or physics lab.” This information is very helpful for the teacher to fulfill his roles as the EMP teacher. organizer. Bucharest. students-centered. The second represents what learners want to achieve—what traditionally has been called “ESP needs. „Titu Maiorescu“ University.

Cambridge University Press. LV. run lectures and error correction sessions. That is. 6. we found in teaching practice that what we do in EMP teaching is actually similar to that in EFL teaching. Waters A – English for specific purposes. Cambridge University Press. encouraging students to talk in case of a silent group.REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. A student-centered approach well expresses how the teacher explores into his/her language experience and that of the students.3 Post-reading activities This part of learning involves productive skills. There are designed activities that best express students learning behavior. while reading activities mainly involve lectures by the teacher as well as by students (volunteers or pointed by the teacher).3 As monitor (also as participant) The teacher also participates in students’ discussion. 2. and check attendance as a means of following up students’ performance in school. manager or teacher. the students are organized to form study groups. AN 2009 75 4. NR. and English competence: 5. 1981 Widdowson HG – Teaching language as communication. 5. is very much content-related or content-based. monitor. 1974 Brumfit C – Common sense about ESP: Problems and principles in English teaching. Therefore. 6. An EMP teacher have some general knowledge of the students’ specialist subjects. there must be a starting point as to what extent teachers should have knowledge of the subjects that their students take so as to narrow the gap between the knowledge level in English of the teachers and the students. But this whole analysis derives from an initial identified approach to language teaching in which all decisions as to content and method are based on the learner’s reason for learning. Other while-reading tasks include individual assignments and class discussions. the teacher motivates students. ESP is an approach to language learning. some to the given learning context. take advantage of his/her language background and thoroughly tip the well of students’ experience in both their specialist subjects and their language background. 1. subject knowledge. 7.1 Pre-reading activities To explore the cultural background information. we have designed a studentcentered EMP course. organize discussions in class: grouping them according to their wills. The foundation of all ESP is the simple question: Why does this learner need to learn a foreign language? From this question will appear a whole host of further questions. prepare presentations and give oral presentation in class. which is based on learners’ needs. 6. select culture-related topics. comment on students’ works.2 While-reading activities For a reading course. These activities are meant to be creative and communicative. On the bases of student need analysis. and make sure to avoid repetition of topics. mark students’ papers.2 As manager The teacher needs to: explore students’ potential for learning specialized medical knowledge through reading in English owing to their high knowledge level. 1979 . 5. 6. TEACHER’S ROLES IN TEACHING EMP A teacher that already has experience in teaching English as a Second/Foreign Language (ES/FL) can exploit his background in language teaching. Oxford: Pergamon Press. Hutchinson T. 3. which should always be encouraging. gives students the opportunity to express themselves and have a sense of achievements. post-reading activities are closely related to before-reading and while-reading events. some of which will relate to the learners themselves.4 As adviser or helper The teacher is very often more like an adviser or helper and speaks typical classroom teacher language. THE EXTENT TEACHERS SHOULD KNOW ABOUT THE SPECIAL SUBJECTS Unlike English for general purposes. designs tailor-made curriculum. A STUDENT-CENTERED APPROACH Understood properly.1 As organizer The teacher’s job involves: setting up the objective of the course and making a practical syllabus. CONCLUSION The approaches that are appropriate for EFL teaching is also appropriate for EMP. Based on the basic conceptions of what ESP is like and what role the teacher is supposed to play. 6. adviser or helper. like other areas of ESP. Actually. EMP. the teacher should be the organizer. 5. building a more comfortable learning environment. With this understanding. REFERENCES: 1. some to the nature of the language the learners will need to operate.

Iancu Cåpitanu Nr. pentru un articol publicat se vor acorda 30 de credite EMC. – titulatura autorilor. Suma se depune direct sau prin mandat po¿tal în contul nr. CIF RO-2378593. Bucure¿ti Expedierea revistei se face prin po¿tå. sector 2. – rezumat / abstract. „CUM DEVII AUTOR“ Manuscrisele pot fi trimise pe e-mail-ul redactia@amaltea. IMPORTANT: Pentru abonamentul anual la Revista Românå de Stomatologie se vor acorda 5 credite EMC. la sfâr¿it de an. – titlul articolului. 31. Sector 2. – adresa de coresponden¡å (adresa institu¡iei unde profeseazå ¿i adresa de email) a unuia dintre autori. refacerea graficelor (dacå este cazul) revin în sarcina redac¡iei. Bucure¿ti.ro sau – prin po¿tå. Raiffeisen Bank Mo¿ilor. Spåtarului Nr. – bibliografie. Prelucrårile foto profesionale. al cårui cost este de 80 RON pentru persoane fizice sau 120 RON pentru institu¡ii. – institu¡ia la care profeseazå autorii. pentru Editura Medicalå AMALTEA. scanårile. la adresa indicatå de dvs. Sector 2. a unui certificat acreditat de CMR. – cuvinte cheie / key words. Copia dovezii plå¡ii împreunå cu datele personale. Condi¡ii care trebuie îndeplinite pentru publicarea articolelor: Fiecare articol (în afara editorialului) trebuie sa con¡inå: – titlul sec¡iunii la care se încadreazå articolul. în urma eliberårii. adresa po¿talå ¿i numele revistei solicitate trebuie trimise: – prin fax. . Este de preferat ca articolele trimise în format electronic så fie tehnoredactate cu diacritice. Bucure¿ti sau Str. – numele autorilor.ro ¿i/sau la adresa Str. la adresa: redactia@amaltea. la adresa Str Spåtarului. 42. RO97 RZBR 0000 0600 0500 8115. IMPORTANT În urma acreditårii CMR. la numårul 031 / 815 30 70 sau – prin e-mail.Revista Românå de Stomatologie se ob¡ine prin achitarea cotiza¡iei de membru al Societå¡ii Române de Stomatologie sau printr-un abonament anual pentru cele patru apari¡ii ale revistei. 31. nr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->