P. 1
Cartea Electricianului de ere Din Intreprinderile ale

Cartea Electricianului de ere Din Intreprinderile ale

|Views: 441|Likes:
Published by ilcob

More info:

Published by: ilcob on Dec 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

· ITU .

~ STANA

Un c€lpiWI imp:rrt()'ll,t din h~crare tTat.e,lV.ii intretine:nta $i repa"area elen~e.1itdor de .().ciioTtQ1"(lt Q uWajuhti indu·striaL

Mentionilm eli. ttWajde Sa.U alte tfP1Ui de instatatii cu-rn s~nt c'uptoarel.e dectrlce, bai~e' pen.tra~ ac'Ope:riri ~~1eta~iceJ util~jde $i in.sta.l(~tWe din postudle de tniH.')fom~are etc, care n.u, Sln.t euptinse in Incr,ClTe slnt tmt{lte (;'Qrespunztitor 111. a!,te lUC't'ari de speciaUtatie.

Pe (l.ceastileme l'n.ultmni i''It sinc;'<€, eelO1" eucre prin (J bstlrvatiHe 101" aU. contrilnu' Za realizanlu LW;l"(irii in fOTrrtIl prezft~&tata,. cit $i ctdOt eare ne tior con uniC'll. obs,ffln,;atU uUe?"ware.

AUTORrr

1. ORiGANIZAREA. LUrnARILOR DE li""JTRE'rINm~E SI R,EP ARAl'Il ALE INSTALA'fnLOR

~I ill' ARA1'AJULUI ELIi':C,mIC

DE YE illILiUELE INIDUSTIUALE

1.1 .. (~ENm..AUrAfl PRIVIND EXf'lLOATllREA

~Ji INTRE'fliEREA UTlLAJ' LOR INlI)US'fR,IALE

M:enpnerea 11t11il!iultti in stare de Iunctlonare continua este strins eg.at~ de realizarea unui ~istem' bine organfzat a1 reparatiller, Organizarea rc~tionala a tnrretlne:di ~ -supra,vegherii .asigura sporirea duratei de serviciu a utilajeloi-; eUmina cauzeltil care PT()voaea seoateres lor ,din iunciiul"l€ prin surprindere, aeeelereaza executa 'eta re:Par~Jilo· ~i reduce durata lo-r.

intrepnerea: curen:U\ q:i supravegherea zilni·ca eontrtbuie Ia:

- :f'uncHoo_fl'l'ea conti:n.u~ a utilajulul ~j aparatajului in stare norntaJa;

- .a£.igura_1:~ calitA tii ~ipt"a.~zI el de prel crare a pleselor exeeutate 1n confaJ.:'mih:be ell conditiile tehniee;

- prelo.tnnpina:fe'a 'l'vrariilor, ruperllor 1lii a uzuril progresivs;

- marirea duratei d· functionare a tjla.jului i"i aparetajului

intre douar:e-~r,a~il;

- redueerea O'~iriilor u Ulajul ui din eauza reparatiel,

Aoestea pot I! alS!i.gura;te dad, l·epar~ti.aeste hine organ.~zata, astfel iJ:'l.!Oi:t -0 serie de luerar! sa fie pr,egatire- din. thnp ~i sa. se fa'Ca perl,odIc in:tr-·o ordine strid planHk.'!ata; CU un camcter preventiv, bme determinat, care sl!! ;;usigure pre.intimp:inarea ol"iiciiY"or avarit !iii a r~paJ'a,~iilor nea~t~ te .(;)1 neplanifieate .. RepaJ'a\:iHe organizate 'in a~""st mod poatt.a denurnlrea de repar,atii j)'reventiv pZaniJicate; ele euprlrrd:

- controlul ~i verii-i'C"8Jr·e.a precizlel de functionare a u ttlajul ui;

- r~paralii1e curente:

- repift'atiiIe mi'jlcH!li;

- repat"fII.~i.ile eapitale,

in eele ce urmeazas,e VOl" examina scopul ~i C81e acterulac€stot" operatii de in trett nero, pcnindu-seeceentul in speeia] pe il1- tretinerea meeanlsmelor de co ao.dEi ~,I actionere a utllaju ui.

Contl'o:~ul ~~ 'Il,e:rm£an~u p1r:edziei de funC'~W,on:aJle: III utUn jumui.

Acoosta se executa lunar ~i cou5tli din:

- eontrolul manetelor de Icom"mda.~ at dispozitlvelor de idnare ~i al exterlorulul utflajului, aparatulul sau a] iJl15tata1iei .1'e'5- pective:

- verHicaooa aparata] ului de comanda (intreruptoere, deelansatoara, eontrolere, reoetatc, butoane e c.), Curatarea eontaetelor ~l inlocuirea calor defe<:i~:, ve ificarea bmnelor.curafa~08i ~i stringerea lor;

- verlficarea legat, dial" doe pdzi ~i a leg~tii la pamint sau la firul neutru:

verifiearea st~l"ii rete-id de aLimenta,re ~i a in.staLatiilor ele(;~ tril;)0;

verilioOa:r~ calitatJi ~,i canUMtii lubreflantilor:

'v e.rifka:rea st~ldi ins taI a ti ncrt' 'i,i a pieeelor l~OJ' aICC<e's.fbHe supuse UZUl ii rapide;

- l:'egla:re-a la nevoie a aparatelor de comanda !.iii a dispozitiV€'100l" de' fr.1:nare.

Rep'lu'a~ii carente, E1e constitute elementul de bad al repara\1ilO['", asigurind mentinerea In perfeda stare de fum:tionatre a utilajuluL In general aceste reparatii consteu din ex€Cu area urmatoarelor lUCI:~ri:

. ~ Cllratarea ~i spalar:ea ,eomploe-ta a apal'atajului fiii sobimbarea ulel ulut daeaeste cazul;

- demon tarea par~.I.alaEl, pieselor usor demontebrle, reconditionarea 9i reglarea pieselor ~ii. inll:l.tufare.a joctlriLoo:' ina'dn'!.1:s,llbile, cum ~i s bringe-rea pies elor slaibite;

- inloeuirea pieselor uzate care n ~ pot a$~glM"'B. gradul de preclzle sau iuncti.Qua:t'eit n()!'ffi,a1la a aparatului;

- ve!'ificarearun;ct.!Qll~ ril dlspozi U velor de eomanda au toma tit

~i a Iiml atoarelor de CUriE.€;

~ recondltionarea instala-viilor de alimentaee deteriorate; -- reparares frmelor' o$i,ct1plajclor electrcmagnetice;

.~ tnlocuirea lX'rlUOit, ,e-lltavarea laogarelilJiD;', tnloourrea contactelor arse, SiUHarea praf'uJui lao t;!l;e.ct!:omotoare ,e~"

,0 o

Rcep'ilntii mij~(lcH. Acestea cnprtnd in afara Iucrarilor prevazute pentru reparatiile eurenta li'i reparatli suplirnent ref prln care s-€' inlocuiesc m.o.~jm'itatea pies lor care se uze<'lziii. CURl slnt:

- repararea sau fnlocutrea aparatajului de (:'Qmanil;h\ ~i pornlre;

- repararea ~i inloeurree parUl'Or deterlorate prin scurtctrcul te

la m'a~hl.ile ~i 8,lpaDatele electrice;

- nnJ.'Ocuirea .~iaUi Iueaz de nevole a babin,ajului de ls mo-

toarels eleC'~d0e, ~i la celelalte aparataje electrice, ,

In. eadrul repara ttilor n1ijlccii, u:tilajul se demiOI1i~Za pertial, ial' prin exeoutarea lucrarilor de reparatie respeetlvo se ,.;:a.uta, l"est\3JbiliT'a'u preciziei, ill capaeitatil de Iueru ~.- a pu 1211:11 afP',3,'lOaba.jului in. vederca aSigm'arli unei functioniiti normale pUna, la urmatoarea r€IJ.JeJra~ie mijlocie saucapltala,

Repa:raJtii capftale, .Au in "it "dere demontarea totala a utilajuloi ouprinzind to tali taltea luorbilorr de l'€pa~<rtii care au '00 f>"CQ'P refaeerea compl€'ta a capa'Citatii de l~'u au:tHa:jului 1;11 a (jijptLirat-aju~ui, prin Inlocuirea ~i rtOondiUm1!Si.yea tut ural' pie-sew r ~i su[bansarnbl urilm: cu uzudl ·a vansata,

RepSi.'li2ilfil e carpi bale, cuprl nd in. ace];a~i _ timp toate lu,criril& prevazute la l'€PilT"a tine euren te ~i rnij1ddJ, In eadrul rE!para1Hlol' capi'tale se tnleeuiese comp €It pAr-l,ile deterlorar prin SiCut'~il'euite; Ia maliiinJle ~i aparatele electriee, sa tnloeuie:;;te' parti·al sau to tal bobinajul mo orului electric ~Enlatl ilipana ului, se reconditioneaza cuplajele ~i f 'inele el.ectrmrw:gneti~e; cum !?i repararea insbalatillot electriee de alim~ta,l'e.

De asemenea SEl vel'ifi~a ~i s..el'JE>Condltiuneaza ~i piesele UZ8rte de Ia eelelalte subansemblurt jale utilaju.1ui {~tii de vite;";€j cum

de avans, gtrldajele ba;t.luhli oil saniilor etc,}, .

j

I

1,2. PRINCIPIJI DEEXPl.iOJll' ARIE. IN"i'17tE'fINiEREl iSI REPAR8E A INS'I'ALA'WULQR $1 .Af'A.RA':FULlTI IDL,ECTRIC

D FE UTJLAIELE INDUSm,IALE

In realiZflrea. unei ~xploo'tari COl'esPl:luz.atoll.r . a eohipamentulUi ele-Ckic de pe util*le ll"J.odustrl_ale 0 deo'Sebita Importanta 0 BIte ol'ganiz..ar~ ',n·wet1nerii trrtre replair a tii; aeeasta asigura:

- starea buna de functionare permanenta a uttlajului;

- respecterea strlotBi a reguUiI.(Jr ~i instruCfitUnilorcu pi"Ivire

La explootaroooohniJca a inlSt,a1a.\iilor -?i aiparata:j:ultUj eleetrlc d-e pe utU13jele .i ndustr! ale;

- supmv-eghetea. pieselor expuse uzurH ra,p;I'de;

- inla:tUl"3rea imedtata :;I. der~gM.ll·ilor in timpul egp.oatari.";

- tpI"e'JeUirea uzurii premature a in:st;alariilor ~i apsratejului

elBittrric. -

Uzura eci:lipamen:tuluj electric de pe utilaje e iradustriale, eonduoe IB! modificarea danenshmllor ~i at :tonn~i pieseicr. Ee se rnani,fel5t~ prin ~O&o.-"'ire-a s pna-fe~elO'r in fr'e.c.a:re, prln a~Jeroo metalului ~i. arpao:',i'i;-.L"Ia cT,@Jpaturilor 1l1.pie:sf;, dater-ita -"'al):'jatillcH" de' temperatu-ra, prln eorosiunea 5U-b <lC~iu:l~aeruJlu;i,. a un:tiditfrtu ¢. e! substan tel& ohim ·cee1lC. Uzura poate fl nor1Jl!ala sau de avarfe,

UZl,Av-n n,01'l'rw:~W- e:;;1;.e e:-Leotul unei explaa,t@:ri de lun,g~, dlli·a.ta a b;~l£ta1-apil(}r ~i up'@:rHtaj,ul-ul~le-c- ric de pe utirojele industriale.

UZ1tr'{! de (l[)arte este uzuca OO_Te oCreq-t~ intens ~j in r-un. tlmp senrt ajunge Ia >0 valoaee pentru eare exptoatarea Ul't.yi:oara a insta1atiei ~i <Ilpan~tajului electric ,de-~1ne imp-osiJbilli. Ne.re~,p€.'CtaCM regulilor & expl oat MEl a utrlajulu', .r~peCltrv a in__~tmJlati.ei ~i apsratejului eleotrric; aferent aW.\1.--tttiia, fa.'Vo']:'iZieaza .a:pati-.i>a. uzuril de OiLY.a,de. Aoeaste poate sa d d Ia seoaterea din funcviu'llea c t-i~ l~j\l!~u~., prQvocinrl ,El:$,tf.e.l p~rt:U!l'harea mezsulut normal aJ prooesu- 1 ui de produe .Ie. In cazul pro d tro~i€'i de mafia pe banda, aeess t a poate .sa dues Ia oprtree a-nurnJitor seetoare de falbri~~-i,e·. Din ~·e motive cunoest rea eauzelor care provoaca ut.rur-a de avarie a imta:1atie:i .!?i aparatajului electric, eurn ¢ tl miisurl'l-rn~ pentru prevenirea aeeseora este extrem de neeesaea,

Uzuea de _av,<'JiL"i . a. 'nstalClifkri :;;1 <JJparat.3.j1"lJ1u~ electric depe utilajele ind us t:l'~a e poate fi prod USa din u-rm.atOOlr€l-e ea - ze:

- nerespectsrea l'6gim uJ ui deexp1:Oatare 5 mIDil'i t prin depa\'iiiroo LcAtcl.'1'li a;~i\SjUJtle a u-~i1a.jului ~de ecmmplu, ~l'ea. sigurante-lor fuzibll , a motoareloe electdce ~i a. altor aparate lIB. 0 m~Ina.-uneaLtti) diatwi'l:.a cr~t..erii a0.incimii de a-~hi-eI' , a ,ava:nsti!lui sa u v1tezei de ~,dhi-ere;

- nerr-espectarea; regsn ulul de in tretin~l"l::: SitaJbili·t 'in. car ea m~inlj de eatre uzina produeatoere;

- exeoutarea intr,etin,e-rH ~,i a rep;'il'a?e'i eQhi,pam_entuhrt el<2'cbrJlc de ci'itre persoene nec-aJiin1.te, oeea ce poate avea ea ef'€!'(}t ne-, respectarea termenelor de cur tare a aparataj lUi,. n.ee ,ectuarea a timp a l',ep'aa.~aUi1or mici, negUja.r-ea stl"inge.rii. ~'L1I'bu 'lor sIa'bite san a ctll'atarii c-ontacte1or etc.;

- fl€rE'SPI"ctare;a -graficului ~i a oonditiilar teihn-jli?e de rep,al'a~jj;

- neresp ctaL"ea l'eg U1Clt' d,~ montare ~i de instaLa'e a apara-

taju.1'lll. ~ inst<i!Ja_ti;f:'j elMtriae de pl? U'[i-la,jeloe indus,tria-te.

, D~1Be:tel:e de com, t.ru<:~ie, a:b<a t.el'He de La prot::l€sul t·Elhnologic de fabricate a aparateloT dedrice nc.oi, cum sint j[Jcurile ~1 ajustaje,Ie

Ia piesele de ccntact nec"O["€G,PUI'lza toare, rnodul gl'e.~1,t de. asamblare, sau dlrnensionarea neeorespunzatoare a pliesclOif, sint de asemenea cauze car€) con-Dr'~buie la martrea uzurir <:i'C@stoPa.

Pentru a pr€ve'rui uzura ~ia asigura 0 d. JoI'18.-ta de serviciu ch mal mare, erj::l'ilptgJ,m.entul eleetric de pe utiLajele in!du~,tl~iaie ~s;te supus slsbemului de control ~i reparatll planiflcate.

Reparares ,eohiJp-amentului elctric de pe uttlajele industriale se poate ,~fet'~ua dupfi urmatoarele sisterne:

_ Sistemt4 de r-epaTatii exe-(."Utute d-upa. nec-esiwte. A-CESt sis-em t{)n.~ta In efr;.ctnare<:l lucrarilor de repars ~ii at rohipamen~ului electric atuIlci cind acesta ajung-e in starea in care nu rnai peate f.i mentinut tn exrpio'ata-re .. Aloest sisbern prezinta dezavan tajuI di permtte iesirea brusca d':in exploatare a echi!pamentului electti...; din caUZJ8. uzu-cli Intense ~i d-eaceea el n este recomar..ciabU,

_ Sisb21'nu.~ de repa.nllit C'U pl,(!nijiean:: rigid,a. Aces,t si~tem

CO ll'{l W, in scoaterea obligatOI'ie din funoct1une a utikl1ul A pe care se af a montat eocilipa.rne-ntul electric pentru sxeeutarea repaeatiilOT La an.u.mHe periQad-e §~albmrt:e, independent de scaroa tehnid a acfu1p-arnentului electri~',cum ~i repararea san inlocutrea _ pieselor ~i meeanl melor cornponente la terrnenele stffuilUe in funetle de normel€ de usura speeifioe e<lh~p:ame.."1tului elec-bric de pe u lla[ele hdu'St:riale, Aeest SiSR-'Ill est€! shnplu atH 1n ceea oe pI''i'Ve'qtc organlzarea, cit ii 00 planlneare {ti pl'egatit'€ a lU-lf!rarilDl' de repat";14U"

- Sistttmnl de repar'{ttii executute dupa controlul stCh'H ech 'pcme-ntu,lui de"C'tric de pe utnajd,e i n.dustria~e. ~'~ sis tern se bazeaza pee rezultatels contcolului perlodic al stant eclli'pamen.tuluj electric In t1mpul e;.-q:>loatArii Laaces sistem n Sf) pJ'anifid. l'~l'latHle, ct numai con rolul starU !iii fUnctio.n:arii €(:hipame-n-tului electric de pe uUla1ele lndustriale. Dadi in urma ecntrolulul S'E: constata 0 uzu:rl1 av;au5alta a pieselor eohiparncntului electric, care are ea ai,ec1, optirea dtn functiune a utilaJ lUi, aumel se recurge la reparatie. Fe- baza datelor de control se p:l.anrricit volumul :;;1 termenul reparatiei" see pregatescplesele de sehimb :;;;1 materialele n ece&a:r e'bc.

- Sist-en1ul preuentlv de reparatii peri.odict! plQtli,jicate (SPRFP). Acest shstern se oaI'.a<C'bel'lz~aza pdn ,alCee"a ca. repal'arme SE' ex-ecuta plani~f.ioat dUl;! up ammnit numar dl~ ore de flln'Ctionare- a0:cl11pamentului eleotric_ Acest TIuma,r d-e ore de func't[onar-e se stabile~te pent-ru echipamentul electric a1 fiecarlli utilaj, in raport eu conditU1e in Care func\ioneazii :\li pe baz<l studiu-

11

Iul aman wnti'i al uzurii diferitelar pi~, mecanisme s,j a in,tr€guJ ui eQ.~j.pam€nt electric ,aiel"la:nt utilll.j'u1uL Slstemul se 'deoseboeo$te de sistem ul repaTa~illDr CU pklJIlW~aredgida prin aoeea ca n 11 stalb'iIe,t'e tel' riene de f'llnqkma.,.t'e a pie.selor, c:i n1...'\ffiW valoarea uzurli 101' admi:&1b~He. Aeest sistern admrte ~l i'll1ptme modifiearea continua a normelor de n1;a,r;a1;:ii in r:aport eu ~ezultfl,f:;e:le oentrolulu! planiiioC'8lt ail eKl:i1ipaTl:W1liU!luieI.ect.r,he de pe uWJaJjeie i'l1dw;;tdale.

In cClzul in eare S~ constata 'cE'i Ia termenul l"eS'pecUil I;LU este nevoie sa. se ~ fa<e8J, r,e[larattapr:O:g:tamoata, ea nu Be executa: se poate eenstata InISa ca este rirevOO de 0 repaeatlo m~'ri miLCa sau mai mare, Constatarile i'~k:ute mod1tjca in conseclnta normele -de repa:rapi. ~it':l~wul pre .. rventiv de relJ\3.1~a,ti:i. pel'iodiDe pl,ani'ikate s-a adoptat l?- t()~te f~t1~eprindel'ne indu'S.triale din tara noastra, deoareee este eel mar modern. slstern de reparajle ~ se bazeaza pe norms tenn.ico-9tiin:pfice de e-X{}{:'utie arepan,_ttiUor, atit a. ectJ.ip~J"?~ntuluj elcetr ic de pe utilajele industrial'€" cit ~ ,_ a ut.ila.jalor msasi,

~,3. CAUZE OABIE P'ROVOAlCA UZUR...11 ['lm!ELOR $I GENEREAZA DEFE'CTlE

In timprul €~p1oatat."j i utiLaj elor ,oalit5. tile hl i:tiale ,s1e pieselor S@ mod flcii iiiud supuse in mod conttn u.unei Uz~i mai mult sa ma i putin Intense,

Prmdp.al~~e tlpurt de uzurf ale pieselor sint:

.' U:rn;n,1. ~rmica apal''E'. datorlt! caldutii ee ia n.w,;tere in ursna ! r-ecarH pieselor in c'O'Ilditlile unor viteze de a1i1.:tn@'OOr·e ~i presiunli spedfil0e marl. Aceste oon.di~H. fa'Vori:2:,ea'Za alp~Itia pe suprafetele in freeare a unor cautitiiti marl de cli1dudi, ,ce au ca rezultac IncaIzirea sm~ctu.rilot superfkiaJ<I1l ale pieselor p6M 180 t~mp~ratutt:'i [nalte. Tempeoratura Ina1ta datorlti1 fl.'8'Cariire' ca re;.wtak Inmuierea straturtlor superficiale, griparea, strlvirea aBas'lQl'i,';iL, cum ~i aderenta sau distru_g,erea uncr mict portluni din suprafetele piese- 100" in frecaif'e.'

Mi09-ora1"e-a. uzuril termtce a preselor utilaju!lui Ind,ustr1al ~e poate I"€'a11zaprin :OOl ... .fe-c'l:icmaTea pieselor din. rna en.ai.€ COl'8&PUn':~atoa;re, e.£ectuEll"ca. t:I~tamen!fJelor termioe I?l b~rmacll.i~njc.e in ra~ port eu na,Lura tIlaterilalull.li ~j condi .iil~ dE' e~loawe, il-slg1.1rar' 1iJ.1.Ig€frH ~i didril pies-elor in timpul 1 u:;ar u lui "

• V Z'U1'Et ptin: ()xid~i"'e esJte rezul ta tul foMllii'rH de cQmpUIi\ chimlei ai oxigt.'Illllui CILl rnetalul favo:riz:ind modifioarea strueturll straturllor superftciale prin patrunderea oxigenulut III metal, Uzura prin oxidare a piesclor eomporta In general donA fa;o:e ... In prima faz@. ~~. uzurii se produce di~,tr.llge~apelhcuf.dCtii' mobiJl:e de solune sali.da de oxigen oe se Iorme'fiz~ neincetat .,i indepilrt~l"ea lor sub Em."l.na de partleule Ioarte ine, A doua ia:z~ a uzuril prin oxidate !K! (;ara'C~z.e.a,z;a J,)!'i~l formarea ~. flirarn"taJri;!'il peri>.tlcik<1 ,0\ unor oxjZ'~i l'tlagili praetie nedeformaibH:L R-em.:steu\a lau7;ll1t8. a, p:f~lor in eazul UZ'Ul'U p~i(l1 oxidare depinde de: p:iaf>ticlatea metaluhn, de viJtezill de oxklarc ~i de natura oxlzrler, O~lua"i.le mol &lnt tn gen-eral mal expuse oxI'I:Uin- ~i dcimmariiptla:s¢i.t':t.' d,ed.t oeJe dure, rnotlv pentru Care 5'1n t mal pou tin rezie tente la uzura.

,In general uzua-a prin oxldare are 100 in timp xl frec<i:rii de ,a,l'l.ln,ecare S'a:U rostcgohre ~j epre dedSt!bh'€ de uzuea termi'Ca cere Ste produce la vi tem de ahmeeare ~i pres;hlni specif'il0e mari, l7!1~ Ia pie'S€'lecati€' iuncotion.eaZ'a in (.,-ond1W de lueru mal uscare in urma ci.l'e-ia me talul se distruge liepe toat~ ruP:lru. 1 ttl; fi.e 11]majln anumite lcouel. Peatru prevenirea uzura prin eoroziune .pil-esele utt;ij~julUl ~i apara tajulul hmtric,s,e suptmurlOr aper;.o;rtii

teihnologioe de proteetie cum s1nt:: .

- vopsirea sau aiciClperirea 00 un strat de U't1wa:r€ (3" &'i.lpr..aieteIor pieseIor penbru a pttevenj contaetul eu a.,gentli atmos.i'€'ticl;

- metaliaarea SU'Praf.e'~"elot en un sJrat de m€'bal mal t:"ezistent Ia aetiunea oxlgenuVt.l:: cum sJint:nici1eluI;ca:dmiul, eromul, zlncui ete.;

- lustruirea S!Upraioetre'lol" 'ca1"e are de asemenea ea re2;'Ultat marirea l"eziJs:ten ¥:i m@-ota!ullUi Ie ~iull'ea oXlJ~u!]lli';

- folosirea pieselor din metale !:'Wi een Ie la coroai ne (alame, oteluri incxidablle etc.) se recomanda in medii puternic corozlva;

'. Uzu1~a nm-azivc'i se ,carlB.cted:re.aza prln ex.istent,a unor deferma.tH m1orvp1astice ~ pri ~~ stra, U'l."'iLo.r sUiperficial~ metaliee ale pieselcr de ,catl'e pa:rti'OU'le dura aJbraziv,e cere ajung Intre sUpt1af~~le in fl'et)dJre, fa'V'()'riZind mo::llj.:i:i.oat'ea dlmensmnilor' aeestora, Mod'H:i:cavea dim.€:'Il'Siunfi s'Upraife-telor ~n!)cm.taIC'~ in eaaul uaurii abl"a:dv depinde de:

- nrartU'l':'a materialulul i?l proprl~ta:tile meeaniee ,ale pieselor ~n contact;

- propirie-tiitile asohietoare a.:le paiTtiouJd,oraibrazlv,e;

- presh.mea s-peci:tidi ~l vi,teza de .aluo-e'.cae in timpul lu'Ciru-

lui;

- d'urrata de funlOUona!l'e a pjese}(.Jl' ~,i oondWlle de ung,e-re a sUpl'a'fe'~Ior :in frecare"

13

'PTO ectla suprafctelor hi. fre<'a:!,ce' fmpo.tl'~va uzurl! abrazlve se realizeaza \p,dn: uti tliaares de un wr-iC()'l1.E wten~:e sau ulelu ri .fa.r;§ incluz:'1 . .ttli<;,olide, supune ea pieselor loa operajii de tirattament term.c (se utillzeaza keov,ent in p;.·.a,c-ti(:a calirea superflcia a prln curenti d inalUi fr(;c\~en{~), de tnrtilnl'''nt termochimic (nltrurare, carourere, sulrlzare ete.) sau rnetallzare (cromaf.re0)~, proteja 'ea P~€solor tmpotrtva p3itnmd.el'ii tntl'~ '3U'p1'(.I.ie1:.c1e in 3 tt.'CZltea pl'a'1~u: lui abr,aziv sau a ~'hiikiI' metalice rezultate tn umpul operatiet de ~Cihier"E' a rnotalelor f}l <!.i:$1.gUr:.a·!'Efl ungerli ~iJ:h preslune a suprafetelor in Ircoaro (81cest tip de: ungerc are rclul rle a spats: ;21~mentel€' sol isle Jln.t!'€ sU!praifo2'~l€ in tre,oare).

Caracterul ~l marimea uzuriisi ~t Influentate de un im'P1rlant~ n;,.unat de fa~atol'i de naburaconstructrva, ~':k Iabricatie, de na,LU' " procesului tehnologlc, de exploetare, cum 9i. de !Kl_tllJ':EL rna ,e'l'~a1l_!L~L ;:~ eallta ea Sllt)r.'i·re~eIo~· durpa prl2'lu'CTin'~, de cal)' ak-a a;.-';;2'111 .1UJ;·l,I ~1! a lul ri jl~L'Lubi folooit in cxploatarea aparatajului Iii utiJ~fu hAd" ~n-dClst.l!:'l'al. sau de natura f:iolidt£l.rll'::lI' la care este supus .... aparataju], electrlc in timpul luerului, s,oli-ci-tari 001'<2 pot fi de Miura elect;ddi, t,el'lnicbi,ek"'CtI'OmeL~anl'ca, a areului de increrupere etc,

Factnrif care irnfh.H~nteaza uzura picsclor utilaj ulu:i [}i aparataju-

ju lui ek~:::1r'i<:: de actionarestnt: .

• ' Cal.if!Utea m.aterialu1ui piesdor f1' tr-atam.e-nt?J~ lor ten7:tl.C.

Materlalul pentru coriif{_~c~;':_rr;atea piesolor f,€ aJege in innCi~l-e de conditlile de lueru ale p"el3elor determinate de marimca lilt natura sarcinii sub care llJJCt~aza plesa rospectiva, do cOIlid!trHc de func~i0flm'f(' di~l. pi .. Ir1'Ct de vedore 811 ungcrii, vitezet de deplasars; al

tempera .urii, corozhmu, mediului de lucru etc. .

Panbru buna f,lnctiol'ltl1.'e a utila] ulul industrial ~i pentru rezi'Stenia a. usurii a pieselor sate, a..;r'€ mare import.elJl1tu cou·f:ect:onarea pieselor din ma1.€r~&.€ dIf.~rke in ce pT'_i·ve;rk durlta tea ~i ten aoi ta tEla 10)', Pentru opereciLe depi_cse ec Iu c'reaza tmpreima au se recomanda sa se foloseasca matcrlak; identice cu aceea:;;f duritat . Pl€sa cea mal complicata din punctul de 'iJc€,dere al constnJ!C~j"'Ci, :a1bricarei SI<l'lrepa:tad.: ~l. In con.~oiITt5. Ct::B rnai seumpa trdmi€' ~a fie eon"rKii<Hl9.-ta rlintr-un marD2Tiili;_]_ de c<J!litate sUiJ.,K!'d()ara .coare rsa-i a\S:!g·are 0 mare re~is:,enVt la Uzura,

R zist_nt;a ia lizllra a pi~~:~:ol' -L'I1.l dudtat~ IU lHl poat{! Ii a..<;~gl.1;-a~a numi!~j In CE!.;;:;ul cirud carlit"l) ea sU'PTare\I~; dupa pl'e.luc:rarc meean:i-cii corex.plmd'e conditHlor t~crute We pjelUtCr.a...~i:I plese or.

• Cai..il;u:r:,en 8up:!"aJetelor obtlnut,~ dupd preh~c;l'an'.a ?tw(~fmicCiC,1Ii atea sUPIdJfe}olof' intluen ica'.Z~i 10m-I.e mult :rc2istenl-~ 101 ,lI>::ur5. a pieselQr, cali·t"tea aBaul.lblflriIor ~i rez.istenta Iv. uzura pnn (;'0-

roziune cum ~i man B", rezistentei de CO~Ha.ct in cazul contaetelor aparatelor .lectri'c(~ CXt: actionare a utLLajelor Industriale. Calttatea supr:,ai'c\ed In cazui 8Jl,€juia.~i Jd de preluerare mecanlea, va l':a.zij in iunrcMe de:

- tegimul de prehrcrare (vi.t;.£'21Ol. do a~;mie-l."P ad~ncimea \?i

avansul de ULie1'@,);

- forma geometb'lea ~i m..ateri~lul soulet ~ob~etoarej

- p;nJPl-krtAtHe ~i structura mater+alului de p:::e~:rel~~t;..

- vjJbJ['~:~.Hik ~lei fjL piesei In timpuJ prelucraril, rlg1~hta'l:~a

masrnii ew.

o CaUtatea. (l,'!ombtarU. RezJst€lllta, Ia U2U1'a a pi08Sc10l' ~~i huna Iunetionare Oil utile j1JJl i d..e.pjnlde in mare milii.'U.rii de jocurlle ~i s tringer :'le l;J.samlblarJilor care S€ s talbilesc .am t i n Umpul ioor iciiiTii oit si al rcpararii ut,lJ.ajului sau aparatajuhri c ec:tri!~: de ~ct!~l1'ar(~:

Durata de scrvtcru este cu .a;J;it mai maw. ell. <'-It joeul inltiel i;ll trz ura produsa cu ocazia roda] ului $Il n:' UlL&. i 1. i-c'L

Uzura de rodfl!j depinde de caktat:ea pi:elll!!cr,i'iril auprafctcl pleselor asamblate,

InpI'aM:ica TCl)a~''a Wlm' '.:N"' l'\"esc i.r-eorVe<lyt cazu ri dud 0 a~~1?-blare .t'lil'El jm~ rJtJll miIC decit eel admisiofl. H€::>JJ!Hatule:stc ca ~n aces t (J.,lZ tnt-Fe supr B,fe'tele iF!, freoare nu sc poa te forma pelieula de ulei neeesara 9ia:stlel se produce a itJ)r:a:b:il'e exage'l:&ta a piesclor in. fffrnt"e· ~ zgJ:riet·Jri pe sl~'Pf'<3.:_C"€~l€ de ueru,

11'1 eaeul a""<I'tn:bliirij cu jocuri mal mati doc"it eelc admlslb.Ie due "in pra:ctircii la elim'in{He-a ubrifiarrtului dintrc . s.l)pr:a·fietele tel Irecare aceenturnd astfel uzura, Prm Irma e este de dor:t ca jo(luI dintre p:es.e-le asamblate sa fie men1i~111t tntre anur!n[te Iirnitc.

.• Calita(tc{1. ~ubrifiu7ttldui joaca un 1'01 important in marirnea duracei 00 fnn'e',\-ion.a-re a . _rWajului :'j:i aparatajulul elet!tricc de _ comanda, Folosirea unul luiJ:",l~rl'an'! de calnate inrIeI'loara poatc Ii 0 cauzi_;,i <li ~pz)riril U21ll['li pieselor, Prmcrpalele Propri(~tA.r(i ale luhrii'io.an-riJot S'lnt-: c9JpaC'i ta tea de ungero, vlscozltatsa, ptlil(:1;:~.1':l do congelare ~,i die h'llf1arnati'litate, conttrrutul de ~mpu-rita1ii mecaruce,

staoilitatea, eontinutul de a11l~., ~orosJvlt~i'i;ea €'tc. _

'.' SoHdW:ri de 7U!Jtura. d,ectrica> au oa erect. d.ffi.trugerea lzolatie-i aparato1julU:j eleeirJa cl:ea~~toThare 1f sfin~ inih.leTl.t~te- de {} s.erie de fa'{:VJTi ca.: mari.rn.e:'L teruiunii8.iplica e, du.rata tens)uI1ii apltcare, natur:a cl.llfeut'l.l!lui (al:·ernativ sau con i.nllDU) fre-cv,eny..'l tensiuni~, ca<lita[telB., supr,a ,~,tf;.~: iwhl:rl'tului !\ii stare'..a h1 timpul lu('suluL

• SolidtCif'i termi,r.e, l"€zul'tal!te o::.·a llrma.oo a fum:.:1;iDn~rii apa:ra·~ tajului e!lecui;c d.e aqi<Jrua:r€ ll!U thnp indel In.g,:~.t loa t,effi!peTa~"UI'i ri dic.aw reQi!J~te din 11lcf~hirea ctmd'Lrct(la'l"e1(:11~ .Ofi in)la ti ei ca llr- 01 arc ;;1; tt'El'Cerii cure n. tului dectric. Aceas· a are ca ei~ct reducerea

15

carp.a1cH.a,tU iZCilratioe i cum ~i seaderea d ur.i1lIbei de un:e\ionaJl'e a aceste:i<BI, Trtfuuil€ 'U .... '1ou.t ~,ama ~ de iaptulcA -runrct:loru=wea ,8!paro(J. elor Is: temperaturt rhJocart.e poate da nastere 1a explozla SIlUl Incendierea seestora. Din aeeste constderente inmilzir-ea aparatelor este 11- mi tatA prin norme pe '1 tru sollettarea da ta in mod permanent de eurentul de servieiu sa 1 dl SOllirc1taTb:~ oeazionale date de CIU €'ntii de suprasercina, eurn ~i de eele d~ &QUr,tj: durata produse de curen .1 i de s~u;dc.it'IClIJ.i t,

Inealzirea pie:selor aparatelor eleetrieaeste TIworizata d-a urmiitorn fa:cwri: marimoo, curencului de treeere, timpul cit cure . tul tl' ee pr·ju a,ptlNJi o}l freeventa ten'$1i\I!lli arpl-iloart-e,

• SolidM'ri, ei~ct:rodinami{;e, caracterizate prin -apm.ti~k1. in i11- ~:k~lla tie a cu-rentHor ma.ri de s<C'lu·'tciro.cmit .. , Aces te S'olilCitEir I a.Il3Cteaza In S'l~i~l eonduetoarele de OUT nt !}i 31.lp'Ol'tli aceetora, }e-gaturtle !ill. eontactele (curentii de set rtctrcmt pot produce sudarea contaetelor), cum si bobinele favorizlnd deformarea lor,

Pr~v,en' ,ea defeotarii apar,ateiQ1" f:i. in~atiilor e!e:ctric€ prln e{,@'owl solief ar"1'1)1' el-ect.rociLna'IDinoe sec face prin: flxare'a dt mai dgid a oonlductoarelor tn arpa:r-ate .-;;1 ium'a1;ii" materialere u.tilita\t.e pentru conduetoare sa. a~ba rezilS!teU'\ii m~n-id. mare, S upott'tii folos'iti pentru sustinerea barelor ~i iz-O'latorHoI' sEi a~ba,o rezlstenta m~oanidi s.ujiic,'enta deoareee Sie implln rigidizarea, i:l'l'ia!?,ura:rilor' bobin~lor prin lmpregnar cu lacuri sau ra.¢ni izolerr H,

• So-.lici'ti1f'i pr-tn Clr-CU~ ,eIectric ik lnbrepupere s:lnt earaeterlzate prin apa.ri.ti:.a pe sUI,p:r<Tllfa.W-t de contact a unor eratere bvotIzat-e de topirea 10Qal~ a materialului de ~ntba:ot sa u oxirla,!'i i ,latorilta 'tre _, cerh unui eurent mare prin ~taote' Ia mcepUJtul Intreruperli, O1.I.l:ent c,;a d~ nastere unel tempe:r~urir1diOO'ooin'tr,e sU'pFail8"tele contactelce. Uzura pieselor prin aiX\'Ul electric poa i·e fi prevenita prin utflizarea de medii doe d.dre (sti~go8rea arcului) care pot :fi uleiur! de transforrnator sau gaze (aer, hidrogen etc.),

1.4, ATlUBU'fIILE I;LECTRICI.ll:NiULU1I nE EXPLOATAREl: :;II INTR.El1N1lm,1i!: ~IIiliLiECTRICIA.NULUI DE El:EF}HtA111

I:n Y~:[,8a ~igurar.ii. unei &Upr.f.weglhed .:ill in_etineril permanenbe a f nctiona·rI1 utiila-jeIer, c·um ~i fl, e-xecutal'H relpatatflor'" toe neCEOsar oa in fie<oote atelier pl'roOdJlJ.oCtiIV" sEtn a:u:;tilia.r (neptoduCl;.iv) saexi'SCe edh.i'pe de- in:trefliner,e formate dim. la('atu~i ro~filci. e1€Ctrich~n i de in tl1eVniofTe ~ ;r~.rtatJi e~"

16

,Int.reUnere-a Q[l ratiV'! a instala;tiiiJ.or eleo'i!Ce ~i eahirp:ann-en.tulUi ,el€<Cl'l;r'h;;- de pe utilajele industria-Ie este rea.Liza'ill de C3,tre eleetricienU de' exploa tare ~.iin tretln ere dm tUl'a (de 5dhi.mb) ale t;_'ijfor atributii slat:

- ~a ta, cuno~tinta de starea ~:. regimnl de 1unction"u'e a intregului echipament din, sectorul sau d® lueru <fii d,e IUCdl.rHe ceo tootl'ltie €~{¥(.'utaite in sehrmbul sf.m:

-.a.11 deIC,tu£ze personal G01l-troluI eahipamentului eleetric 1~ u-tibjeJ.Ie' d'Jn seetorul de care ru .punde, conform prevederilor stabilite pri:rr. jnsh'U'c .~u:nik~ de serviclu;

- sa j~'l masurf Imedtate pen IOU in.l.aturarea deranjamerrtelorproduse in 5dhimbul sau,

- ;s.;! loa-pO:I"t,e-~ ,§eiulJ.,ui imediat superior din sdllimb clefilcientele (~b-aer\rate ~t sa Ie OOI1:5eUHl:eZB in regi.8trUll de d~E<cte;

- la aparlti:.a 'llnel avarii in iris talatla elect!' 'm €'lrotricioa.n ill de servieiu "e'lmie sa.ch€ime fi;ra lnt'i:r:,der~ pe :;;e.fuJ. de s.o:::il'imh, tar pfua la sosirea aeeseula sa Ia it'ldepe'~nt ma!s'lIJ:11e n~es'are penotn~ l'ooir.db'H:iI1ea, fun,~tiona'-·f normale a eohip.a;!nenrt.ulu,i el~cbrc;

- ttn C'~i de forta major,a. ee nu suporta aIID[n!1ri (incem:l!.iu. a.c,cfid,ent etc.) eleiotriei.:tmul~ de serviciu ®soo'OIbl1gat $11 1a fam, inti:rziere ~ in>d~'P'8ro!Jel t. m~Ti:l€ neeesare pren.tt"u lidddax'~a'VaTi:€'i (tleooueotar{ea unei parlji seu a intregii iust,ala'til ete.),

Far,a !jitinBa ~!rl:u.k I imediat superior dec" idal1ul de exploataee ~i intre-tin!Bl!e, rr are dr'elPtul:

- lS'a :fu:ci:i m()d,Hic~l'i tn regimuJ. de lueru al utlla.j.uI'U.ri~

- :sa, instaleee s"i'g:u.l"a':n:te pentru Q valoare a curerrbul ui mal

mare, sau Sa reglese releele pen tru 0 putere mal mare;

- -sa demonteze me'oaniS'IUele ettlj_p'amentului de'Otricln vedersa exeeutarii controlulul in &tara cazuntor dnrl aeeasta est pre'Vazma in instruetlunt.

Ltoo.it:1:al'erl al,".ariii].w ~1 a deranjamentelor, cum ~i eX1eCUtarea.

P~i8:I<l1i'ilor eooi:p-a!nleniu]. ul ~i Instalatiilor e leetrl 00 s e - :Ea~ de cl.tre e l€'Otr~i.sni'i de in'tr-e'tinrere ~i r~paI"ati i, CaI"® au urm a tcarele ,atributii:

- "executaii:"ea controalelor ~ja re'P,aratiilor edhi.rpamentuli.;ul

electric de pe ut.ilaj'€'le ii[l~u'striale, in confo nltate em grafleul de controale .\]1 rnpal"IA~ii;

- pregM:tN.1l tepru~atiei en 0 zi sa LX -dOlUa inalrrte de Ineepsrea el, In s'efis.111 v€1'i.11'ibad1 existenjei in m,:ag:a:tie a materlalelor ~i pje:relOt" n,e-oesal'e compleUirii s.au 'nlo:cui:rii pi-eselor ne(xpeJjpU'll~,ware ere.;

- cUIDO'*rea. ina.'in'Ve de lucep-ener.a r-epa.'ratiei .a smarLi de foUn~~iOlMJ'e ~j a de£~1;.uJ'1,l.i oohi~'amentuluj. ~i instaloatiel electri(le

de pe u tilaje, inforrnindu-se in ,aces.t !EO}? de 1.1: m uncitorul care deserveste mstalatta sau de laelectriclanroJ], detnlra. Fe base jn'fol'ma~iilo:r oulese sJta!bH~'m ''l:maRlun1). def€lcl-eJe care s-au eonstata in. timpul lucrulul pentru a le inlatw.:a;

- urma'r'~1i,te fill1c~Qnare,a In gol a 1,ljjJ)ajul'lli, !n:t:l~rupe C'1- rentuleleetrlc ~i Incepe demo.ntareae:ohlrp.attn€>1LuinJi eleetrical irtilajului 'in c·,onfm:miia"e eu prevederile din instnloC.ti.unile de serviciu;

- efrotu'OaZl1 proba de functionare a mibrju]U'i d't1lpii tcrminarea ;repal'ratiei El(ilii.pamer.Jtului ·doc!;.ric ~i Pl'eOO.rea in stare de -t4JOlCTio-ni}I!B, Cu.plat la r€1;eaua electrlm de alrmentare;

- ;l::ma 'jr.ea l1W1ctlonaI'ii utilaje 'or dupa efed area rep0t.'a1;H-

lor:

'_ prregatir'~a. pieselor de reZ€l'Va penl_"ue1emente 'C'<iH'Ie se

uzeazA mal fr£~v,ent;:

- seannarea in regis1t-rl!.l't de eontroale p1ani.ftG'ate~j d repara l;i1 d,e toats lucr-a'l"He efe'(!~lJa(be.

La ~'f~arBa oontroalelor jrrstalatiik).r' ~ii€."clJipaJnen:'tu'lui electrk de pe uti}a.je1e;rudlUstr~ trebuie a'VU'~ In. vedere Ul'1Ilii'toarele reguh:

- eontrokrl oohi;prunentu1.'l1i. ~i iootaJati.l!lol' eleC'lrlce de pe util:aje."le in'rllJ ·bri·aJ_e .!>li fioe e'.X,~uta,~ de une .sau mat multe persoane cu oo1ifical'.e eorespunzatoare (grupa HI NT'S);

- Ia eontrolnl iJi,S'~alt4ihl.or de cliJstribu·t-ie, t8lYloo:ri.lor, barelor: a conductorjlor de oorrtaet, til .ansamlbl5irllo~,e5'te interzisa. IndepW-OOtreH pla;cU'l;Elol' aver~~izoone ~i a imp.reljnnth"Hor de proteetl . 1?Mrun de-r~, in spatele :impreojmtdrHo.r, in1:1:turatea dei>eot>elor desecperit , da\Cii pentruaeeaeta este necesara aproplerea de elementele subterrsiune eslOO dllll' asemenea tnterz:i.sa.

Petsonatul de eXlpl(J.a,L'BiXe care dese-rv'€;;;w utUiajul IndliWiall de t)foo'l1C1:i~ in. componlffil.1;ra ctirtrla in us. :;;;1 edhlpamentul electrl~ poste desehide individua~ pentru control u~:il€ tablourllor dlspoaltivelor de pornire, pupli:trelor de comam:ia etc. pentru a constata s'l;ali.-ea l<o:r' tehnic~. CU 1 uarea ma'S urj k.l,r neeesare de tE.4hnh:lBi ~i tlitli m uneit, n~e intetz:isti desohlderea ~i'l'Ol' sau careaseler echipametntUlui electric tn executie antie:xploziva san ventilate din ·~rleclO'P, moatate in ]nciip.eri ou degB.ijih'i de ga.ze, vapor! sau praf care pot forma amesteeuri €'XlJ!l4Jzivece pot provoca im;:emd:iL

DBSeTvirea echlpamentului anti X'ploz1'V se va iaoe' conform nerrnattvelor I}i instruettunilor impo'trivaexploZ'iilor ale tntreprin~ derilor construetoare,

2. PIUNClPULE G.E:1\'ERALE DE CONS'fllVCfm

sr FUNCl'lO . A.RE A LTTlLAc:J1JI_UI INDUSnUfl.L ~Ji SCHEMELE ELEC'l'nICE DE ~IllC'fmNAR~ ALiE ACESl'VIP ....

2.1. ()ONSU!iERA.l'U GENERALE P'RlVIND FlJNC':rmONA[R'EA :}II EXPLOA1' -REA UTILAJULm [[NDUS'FRIAL

Marea vartetate a iorrnelor ~i dianensiunilor pteselor _ olosltc iIlL eonstructla de m~jni,. a matenalelor iJWizru1:€ 101 confectlonarea aceatora, a preciz:.iei dtme sionale ~i a ealitatl! suprafetelor prelactate a oondus 181 a'p.ari~tia unet mar! diversIta~i de ~in.i de pT€lu-0l'at (ma~ini~e t€.pl"e'Se~ !ftante etc.), Condueerea corecta .3 openatiilor de preluorare p.oobe fl a iguraUi rllum~i printr-o obser'I. are stri'C'th a oIui:l"I.H lor de suceesl Ull€ eu reglareaoo:res punza ~ tears a vitezelor Iii cu deplasarea m eanismelcr maslnil-unelte respeetive la Iiecare operatie in parte, De asemenea produetlvltatea n e~in:~1-une1',e, caraeterisa a. prin raportu! dintre can .. it.al:lea: d pi~ de aeelasl fd preluerate :wi, unrbatea de timp stabiliUii.; poate il maritA prin miesorarea ti.:mpuJJui. de ~C1hi'€r€ (prin marirea vitezei d€ a~ler,e) ~i redueerea timpului &uxH.i.ar (durata de mers In gel, t1:mpul de- pr'inldere a! piesei de executare a comenzllor ~i timpul neoesar mas II r,a'f H ~i verifiocariL dlrnenst unilor plesel).

La masinile-unelte uni'Vet':f1aJie cu eomanda normala supravegherea suceeslunii' op..aratlHor ~i re,glliu€,tI regllmurHor de preluerare revine munci torul ui, ca re deserveste llla~i na-uneal ut. La mastnileunelte cu oo,manda autom.lh'i, urmal'lrea suoeeslamli operatttlor -?i a :regim ul ui de Iueru se e.fe(.:1ueazi1 prin i nstala til dIE! comanda au totn'aW de tip electric, hidraulic saupneumatic, Aceste elemente au o importan~a hotar1t~'e- in ee priv~t€' maI'lL'<ea produetivi t.Ei1,ti rnasinit-unel re. dsoareee automatlzarca function.arH ~i supravegheril determina un rltm de hJ:Ol'U constant corespunzator regHirii masinlt re~p.«cti ve.

Ar tfel comanda ~leetridl ate un r01 important deoareee pe Bngii. r: ornlrea !lfl oprirea mo t oarelor ind i v i'd u ale: 6·3 mal p 0 t reali~;;,

2*

pe eals el.ec't,f1cii ~i alte opel'atii CUIrl runt: sci1imbal'e'a. sensudui . de rotati e ,S'Clhhnban"ea ~i liml'lial"'::'a. avansului ~i asigura r-€ a" opera~ii'lHr partiale. Din aeeste oowsiderente;, ma!f1inile~unell;,e rnnt dotaL€! ell o serie de apara:taje electnee ca: l:rutrerUJPtoare pentru acti(Jonat'~'a mecanismdlor de cornanda i.n'trel"liJpto,are.peon tru f()r~a care c,,')Iffi.arudil punerea tn. mi~,cO;l,Jl'le a motoerelor ele'C'Eri'G€; a C'UJpl.lje-rol' electrlce, a C'uplajel00l" ,,~' f.rul'dor eleetromegnetiee, MmpHor de semnalizare, lim'itatoarelot de 'c1:m:;a e'OC. IThtreI'uptoareol'8- de ao:ion.ar.e a mecarusmelor de oomlaru'dflt trebude sa, fie' man-tate La. in'demlnJa mlljJ]:{;Ho;riIorv Ele sint in gene1'<llII de t.tpu1 tCU 0 !>in@Ura pfur@11.ie pentru a ~1,1"j.'toa manevre gr-e.<;:it.@.

La ncile tijpuri de masini-unelte s1nta.u1fr;am.atizat:e am sehimbEirile vitezelor' milWC"arli princlpale ~ de evan'S, ,cUt ~i funetlonarea sistem ul U i de imgera .'}i controlul d.il!llelliSi untlor ph:!'sei Ole se preIU(;jre~iza., apera~ii care s€' exocut5. ('I'll aj'ut.()rui uno!" aparate de rna ~ surat care ac parte d:l [1 m~ll ,a.

M~l'area se po,,1:1;ie i~ pecale eJec:tci'Ca 01.1 ajutOJ'lUl Inductlvitili.1H a doua b'oIbin.e .. P:f'eICitita in aCoaS!t oaz ~~ dd'imta,. dmpuI de mssuraee e\Ste de 101. 10-10.0 ,1 iar uzura este apoooa!p€ .irre~isl;en1;a deoareoe nu ,exi'S'Ui mlCl un f:e! de organ tn m"-a.re, iar i"€!ZL Itatul masur31ii.'i S'e m tiplicl pe cale electrrea., Ace5Ite lnstrume.n'te de masura:t P{)t £1- tTa\!'ld-orm~ ~i in ;;up.a;r:ate de 'c.omflnrla. M~in'il e in21estrate eu as,reI de apr:ate pot l1.IDTa prin copiere {llupa piese model.

-

Riec1ucer@a timpl.llOl' :;mxl1icuii preeum ~i neoesirJ:aitet:l die pl'otectie

at muncitor hIl " a m~n'ii oondue spre autometlaarea utilajuI'lIli indootrj(Jj unde un 10e important :i:1 acupa. mijlCia<:eil@ de aut.am:ai~~ zare €d~trjta §l acti'on;a-rea electrica. Sis-ternul de aJC?Hl1aT'Ia eledrlca oonsta din partes ma\firili for:rn:ata din motor, aparate de comaoo,ii ~ i elernentele mooanli~' eare tr~n~ it m.j~ea. la organelle de IflT;CT!iJ. ale utilaju[u.i.. In ultlmilaJili,ste oare·C'te:rilStid tendointa die, a utiIiza tot rna multe sisteme €Iie-ctl'lce die reg-lam ·conttimLa a virt;~e.Lo,r de a.~iOotJ..are, de a ut.iliz.a diferite dispozrtive electronioo pent1'U l;I ttomatlzarea comenztlor (amprl'idine pen,ttu mecanismele de <ic1.-i.onere ale m'<l~1nHor pUlterni.c:;e de l!a'-iJ.()ta1, alesat oriwnfa3l ete.), cum ~i de a utili71;[t In unele eazuri motoare monofazate C'U colector de curen t a'lte!·uativ.,

~alizari d.eoo:ebit'e se ,(jbtin o/iprin 8,cti(ln'aTl?a hid:r.a.u1Jcti a mar ~jnilor-un€lte, d'a!torita aVlant:.a:jelJ.or P care le p:rezintii meearusmele €lecrl;,rohl~w1i~ In ee p:riVle\j'b~ s:iguranta in f'l.U1l::!tiollil:. e, posibtlltatea, r'egiarii cnn'ti-r1lI1i;- avltezel, dbtine:rea unor torte marl preeum

20

~r men tin erea indelunga ta .a s rbansarnbl ul ul mOJbH al maslnll -unel te in-tr-o anum.itii. pozitie.

MWa;ni5![nele pneumatice sint lolosite 7n. &pecb1l.~ Ia di'spozHiv1ale· de .i'ixrare ale ma~imJo~r- nelte de putert rniet.

2.2, I'I'IA"l~IN1.·lJNE'LTE PE.TRU PIlEI.. CRAft.E.'\. l'I'IE"lALELOR I"RJN A!;lCfIIE.R,E. PR1NClP n: DE FllJNC'rIONAlMI:

!jill SCfll'll\'FEUl: F..JLiIl:CTiRIC;E nil: AC'fIONllRR

Pentru prehrcrarea srernjf.a1JyTicaJ~lor rnetalice, COt'lS'l;.;r\1.1c1,:Ia, form'a ~i t1.pul m~fili-un€'lt!€' depinde de i-e1ul pre].ucriat·H, de 0O'nmm(.1J'a ~i mf.rcoarea: .relat'v,a .a sculei, preeum !}'i de po:ci~1.a rel~ati.vaa pi.qg..ej ee se preluereaza, In prarctj col., piBntru peel uorarea p:r'i.n.a,,{}'hi~re a n'i@'ira.lel1or sin,t utlltzate:

- m,a$i'lli~ll..'1el't,e cu productivttate I'itdjca:tl~, foilosite- in produeti-a de sel'ioe mare sau in rnasa, cum sirrt s,tT'tlngrurH~ eu mal nrulte cutite semjautomate !Sall.l automateete.;

-m-a~ini-unelte speciale, iDIO'l:Ii'I,e mrrnai p.ell1brrU prelucrarea anUm1.00il' piese de a.C€la'}i tip, curn slut. ~ini.re de p't"eluorat roJl!.i d'mtat'!E', ma~intl.e pen'tI' -, stnn jit san rectificat aJ'Ibori v-ot!t).j' ma..pn'i pen tru fi"~z:at .ax'eooneJate etc.:

- m;-a~'lli-tlne1w speolale utt1iza;te in prooesele de :£abl"ileatie numal peutru anurrrits tlpuri de operatii t~hnol0,gioCeJ' cum. sint~ ma~ini de ,ga mit in ooordona teo m~ini d~ recti fica t fara centre. masini de honlllit. rode t etc.

, lnclllonarea in ,bu.ne ,con'di·VUa. ma.-;:lniloI".,I[,V,l'lJelte.are 0 mUle imPOT, an ta in e~roatar~ ~t in special in eaeul oinld ac.e'S.too\ trebuie sifunlOVion'eZl8' lintI'~ linie de lucru, deeareee i89)l'ea din func?une a lmd mra.,tnl imploedi)cii fun:ctj()nfl~ea intregi'j HnH Sla1.la seetoruhn re5~tjv. Din aoeste eonsiderente mesinile- unel t.e eare uml:e'az.:a s.a lu'Ct'ez€ :in linU automate de pm(lluc~ie in mas~J Gonrl:i:1;iita unet junetkm.arj P€<J..~.recteoapa"rj;~ (I Jmportanta di~osebitiL

111 ('ondlti:ile' a.ctUia~e .al~ cerlnte1'Ot indtllStriaJe un 1'0'1 deoseblt :II ()cupiimijIo-aceie electrlee de aetionere ale nra~inNor-unelrte,

'In eele ee urmeaza Siint prezentate eiteva tiplIll'i de mesinl-unelte ~i sehemele lor e.lectdce de acfionare, care .aUG la.rg:a :rkspfudire i' atel1e'rele mecaniee ale il1t~'Pl'incleri1or jn'd'usil;ria.loe.

21

2.2.,2, Stnmguri

Pen ru p ducrar¢a supr·,afe1;el.or eilindciee Interioare ~i exterloare, cum 1.l1 la oxeeutarea fUete}ol' 0 uttllzare dBst111 de mare 0

au s.L.ullgu.rile Sa. .

Mi~~aI"ne neeesare prelucrarn pe strung flint realizate fl'Stf.eI:;

- miscaa ea d€ rotatre priuoipalli a plesel - ell ajutorul unul motor el~'tdc tr'ifa.z.a:t de 7,5' kW, ou rotnrul in seuetctreult, ~Ind t";'ratia 1 50'0 to Villi'fl,. ~i fiind al'rmentat a bensiunea de 2200/3.80 Vj ...:.. miscarlle recbiHnii. de avans transversal ~i 100~I~lnal-'Ul.a-

nual sau automat (numai mi~atea de avans Iongitudtnal),

Scohi>mharee, sensulut mi~dirii Ia acest tip de s. ung poatl;' ti itl:

C'uta~i cu. ajutorul mecanismelor de inVel~aN., R cir~a piesel ~l seulel in trmpul luerulut s.e rea ize.azA cu a,}utoful Ur:;;"l pompe de' r6.6 00 , aC{.iol1'a<t.{l de un motor electric aslreeron de 0,13 kW la tenstupe de 22:O/!S30 V, c~ tun. tia ~e 8 00.0 ro.,~/o;Jn. ;Pe,nttu .~ as~gu~~ raeirea corecta a sculei, la pcrntrea motornrlui priwcipal tr~bu'j,~ sa lie pus in functiune fi rnotorul pompei. Pemirea e~te reaJl.izaUic~ ajuwr:ul. unui eontaotor, eare So? pcate fa-ce 1-<1 tensiunea r.u:nn!nala sau mnld aceasta nu a scazut sub 80~/~ din \fala.area nomlnala, In eondi tine de tensiune scmzU'La in reteaua de altmentarc (Cu. 40-iiloo/0 din. tensiunea nomlnala) motoeul electric rAmine deeonectat, deoarece hobina eontactor ului nu mal atrage armatura, In timp ce COOm tactele de pu erea motcrulut sub tensiune se mentia desehtse, Protectla eehlpamentului electric Ia scurtetrculte sau suprasarcini este a:Sig11I.:atA ell ajutorul siguranjelor fuzi~ile (SF) .~i al releel~r ~er~ice Iit (fig. 2' .. 1). Ilumlnatul Iocal este realizat ell ajutorul unei lamp! de iIurninat L mon·tat8i ope c~ruciOl"1ul IDaij.ioii, pr~a.:Z'1Jta eu un transformater cO'boritor de' tensiune :rl" de la .380 V la 24 V.

Scrl'f'moa eleetrica de actionare a m.~in:H (strnngului) esta r€lpre'zentata in fig. 2.1. (lUU€0tar<ea Ia retea se face ell ajtltorul eomutatorulu! padhet 1 CP, dup.~ care poate fi Uicu.' a pornirea mo Q];'1ilui pentru misearea principaia Ml sau a rnotorului pentru a.:cttonaI'·:.~a porn pei de ra,~ir-e M~. A'limen tares. motorului pomrpe'i este In Hila fel "Uicu.ui, iThcit acosta sa au posta Ii. pornit droit clm:! cantu a'torul 1 CP este in poaltia moois ahoral' daca comutatorulpaehet 2 CP' estein. pvzi'(ja inehis,

Porolrea motorului lHl de actlonare a meeanlsmelor ml~l~j printei'pale ~ realizeaza pdn apiisaJ'lo2a. butonuhz; de pornire BP, care lnocbide cm::uitul t."E.' permite treeerea eurentulut prtn boblna

22

corrtactorclul C; eeea oe are ea eieo::t lnchkter'ea tu ural' contactelor notate cu C in schema, Prin apa'Sat,ea butonutut de opt"ire 8.0 c 1.rentul se :nt.rerl)pe ~i motorul Mf se QP[,i?~llE'.

It .r r

;t i I ;'n".-.

t----J 1 L..::Y'l

Fliif. 2.1. Schema elecLric!ll a strungulut ncrmal S 3.

Oorl'to3:Ctele !ji.i boblnele rdeu-lui terrnie Rt s.il1't grtllPat.ea un lac Intr=o oU'ti·(!' d tabla;. care eS'te fixata in tabloul electric al ma~"inii lmpreun~ £'U sIgurantelt! fuz ilbi1e co-nt.ac'Iioarele ~ transforma tonul de tenslune, . abloul eleetrie este moatat Ia pa1'tea din spate a ma"mii sub cutL1i de '!J!.iie2e:. ButooneJ.€! de comanda sin rnontats Intr-o c~ i:":x·.t:a pte bathnl s1:!rU:ngulU'i lalndemfna Iucra'tor'wu"i.

Fe lring·a flll':J."Ung1J;rn~ normale ~r de :£a"hl'ilcatie mal vB"C'he tn P'r'..8iC"tilCa s.int utlli2'a~ '3trungrlJ.l'i ncnnale de eon'Sl'l;~ioe moderna de .tlpul SN, SR, SA etc, I n fig., 2.2 <!D'Ste .re'prezenta:t,i &:::ileml:a e-loo~f'i.c~ de actionare a sinrngu:Lui SN 4.00 utiliza.t p.entrnaoole-<Jtii'i opera ~H tehnologice ca oIiii sitrungul S~.

~a cum se db~erv~ dID oohemaelocttioa de®.I(:l'"\lionare, aeest tip dJ.e. strung €>.>te dotat in plu!$ fata. de strungul S~ cu un moter dec.-. triiC M2 pentru avam; r-apid de 1 kW, ]. 500 l'Ot!min ~i tensiunea de 220/380 V. Cirouitul de comlilllJ(la, fi lird al'imenta t La 24 V, reu prezinti pericol d€ eleetroeutare. De assmenea toate bohlnele eontaetoarelor stut dlmensionate p;;:m:"-I.,;ru24 V.

O)JIllenzile eo l~tri(;.~ ale strungului sint ampla-s~t.e ifll doo.a: loeuri: - pe picicrut -st.run:gului;

- :pe cal'llcio!',.

Pomieea ~i eprireamotorulul principal de actionare !HI ~i a metorul ut pentru aN an'S rap'!'ct M 2 se faee de la butosnele de comoodi5 montate pe <iil'ruciOF~ Iar pornirea motoruhtl electric Ms pe1J1ltr'u altlponat'ea ~mpei d€ rac:h'lE!'· ~i Ilusnlnatul se Ytc prinocneotarea m~r.uptoar-elor pl\!K'het montate pe, p~CfOll1Jl s.trunf,J"l.lluL

IntJ:'e'aga. a,!:Hl:!"a.tu.r:a eleotrl)c6; este montat6.pe un s'mgur tahlou ampla:sa-t tntr-o nl~a ,din plci.otul strung'Lll ui,

In alar!!. de ~-~lmgur LJ.e normale in pra ctica $.in.t fclos it.e pe seara Ul.r-gi1 strungut'i specta1i~te pentru amrmite oper:ati-i tcl:tnologfe:e cum s't.n.t strungurile carusel, frlO.ntale, semiautoma te, automate ~1:iC".

In fig., 2.3:. €..::>.te repT'€Zallttl..t strungu1 semia utoma t tip S.T~ cu eutJ_te multiple utilizat pentru strunjirea fusuriloOr ~i manetoaaelor arbori1oroo'titi. A~cE!St tip de strung l,u:o.reaz~ dUpa un dolu. automat coos.'bimd din: aprcpierea rapkta a. suporturdor.exeeutarea avansurHor de lueeu necesare q.i. retra.gerea I'ap~da a suporturtlor.In P(lczitia, ~nttlalli. p!li).z:.e1e a,,08S tea sin t realtzate .a.~ tf 81 :

- rntscarea pri nclpala de- rota? e a. p,i.as.e,i - 00. ,a.ju'toml un ui motor ,electrlc a'sincrontri:fa7..a't In SC'ltr1JCireuit 1\11 de 22' kW la 0 t~m;Iun.@' de Z2Oj3.f!O V 1iJi oturatlede [ 43.0 rot/mln;

- J-n~arM pentruacti()Il..':frea si6""iemului 11 Irl.oo.ul lede a;vru11tl. tr.amS:VEl"SS!la suporturtlor poti:c'U'tite, - 00 ajutorul unui motor electric, aslneron, tri.la~t In s;curreJrcu'it M2 de 3,5 kW La o tensiune de 220/3ao Vljli 0 tut"ath? de (l6n rol:/mitn .. ;

24

~,

~ .... ""

--------------------~

- miseareapen tmlaetlonarea pompei de rik:i~'E?-ooaU.Zla:ta:.CU a,j u.~ tOFU] un ui motor electric asincron tr Ifaea t M:; de 0,4 kW Ia () ten-siune de 2:2<0/380 V ~t .2 80 CI rot/min.

Strung-ul este prevazut eu uncofret mcmat in ap:ropier-ea ma~jnji, cau:€'cupr'im:le irrtreruptorul ge:n!er<:l:'l, d:e'maroa:rel!e,c)on'toBire.

o

rn U

,-

I I I

tnan.dol1l'la.ooare, relee, rezhs'te-n~e, elerne ete, 'Tablm.lli de camaRda este monltat tn batiul strungului ~iE."s;te prevaZ'U'tc:u mrnpHe de setll!-, ]1,'aliz:are ,bu'ttoanel.e de ,oarnan:da, in treruptorul motorului electzie ~i OIl pornpel d.e raeire, Fe Unga acesbsa sehema dectrfca, a strun,gului -(fig" 2,.4) mat este prevburn en urrmatoarel.e~1oemen'te:

- ap'aTB.ltajul pentru eomanda fUn(;tioniirH cielulul r8;utornat;

- insbalatia de Huminat Iocal;

~ Mna ,el~OO'lI8.,gnetlc~. cu. banda ear€ 8JCI!iione,aza asupra axu- 1 LIt motoruIu"i electrical mj~fu-i i prineipsle M 1·

Pretectia lmpotrlva scW'Uc:irC'l].ibelor se tea!'] reaM eu a:j utorul sigt(uan~lor j:tlzrbI1e SF, iar Pl'(ltecti~. imrp.otPt'i.'a supresareinllce prelungite esre reahzata prtn mterrnediul rsle€"ror termiee ITlt~,

26

Punerea schesnei sub tensnma se face prin Inehiderea Intreruptorulu! tripolar 1 care eonecteazs ins tai-a.tu. €le.t."trlcil a m:a."1m:i:i 1<1 reteaua de alimcntare, C!.IDcuirtdc de C{)'IMmx.i'a ~:i semnalizare s[nt apmmtate prill. ~tl'tel"r!:ledi·uL tr.aT!.Sf>orrna;t~aI·Ed,o .. , oobmli'toar-e d-e tensnme 1'1".1> T1·2•

Adueerea baeurilor pentru strin.'ge!rea ~.i fixarea piesei ~n pozltia rl-oni!a. se fu.,cIe prIn apssarea lYLrttmuliul de pornire cu revcnire au t,oin;at.1. BP2! pI2'I"lI.n:i~jnl(]· astfel trocce~. eurentului prin boblna eoneectorului 2 C ~i inohi.,.'im:i corrtaetele normal d~i's 2C din eircui tul de allmerrtare 011 rnctcruhri eleetrle Mj prin r"@zj5tel:1'~ele R. Axul jrrtnc'jp'al 011 stcungulu! :tru;:(;.>IJ)e $~. se I'otea'fi.cJ; tncet. R,[)t'irea axulul du_, a'Za <litl:'t!a: timp cit butonul c.ste apasat_ Dana serid'I'Ca mina de pe buton ul BP~a.xul se (I?:t'e~.te, deoarece butonul revine aLltOOllat 'in ]_}\:)cz1{ia descnls. In aces fer prin a.pil'sari l>1.lJL'b&sil'\l~ ale b uto nul ui BP2' axul prinlC'f,pa pe oare se ana becurile pentru stringe:rea ~i .fi·xarea pi~i de prelucra t vme lupozitra dod tao Du poi strlngerea piesel . sa a~a pt8 bu:tonurt BP1 de po:miT'€: ~~i revenire attton'llata a a.ctionar'h h.i'tl.nw:Hc , fa'vO-r1mn'd treeerea curen'tului prin boblna con ta'Cto mlul 1 C, tntah'iz-inrl eon tact·u! doe blo'Dclifien<ln;n.8! I de~:-d'S llC] care 8u,nteaza butonul BPb deej eurentul continua sa tr-ela'ca prin boblna Ie ohia!' dupa ee $-a l'idi:c'B.~ mln~ de pe bueon. In a.c.ella~.j timp se inci1iJd ~i con't'dIOt.ele nos-mal desdJJs 1 C2 din clreui tul de alimerrtare 011 motorulut M2 eare aetioneaza sistemul hidraulie .. Pompa si'Stenrulul. hidI' lie furuc~j.o..1'J.e.a;ka lust! i.! gol puna oind se aplasA pe .buton ul d!@' pomire eu revenire a uto.m.atli B ,P'~. La a:pa'Sar-e'a. butonului BPI) curentul trer;\:i pnn ecntactul normal in:C'h'ls 6R1 .:;;i bob1naconta'Oborulu:i. :3C favori:zind tnohiderea eQntaotulu'l de bloClare !1nrITiI.·aJ, desehls Be ii penni tind t~a eurentulut prln holbina ~i dupa. ce s-a riciilC'a:t mina de pe buton. T.otoda;Ui, se lncht.d s! contacteL normal desehls 3C2 d'in eircuitul de aU!nlen are a'l me orulu! pr'i:tlCtp'al 1~~ dimdu-i p'(lsibrlita~ s~ luereze lao turat,ia ncmtlinala ..

. Seapasa pe b tonul de pcrnire ~i te\~nire allJt{)tlla:ti B'P:~, perl1ntlind tr-ece'rea clll'en.tului prIn bd-b~ releulnii IR ~i inchirt-nd as tEel contactuI ·de blo'L'lace nm"n1Jal' d'eS'cltil.S 1 R1caJ:le fate - lOa prill bobine l'€-Jeului sa t.read cm"IE"ITtu I?i dupa oe s-;a r,~dilCat rnRna. de pe bulton. Decrar8tle in .ac€"l~i timp con ru;::tu;1 no'ITn~al ini('JhilS 1'll ,alaparMuiuil & comfitnk:lii e&w 'in::cmi's cur'€fntul treoe prin. bCl'lb'in;'l 1'€1eu[ui 28 hlcl'lizind ,oontacwl nomml d~l'S .2R1• InICbiderea oel-o'l' dQui con ~acte nOI'mal desch..L'S e lR2 !f.i 2Rt penn ita tr~l1ea eu.rentului pl.!n electl'iOmagn€'tU EM~. ~i EM4 caJ;'f;! ac1!-tonoo.7:<1 se1,.U:r:~eile !lislefllului, h'irlraulk~'.

Pe!ltim 0 depl~JsIt!i.I1€t atabi.lita dinaIn1e 081'e OOY,espunde une! anumite faze din pl'(!(:es,m Whnoloj;,"ic ~ ~e in.cli1~ue auto~11.:a.'t oon't:a~ A3

:23

al aparatulal de eornanda .Qu'l.)omata, penn:iyinl(l! treeerea cul:ntu'hd p-r~n. boblna releului 4 R; tnrih'i.2fi.nd eontaetul nonmal dest~h'lG 4 R. In.~1ride~ea contsetului A3 se prod uee slmultan cu re!l:l:as.dhi:d.ierea automata aoontar;wlui 1'12 ceea ee laCe ce treeerea eurerrrulul pl"in IbDblna .reloe ului S f~ sa fIe- m1lt'eru!pt! redeseh :mn::d c-cmlj;,;)ot.d.e 3.R Jl; 3R2 si scotfnd din ctrc '1 t €lecl:romagnetul EM~ .. 10 H,o'€lDi;s.t~ situa.tice ram~n ~ub t~nsiu e mrmai elootr.o'magnepi E1Hi' 1,ii E1U:1• Dec! se' produce Ineetarca a .... I'aTl'flulu.i macre ~i \,),E'. treoe a avansul mi.jkn;;iu., Deplasarea suporturilor strunguhu in vederea realizari'i aceseui iil'Vla.Ul$. se fa-ICe prin iu'·dhide ea autorneta a. oontaetuhri ll~ iar bobina 4.R nemaiflinrl stJ;'abal~ut~ de CUl'en{; permite r'8desdh~deT"!la eontaetului 4R" iar electromagn tul ElI·f1 e3de soos din iuntiillne. Sub item.lS.in.me ramiln n umai elec t«-oro_.a.gnBtu1 EMs, lOe:ea oe coree punde t-n~ert;a rii avare u lui mijlccru f1 trOOeTU la avansul m:ic.La. termlnareacursei c.~pun.z~toare avansulut rnic prlrrtr-nn opritor se alSlgura inchi&erea automata ,a_ rntreruptorulul lao permitind astfel treo~rera cU:N'!t'l'tului prin bobinarelenlui de ~imp 5R in vederea actioMr:iioon'wotului normal de\SlcJhi15 tlH cu too porlza.,re la inehtdere. In pericada de tlmp neoesara. irv::hhle;rii eu (I anlJ.lllita intirzier8' a oontaetului r~pec'tiv 5R auporturlle sin:t oprite p~rm'i"!1tnd curatar~ piesei. preluerate, Dupa inc ·der-.ea -con·tea :lui 5H eurentul reoe p in. boblnele releelor fiR !ji 7 R.. Qn:'),'~'Ctul de bloc-ape normal oosdlrl$ se i'rl.idhilde :fu\wQt;'izrnd 'treoerea euren tu_lui :I1i d!l1pa des-clhiderea contaetul ui 1:Ie'mpol'izflt 5,R. Go .. nta.ctul normal lnch$s -6~ 6€ des:oo'i:de ~i intr-empe euren 01 in electeomagnetul Kl\ls, .tar eontaetul norma! dt"Sdl'l'j:s 7~ se 'indhide per,rolfjind punereasub tensiune a electr·omagneltu} t EM~. Rarnrnind sub tenshma ntJ.mlaj eledmma,gn.e!bul EiltI4 l"ieizult& cA avansul mi. s-a oOpdit;, 'br"ediOOu-s_e lao re-trage:ea raipilda a sUP'OI'i~UrilOT in pozitie init,iaIaj tn 1il.C€as.t:\i pozitie a SUp011tu:r' lor se desohide· automat contaetul A5 31 ftpa.ratuhli de 0130 a.ntis. 8u1:..atrl'atifi, ceee era :in:dh.hs de k!! Ineeputul cklului, aJ earu i l:"ezul tat. e·rtl,\ mentiJn.el'aEI: curen'tululln bobina re1eulul 8R ipent;rt. a pa.-stra in'Ohis contachll. n()ol:'mal d~is BRl d'in ·cir,;:mitul b6bin(:i mntalciol" u.i SC. ~e i:nrr;fulde Clla'e-n'tul in b~iJna 8R> se J'Elderifi'd'e contai[..-tul RRh in tknp 00 bo~ bina releului 6R ;s'be in:oo .s.uJb cu1'en.t" alStI:e:l inclt contaclul normal im: .... ih.i'8 '6Rl eSte dewhi'S. Intru~"'t ·conta:C!tele '6R~ ~i 3Rt sint desdhis-e Cil1C1...Ii tu.l de· allrm.en tare·al b-ob in ei 3C se i'Il:~l"llpe. .a-Wnrl ca ef€!>c t d~'del'ea con:tactul'tt-" de blocar~ 301 ,1 eontool:e1e 3Cg arUat€ in ciroui ~ de aHmen ta:r~ al motorului. Pf1t•

Mot(}J;'u1 printipl1l1 031· m'a19in:ii 11'11 se opre~te; chf!iC"i ~i <J.::o..r:u1 pri.nc:i~l a. 1] ~i.nri .s-e O'prn~t .

lia.rrnp.;. d·e S-€'U'lool'iz,a.re LS 8€aprinil~ la :siiI'~i tul c1iClului dato~ :dta inchlid.eriicontalCtelnr 8R2 ~i 2R~. Pe tot pal'ICursul C'idului -de

29,

~l1Cr aooaStta lampa este stin'ii deoarece unul di 1 eele doua eon.tacte normal lnohilS€ 2N;2 ~i 8R2 er.;;te desehis,

III proactil:?9. exista pO.'5ibiiitaw<I de a se las.i.gur'a retrageres r~pidfi a suporturilor din orice pozif~ioe, prtn atpasm"CI pe butooul dublu eu revenire al!to~.lta B05 ~iBP.'l'

Rack,ea cutrtelor hi tini>pul eielului automat este asigurats de trecerea jntrerll'pt·orului lb In pozltia "dciu automat'' :i:nohiz1nd contactu! Ah klr bobina oonta'.dto.J:'ftilu;i4C eSt€: ~I'OUI'S?J. de 'OlHent asiwurind in l'i,de.rea eoneactelcr normal desd1jS 4C din cireui \11 de alhtlenta.rea.l motorului M3 peirrnitJnd intrarea sa in Iunctlune in vederea actibnli'r1.i pomp - I de raeire .

. Pentru Ia'cir·ea (:;uti~elor In timtpUl ~.rilrtil: de po rlvire a rnasmi], Intreruptorul h ·es~e ardrul5 In pozitia ,~potrivil'ea Ifia.<jilnU" perrnitind irr(lhild6r~a contaetului 4C. asigudnda-st:£:.el pomirea motorului 1111 de a,ctiona.re a pompel de rllCire. AidUIC'Et':ea trutr-eruptoruloui 11.> hl po~.l:0 (;1., "dEiel.llpla.t(l se intretupe ful'i£'!.iQn area motorului M l. ~ 1 raclrea mcoeteaza.

in cazul in care in exploatare apar s,uprasaor.dni prelungrte morcarele sin t protejate de releele termjoe 1R't, .2R't l}i 3Rt.

In eaz de alVari~st.I"ung 1 sste oprlt prin' a!p5.s,area pe butcnul de reventre BlutmlH'l.,t;;l BOI (mop) car>€!: in.tJ:erupe- cireuitele de ·oomanda ale rnotorulul eleetric pt'JPIC'lpctl Ml ii al.e av'~n'$u'rilor.

Ma'.}iniIe de gaUl'lt .'31nit m~ini-\lnelte destlnate prooesului tehno-

logic d gS:ut'~~ di plin sau preluorarea g!urilol' existents.

In prin~i'r.m] m ~aI"He masirri! sirrt:

- m ~C'al'e'a prin'C'jlpaJii de 1:'0 ta:~ie a seule] (burgllriul ul) ;

- mlscarea rectHiuie de avans, care poate fi executata manual

sau aJltOOmat.

I'll fjg. 2 .. 5 €'ste 11eprezentata schema elrotri~ de a'C~i:onate a. rna~ini'i de ~uirit G 40 utiliZiata pentru exeeutarea 0 ere.tli 01> de g,alleire, 3iidJln~ire, file'tllr·e 4/i a1e'zane"

Mi~ic'al~a prinlC~pa,lA de lueru este realizata Oil "jutorul unui l11Q~ tor elBt'ltrkasirw;:l'G'll trj,flazat, ell :roilorl.lJl ins'cu "'ir'ffilit" ou pu!tere de 4l k W 1 lac Q tensi nne de 220/3800 'V ~a t:ur,atte de I 500 rot/min.

Rilcirea p-eg.ei.l;1i seulel ~t-"" reaUzaUi eu ajutorul unei poroipe de ra;ein~, <J.i(.-'1;ionata de un motor eieet1'11C eu putere de '0;15 k\V la 0 tensiune de 220/::!.£10 V 1fi tnratie de :3: O{lO rot/min,

3.0

'I

Perntrea ~i oprlrea motorului electric Ml ale mctional'e' BI. meean~melor miqdirii p:rjtilCi.p'ail~.. se fa~ (:U a.juwn,d eontae oarelor C I ~i C2 eare asiglu:ra anelensarea, respeetiv de'Cla~€!a motorului el e"Ctrte penteu a se putea Tot spre dreapta &a. spre g,tlIDga in lUnetie de SBIl.5 u-l de lueru dorrt ..

AlimeJ1 . rea eu curent deo:."1;r'I:(:: a circuitelor rnotorulu i princrpal de antr~nlal"eM! ~i a motorulut pompei de ralClre M:I! se IDC.'€ pr111 in termc .. xdI ul eomuta torulul pa.ob.E"t C P oare se ana rna nta.t pe batrul,

111

111 r

(~~'I

F.~g, 2.5_ Schema electric.a a ma¥!li de galll'it G-40.

masin! in pozitie oo·nlVen.~bUa. Sehrmbarea ;Se'.I1SlfJJlli. d rok'l,ie al motorului princi~pal 1"11 S€ f'aoecu ajutol'ul U1W'l manete .car:e depla. seaza corrtaetorul K tntr-o parte s,aIl] alta, iu:tret~ de sensul necesar' pentr lJU01'·U.

Prctectta ecihi1pamentului eleetrte in eaz de seurteircutt sau supresarcinl se realizeaza ou ajutorul sigul~ntelor fuzi.lhfle Sl~ ~1 a releelor term '09 Rt,

Ilumlnatul Iocal este pe;BillZ1:il cu a:juwrul unei ltmpi de ilumlnat L montata pe ba-tiul masinii ~i care este allmentats prtn Intermediul urrui tranM[)tQ;):1at-or T1' coboritor de 1tensiune (de Ia 202'IJ' V 1 24 V).

pa.r~tajul electrie de (',,(}IDanJda ¢ protectle este fixat pe un tabkm eleetrlc care se afldl montat intr-o nt~a din ba:tiul nl~in:i.t d~ gaurit.

31

Perrtru executarea operatiilor de frezare a s pralctelor plane, canalelor de dUerite forme, came <etc. in int.reprinderHe industriale o larga utihzere 0 au masinfle de Irezat universale FU I' Ele po'~ satisfaee in bune mnldi1ii cerintele de executie, attt in eondititle prociUlctl'ei individuale oi'l;~i a prcductiei de serle,

1VIi$c:Wil€tIla~inii de 1rez1Blt $\7n.t::

- misoareu prin(ipaJ.ilJ de rotatie a sculel (f~..:€i);,

- mi4~a\ longi'hurUn:ala rectUinie a mesei:

- miscarea de av ans tran:sv,E."I'EiaJ. reetilinie a mesei;

- mj~..aa de avans ver "ca'l a consclei.

Mi~irea priniCipaIa de It oru este n:falliZ:atli cu ajutorul unul motor electric asineron trlIawt M'l cu rotorul in scuctcireuit, de 7)j kW.al'iruentat La temiiun a de 220/38'0 V :ri ~lVindtura?,a de' 1 400 roVmin_ Mj~adle de ,a.Ya.TILs longitudtnf8.1, teansversal sau vertical sin t ob\i nu te cu aj 1.1 torul un ui mob electric sstneron h'lfaza: t M2 cuwtorul it"!, ocurtei(L"ICuilJ.; d'e2,2 k'N, a.limenrtat la terisiune de :2 2Q/330 V ?iamnld turatia de :I. 4 00 rot/min. Mawar'el'eeloctrice de actlonare pot iun"Ction'a in amb01e sensur! prin intermediul unor sdhimba toare de sen'S, ,actho n1ate manual. R.1JciT€ia plesei si sculei se reallzeaza en ajutorul unel 'pOl11!pe .a:c,iion.!il.te de un motor a:sinCL"On triazat 1V1:t ell rotor 1 in 3C· teircutt de 0',15 kW, alimentat fa tensnme de 220/380 V .,1 avt'd tur-atla de 3000 :wlt/nin.

Comanda rnasinilor de ire-tat unrversale FUr. poate ii eleetrica, rnanuala sau ,electri'ca autorn'at.a. Schema ele!Ctr:il1!a de alCt,ion.are este reprezerrta t.i in fig, 2,6.

Cornenzile eleetriee norma le port fi exeeutate manai in eazul :o:in1d conrutatorul paohet morrtat pe u..,?a din dr.ea;p'Ua e'&'t€ treeut pe pozi ti8i normel.

P rin efectuareacomen 7.:i1 or normale 00 pot reah za :

- pornirea ~i Optrr'€3 motoruluj electrte pentru actionarea meeanismelor de lamisoarea pr),n~'ip:al~j care pot fi acut~ cu. ajutorul bu toanelor de aetlonare;

- esigurarea deplasli.1"ij mesei in ambel sren~uri Cstinga- S'fIfIJ. dr,era.pta) prin intermedi 1 limjtat()a~l.oo: de C J.rua, a;cl;lona,j:e de rnaneta de comanda, care este flxata pe partes din ate. a 'OOUului rna~inlj (in f~ta mag.in'ii).;

- depl$a.re-a eonsclei in sus ~i in jos, r~liz!at! 'ell aj utorul declan1iiattoorel!Ot roctJ.ron'a:te de manet.a. de cornati'tda fb:a.ta In partea la terala a consoled;

32

"l ~

.....; t-!_ ..... ~ ~~

,~ .............. ~~, 0.-' --"-l'=~~__,J._+-!l-.

~ ~~!-+~l~~;~~~~~~~

'<0 _-...!..~,~~+-_, u..~~-l-I~~

"0-

11~llx I x
If
~
';.1
~",'x r tx I
~~
,t:,;. llL ~ • ',"''':;
~!"'~~~ ,~
i x j I x
I~ x t Ix
I'~~ I
,to;
Ij ~ 1 xxi
;:H
<;; ,
'"
<::,,~ !~~ I~ ,:
~~
.~
~:;." r ..... ~ ..... ~I~ * xjj l
Ij X
, I~ 1 Ix: I
~. '.;: x
"" ~
f$;:
l I'e!
~ Il jX:>:: I
,"" L"i! ,~ ~~
.~ :t it
~ ,""~
* .............. '. - depilJa:sarea: lr1.alutce ~i In3!poi a mesel transversale, se reallT.ealZa prin in!tenllGdiul OllCelei'aJf;li mtme'~e ufilizate perrtru a~lonarBa dlepD.ia~arii eonsolei,

Pentru toate depltl.'sBir'i1e comandate eu ajutorul manetelor, rebuletirrut seama ,ca sensul de Ineliaare al manetei eorespunds 5C<T1- s ul ui de dlepJ.iasaT-t,.

In pMdUc'a depLa;s,arHe rnese] lUa~lni i se po.t executa eu vi'l:eze de aN'am, de'1JulC1:'1il~ sau cu. vi teze raipl!d-e. Comanda depiar,;al'HoI' I'Iapide se l'e-al'iizBaza prin lntermediul unul buton de aetlonar-e, care are lru;criptionat pe el "Raip'id,~. DeIlJ !ai.5~irile rapifde,se execu a prin

pas'area pe aeese bouton ~i dureaza atita tiompclt butonul este tinut- a:p~t. Lungirrnea eursei SB poate regia ell ajutorul litnj'i;atoarelor de QUl'IS~" manta. te pe parten Ia te:r.&.Hla mesei ma,in.ii ~i oare act.ion.ea.,za. a!Supra. unor man ere de cemareda, eare permi t imn:;'r'S·a~:ea sen.&m'lli de misoare,

Obtinerea omnenzli eleetrloe automate, Si ' l'S.~llz,eaz.§ pri r'otirea .intreruptorului Il18.(ihet de pe usa din dhap a a n'la~!n'Li, din pozipa ,.nwl'lUIIlt' in pozitia ".automa:tt:r. 'In pra.'Otib2l ~teoom,em,:i automste ~aUltfolo'Site numai '1J1eutyil dep1als.a·l'!?a, longi tudin~la a

meset lllla~'n,it '

Cilci'Ut'iie au~n:a.t€ eele lnai :simple sirrt:

- Pornirea ~:i.nh la oo:manidii TI.'otlnlaHi, ;prin apfrsa.l'ea rp buton perrtru un anurnlt S'-tll'rt~. de: mers 31 me'ooi .mssin it ('!lrea-pta sau stbinga.)~ eu ~ns de 111,l0l'U plj:na lill oanurdlUl. p()zjtre~ nrmatiIi de mers ra:pild, ~i apo! oip!'i're'a au tom'at~ in po~i. tia st~Hi ta.

- Pomlrea ma~jnii tot la {."O'!i1\antdlfi Mrmala prln a;p~e~ poe but.on, pentru un annrnit sens de mess al mesei mta~inii, ell avaos de lucru normal eau I'a!pli'd, urmataL de treoore-a Iaavans rapid. sau nonrnal die mai multe Qrl pe dilS'tan'\:e dente, in fuh~cti,e de necesi'tate. du:pa. esre S€o.pitI~te In pO'zi'~i~ s:tJalblUta. In ~;actica pot n realizata ~ cieluri auihomate S/1,mple eu ili.itoia['"'Oerea, lme.!5ei,l'€'ali'taPe Oil aj utotill unor .(}pr~bori Elpe'ciall 1lEixa.1i' [a Cajpatul ourset ~i care comandi s.euS!uil. de de!P1ars'<:1lre ,al mesei. In ti.mpul Siohlrrl!bari i sensului, CiliC't]itele de eomanda aJe contaetoarelor' CAD 91 ellS ~oon~ tlat'tol' dr~pt;a r,~e.."¢iv stii:n;g;a) se allmen tea2a pe di.H,~ normale, oded pe .cIreu:rtul "O-1-,3-4-13-.z4-15-2d-12-n'-18~6-8~.n, C'ar~a.rsigura de'pJJas~,'Iie:a. ~d ~pre dl'€a'rp'ta, p~u.m. ofii circui1t;nl 3'.Q-l,~,3-4-13-l ~~ 15-2.1-2.2-18~6-8-31, care aosiguri1 dep~. meiS.eJ. spre sting-a. In mOim entuQ SidhimM:rii ~lui dtlplas.a1rii m~~i ,spr~ d.t".;,e;;prta la. depiasareta ,Slpre :st\inga, 'Ocprriw):'IU'l spooIla1 de iiW4:f'iS!a'r-eaiduce man~'lfa decOIll,'anrcUi in po~i1h.'.1 ~,op11t~~. d~iZi!nd con,he;;di.u;l 15-1.6 al liJm.ita1.'O'I.'ului de' ,cursa ]K1• Trebuie tinut Seoola d@ apbil ca ,~lirnenta-

rea. contaetorulul Cl1D nu se tntrerupe, ci continu pe eircuitul 15-2'3-2'll-1,6 ~i astfel mesa m~inii j.~i 'continua deplasarea spre sUn,ga..

in aeest timp opritorul de lnversare roteste maneta de oomao.1!di, aduel id-o in pozltia. cozespunzatoare mersului spre sUn,g'a., 1a1' prin inteI'me<iiul limi atorului de eursa lK3 tenstunea de comanda se stabHel\}te pe circuit pinli in punetul 21.

Bobina eontaetorului C1-1S nu ~st€ pusA tnca sub tensiune, deoareee corrtaetorul CAD 8!fllndu-s,e indi suib tensiune contaetul s!1u auxiliar dintre 2'1 ~.i 22 este desehis.

Imedlat dupa trecerea manetei dc -ecmanda in - p02itta pentru mens spre stinga, acelasl oprito. tnchide prin intennechul unci stelute contaetul lJro.ita'l/ltului de cursa aK dtntre 13-25" Aoeasta Iavorlzeaza punerea sub tensiune a bobineiconta>rtorului CAR, astgurtnd asHel deschfderea ~ontrilCt(')rolui dintre punetele .15-23' ~i alioo.enUf\ea bobinei oontactoruhil CAD.

Oon:t;a:c:tooml anxlliar cUntire 2'1-22 care mantine desehis circuitul de allrnentare al bobinell eontac orului ellS se looilide., iar babinllil a!Ces'tui contaeter prtml2!l1tete:msiun€ in mod noll' "mal pe eireuitul de alimentare 13-1.4-15-21:-22'-1 ,8 ~~i inmicle eontactorul " Ci~"s~ t®.r'€.' i 11- verstrud! sensul de rota~·Le 31 moterului electric deavansuri a's.igul'a deplasaree mesei spre stinga oprtndu-se la ca.pit in locul ftxat prin opritor.

A~a: 'cum &e vade in fig. 2.6 pentru fun'CliQMrea rna~inn 'in tim~ pul soo'i'mjbkH vrt.e~ei de rota:t'i.e, In S'Ch~ma electrid au fQ,s:t lntroduse .li'mrtatoal"eie 5f{ ~j iK1• uncle limi'vatorul 5,/{ este act10nat de cl.tre maneta de comanda a vitezelor de 1'0 .ati.e a axului principal. La sehirnharea vitez 1001' de rotatlea axului principal 801 masini), se deschidecontactul intre punetele 30 ;\)it 31 do terminind asttel oprtrea £Uncf.i-onarii ~,i seinehid e can t~~ul eli a tre punote1e 30 ~i 27 rutigudnld ia®tf'el alimentarea boblnei COn tacwnd,ui CF A. ~i <91 meterulul e1'OOtiric principal prin intermedtul con:tactor1Ului CFi'1t. lDura.ta de inldhirl~l'e .a aeestui eontactoreste fOaJrte, scuri'iL

Uiftll.irt:a,'ooTul 4l{ are ,acel~llli rol permi.ttndoohimballea vit~2do:t la motonrl electric pentruavansurl pe care-l alinl{lu-ooaz:5 prin intermediuleontaetoeul ui CAD ..

Soh.ilrubaTea, s[>n~ului de rotatie al axului prirucipru al m,a~'inH s..~ fat.'€'cll ajU!t_g'l",ul CQm u ta torol ulpa.cllet mania t p:e ~7'a din s;tJn.ga lTIQ.}i'nii. SclhlmbflT'ea senlSului de rotalie es!te· jnlterz,lSa 'in timpul fUnctt.ona li ma~ini:i, 'ea :fnndu""lS'laThumai eu m!afin~ Oipr'it~L

Pent.l:u a, m:iq,ol'a tim'pul d'e rrp.l'il'e; ma~itJJa ,oote- pt:~v,~zut~ eu un sisti@ffi de 'frInare" 'care' :realiZieaza oprirea 1 IlL h'-ul'l tJm p foarte SCUTt.

3*

35

Sistemul de frinaee foloo.it este fI'fnarea in corrtracurent a meterului prln;cJrpal Indifcrent de rotatia axului pr)-IlIC1'pal al maslnli.

Comanda de ~Ml'lare ss cia sirnultan ell cea de oprtre prin apasarea umris din bu toanele de op,Ire BO, La apasarea aces tu l bu ton, se deschidc eorrtactul 1-3 sau 3-4 !,li se in:ohkle unul din eontactele 1-.2. Desehiderea contaetului 3-·4 d'll(i€' la oprlrsa 'intregil masinl. Prin inchiiderea eontaetelor 1~2' se alimenr-eaza bc)ib'joo: oont-aetoruIu1 CF A, care alimenooaz~l motorul .n contracurent, Pentru Iimitarea valorti c.l:ren~Hoi". In &dhema au lost in.trrni~e doua rezlr.:;~en~e de Irlnare RF"cou valoarea de 1,45,g fi-e;~.re.

Procesul d-e frtOO1'e- a'Uroaz1;i pina, 101 scaderea valorii turatiet tn. jurul lui ,,0", eind sa desohid contactele 2m.21 ale releulei ReI' care tntrerup alimentaraa.

Ilumlnatul loc.;.)l este reallzat cu ajuwr"lll unet lampt de Ilumtnat local L, care ests ali:w-enrba'ta La tensiunea de 24 V prin lntarmedlul tran formatorulu! c..'Cho.dtor de tensnme Tr, PrQt,ect:.i.aed1.ip\ame.n.tului electric 1mp otriva scurteireu itelor ~i suprasarclnilor ~ faoe cu aj/U't.orul sig rantelor :I1uzibiL Sll ~i al releelor terrniee Rt.

~~p<lr'artaju electric de cornarada aste fixat pe psnnurl metalice, care sint montate in ni~ele din batiul masinil, pe w;:ne nlselor; pe masa lon.gi tudl nJElH~ tjii poe eonsola,

But.oa ele de com·aoofi sint montate Intr-o c£l~eta f".xata pe pat'tea din rota! a batiulu! masini! la irrdesrrins lvc.rs· orului,

Perrteu ubota.l"€'a suprafetelor plane ~i a canalelor este utilizat

de dbice.i ~e!pingu1 tip 42·5~B.. iv~'a'l'ne m~inii simt:

~ m.i~<lrea. prin~paJ.a r c llinio€ a soulel; ~ mi~rea de ,arlJiams a mesei ma'iiiinii;

- mlscarea de rcglaj pe !l'e.rt.i.oalii;a console]. ,

DiniTfla()este _mi~cari, nomal ill eanismele penti-u actionarea

mi~carii prinoCipale a sculei stat ,a:t;~lon ate e-lectriJc, cuaju torul un ul motor ~inlCI'on lrifa::;<;at CU rotorul in scuriti'rt.~Ha, de 2,2 kW allmentat La tensiunea de .2~'O/3.BO V ~i avind turll.tl<e 1000 rot/mIn.

Schema instealatiel e].8'ctrioe pentru aq:iQne.'l'ea m;a~inij[ es ,10' reprezen tart:;§, in fig, :2 J' •

Pernirea ~t oprrrea moro,' lui electric .M a1 masinli pent! U El!ciioneraa mi~cari1 prlnclpale se ra(:€cn ajutQml ucui intreruptor trlpolar 'tcaX\e, asigura anclansarea sau deelansarea motorulul 'La re-

36

~elau~ de a~im€utare. Actionare-a contaetorulul C ~e:i'aoe de Ia dlstan~aCll~}U~Of'lI~ a doua but9ane de eomanda a porniru, respeettv op11:rH ~p y 80 esre ~ ,aHa mQn'tlat~: tntr-o ~eta fi:A't'lta pe ha-

iul m.a~in~l.

Protee:ti~,e4::lhip~rnentului ,el-ec'tri[c impotrlva 8Cur'oc-hWit,eior ~i a flUpr.a~:rCi'mlor se race en ajutorul sigtrrantelor £LJ~i Ile SF Iii a. blocu]u'J de relee termi~ce Rt.

fJlftr

Fig. 2'.7. Schema electTtca,a_ sepingulru tIp 425-B.

. ~~pa~atajul. electric de eoman1dii este montat pe un tablou in rodill'> . n:l'tt-[)~ eutle fixe'!;;; pa· partea laterala a bat!dlUi maslnii,

.. _\'f;a~il~le. de . mot·~ez.:at, runt ut:'lbate pet tru arcel-ea~i operatii t~noJ.og'i(,'.e '00 ~I ~e!pmgUl"ne; cu. snrgura decsebire ca Ia a,'cesre ma~ml deplasarea scule; se face pe vertieala.

Schema eleC'tricai de acl.l:oml.l;[~ este sil'l'lil~ra cu cea a ~q)ingull1i. In fig. 2, a es te reprezen tat! seh ema de 1Y)mamcia a, wi~"'CaI'i'i me~ sei unei :trHI!~lnt d'® r botat 'aefio::m:atB. eu an motor de curent C[)flrtinuu M de 35 k'\7Il"alimen:ta,t de la 0 retea de curent corrtmuu d

2: 20 V ~i av!-ad tutati a r·-egla l::rila intre 60 rot/min ~i .3.00 rot/mf n. In vedel'ea r'Elg'Lari1 vltszelcr; mesei sdhem';,;t este pl'evtl2;uti! cu recstatul deexeHa"tie R~ cu doua eursoare pentru a r€gla viteze diieri te ~m.l'i rna re in OUT"S3! de in-a poier e ~i rrra i m[ ca in 'OOIWa. ac~.i'Va) prin .a~e'Zfl:I'"ea in pozitia ,cores!pml.zu"'o'are a reas"':.at1..1'l"Jl RIl· Reostatu'l de- pornire R" este prevs,zut cu doua trepte 1"1 ~i r~, iar ecmanda par-nidi se r-eahiz(Jaza. -p.dn Intermediul eo;"l.!ba.cL:;.t(u-elor de accelcrare IC.~4 f,'i 2CA 'corrwndate de releele de accelerare lRJl 9i 2Rll. Porn.rea 111113.1 peate fi f1lil:::uL8i ~i cu ajnto!'u.J. 'GO not actoarcl Or de pormi.Jr€ lCP si 2CP actionate de rcl,eele de accelerare 3 HA ~i 4RA. Oprirea motorului se Iace prin fdnar~ dinarnlca dup~ dsconeetarea de la l'e;Ba ~i conectarea sa' pe ['€'Zi-st,e:t'lt<:!· de frtna'1\[~ Hf• ~~iIOD~lrea f'l"i.nar.i.i estc cemarrdata de releul :;;i conta::;bt)I'l.ll d'e frlnare Rto' ~I eli',

h.1.V€tS~i'"'ea:SBI1.sU111i de' ro'ta-i;ie' al n1.otoruiui pentru C'LU.'\S'a de 1r apoiere otnd masa a. a.juns la eapatul de CUI"5fi este l'eailiZ'a:ta en ajutorul1_'m!i.t.atorului de eursa CC eare (:"'£.t'e ro;-;.it de OIpti'torul mesel dcsohide contactul CC~ %1 dre.ou,ect;e<'l.za eontactoaeele 111"1 si 2FAaIe cursei de Iueru pe directia Inalnte, favClri-mnJd !ndhldB'l'ca .con,~a(:'teI~ CC2 ~,i CC(j prin intermedtul CaTODEJ. se a'!1cl~'lIlXileaza ,cont,aIOOO8I" le' UP ~i 21P 'ale cursel de mtoarcere. lnrood similar la ~fingitul. CUI'sei de in-toarere se desehide oontactul CC2 ~ise inchid eontactele

CCi t;ii CCs"

P{~nJr'U regk,r:c S)8.U flm'ction.ar,e in regim de hrcru now.a,_ *3C i),$aza CD'Ihu'ta't.otlli eR in pozttie co~n'l1z~tm:n:'l;. Oind 'Comuta'toru~ CR este '1roo~lis cornanda 5€ re:aliZQ3.z~ en a'jutorul butoanelor ar dintl -ffite deEichts e 1 ajutol"ull'imil-attoruiui de eura CC.

Deelansarea contactelor UA; 21A .'?i HPj~ 2IP lavoriz~;az8i. decltan~·area con;actorUluI C:ti', eeea ce are ea eJfect in'troduoel'ea in circiritul ifiifa~.ra'I"ii deext."iiati<e re zis:tffil~a e'COD>om:i<:a R.~ .al <..'il.:rc1 1101 €rsi:e de' a m"c~l(}ra earentul ~i plrerderi'le'diil'l. circulbul, ,de excift:a~:i~ tn rpeT'Ja'ada de repausa motorulD!iel~tFic.

La fjoeoare .sffirSit. de cursU are 100 fr5:n:aWa dirnaiffiircli deD,a.r'e!Cc oda .. a CLl d'€'<!'OneC't3.r":e'a Clun'tat:toar,e'lor lL4, 21A s::J,U liP; ZiP are 1O'C an:-da.n~fJ;re.<l conta!L40ru l.ui CF m'Vor'tZiind a'stff'!l conlOC'!ia~ pel~ii- 1m' indLlsnllui h.a borne~ee:zI5tl?i~,~~j de fdrwre Nt·

~'n Intreprindoe.1':1'e il1.du.<,:tl'ial€ I,) larga u'tHrzare a are masina de l"ectill(:"at exterior RU 20(J, destinata pl'elul(':'l:~t"ii p'JL'S@flo.r ditindrice 8'.8J U conioe, Mr~dlI"i:l€ m~lniiS'~n t:

- m ·~'at'ea pr1noipaHi de rotsrth:l a. pletreI a(hruz'~"e;

- m3~;rr.eN" de .rDtatie a piesei;

- 'm'l !}'Ca:ri le lche OLiWil.[1S Long) tud itl'a a mesci Impreuna ctll plesa

de reetiftcat;

~ mlsearea de <wan:') transversal a piatrci care .so reallzeaza prin j,C't;:tcm.aT~ rrrunuala.

, '~lema de;.,"1riocB. a ~la~inil de rcctificat, este R"qJreze.:1C.ata In fIg.,. 2,9.

- ~'cntJ:u ,a~"(j(ma.~a :!~.ecan~'Smelm' lnvetlE'T'ea reaUza.r'li ntil}ciirl"Hor mai,lna. este prBvalZ;u,ta ell patru motoare electriee I;je· ,.cijvnare:

. ipe~''tl'll . aetionarea mecanlsrnelor mi~cl1rH. princlpale ·de rota1;ie a, p'J·et':rel. ahr.i3:ttv02' un motor ele'ctri(> awi:Jlfcl"on tri:f.azal cu rotonIl:in seurtcircuit IH.1. de 4 kW, allmentat OIl tensiunea de 220/330 V ~i avind tUl'ati'a, 1 501.) rot/min;

- pentru 8:ctionarea meeantsmelor derotati~ a pi£!'.5ai de recuf'i'oat, U!l motor <'\llll11"UI'on _ t~,~az,at c _ .. rotorul In ~curb::;irollit M.2 de 0,<8 kW La. tensnme de 220/380 V ~i tu'rtlVie' 10010 rot/mi'n;

. - :pe.mITU rniscarea de ,a. vans longttudtnal a mesei, un motor tri~azat cu rotorul il'L scuroci:re' -it .M:;: de 1,1 k\V Ia tensrenea de 220/380. V ~[ turati'a 1 soo rot/min;

- 1P€'n.t!'ll J;'.a-c'h"ea pie'~.e.i de pf'E"11..1.'Crat~l a pietrei albrazivH me~ina cst€' p;reVBzuta eu 0 ponrpa aC}loMtl:i dr-un motor electric tt'i:[a~B.t cu rotorul in scurtcitcuit lYl4 de 0,1'5 kW Ia tensiune de 220/380 V -'}"i tnratia ;3 000 rot/min,

. Pzt·nirca masini; se r';'JOllizcooza pr"ln concotarea lntreruptoruluf 1 si 8.1p.:I!SB.'!"ea ~ butonul BPi" Bobina contaetorului C €ste strafbii'u.'tfi de. eurent ·inchiztt'!.~ contaetels normal deschlse C1 ~:i. C:l' Prin in~_ ~re.a contaetul w de blo c:a.r.~ normal desohts G 1 care EIs;(e leg!a t fn de~l'ViltH? :c'U bu tO,mll d€ .p ~rr:u!e B P t, se aosigU1'a trecerca ourem 111 ui, prm. b(jbma C ~l in cazul Ql::l!d butoi ul BPt rui mal estea'PalSa t. Inchiderca contaetelor C~ din circuitul de alimentare <1.1 motoarelor p~nt:r'L~ aIC·j).::marea. mecanisrrrelor mi~c3irii Pl"o'clpa!e Ml al meca- 1 ysmelor ?entru~ I?:'!}Ca1'ea de cavan'S longltudjn~l ",1 mesei 1\-1:1 :;:i al slstemulUl de Ta~~re l1tI~" l)(_~'lnite punerea. In fum:::~iune- a a~-:estO!' motDar,e.

Porni'rea mnLorului 1Ht, pent'Tll mil}Car-e'a d~ wtatie :at p1.esei de re:;t'ltoa t, se face prill. a1pil,ls'area btl'wnului dc~ por'nL\~ BP2~ cur,-e permtk~ tr-ecel"ea clll<entulu'i pr3.'U Lwblna <con.tau Dl'ulUi lei'

lC~
26f~
1(:'<;
rtA,
rlli;
~ ss»
:~ Fl g. 2.S. Schema de com.t'lnda a. mi~;i.J'ii mesei rn.a~ini.i de: rabotat,

In p1'actidi in nele cazuni pentru masurarea piesel se irnpune oprtrea separata a moaoeului M2• care an treneaza m ecaniemele pentru misea ea de l'ot.ati-e a Pie's!.':!, aC.e'BSta se ,eali2ea:di prln apasarea butcnuhri de eprire B02• OpriTBa ('IOil'vplJ..;'ta din funqiLlure a masiai! .s,erea:Uze8l2a prin apfu9a.rea butonulul de oprire BO!.

Protretia apa:ratajulu ~j eehipamentului tilectrtc al mat1finii hnpotrlva seurteirc: ti telor sau supra arcinilor sc l"€'alizB{l.lza eu ajutorul sigurantelor fu:dJbile SF ~i a blocurflor de relee tenn:iice Rt. PrQ ec[la impotriva S'C3rler1i tensluntieste realiaata de catre bobinele con-

aetorller,

Ilurninatul 0,,,01,1 este realtzat eli .ajU"lxlr.ul unel lampi de ilumlnat iO"(!\3.1 L. la teasiune de 24 V~ r.;'~b\Jnu't.i en aj orul _ rr' tlta'lEo:rm.a= tor cdboti.tor de tenslune Tr. Lampa este rrwntatil pe l1ia~.ini1 in aona pieeei de l-.ec~Wca ,.

ApaI~8!tajul elee ,rloc de c-omaUI(t8 !iii prokcti~ este mon:tat pta 1J.11 pane ears se fixeaza Intr-o ni~a din batrul ffi!~iliii. E toanele de eomanda cu oontactele lor se monte'aza tntr-o casetii, dar-e se flxeaz:l pe partea din. f"'a¥l 111 be lului JllIa~inii la tnidemina: lucratomluL

In exploetare pe linga masinila de l'€'M:i.ficat exterior, 0 Larga utiltzare, 0 au ~i masinile de rec-ti!l'cat plan.

Pentru reetiflcarea suprafetelor plane se f.olO'S€lSi(! m<a.,.inHe de

rectificat plan de tipul F'U.

~vl'i:~drile masini! sIn' :

- mlsearea de rotatlea pietrei abrazive:

- mi~aip,e·a de a vans Iongttudlnal a mesei pe. eare se fixeazili

piesa de' reetiflea t;

- mi'li'~area. doe ,aVBlliS a p:let.rE.'i ,albrarl·y~, pe diI'ici>Y~i.a transverSlBJla:

- 'l11ipre-a de avans pe verti~la. a pie'r-e"I abrazive, care se roo1i:zoea.za. manual,

Plxarea pieselor pe masa masinli sc face cu ajutorul unei pHid eleetromagnetlce defiX'ane, alim~n'l;ata cu curent continuu la tensiunea de 24--48 V, prin Intermediul unUi redresor eu selen u. SClhema eIe-otr.lc~ de -actiOti.E!i.r-e a ma:;iinil este reprezentata in fig. 2.10.

Pentru actlorsarea meeanismelor 1il veda:"~ DeaIiziril mi£;,cliTilor do rite, fi1a~in' este p,revih1ul;ii. eutrel motoara eleetrice de ,a-ctiorua,l'e 'U~ili2ate as<t.:Eel:

- mecanlsmele pentru mlsearea prl.ndpaUi de rotatie ,a pietrel abrazive .slnt actionate doe un motor ele-ctric aslncron trlfaZ'at cu

41

-

:5

~ s

ro I

£

""

1:

n;

(fj

S

QJ

.c ~ rr.I ,,,.

('j

'WI r;::

rotorul in scurtelreuit, de 4 kW" 130 tenslune de 22'0/380 V -it tura}11:!' <le 1 430 rot/min;

- m~C'anisrneJ,e hldraulioe psntru misoarea de awns l.ong~Ltudi- 11aI s~nt ,&ctionat,e de un motor electricasincron kiCia;zat 01.1 rQ'oorul ill seurte-lt'Cul't, de 2,2 kW, *1 tensiuno de 2.2'0/38'0 V ~i 94:0 rot/m1.nj

----------~--------------------ff

-~~~~-+-----------~~-- J:

-------;-I-+-~~~-~~~-~r

- ttnecan~le ststemului de dkir.e eEl pietrst abr,aziV'e ~,[ pi,e,sei de preluerat &lnt ,aJc1t:l,on~t(! deun motor aslneron [.ri;fazat in scurtcircuit, ,dre' 01,15 kW, la tensiune de .2:20l.;I8o[) V 1ii 'tur~tje de

S 0'00 rot/min. .

Prin ooneetarea tntt.erUlptoruhti 1 :se introdit.;oo ten15i'llrle in schema de .a1imentare dUJpa cal''€ S· pot}Wrni looepe.ndent motoarele de aoc;iana;17'e. Prdn apasarea 'buttonu1u.i d.e pornire BP.t se realimaza pornirea IlliG torulut M 1 pen tru a,ctionaTea mBC\i3mil.'l~lor de ,al1'treoote a d' ieulul abrazfv, deoareoe prIn .a~saJ."lea butonulu'.! BPI,

43

sa ro-a:U2jeaza treeerea eurentuhr; prin bobina conta.'CtomliUl 'indhizTnd 'l~tfd conjactele normal cWsohi:se' C1 ~i C2• Motorul M3, pentru ~ction'ar~l pompei £lie di:dre poate :Ei pus in fUl1'ol!.i!nrte eu ajutorul ITntFel'Uptorului 11, PU'D.~I"611!! !r~ functiun-e a meea nl'::l'!inel 0 r pentru miscarea de aI"Il<aIlf3, long1wdin:al se J'e!aJliZl@;a:zi pdn ,ap!ls8!il~6a butonului, de pornire BP2, C!at['\ep()l'ne~'te' motorul M2, deoareoa eurentul care "rB0e prln botli ta con tactonuhr! 1 C nUh1'de con 1aiCe.l<e nor-mal desehisa ICt§ti lC2< Alunentarsa eu eurent a pUicH electromagnetlee P'2 ~ l'€'<Ili:Ze'.'!I!za prin inehiderea in'l:.reTu"PtDt'ul ui 12, earapermite as'l."ire'l eonectarea redresorului eu selenlu R,J Ia ll8<te'a'U<'1 de eurent alternatrv, ta,r plaoa electrQin',ag:neti,dl d\e fi,xariElavJ.~el{)r este pus a :sulb enshme, Penteu (J!;1!rirea motoarelor M. ~i M~se ,apasa pee butonul de olprll'\'l 1301; tar oprirea motorului M~'lYentrUL aetionarea m'i~-{:~rii d@-aiVan ' 1cmgil;ludinala. mesei se r~aHzea'Za prln apa.sa.Te."i!. butenulu; de oprh"t? BP"l' MctornI pentru rarctLonarea pompel de rftcirem~'i po~de H cprit ¢ prin deccneetarea in. treruptorulul 12,

Prcteetia eparatajulul electrlc de eomanda ~i a motoarelor slectrice de antrenare lmpotrtva scurteircultelor Sit snprasarctnllce se re,<rlize>arii cu ajutm'ul s.igu'rantelor Iuziblle SF ~i a. luycului de relee

termlee .Rt, .

Ap:ra.tajul electric de comanda ~,i protectle este montat, pe un panou care se fixeaza irrtr-o nj~a drn batlul masinii. Caseta (~U butoanale de' eomanda se fb::e~za pe partea din falil Oil batiulul rna$in1i de recti1ircat la ~nden11na lur;'.I;"atorului de Ia ma~id,

2.3. 1"[Ui:.S:E, !j!'l:AN'f!E, 'GIII1LIO'I']_lIlE $J! MA!ilI- i I!I~ FORMJlT. f'lUNClPJI DIl: FlJ NC1'ION AlU'; $I seas 'lEiU~ELElC.orRICE DE AC1'IQN.ARE

Prentru executaree diieri.t.eJoro.peratii de stantsre, matrl\al'€ la reee .au .la cald, oom ~i a operatiilor d€ fOl"ml3're ~ U'iiere ~a mateTi:alcloI' se folosese u~Haje de presare ~i t~H€l'e, cum s nt:prese- de diferite tipuri, ma.~in.i de f'O.I'Ill.at (alb\kant) ghilotinE! etc.

in cele ce urmeaza vcm analiza sehernele elecerlce de actionare Oil. citeva tipuri de utilaje d presaee, Icrmare ;;i taiere care s nt freevont utllleate, in stelterele mecanice cu process tehnolcgloe de ,[}l:esare ~i t<1Uere.

VI. tip de presa meeanlca fr-ecyent foIo&ifa pentru operatii destantare ~i matrttare ,a pieselor este presa cu 'e>..1Centric de fi3 tf, lVIi~area rediUrde in plan vertleal al berbecului presei in eare se f!xe~7.a rnatrlta, este realizata eli ajutorul meeanismului ell ex-

~--~~--~~----~--~~,~-::s"--------~------~--~~~------~

Fig .. :tl1. Schema electi'icil a presei mecanice eli cxcentric 63 tf.

centric, ac'~lo,nat de un motor electric asmeron '~rif'<lZ'tlt (;\1 rotorul in seurtcireutt cu putere de 4: kW la tensiune de .220/380 V ~i tura..• a. 1 000 rot/min.

, . Schema fnstalattel eleetrice pentru actionares presei este repre- 2@ntatiJi :in fig. 2,11.

Pornirea ~.i cprirea mo orulut M de a.cponarese l'E~'alizeaza cu ajutorul unul intl'E'l"I,]P 01', care permits anclanearea san declansarea motorulnt Ia l:it~tealla de allmentare, A.c~icJn'i'lrea contaetorului C se face de Ill. dilS~antfi ell aj torul butoanelor de pornire 'RP respectiv a bu onului de: oprire BO, c.'I.!'P. se afia montat intr-o c<~setb fixata pe partea f:rOtlLaia a batiului .preset f'rotect1a echlpamentulni eleetrle :impotriYa, scurtctreuitelor sau a suprasareiniloe se face cu ajutorul sigurantelor Iuzibile S'l~' ~i a blocului de relee termiee [ft .. Aparaaajul electric de eomanda ~i protectie a eehlpamentulut eleetrlc, este morrtat pe un panou care se fixeaza intr-o ni~8. in batiul rn~'lfitil1.i· .

In "ig,. 2.12 cste reprezontata presa eu excentrtc inc inabila de JO.O if" tip p~ I 100,. au a{~tion.are electropneumatiea 'ut:ilizatiit pentru operatH de stant.are, rnatrijere ~f formarca pi selor. Ac1,ic.!Harea mecamsrnelcr pentru miscareu rectilinie a berbeculul preset. se realizeaza eu ajuturul unui motor ,<,usinC1'011 trltazat ('1.1 rotorul in ~curtcircui t de 10 kW la tens i une de :;;: 2ijf~~BO V ~i tura Va de 1 500 rot/min, Bestul eehipamen tuluI 'd~h .. ie rezulta din. schema e1e-c~ri,ca de llc~iof'l-are prezentata in rig. 2.13.

Punerea tn (unic"tinne a preset sepcate face numai dupa ce 1)1- treruptorul general I a. fost conectat La reieuua de aliment-are, punlnd astfcl sub teaslune dulapul ell aparatele electrice de comanda, Dlllp3: punerea schemel sub tenstuna eheia de comanda CHc de pe dulap se trec,!" pe pozltia ,;sens normal=. Se introduce apol chela de contaet Cll; de pe eutia cu aparate :;;i se conecteaaa tenslunea de eomands. Punerea dula pului cu a para te oS u b tensi une estc sernuallza ta prin aprlnderea lampii de semnaltaaee 4 de pe dulap, Dupa punerea sub tensi line a schemel, pen tru pornirea presei se impune COl presiunes aerulut din reteaua de allmentare cu aer comprlmat sA fie normala, in eaaul presei i;i;p PE 1 HlOj de 5 kgf/cm2 pcntru a. permite Inehidereaecn taetulut presosta tul ui P,. Acea~ ttl este scmIHl.lizata prin aprinderea litmpii de semnalizare L:.. &poi. se ali'l;:~a.'za eontactorul programator CF pe una din eele :f!'apt'f' poz:itii (l- -.2-3 - •. O-4-5-<tjJ 'Cot'le..;;;punziUoare programulul de lueru ales dupiii oare secouecteaza numaratorul de piese Np. cu acjutorul cheii decontact C1I.~. In acest fel presa este pre:gatita pentru a. fi pusa in fUr'!ctinne.

46

I ....

I +:-- ~

I-ET--- ........ '----

~

...

<J' ~

1----lH

'_"''1 ~ ~

I-----!~.~

I-"-"'M;~ '" ~

n- __ ... ~

.~t

~

~j.~

-_..;o.·.Y~(f¥ ~

~~~ :::::-

~;.~.j~

~'HiN.::. ~

~~.DIt&'_rJ~, ij

.d21.f1 ~

~.~N""-",,,.J i

_i~lNyl} ~ ~ ~"if!!r.."W} ~ ;.,.

.:i:J.i.I:.-y. ~.

""r;

I-------<.~-

.PI-";"i-":. :;~~~S

.~"! 'li!!-P /~D/ S~.i~(.«',;I

11 I I XI I j I
hl~ I,.: I I I f IX
fit Yo:': i I ~ ;.: X
f<... ~ II I X ,,~' I I
Il .,. ~~ I I xx,,;
~~ XI r ] II
.._ ~ I
~~ '1-1 j rl~'
i Illl il~ , .~
$'. ~r:: ~ ~ I
~ " ~ ~ .... , ... ,_ Presa este pre,v5J.zutri ell doua poiiiibilita!;i de eomanda a, deplasarli berb~ului, in rupert ell care se deosebese urrnatoarele regimud de lueru:

- La comanda executata uianual:

Pozitia :l - Ioviturl continue, PozHia 2 - lovlhu'a_ ell Iovitura,

PozitLa. 3 - mi~a.ri pentru reglarea preset, po:zipa 0 - Op.rilt;

- La. eomanda execu ta t~ cu pedals:

Pozitia 4 - regla],

Pozitia 5 - lov iturit C I lovitura, PO'"".diia,6 - lovi1:ur:i continue- -

Regimul de Iecru dorit se alege co. ajutoru eomutatoruhrl programa tor C-P sl tuat in cu tia c aparate flxa ta pe partes la terala din stings a presei,

a, f'u~clionarea plJ:esei .~n l~eghll de lovUu_rl eonttnae. Lac~nda 'nwlIl:Wtm comutatorul programator CP fiind adus in pozitla 1 mchide corrtactele 1-2', 7-8 si f!-10. Pornlrea motorului Ms!e £'ac€' prin apa:s.area bu ton ului de comanda c u lampa B LP' de' po pupitrul de eomanda, 'I'enslunea de comanda se stabileste prin elrcuitul: releul termlc RT., contactul ~l-bl (pentr sens normal) al eheti CHe, butonul de oprire B'LO, butonul de pornlre BLP, eontaetul normal inchis <11 contaetorului C,.. alimentlnd simnltan bobina con tactoruhsi pen tru staa C:r ~i bohlna releului de timp Rt. Can tactorul ell se a1Jtobloch"€',ilI.zi;l. prin eontactul 2-4 ~~ contacrul normal inchis al releului de limp Nt. In. ,aoola~itlITlp se inch!de contaetul 6-8 al conba.clol'uiui Ca ~t 1-11. fune'tie de sensul ales primeljt€ tensiune bobin,a con taetorul ui C l (-sens normal) ~j motorul pornes te :i n conexiunea in stea, De asemenea este alimentat~ bobina releulul Irrterrnediar R1~, care tnchlde contaetele 1-2 ~i ,3-4. Dupa trecerea perioadet de temp0l'iz-.u·C:\' {elI CBi, 8 5), eontsetul re eului de timp Rt se deschide.aldmentarea ccntactorului Ca se intre'l"upe. mchlstnd ~$e 3-5 ~1 primeste tensiune bo:bina contactorului pentru ccnexiunea in t'l"iungh:i Cq•

Contactul 6-821.1 contactorului C'" P ne sub tenslune, lampa de samnallzare a butonului ELF'. Aprinci-erea lampi indic~ terrninarea pornirii motorulm At f?i intra-rea acestuie in turatie die regim .

, In elrcuitu; de eornan d,~, este allmen tat'; m tli bob ina releul ui Interrnediar RJ" pe urmatorul traseu din schema: contactul 7-8 al

comntatceulul programa OO~ C P', buton ul de oprtre (avarI!E!) Ea., contactul .2-4 011 conbaetcrului C1 (sens normal), eontactul 2-4al contaCltomlui C4 (Q()n:exi~ me lin ftr'ungh]) oo.nJtad~ 1 3-4 al [lll'tl'ierup1Joru- 1 ul . de comanda ipdn came Ie'. cc:mtarctull-2 ail comutatorul ui progr,a~a:tOl" CP? con tactul 11 ~.12 OIl pel~uh,d :ir!l'~,rroedi.ar Rl~, contactele 3~5 ale. butoanelor de comandl1 nOl'ffiaM'i Be ~li. Bel ~,i eontactele .1-5 ~i 1-.~ a!econtactorHor eleetreveatllelor CV ~i CV1• La anclansarea releului. in.termediar RIA se inlChiide oontactul sau 1-2 $i este altmentata bobina l'eleului Intermediar fU!_ Aeesta ~rlchide eoritaetul _1-2 ,~i se autoblocheaea macel~l tim.p prin contaetul 3-4. ~a a.pasarea_pe ~'~lbOal~,e1,e d~ COffiMda a ambreiajului Be ~i Bel" cireuitul se rndlldlij! prm eonteetele 2'-4 ale aeestor buteane, contaetsls 9-10 ~i 1---2 al releelor h:rtermedi,are Rfs ~im~ ~'i ~s,te aliment~ta boblna_ contaetorului CV1. 90ngctoarlt'lle CV ~ CVt con.ect~a7..a oele d"oua eleetrovans VE ~i VEl lergate in parale] (I'll tensiunea de 2~O V), Iar aeestea <lI:c~l(lneaz~ '8!$upra ambreiajulu] ljii betbecul presei S'E' punt: 11].' mJ{jcare, e-rect1!lil:Ulj cursa r~~lati anterior. Contaetoarele ev ~,i CVl se autob1~hea2i: prin contaetele .2~4 31 9-10 ale eontactorulut programator CP ~i de'termlna astfel funcj;ionarea eon tin ua a barbeculul pr~"el, p'lna, dud se apa;sa. pe butoan,eie BW sau EO ad. sa ~,ch'i.mhii poz~.~ia comutatorului programator.

La comanda pttn. l)eaa,Utcomutatorul programator ell sa tnchtd contactale 1-2, 3-4, 1-8 ~i 9-10 as'i.,gurlnd allmentarea bohinei i:'ele~l:ul Rla~ car~m,c-l)ide ?onta'Ctele 1-2, S-4, 5~6. ~i 1-8 ~i desehide con:ta~le·9-10. 1.1-1.2' ~i 13-14. Cont4'CtuI13-H lntre~upe lampa de 1:lemna!izaI'lIi! Lf!;, deci st eomanda manuals fa pr sei, 1011' ecntsctul 'i~ oaprmde lampa L,~, ~conectind astfel eomanda prtn ~daUL Este alunentat 8istfel r'l2,1e111 Rl~ p~ urmatorul circuit: contaetul 1~2 ali presostatului PS, eontaetul 7-8 al eomutatoruluf CP. COl taetul 3~5 HI butonului BOl• contaetele 2-4 ale contaetoaralor C1 i($i C4" eontaetul 9-10 301 eomutaterulut CP~ eontaetul 1~2 al releulni R1~ •. A?~sta }nchide eontaetul 3-4 ,pentru auteblecare ~I conta,dull-2. La apasarea pe pedala de- 'comtlnd~ PC, este alimentat releul RloS, care inrchide eontaetul 1~2j ,all.m~ntind bobina contactonului CV r- Aae'aiSta inrchide contseeul 2-4 alfmentmd bobina contactornl uf CV 1 care se auwb1o:ch~a. prin intermediul Con taetulu i 2-4 :;;i 9-10 al comutatorului programator CPo ceea cea,l',e' ea rezultat func1;ionaroo continua a berbeeulul presei, pina la apasa:rea pe butonu! EO san pe butonul de optlr~ al tno,to;r;liIui BID.

1;.. Fl!lfiejii.f!lnl1li~a P!\e.. .. ei in re-gnn de lovi.klra Cll~. 1(I'Vi:tul'a.

~.c: c::n~{m:d,a_ nwnuaM comulla_torul prog,ramatot' CP fEnd adus in !lo.Z1~la ;;!. lIIi:chide ('ontactele .~~-2 ~i 1-8 arsigurind astfel alil1'l~nta-

5f1

51

rea hobineil'eleulu.iRll, care SEl Lace pe urmatorul traseu: borna transformator Tr, contactul presostatului PS,. contactul '{-S' al eomutatorului progralU'ator CPO butonul EO, eontactele 2'-4 ale contaetoarelce C.L ~i C~, eontaetul 3-413.1 intreruptmuluI cu carne lCcontac1;ul~ 1-2 <11 eornutatorului programator CP,. eontactul 11,-12.' a,l rele~lui Rl:J, contsctele 3-5 ale butoanelor Be ~i Bel' oontactela 3-5 ale COO:ta'ctoarelor C~t ~i (.""11• eontaetela 1--3 ale eleetrovanelor VE ~i VEl'" Rele\J.i HIl tnchtde eontaetul 1-2 care alimenteaaa bobina releului Rl~, care seautO'blm::h~az~i prln <:onta>etu13'-4.

L.a apa~~ea pe butoanele ambreiajulul Be ~jBCt elrcultul se Inehide pr:m cont,act~e 2-4 ale acestor batoane, contaetul 9-.1:0 al releului RIa conteetul .1-2 al releului lU;t :!},l este alimentata bobina contaetorulut CV 11 care prin eontaetul 2-4 alimenteaza bobi~a _cor:t~'Ct-Qrului C'V .. Press tncepe sa functioneze ~i berbecul se nusca prrl~. eind €'s.te act10fiat eontactul 3-4 al intreruptorulul eu came IC, care intrerupe etrcultul de allmentare al eleetroventllelor ~i ambrelajul decupleaza, Trebuie ~i.ntlt 8 ama de, :fiaptul oa inacest regim; de func~]o?:ar:e contactoarele eleetroventilelor CV ~i CV1 se autobloeheaza prm intermediul eontactulut 1-2 al :illtreruptoruhti cueama 10. Din acest motlv Iucratorul ITU poate lua miini,le. de pe butoanele ,~rmbr lajruu] a;tiJa timp cit eontaetul 1-2 £II Intreruptorulut eu came Ie este d~strncut,. A~st Iueru este neessar perrtcu

seeurl tatea muncl torul uj eare deserveste pre-sa. .

La comarnd,a; prin peda:w eemutatorul pr'ograma:1i()~' C P Inehl de eontaetele 3-4 ~,1 7-,8~ asiguf'md alfmentarea hoblnei rel ulul R'Is care inehlde contactele 1-2~ 3-4, 5-6 ~i 7-8~, desehide contaetele 91-10j, H-J2 ~i 13~.14. Alimen;tat~. releulul HIt. se realizeaza pe urmatorul circuit :000 taetul 1. ~2 al presos tatul ill PS; conta'ct1J;1 7-8 al eormrtatorulnl p!.'Ogramator CP', butonul 80, eontaeeele 2'-4 ale eontactoarelor C1 ~1 92t oontadul3-4 011 intreruptofulu' eu came lC~ oonctad;ul S--4 al releulul IH.~, conbactol 9-10 al releului R16> '('20ntaetele 8-5 ale eontaetoarelor CV1 Iii CV, contactele I~tJ ale electrovaneloe 'FE ~i tTEl•

ReIeul RJl In-chide con tactul ,l-2 alhne.nteaza releul Rl,2 care se autobloeheaaa prin eontaetul 3-4 :!ili inohide eontactul 1-2. La a.l1asar€'!aJ pe P dala de eomanda PC, anclan:~,eal.a releul R16 caremchide eoneaetul 1-2 !iii reali~,ea.za alimentarea con:taiCtorulul CV:1. ~i apoi tpe CV; de ~E.eme~~i E']e-('b:O\~ll,ele VE ~i VEl siint ali(mentate, permi tJnd astf01 arub!'reiajuliui sii .lu:cre~e.

Pedala. tr~buie sa fie' ·apa.saUi pina dud se inchide conadul 1-2' al intreru,ptorulu'i cU oame Ie, prin jnte<l'm~"diul carui-a 51? i,aoe ,autoMo-carea oo,],lta~boo,t'elor CV ~i CV, a electrov~ntn~lor p®rmHind ber-

beeului preset sa se deplasez€> pe lungimea de cursa reglata anterior. ..

Dups terminarea eursei berbeeului se desehide eontactul 3-4 al Intreruptorulul cu carne Ie, care intrerupe func~ion:arCil ambroiajulut. Pentru 0, noua bataie a preset, pedala de comanda PC trebuie act.onata din noU 9i astfel eielul de lueru se repeta .. 'I'rebuie tnsu tmut searna ca Ie regimul "lovitura 'ell lovitura" atit 101 comanda rnanuala crt ~i Ia comanda prin pedl<Thlli apaJS,are.a continua pe butoanele ambretajulul sau pe pedala de eornanda nu dlloC€ 19. tuncnonarea continua a preset. Butoanelc sau pedala trebuie -,~a :He acho,nate pentru Iiceare lovitura (cl.I,1'.5,5) « berbeculul presei.

c. Funcflonarea presei iUl'egim de reglaj, Serveste pentru operatiile de reglare a prcsei $1 eonsta din ambreierea ei eli ajutorul motorului electric de actionare, care sc roteste in virtutes inerUei deconectat de la retea, Cornanda de reglaj poate fi :f6.cllta manual SaU prln pedals.

La comanda manuala dupa ce se aseaza comutatorul programetor CP in pozi:!i<a 3 (ccntactele 1'~2" 5~6'; 11-1.2 sint inchise) se <l.pa1:;,{j butoanele Be Il'i Bel" pe care-I pune in functiune. Amhreiaju] va lucra atit timp cit sint apasate butoanele :'j] se va opri in momentul cind au Iost ridicate miinile de p'e butoane, indiferent de pozitia. berbecului. Acest Iucru este necesar pentru efectuarea de

verifid'iri s'Uu ]'cgl,~rj(;?, ,

Pentru a asigura aeeasta miseare schema tunctioneaza astfel: prki oorrtactul 5-6 al comutatorului de comanda , programata CP €ste alimentata boblna releulul R14, care cup-lind 1nchi:de contac-

tul.1-2. -

Este alimentata astfel boblna releului RIll pe urmatorul circuit: contactul l1-lS ale cornutatorului CP, eontactul .1-2 al releulut RI,~, ·contactele 3~5. ale butoan:elor' de . oomanda Be ~,i Be,l} contactele 3=5 ale contaetoarelor CV' ~i eVil.; contactele 1-3' ale electrovanelor VE ~i. VEJ •• Releul R11 prin contaetul san 1-2 alimenteaza bohi:na releuhri RJ2 care se autoblecheaza prtn ccntactul 3-4 ~i inchide contactull____:'2. Apa.s'ind pe butoariele Be ~i Bell stnt alimentate bobinele, contactoarelor CV1 ~i CV, car€' conecteaza eleotrovanele ambrelajului. Deoareoe nu este niel. 0 cale pentru ·autobl.ocare, atunei cind nu semai apasa pe butoanele de comanda ale ambrelajului Be si Bel' contaetoarele CVll ~i 'cv 'decupleaza

Iar amorelajul se destace. ". < ,

L.a. c~'manda prin pedal,a contactortll CP flind adm;: 'i,n poz.l.~ia 4 se .inchi-d contactele 3~4 .,;Ii 5-6, petmi1ind astfel aliment.area T,el~lor Rl4 IIi Rl~. RcilciUl R14 iniChidecontadtee 1-2-3--4 91 des-

.1)2

chide conbactele 9-10 iar releul RJs inehlde contaetele 1-2, S~4, 5-6 !'li 7~8, deschizind contactelc 9-10, 11-12 ~il;g-14. Releul NIII este alimentat pe acclasi circuit ca ~iin cazul comenzii rnanude" La apasarea pe pedals de comandri PCl este' alirnantat releu] Rlr; care lnchide contactul 1~2, alirnenfind oontactoarele CV ~ ~j C,{7 ale olectroventilelor pe urrnatorul Circuit: contactul 5-6 al comutatorulul prograrnat CP, contactcle 1-2 ~i 3-4 ale relcului R14, contactul 1-2 a1 raleului Rin, contactul 5-6 Gil raleulul ,R18, contactul 1-2 ~.ll releu]ul RI~.

Clnd se in{;ete~zfi apa.sarea pe pcdala, relcul RI{j nu mai este altmentat, contactul sau 1-2 se dcschide ~i ambrciajul s'E' decupleaza.

.A$a. cum reiese din ccle de mal sus, 512 observa eEl atH Ia comanda manuals, cit yi Ia cea prtn pedala, circuitul se inchide prtn contactul normal inehls .9-10 al releului 1ll5' dsci 'in regim de reglaJ motorul, trehllie sa. fIe deconectat de la retea prlnapasarea butonului BLD.

In schema prctcctia echipamentului electric tmpotrtva , scurtcircuitelor ~ia suprasarclrrilor sc reallzeaza eu ajutorul sigurantelor fllt:ibHe SF qi releelor tarmice Rt, iar ilumfnatul local ~i de sernnallzare :S~ ra'Ce en ajutorul lamp'ii de HUmin at local ~I a lampilor de semnalizare Ia tenslunea de 24-36 V, prin intermodiul transrormatoarelor eoboritoare de tcnsiune notate en Tr in schema,

Aparatajul de comanda si protectJIi?' S€, afla montat in dulapul de aparats, pe un pupltru de comanda montat pe partes front-ala. a batiulul presei, sau In entia cu aparate montata pe partes laterala st'inga a batlului presei,

Dulapul ell aparate s€ arnplaseaza pe un soclu de beton la 0 distant1l. convenabila fata de pre sa" asU,el lillcit sa permits acccsul usor in interiorul lui.

2.3.3. GhHotinc

Pentru taierca tablelor eu groslml pina la .3 mm ~i Iungiml p'ina la 1 250 mm se foloseste des gfi'ilatLna :tip GL3.

jVJ;i~lQar€ia rectillrue i.n pkun varticall a belOb~cufl:ui mraJ.imnii In care sc f'x€iLz-a cutitul mobil de tEl'ieTe este realizati'i cuajrutor'ul Um.l~ monor w;incron trllliaz·a:t cu rotorru in &'!Ylfll"t'C'ir:Olli't, de 2,.2 k\V.. la tensimwa de 220/3:tW V ~i t'Ur~tia 1440 rot/min.

53

Schemla i!rll','b8!l,Miei electrfce pentru alotiona,rea g;hilot'ineli este

repirezenfbaUi 'in fig.' 2.14. .

Punerea S'Uo tensiune a gJC;11Cr)1'e'i ,-,'e- fa-ce ell ajutceul urrul intreruptor t!l"ipolar I care perm'ite an!Cil-a·IY~are.a ~'i deC!l'<lin~il""€a motoruhri BIedrllC Ia reteaua de alimentare. Comanda pOl'niJ:rJi motorulul el.e1Ctdc M se {aoe C'.A: ajutorul urrul 00n'tadto,r tlri'POl'aT de la

Fig. 2.14. Schema 'dectrkii a ghilotinel tip Ot. 3.

dLstanta prln irrtorrnsdiul a doua butcane de permre BP ~i de oprfre BO montate intr-o cascta fixa,ta pe partea dinra1(a a batiului m'8.~iIl:i'i.

Ibunninatul locrul€'Ste ow.igura't de catre doua !.\lJlnrpi dre llurnlrrat looal L Ia tenslune de 24 V fixate pe partes ironta[a a banulat glbHotiin€"i de taierc.

Pentru semnalizaeea pornir-ii .'\i~ functiona.rli gh'l1oti!nei schema este prevszutacu Iampa de sernnalizare 1 ... )., allmentata Ia tenstune de 24 V.

Redueerea tensiunii c'h,· la 220 la 24 Veste realizata cu ajutorul unui transfonraator ccboritor de tensiune TL

54

Proteeti a eohlpame nit~a'ui _ eJeot:r'i? l: rn p·O't~iva S'cur:tci:r'C'Ll:li>t~o r~-i a supr~lmroinillQr 51? re'alhZ'e8!za ou ajutorul Sl-g'Ul"an~€l'Or fue1iblle SF :;;1 .a bl'Oool'U!i de 1"'8;1.se termice Rt.

.~:pa'1~,ataj'1JI1 ,e:lootr'lic de pro tec1;:ie , semnalizaee $ii cOID'anda este montet ~n:h'~o caJs.eta dan t-albl-a fix.sUi pe pa.vbe8: la!tE'T'ala din dreapta a oot'iului ghilotjn.eL

2,3.4, l\.oJa$ini de fOrD.l:!lJt

Pentru €XetCU!tUJ:'M apel.'a1;.:ii-lor de irrdotre, curbsre, ambutisare, f.altu'ire, tarler>e, p~}an$'onal~ei\'i9tanta["~ la piesele confection-ate din 1;ialb~a se IUlOS~'f:e rnasina de format prrn I.nldloil'€ de tip ele:ctrohdlC.u'aruHc (ahklant) de 75 tf.

J:l/n~oa'j['€a pe WlI'tJiCialaa bcrib2CUJiUJ mlal~inli_ este nea.llzata c,u ajutorul sisternulul electrohidraulic, acuonat de un motor el:-ctnc 8'1:>i'fl:or'on tdf.azat 'in SCUl.'tCil'OO·i.t de ]0 kW Ia toosiun€ de 220j:mO V ~i 976 wtpmiin.

I.nistailatie.. eleetrica de actionare se reduce 111 general Ia atCtioi1I.~rf'a pompet de Is slstermsl htdrairlde, In fig. 2,16 este reprezentata soh'CmD.GIBC'trj'Cc~ a masirrii.

Punerea suib tcnslune a sdn.om·e'l se f€alizroza. cu ajutorul intrei£';(.lpitO'l'u1ui alLlltomat JAcoro,an:da:t Pf1B butoanele de pornire BP si BO de OIfJlril'\" mcm.t:ate ra distan1.a. Porrrlrea mo't:cfl:1IIlud. 1\-1 se :l)a>c€ printr-un intreruptor stea-trlungtn ST (C'al''e are rolul de a. lhn'lta curen t ul de pD rn j re) a. erh'u'l indh i,d;e~ e cstecomand a'ta, aueoma t de 18 butonul de pornire HP' ~I p'rin rottrea manuala a intrerupteruauf Sitea-'briu.ngihL

Oprirea rnotooulul se fa'ce prfn apasaree butonului de oprire BO care cornanda de;da'Il~!areai,n'tre"tuptol"lUlui aUitomart lAo Dupa oprrre marreta i'ntre1.'upi:Drtllui stea-trlunghi ST se aduee 1", JPDzl~ tta ,,0" denal'ece 18. 0 noua pornire S0 cupleaaa motorul direct la rete-a all le;gatu.rile In trlunglhi.

S~n'l'MI~izDr,e,a punerii sub teli.';;oLun,e a sme-me\ 'se fa.c'C" ou ajutorul Mim1Jii de SlEl1ll-n~Z'a1'C LS.

P'J:dtE!'C'~i,a' eohipa rn erstulu l electrtc impotr'l'1la SiL'Ul"tcl,pcUJl: te 1'01' ~j_ a suprasarcindlcr ~e rC'f.IlliZ€c<'Xza cualju'torul signrta:n¥J.lor £uzib':illie. SF '$1 prltnttr-'ll';). intrcruptor DITA prevazu1t 01;1 relce termloe :;;i electromagnetice.

55

24. lNST}\L.A'YU DE ,llUDlCAT ~I TRANSPOR'l'.

J'RINCIPII DE FUNCTIO:'\l'ARE ~I SCHEME.J:,iE E!LECTRICE DE AC"fIONAIU:;

ff------------r---------~

s~~~~,_.~+-----

r~"""T-_+-_+--~~~

InJstal'a{iiJle de rideoat ~i transport siltl't maslrri de rjitci-iIClat" care servese pentru rhl'k.wea 9i transportui S!<JJrcinil'Of 'in i.rJ.'oin1ia atelierclor 8a:'J a depozrtelor de material", din J:ntrepl'ind'eiile indueitr'l'ale.

JHvtoate!.e elecirice utDYizate pentru a'Ot1on~1'"ea insta'lt'ltiilor de. rM1cat ~:i iItans;port, slint irn.gDner'al de Up astncron av1ml Wif'::li'j::ine de 760, 1 000 ~,i 1 500 rot/min .. Pentru S'a!r'Cln'i nric! 1}~ in cazul chId n.-uC'Site n[>~'€sal'a varierea tllratie: 's€ pot Iolo .... i pentru actionalt:e motoare alS~UlCI'onle <.'U rotorul in scurtetrcuit, i'air psntru inS'tai1atii uncle 'este necesara variecea tun.'atiei, se Ioloscse motcare 00 inele eolectoare. Reglarsa turatiei S€ face prin in troducerea in circuitL 1 rotorului a uno; reostat ~j. a'Stfeil varilr .. d rezistenta in dn:uit tur,a;fia soade.

In ~:t<:Jl1c're uswte ~i fi,'l1:'a_ pral se pot 1:010s1 mctoare dC5d ise, ia~ in tnat€ Delela:'te c.aZll.r1 Olio-Ware capsulate,

Din punet dee vedere eonseructtv motcarels ele.c~rljce conscruite 6'Pecf;a'l pentru masinilc de d dtc,<I't sint mai robuste ~I aU dl!S'ta[l1e j'll1;r-c stator ~i rotor mal rneri psrrtru a €'vi,t<a ca 1'3. socuri motorul sa se frees de stator.

Apara'tel{; clcctrioe de cornanda utilizate S1Il't: ccntrolerc, C.ODtacroare etc., i.81[" aparatele e1ectrice de prokcfi;e: I'irrsi'batoare de euesa si de sarcin.a" relee pentru pl'(J'tectiat'jI'oLtit'llnut princlpal al motoarelor cleetrice 9i €'ct1ivam€:ltU'luiimp:o'brfuv1a' Slour:tJCIi!'!C'lJ!ite[oJr sau s uprasareimlo r .

CantroLerele s~n\t al1s'r'a1e care servese Ia pormrea ~i opclrea rnotoarelor (3'1elC:trice de ;;J,'ction'81"e, 1'0. sehimbarea sensului de mers, la regbarea viteZ'ei ~i Ia frinarea electniea, Ele C'Ol1.51tau dintr-un IJ!umtn: de In<i:'1'e d€ contact rnontatc pc tin ax comun rotativ ~i un rrumar corespunzator d'e Iarne f'ix€ eu resort, Aetionarea controle.l;'Ll!lu'i se beE.' prin tntermediul ll[)eil l'{)~i ;S'8'U In'sIJ11've,J,'e,

ContXlotoarele se u1tllizea.za pentru inlSltal}a:th de rrdlcat care n€ce:si't.a manev;raa"i freovente Jii puteri mart. E'le sirrt aparate C1l conexrune indir,eda .. a carer ec(tnD.ll'Cla se fa'Ce pr'in el€c'tromJa.gne~.

LinJitJatourel,e de cta'sa delltUm'ilte ~i intreruptO'areten,ncinale, servesc perrtru tnbrcruperea automata a cueentului de<Cin'C, a;tWllCi eind sarcina a'ting:e punetul eel mai Inalt sau eel rnai jos, Ele se

57

I-.-----.~---

I --

j Jr,

~

: I

~ 1

I r r I

----------1 U

~ I~

. t: :

~=;~~~~~~~F=~~ t I I

[I t

LI I I

"----J.____ I

I, M· .~PJ

~ {P ~

I L_ . ..1 ,L~ __ _;

. : /

I I f L" . '. v

'__-'-+--I--~~~--------.lr_-ll: :u,m'mafl,7(l

I

j,

~

I I

I

--:-- J'po/i:1 nlo:sip·cf

[ .

r

---·--- ._1

.IT

l

[

I y.

L-----~--F

k-' ........ _..1

Fig 2.15, Schema electrrca a mastrut de fonn~t (ABKANl'}

5,6

monteeza ~i Ia eape~t:d.,e diHor de rulare penJt!111 t1":alnsl'aIJIa pod\Il'lui sail pe carl.tcivlEt'J.'eie de tl'anJslatk.' avind s£opul de a oOpJ:'Ii, po'dlll sau dirlllciOl"Ll1 atunei c;mlwd s-a dep~it cursa, Oprbrea se :llaiC'e p~'i<D (1.,con eet a re a crrcultului de allmentare i_in sensul respectlv de mers.

i\limentarea instalatiei de r!'di'cat cu eurent se :lla~e prim trolee, eabburt flexlbile, pflin bare sau conductoarc de sirtna de cmlpru ne izo 1 D. te.

In fig. 2.15 slootpreZ€omte ,~Clhemele ele'Ctdce de a'cti~!)n'aJ:'e a meean isme ror podulut rtl:lml't ..

Pentru a:cti:an'a,l'e'a! motoruhri electric al lTh€!oa:ni~m:uU'llli de deplssare al P'0!clului ru'il'ant berele condueatoare de eurent al p:od'u[ui rubant sint montate paralel au ealea de· l1U!1-:a.re.

Sdher.rua el,ectridi de alilmenttar.e a podului esbe l'epTezt'>nJt'a'ta .it) fig. 2.1:6, (). de la taJblioul de alhnen'tare pr!n fa:z{:;-!oe RST, plela'M la'e'] clh1cuite spre motorul M care e-.ste pus sub tensiune pit'in .. 1tntrerllpt'Oru1J. gene:r.aU Jg. In Lata motoruhn e-s'be n1'Ontiat t'n paralel ele'o~mm'a'gtn.ev"o]l F::M. Doua din cele trei 1az:e U"e.b m'cal! intJi1 prin li.mitato'aTiele de cursa L-Cl. sl LC2, ~j a'Poi 1[' ... 1r5. (fa eontrolcrul C prla bornele RlT!" R2Tz, iar a trel'a, fiaz5 merge d~'reCit l~ motor, Prill 1'B",;aJrea in controlcru! C ,8. cirri'Juite-l'ol' RiT 1 cu W'l,U1 ''il RT ell R~T2 CiltW~Uz se obtine 0 retire a motorului in arnbele sensurt.

Controlerul 1l1Jdephn'E.'!!/te 1;li :~unc,tiunea de scurteircultare a reZ'iisbelll'\ie:i R din circuftu] motorulul €ll~c't>ric M.

Schema de- alimsmare cu curent a mo.oo,ruJlui elect-rile de Is: meeanismul penteu ,a'Clil;,i'on Me a ear.:U'Ci'QI"LI!)h] i (fig. 2.16, b) eslte a'S€ ~ mikrato'a'l.'>e cu cea 'a podului nlILaIfi,t~ 91 aiol 17azla S '~ooe' dIrei0t la motor; far fazelc' R, T vor treee rna! init:ti hi rl\Jjti:DtiatCJ'a~re~'e de cursa LC1-LC2, lar e.;poi bornele R1T1-R2T:2 la eontroler. ·Legatura cSlte Hi:k)utta i).i la oarueior perrtru dlOUaS0ill>'Ulri Oil? :rot,a{I's aile mot-onului.

NIle!Clani\';'tn'uil pentru radiearea $I[t1C'inil ,ClEite ,alimenta,t ,die opt c-on~ ductoare, dill 'Clare trei pentru rotorul motoeului UVW ~i cin'ci pentru ,<;WOl' [JjU2VI1/. 9i V'[_.T2 (ii-g. 2.1·6, c).

De loa tabloul gener>a1l al podului l'ulia\_rl.t .se 'via treee xaz'R S direct 18 motor, iao:' f1az~}e RT prm controlerul C, fadinil' .1e:gli'tuir'a 'In a'nJ.bde sensuri de l'o'ta·ti<=. Sta:1.-"Ol~l va fi alimen'tJa!t dupa trecerea eurentulut prrn cil'cu'itul lhml,tat'o'a'l"'el;or de oUIl~a L,Cll~i LC8. $i 'aJ e:l1ectrom1a.gn,e:tul'U!i· EM, Limitatoarele de CUlli~ pentru cidi-gfJ.ll de 'riJd~C'a.re ac\'ionc-azll in s;lTIIbeole serssurl, '8Jti~t la rrdioare dt t;li la coborire.

58

~'"'';,;

I \J~.~ ~~,-------,

I

n:

~ ~ ~_IJ? '<'I_.,~-..

I -~----_

:2'.5. COMPRE>SOARE, l>OI'lIlPE, VEN'I'ILATOARE.

PRINCIPII DE: FUNCl'Jl'Ol'.l".ARE ~I SCHEl"lEJ~E Er"OCTR][CE DE AC'fIONARE

2.5.1. InstalutH de comprlmara a aerului

60

Sch.enJIa tabloului de C'O'm'aflida permj'te comutatia automata a allrnentarn motorulnrl e:J,edrk~ prin lCl'utatra:Tsi!Oi'i11W,lt'Ol'ul de pornire S1 ,apoi direct la l~etl3a.

, Pentru pornirea motorujui eleetric se a'ncJ:aM,ea!Za mai int!i inweruptorul 12., prin llntel'n1'€1diul dirrU'ia Se alimerrteaza schema de comanda ~i semnalfzarea pr~n3!pl~im::leor\ea lamtpii de semnahzare LSI. 1~1n' apasarea butonuhri de porntre BP se inohide ci.rou it ul de 9:Lmen1tare 81 n.-e!leu'lllli intermediar R/J. Pr in inijh1!derea cillcU'ituhuri de a;irimenta:,l"@ a releului Rb, unul din oontaetele sale normal desehise :[I1l.'CE: autnblocarea bobinei lui, in timp ce al d()liiea 00n.-:aI0t normal deschls inohide circultul bobi'nei de cOlTI!aTIJda al tntreruptoruhri <'tu'tom1at 11) care eonecteaza mJ6tQI"Ua. elrelctri'll! 101 l'e;;ea. Al treileo contact normal des chis, inehide clrcuitul de allmentare al bobinel contactorului CS, iar aJ patrurlea contact normal desctiis s'e dcesx..':'b.':k1.€ in. 011'!c'll'itull ,de .ali1lwnta'l'€ aJcontaO't<oJ'ullui CL bloc1IlJd a'stiel i:noh~der-ea sa a(lt~ixlentalHi.

!Prin punerea ,Sub tet1J~fill',;l,~ a bobinei (lon'ta~cioTU'!Jlii C'S aeesta i1nohilde conexsunea ill.. V a autotransfcnnetorueut de pornire TPC, <::l'l'mR'!iVinrdu-.se a'~t.fell motorul electnc cu tf.jffi-,:iu'n'e .redu.!s6. Aoesta pcrneste in regim de mer'S: asincron, 1~10ru semnalizat prin aprinderea Hii'n11piI LS2 .•

In fazl[l, de pornire ,circuItufl rotorle Elst€ eoneotat la l'eZ'iS1.enva de des'caliOOt'€ RD. Carde-rea de tensnme ,00' apare la' bornele rezts'oenotei FlD ,pe1'IDirte a,rn'clan",ia.l'€a releului electrcmegncno Rf\ (RF 180) deschizind contaetul sau normal in-chis din circultul bobl.neicontalcUorurJ.iu'l D sl Int'ih'1Z1in!d oontaetul sau normal descnls din c1'oouitu'l b()'bhei, eontactorulut CL pre-ga'tind a:s:tfel ahrnentarea sa,

Im::hildere.a oontaetor tlui oCL cOID'arJ;cU:i dedb~l.'~<u'ea temporiza.ta a rel€-u'lru'i Rb prin ilnt€t'me.cti'u:l rdeu'l~lj descnis Rt, care esbe ('0- ~·e5:punza.otlor regla; !li a. roleului intel'rDed'!ar lRl ad. carr'ul corrtace norerral lncli1Js din ch"1cui1n.1 releului Rb se indhlde.

Prin de,~km:~al·ea r:eilleu:ui. Rio are loc:

- 'des'Cihidere'a 'contac;on:illui CS prin desdh:iJcie.raa contaetulut releuhn Rb din cil'lCuitud sa'u;

- anelansaree contaetonuhrl CL prin illJohiidler€<a contaetelor normal in'ch~e Rb ~i CS din ci'l-ctlituQ - s~'i'l1, I8!Vortzinid prin aoeasta a'limenJtJa'rea d:i:n:cta a motorulul Ia terrsiurrea nomina1.i a retelei, 'I'rebute avut in vodcro iapif;t~l di in in'telwa!iul :l!oarrt;,e· S1C!Llt"t dinbre deelansarea oontactoruhri CS ~l anclansarea oontactorulul eLl, COotinurtatea aJ'l.menotarii motorului la retea este alSlj'gU!r,ata. printr-o parte a bob i ~:aj ulan au tQtr'aTI!S'JjO'l1l11'a.to~:uI'Uj T PC;

61

I I

L _

Fig, 2,17,. Schema electrtca de actkm'!l~e a.

..

sr:

cornpresorulul tip I-V-15./7.

~ pFE'gatirea anclal1~arH ccntactorulu] D prin l11chiderea contactulul CL normal deschis din clrcuitul sau,

tn urrna alimentarili motorului 13. tensiul1€a norninala are loc cresterea tlu',atiei ttnzind sprc cea sincrona. Prin' aoeagtafrecv~nt£i: ~i deci valoa-

rea tenslunit alternative rsdresate ce apare Ia hornele reieuluj, H.A scade, In momeritul In care fluxul clrcuituIui san magnetic scadc sub eel de retin ere, armatm'.a nu mal poate fi retirmta 9i aceasta dec1an~r:[lza.

Dedon~ar~a releului clectromagnetic .RA duce la:

_ comanda intrarii in sincronism

a motorului prln anelansarea CODtactorulul .D care scurteircuitcaza rezistenta de descarcare. TeL'minarea reglmului de rners In asincron este indieata prin stingerea lalJl,pii LS2;

_ aLimentarea infa.f?Urarii de exdta~ie a motorului de curent continuu,

Schema astgura protectia irnpo-

triva s.curocircuitelo! sau a snprasarcinllor dawrita. pomirtl prelurigtte, Se observe di in cazul eind timpul pentru care a fast reglat releul de tirnp H:Tz nu are loc Intrarea in sincronism respectiv anclansarea contactorului D; atunci prin contactul normal inchis 0.1 releu1ui mtermediar 2RI din circultul bobmei de tensi me nulBi! a intreruptorului 11 se comanda declan~area acestuia :;;1 deei btrcl'uperea a1.i.mentaril motorulut.

63

",~.~c?mt:; r/", C??.m(7l7aO~

'"

I-~~----I S

::f:,::::~''lJ~1 . ~ I

-~~- ,.

d .. c[ .• rl on. ·Ut. t.::;

/~,-. ... ~...,.-----

.t.f~+-' _

! ,

91

I I '.

Oprlrea motorului se: race prin apasarea pe butonul BO aflat lnci.rcuitul de alimentare al bobine! releului de tensiune nula comandfndu-se astfe.l deschidsrea intreruptorului J1.

Cresterea continua a consumulul de Bet (:0111- prtmat a dus Ia l'€ali2are.a de compresoare ell deblte mult mal marl. Din aeeste tipuri de cornpresoare sint utfllzate in prezentcele ell de-bite de 30 mil ~<l!1I 45 m~' .

.Schema electrlca de actionars a unui compresor Up :3 V '.1:5/7 este reprezentata 'in fig .. 2.18.

Actionarea cornpresoruluiaste realha.tii cuajutorul unui motor sincron 'de 3'00 kW, Ia tensiune de 380 V, eu frecventfi de 50 Hz 1?i tur<1tia de 300 rot/min,

Pentru comanda ~i pornirea motorulul de a.cliona.!.·e schema este prevazuta en un ta blouau tomat tip TSA5 ell, caracterlsticile:

-plit~ri euprmse In-

tre 255-6210 kW;

- tenslunea, 6 kV;

- freCVeIl!:~a 50 Hz.

Inainte de purierea in :E1.lnctiuhe a tablculut S~ recomanda sa &e verltice functionarea acestula decuplindu-se malta tenslu-

65

ne care aHmcnteaza tabloul, dupa care se deblocheaza circuital d~ declan~al:'e prin deschlderea contactului normal Inchis al r:leulm de tcnsiune nula RTN din ctrcuitul rolsului notat in schema 1 RL care com,anciii declan9area :intrerupto!'ului.

Apoi se trece la .aliment-area sche:me~ d€ oo~n~~a ~u tensiu':1r.a eperativa prin ind1ider,e-a. rn'tl'~rupt'(),n_\'hll dabol'l.'ta camu; f&pt sc va

pro-d lJ'coe : . •

_ sernnallzarea aIJ:im.entarrii d.rellj1tuhJ'1 de comlanida prm arpr~derea lampi:i lLV !1i care ri:imine oJprinsa po loaHi dura a fum:::l]io-

Tlarii taibl0 uh:l'i ;

_ semnalizarea pozitiei tntrerupior "DESCHIS" prin aprinderea

Ui}mtpii 2 LV;

_ pornirea molorral?U1ui dif;tpOziti'1i'lcl~j DRl avirud loc armarea

sl pre.ga1tirea intreruptol'u'lui IUP-15 pentru anet1an~are .. ~. . v

AniCIl§m.~<ll1"oo tn'tr1eq;.up'tor'll'lui prirudpall -este oomand:al:3 prin apasarea pe' buborrul de C"Oiffi'tmJaa B'a, d!a:oo'f'it§. earul fapt oSC produc:

_ [n1ClI-:tid.¢rc~a [notreru'ptorului IUP~15;

-,a__rnk:l!an~~Lrlea r€,leu1l'ui .2Rl care- .'S'emruaHzeaza In.10U~e'r~'i-:. intrerupt'orului prin alJrinlderea lful'llpU 1 ~R ~i. -stjng-erea la'lTllPll .. ~L ~~~. Mellinl motorU'lnl de antrenare in regim asmcron este semna,le:i.'l3 a

prin CI.prindelrea lampi'i 2LH; .. _ . . "_

_ 'Prega:tu'e.a drelrrtului de dedlanearc ~l .c~ntr'OJlull ~Cf'l-'>::ll Cl! . (lui'tp!t'i'n intermedi.ul rol~u'1ui ReD fit prln eprinderea lailWP:I 3LR

andanl'larea releului 3RI eu -oben1llporl'?:'81'€' de (];5-~1,:) S ~a~ writa grurpului Dl'Z din otrcultul '5~IU. ~ele~l DI~ eomanda ancl:n= sarea contador1.~}ui .D care scurtClr.cUltea,za rezlstenta de de&lcar

care RD.

Anolansarea (lonrl:a!ctor·,}··ui D es'te seunurall.iZl3t3J prin st:ngere~ lamrpi.i 2LR. Apoi se ooma:nJda dedaDii·ar~'a~lllbre.m_llY1lorul11,. dIDU~~ care S€ f'E'peta opeicat1a de a'n!ol.en~a~·ej, alCi;!)Qn1.niCl in preta:lia1Jl\l

nual clapeta l.'.@leu];ui. de ,a:luneca-re RA.

,In f~lul <:IC'oota se ajunge Ia si-hJ";l.tilS. reala de porrure ell. motorul prln arnd.am~a!l'8a releurui RS 91 daborWi carll'l f.apt se prod:~ce:

_ scurteir« ... "!lJilt"r.e"a bob"i.ndor rBleelor rnaximale pe re2'l'.S:t€'nJ,e}e RS] ~i RS2 (evitln'cl astael denlunsarea mut.O't"lll,ui de 110. retea m timpu] po!"nir·E);

- _,~1 1 t ti . co' orrtru .. · pcornhi

_ I:;orn.m,d'a temlpor1 zari:i j n C'i:l.<.Ltu P ro - Q. LI':' Ie '-'

prellu11'gi te - .adi'IJa a releul i de ,Wnp RTS.

·.66

in a:C'e'8!.st.3i si t ua ti'e eo n tacto rul de scurtclncult are D n'1.1 t reb u . e sa andlanseze decit la eU!J.er.arela clapetel releudud R.4.

l'n eaz cii s-e retine d:<lJpeta Ril un tlmp ma; m:ar€ d8mt timpul perrtru care a :£.O&t r.cgllat r-elE."td de tlmp RTS t:ablJ.Qul va deelansa de la retea (protcctia de pornire prelungtta).

o d oof?lbita atentie trebu.e aoooo'ata. veri.:!'idlTli doe deelansare a intreruptor1..lJluicu semnallzarjle corespunzatoare penteu toat€ situatiile de proteetle rea;lizarte: deCUre:lt maxtmal, de tenslune nula ~i. de pornire pnollungita, prin ao1{i'onareo8 m!arnualW a acestor protectii (scurtcircultarea contaetelor, de obi eel cu aJutoJ'1l'1 unei suruoelnite).

DU1)f.i fi'800.~e de{)llall"Y.'}El!r·e a Intreruptoruhri prin mterrnednrl protectiel se procedeaza Ia deblocarca circurtului de dec-l<.ln~·a,r-e- apasind pe butonul de de'blocar-e BH verificindu-se cu aeeasta ocazie funot""O'Il:al'€'a.situatiHo:r de avarie cu semoallzare, niTa comanda dedla;nl7arii, cureneul de purrere l'a pa.mlnt ou ajutorul H§;!llpl,i 4LR,

apal."i1ia defectelor in C'i'Muitul de declansace OU ajutorul l&l!npij 3LR, functioaarea hupei prin demontarea unei sigurante din eirealtul de eomenda, fUnictioll1are-a t(;l'l1:ta'ctului RF die fortar€- a exdt:atiei prln actionarea manuala asupra contaetului r.el'€clui de tensiunc. RTTI1. etc,

Pornirea mctorudirl se face in Si'blVati·C! de mers in gol a uL'1e~ [ulul antrenat : compresoare de aer, pomp€ de apa €!Itc. prln lnohlderea lnlren!ptorull1i~i avind cursorul reostatului de excltatie RE sltuet p 0 p02'i~ie linlIDermex:i:arii.

o'da-ta cu cupfarea d.i,roo-rn a rna rrulul 121 reJ,€a \ a trebui sa anclarrseze releul de alunecaro Rl1 (RE-'180). Aoest mIeu determina durats d;;! tlmp de rners In l'-egim aslnoron aJ. motorului. Functionarea motorului fUnd semnaldzata de lampa 2LR.

In rrrornerrtul clrud hm-a~i.,a mctorulul este 8lpraape de cea de stnerontsm, re~'0uI Rf-l oe'Olanqea.za st e0n12IJH,1.1l sincronizarea rnotorului prin seurtcircultarea rezistentei de desesreare RD.

DUipa in rarea b sircromsm a motoruhri se poate acrioria pentru inca:r1C'~€'a motorului }ia Sa'rlCiYlJa ~'O!mimjllL

Oprlrea motorulut S'e realizeaza prin alpasarea poe butonul de de--cklIT/iia.I'1? Ed (f.ara a rna' reduce in pre-a1iaJbil exciimli'a.).

Compresoareie de aer eomprlmat mobile ell dehi _e ~i presiunj mici s]'nt at'cI1onat,e de motmllte asinerone ill'i'8\'Z"atc in. s0ul'tcir.cul't. de puter] diferlte.

5*

61

Ac:tlona'J:E'8. p()tnpel'O,r foll:isite in gj:'S'teme'l'e hirt:l.rl'<J;ljH~ wl'e utH>ajelor se face (re O'bk,ej ou motoa'l'e electrilC€- iOt-sin(:l'one tri'6a~a'te ale c'aro.r pUI1;e'l"'i v.url'tlza in ra(pntt '011 plC'eSlU1:l:-ea pe care tr~b lie sa 0 l'eo.a!!Iz€ze pom[J'a in ejl'Cuiltll!,~ hidr1aulh.~ ~i 8i'U tUl'atii de 1 000, 1 500, ,3 000 rot/min.

PorniJ.'lE"U pompel,;n' se Mee 'COl ~i lin cazUil. venl'il0Jto.arwor, pentru p!J'ter'l p~'lla Ia 10 kvV, cu ajuton.d hitr€'l'U1J1toarelur s.imple, 1a'1" peste 10 k\~lCU a:Jutorul intre1·Uptoaraioi:' sttea..lh.'unghL

In fig. 2.HJ 81'n1, p:rezentate- S'o:')E"m<~}e e·l<9lC-tl':iC'(~ de Gl'ctimllare a comprcsoal'elor de aer mmprilUat mobile, ventilatoarelor ~i pornpdl:)t, fig. 2.19, a :I%nld SJchema e1e'c'trica de alG11011.a'r-e cu intreruptears si'l1lJpile, ier s'dhema eI-edr1;ca de atC'~ionRJ:1e- en .i.ntr'i.''rlJJptot' s'tea-tritmglhi :fig. 2.19, b. YI'O'dul de funict-iOQllare aI sdheme'Io):" eIe\:trrce a fast tratat ill § 2.2.2. ~i 2.2.4 (fig. 2.1 o)'-i 2.50) deoarecc sint s.i,mi.are OU acestea ..

2,{l, UTILA,JI:; DE SLDARE. PJUNCIPU OF, FUNCl'WN_"RE :$1 SCHEMELE E.LlECTR1CE DE ACfIONilRE

R.eaQ;izare-a i't11lbina'l'ii pie-seIDl' prin ,suci'are reprezin.ta. unul dintre Pl'O'CIe'de-ele de ~:-;amJbLare neclem'Olc1ltaibHii lCel€' mat 'frecv.ent utiHzate

in In trep.rir1fde'l'ile industriale. .

lb. fig. 2.2,0 E'ste I'epreZ€utatli schema pr~'1'clpilaJla a clasificarii prOCedoolnr de .sudan" :pe baza €ne:rgi,ei foll()si\:e perrtru 111ICa-17Ji:rea mE'lii:'alUilui in _Pl'o'Ce,ul :sudall'H.

eel mar r.5fsJ1.ind:lt procooeu die s'Jda're pentru maj'Orit.atea remutiilor in!c!uslt.r.iiille este sudaren; eler:tricii .r;u w/'c" A'CE'fllt Pl'()Il~d'E'u, l.Yaz'a't pe topirea metalu]'ui cu ajutOFul arculuj c'k!l-'LT"i-c ce se formea,~a 1ntre eleotr.'od ~i piesa, iolos€'.\lte dUe-cite surse de CLl');'€nt. SUTF:E'].c de ·cur-ent J.lf.'1litru men1;.inerea arculrUl die sUiCh.l1'a pot i'i de cnr'en'~ a'lte,rmrtiv san eontleruu, In vederea d.btinel'ii. acestor surse se follQis-eslC:' gen€mt08.!l'e sau trans-:folID1!ato'are de <lf~~'du!t'a.

Grupurjle de sud,ud &fnt Uitl~-aje form.ate din generato'are de sudura &nt.!'el1late de U11OtO'a,re eleetr: ce .sau de mot.oare eli ardere Irrterna. Grupurile a.n'kenM~ cu motO'cl"r€ electrice in p-r.atCddi mai sint d-enu'I1lJte :)31 conoertizoara de slldw--a. Oon\gt.rruC~ii~€ moderns de C'Ouvertiztoare de S llidu.:ra am rno :otuH e1€.ctTilC- de antl'ena1'c ~j geneor,utorul mont.a:te pc <'H . .:e:ba.~i ax, mnminJd un al1\S1aiflflJbliu eonrun (nl'OTIoblo'C de, sudura). Grupuri- e de sudJur.a pot Ii staJbile sau 1"110-

69

bile .. In Jig .. 2.21 este reprezentaUi schema electrica a unui convertiZM de sudura tip c.p.v, ':H3/trl's-44L

ACE'lSt tip de C'Ollvettizor are gen era topul ~.i mot01'1J1 de antl'enare montate pe ace}a~j ax. Gel1etratOl,"uI are dot polt magnetic'!

Suooreo

Fig.. 2 .. 20 ... Ciasif1ca.re<l pr,.x*.deelor de sudare,

Fig. 2 .. 21 . .schema eleotrica a COllV!2]·Uzoi"ului. d€1 ;mdu:rii ~ip cpv-443/tns.

ale ci'iJ:or tEilpL cuprlnd aproaps int.re·aga circurnfertnta a Indususul, Pe ace~tj. poH se afla E'Xlcit-alja ill serie, Miezurflo polilor au sectiune mi.ca In T'«pO,];'1; ell tal-pile pohlor, Pe oolector se ail81 doua pedi $1 ~i .$2 In. s.curt;cj'!lCui't ~i d'Oua perl] ill ~I B1 pen tru curentul

71

de sudura, . n a~\.Irare.a de exc.itatie este in serie ell clrcuitul de sudura, fUnd conectata La peria Ell, Iar cond ucto rul pentru pi.,psa. de suda se leaga la bornele C1 !l'i C2 1i'i cond etor 1 pentru electrod Ia borna .-11' Pe plaoa de borne se aHa ~i bOl'I:'2, A_~ {'jar'€' serveste jJ€lltru Iegarea in paralel,

Pentru reglarea -~urrentnl1.1i; _gcn-ertatmu este prevazut cu dona sisteme de reglare:

- reglarea in trepte, care se fiaoce foloslndu-se borna C1 pentru curenti pl;nii Ia 2100 A sau burna C2 pentnu cucenti pina Ia .300 A;

- reglarea i-ina in 1 nterva'lul l1ne-i trepte de functloreare care se fsce ell aj'U'to,6u'l unei rot! d€ mila prevaeuta Ia pa11tea superioara a gencratorului,

Carse ~eristicne tehn i<ce aile convert i zorului sint ind~cate in ~abekil 2 . .1.

Domeniul de reglare a curentulut de sudura:

Hegla'l'e: dona trepte pontru reglare in mare ZOO A-3{)O A f iecare cu ~'le:glare !fin!

Dimensiunile de ,gaba.rit: l 320 X no x 1 250 mm D.-[asa; 65~ k[;

55-350 A

CQl'EI.IJt .... c:u l·~.Li.:! ll G g;:nCI.Dlltrllrll~ I,ll. ~1l·v-4H

DLfrf:!I;~ ae'tivLi DA..,HtO%

nmat:; acti'i'~ ]),\=(>0%

Pu OCI"ea , 1;;\1.' 'I'ensiunea, V Cl)rentul,A

5

8,1 :10 .271)

20

C"wd<1'i,tieile llL{llO.l'lli,,1 tne - 4;1,)

Puterea, ikW Jvlodul de pornira Turatia, rot/min

Itotorul -

Ten.siullea, V

n,B stea-trtunght 1455

in eolivie sudata

380 (san ,lire tenslune, la cere!'e)

72

·b fig, 2.22 €lite t"eprezental grupul de sudura tip. GE.'3-350 f-orm.~t dintr-u~. generator de. sudura SDS-3'50 q.i un motor asincrcn t~!tazat de tip LrLCL 62-4. La aces:e generatoars curentul se obtine prin reaotia indusuhn flind de constnuctie cu poli dlvlzati a-!;w cum reiese din schema elec[;orica a acestui gener-a:to fig. 2.23 dot

___ --'-7;"-05 ---,

Fig . .2:_22. Genenlor de sudura Lip GES-350.

j·'ig. 2.23. SchL:'ma e!eetfic~ a gt'neratol"ului de sm::lurA ip GES-3'50.

73

poll nord conseeutlvi t',1i do! poli 'Sud conseoutivt, pe care stnt ase~a:t€ bobinele deeX!c'it31ti.e. Curentul se sta:hH€.~t'e prin decalajul pernlor ;;;1 prln reostatul c1:e €xdtape, iar autoreglarea in timpul Iuncti-onnri'i ill sQ.'fcina are loc prin reactsa indusului, care face ca in C~ZUi: scurtelrouitarfi curentul sa nu depa'~OOBlca anumite Tirnite. Reglarea in mare SIC obtlnc prln mutarea pedi~or pe colector in trei pozitii de fixare J, II 'ii III in partoa inferioara a colectorului, fig, ,2.24. La mnrterea pertilor in sensul de retire a rotorulut, eu~

(]

rentul de sudura se rniosoreaza jar Ia unutarea in sens invers se mareste, Decalarea perulor se face in partea colectorului cu un '!jlJjn~ provazu] Cli un dispozltlv (,,\1 arc, cu ajirtorul caruia se fiX€'f\za oele t'rej pozlti! corespunzatoare trepteJor de reglare,

R.eglar,ea fina, fig, 2.24, b se executa cu ajutorul unul ueostat din eircultul excltatlei, La rotlrea volsrrului reostatului montat la partea superloara a' genera orului in direotia ace-lor unui ceasorme, curentul creste, iar la rothea msens invers se micsoresza,

Pentru fieoare treapta de nX(lre a regiliaju1ui in mare, pe reostat sint montato 30 de pozitu de reglare fixa en urmatoarele trepta I:'l~ foloo'il"~.:

- treapta I 8-HW A

- treapta n - 120-310 it

...__.. 1;rca:pta In ~ 210-430 A

,Oarr'arC':er-h>th:~ile tehnlce ale grupulu! de su:dura G ES-350 sin t date in taJbeluJ 2.2.

Pe Jiiinga generatoare de sudura in curerst eontlnuu, in practlea sint frecvent fc,J.osit{~ ~l transformatoara de sudura cu iuduetrvttate mare, care perrmte sudarea direct ell, curent alteruativ, Ci1'-

'74

Tabdui 2'.2

Caraeteristieilo gruDului d~ :SUdU1'i\ IGES ~:35@

Domeniul de reglarc a curenfului de SlJdura . " , , ; . .

RE'gla,re: trel trepta de reglare tn mare,

fiet:are ell 30 pleturi

Djmensiuni de gabarrt: 1210X755XJ.IBO

Masa: 620 kg

8{l-430 A

Cal"4locturltil-ioll geJleratortllu~ BDS-R50

nuN,tD, Qctivl:l DA=lOO%

J:)lIrata &Ih';; D'A::=:ofj.5'1~i

P ute roo, xw 'l"ensiuI],{,H, V CU,I',en;.;\J 1, A

l{),a 30 350

Puterea (DA=1O;)fl/61 kil,.' Modul de pornire , TIJf'f1~i a, rot/nun l·'accol'ul de purete 'I'ensiunea, V

14

s,t.ea-tri,tlnghj 1450

0,87

3.8,0 (2,20 'S<lU 5(10}

c.ui.tele indU'(YUY<2' folosi te la sudare sin t insa deaavantajoase, doe.~ oarece necesita pentru aceoas! putere sectiurii de Gurprllm~ai mari, Cu toate acestea, pentru aeeeasl putere transiormatoal'el:- .smt mult mal usoars d~t convertlzoarele prin nature ~wlstrlllct1E~1 .. 1or ". Un alt deza\"ant.aj al circuitelor de curent alternsttv .. eonsta ll:~ aeeea ca ele nu incarca uniform cele trei faze ale retelelor eleetrlce, decarece transfermtcarele de sua-ura se leaga la doua faze al€r€~elei. Cueentul alternativ prezinta insa a\'EJ.nt~jul ?a poate ~~ ~olosIt ra sudare C"U. un randament d,e circa dOlla on 1"1'1<'l.1 mare fa~a de sudarca in curent eontinuu. De asemenea transformetoarele de ;'11- dura, neavind ptese in miscare, nu se uzeaza ceea ce face Co. intretinerea lor sa. fi-e liI$'oara.

, b fig. 2,25 este reprezenbata soherna E:'t1elC'lricJi a transtormatorului TASM-300.

. A;Cei!':,.t transiorrnatcr are un docncnlu, coritinuu de reglare a O(}UL-~I~,,:_li1ui . de sudura, cuprms intre 75-460 A, Reglarea curentu- 1 ,i se face manual en ajutorul unei manlvele ampiasate pe transformator ~i cu ajutcrul unei placute (eu pozitiHe I ~i IT) sitUJat.a p€

15

plaea d.e borne a eircuttuhu securrdar, cu ajutorul carui« se obtln dona trepte de eurent: pP. tI'E'aph't I 75-230 A, iar pe trsapta II 210-460 A. In oCBicli:'ul fj(~carei trepte .:;e poatc ohtine in mod continuo orice varO'[;!t¥ de ou.n;;n't prin rotirea manive'llci, care int'rodJ\lIC"e un sunt magnetic in ]nterknr·Jl fll.il;:.zului transrormatorlI'i'lli.

(/0/01'1170'./ In/b"j(lF"(Jrr:o prtmo-,.q

...-_4,r",,-'- -- -- - - _ ..... -_ ... -=-- .."."' .. _-,

i r I ~ :

r n

I !

r .f::i=-~~ ji-----------~-~-----j

, J

E ,

_I

, I

1...= ]

1fe_1;:{/ de o!i:m<:nkm::

Fa~j de· S'(_'clard

Fig, :2.25. Seherna 'E'iectJ:ica a in'<HI.5fQI:mSJ~oL·lJ!ul de sudura, tip TASM-3:QO.

iTU:"lanS£VI'lTI'a'tol'ul este protejat de cat!'€' 0 caJt'(:aiSa m.etaHca previ'izu;,ii cu l'ete$lke d'e a€Il'i<.;ire ~i ell mlnere pe:"I't·lJ, deplasare in timp1ul lucrulul,

2:7, U'I'ILA.TE jf<-OLOSI'l'E. IN AT UIE,.'R;El,E DE 'l'URNATORIE

::;1 ATELIERELE DE FOUJARE. PIUNCIPII DE FI.Il'ITl'.IO:'IIARE sr SCHEME E'LECTRICE D~ AC'l'ION'\RE

Procescle tehn.oUogice de faJOl'i-calie a pielS'ek)'r turnate sau _01'jate :1tnt nurneroase :;:i'~ari,ate:, cUIpl'inzit1.Jd foarte multe operatii. Aces,be operatu se rooI'i.zetaza au ajutorul unui numae maee de rnasim :jiI a alter ut.ilaje spcciallzatc,

In atelterele Bs turnatorie se prepara ameste1c:lrill-e pentru ttnrnate ~i pentru miezuri, se executa Iormele ~i mtezueilo pentru tUTnare, se topeste metalul perutru tunnare, se de-zlba": .~i se Cltdi'ta, pie-

70

sele turnate etc" iar ~na:t€llierele de Iorja se executa ope~~ii tehnrxlogicc care oonsba . in intlndere, planare, refulare (U~l"'Llre, stafuire sa'll inidEisar,e), gaurlre, taiel'e, [ndoi':1p, sud are , amrnrtlsare, matritare etc.

M-i::c'3lnizarea procesulul tchnclogrc jn a'teUer.elh;. de turn.a (ITl'!? ~i fioria. a condus la folasirea unor Hpn't"i d€ utiu'.aje urrrvensale ssu specialtaate care sarealiz-eZ'E: pe cit p..%·ilbNbate procesclc de fabrieatie a pieselor,

]In' Iunetle de destinatla lor, utilajele Iolosite in turnatorii sau

atoliore doe forja pot fi:

~ rnasini pentru pre1p'ar.a,rea amcsteeudui de Iormare: - masini pentru Iormare;

-'II:la~ini. pentru dezbaterea formelor ~i mlezurilor:

- utllaje pentru (lcu'a}8!ff'9 pieselor: '.

- uttlaje perrtru vturnere (ma,~ini tUrnaJt crutrlfug,d Iii sub

presiune etc.);

- utilaje pentru forjare (eiocane mecanice, pneurnatice, pies€ ell Irictruno hiK-k'anHce erc.).

In ·~'on{[i1H:J..c lucrubui j[l tumat'O!rie S,RI 'l{J'I"je, pdnICipahtl mljIoc pontru ~ctionarea utilajelor it. constitu~e~ eebipame'l~tuly'neumatic sau hidraulic d;Ol'uorjta ca.ru:i _[(I.;pt a c.a.pat-at 0 larga ut:lhz~r~ aetionsrea htdraultca sau hldropneumatica, A!etionarea e!J.ectrlca comblnarta ou tea pneurnatica SBlU Mdr&ulica. p€rIDive ga51rea rmjloacelor- oe'Iior mai s.imlfJle *1 mat avantajoEl'E>e penteu aJC~~1:}n:arC'a utiiliaj.elO1' respective, Datortta 3'C'€StlJ.i ~apt in m<u'€~ lo~ maJ~)rlba:te sehernele elcetriee de aiCiiomBl"'el a utflajelor de tV:'i'na-trone san forje, &e' reduc la actionares t),1a!llISmlli'iil'Or mecso'lce saua pompdlor de Ia meeanlsmele hldraul:i,C'@ .aih~ acestora.

In cele (:e u:rrneaza 'sint analrzate citeva iJ!CJham'e eloctrric-e de actiorYa:rce EIp€'Cifllf:"€ utilajelor din atelierele de turn~'t?rje 1'ji forjc. . .

lin fig. .2,26 es ie reprezenta ta schema el'e.ctnca ~ ~ une: ~:alilTll de format prin seuturare C·i1 acliooare -ekictrOlill.'f:lCanlCa prm l~tter~ meditrI U[1'ui motor eIlElctrilC asinoron trifazat de 4 k'V la tensiune de 220/.380 V 'ii tura1tie elE' 1 500 rot/min. Pentru actlonarc masirra €5Ite pr0vazILl't..1; cu lJ'1]_ reducbor ~i doua carne eare .au rO'ilul, de a r.i/dlilc.a masa rn,a~f·Clii 'in llilTIlgtll a patru !Coill'oane de gh1oo'rc 'in tirnpul

iUIi'cti (") (i,all'ii. .

.p'unerea suQ) tensturre a $Idh'en'1ei se ](jJGe cu ajutcrul inbreruptorului general 19, care permite anclansarea Ifi dcdan~a~e~ motorulu! electric de Ia reteaua 'de alirncn tare ,. Comanda porn1l1.L moto: nulu! EJe!Otric 111 Se ~a'oe cu 31jutotull a doua butcane d'E" cornande BP :;11 Bo. Coate cDti'ol1!saza asispra corrtactorudui C. But'oa{l€'k. de com.~nJda sb-t. montane intr-o Oats'eta fixaUi pe partea din fata a ba,=

'77

t:iuI il . masinet, P1"'OtecWa @<ob.ipamentului eleotr:r1I(, a masiru l rmpotriva seurtcircuitellor SaU su:pr.ns(U~c'iniilor, Be r,ea]Iz.auzaClI ajutorul sig 11:'l3n~e:II()r 'i)uz..'i(bi'le' SF ;;:1 al releelor termrce Rt:

h1 atelierele de tuit'n~Jt(ll1'k o utHi'zal,,€ latrgao au masin.ile de format prin prcsarc tip I-IEB-l 1?i masinile de turnat sub preslune tip 512 en cameaf de presiune vert~(ja:Hlj foliQl5<i:a pentru turnarea

~ ... J ,_: ';1 I

i . {, .

.Fig .. 2.26. Schema electriciii I): rnasin ii de format pcin scuturare.

pleselor din 3IJia:je neferoase, Actionarea maslnilor S'€; fa'Ce eleet J'O~ hidraulic prin rritermediu, a die U!1l1'1l1 motor as.rrcron tritaz.aJt de- 14 kW, Ia tensiunea de 220/380 V ~I turatta de 1 300 ]·otfmtn.

S'ChenlJR I:llec~ridi <lee a~\iOlli(lTe €srte s'.D1J'la·ra ell aceea din ]i.g. 2.15 ~i Be reduce JIn general la a'~tiOnIaT'(>a motoruhu electric <11 pompei de la sustemul hidraulje al :rla,~inilol~ respective.

Puncrca sulb te''fj'ShullC a sehernci cste realizata cu ajutorul unui trrtrcruptor vnrtomat eonuandat prim butoane de porntre /'ii opelre. Pornloea motcrului electric se ~a.ce em aljiu-R'1rnJ unui irrtreruptcr stea-trlunghi. Pentru a evita pornirea motorulul direct eu legatura in triun.gJb·i sa fmpune C'Oi du,pa oprire mancta iI~'t.l'eruptoruhl i .s':'eSl~triunglhi sa fiead'LllSa In pozltia zero, il!:!r pornirea sa se ~aca.

78

numai dim a,lc€<EUs'!i\ pozi\ie, Pentru proteetie ii,trtpo:ti'V"ia_ suprasarcinilor ~i .a scurtelrcultclor, schema este pri8v;;i:z:ultii cu si,gurante Iuziblle eu intreruptor automat DIT A 25 T, in intEu'ior'lll earuia se a fla blocu Ie u. r-.elee. tellJ1Ji'ce ~i e·l,octrl(lma gIl etlce. P'tID crea &1.1. b ten-

/1'

.T--~~---~=--~-

T·----~~~~---------------------------

ZC'1.

Fig" 2.21. Schema eleetrtca de acjionare a ciocanulul autocom-

- - presor ~i a pr0se~ 0) £rictiune cu doua dlscurt.

.siuna a schemer sste semnulizata cu ajutorul unei l.ampi de semnalizare,

Aparatajul de oomanda 91 protec1i€ esoe fixat pe uri panou care se ~n traduce jm nr-un tablou mon ~·a·t in apropierea masinilor respective. Caseta cu buto .. :mele de comaruda ~i :Lampe de S€1l'ul!aJ'izare a punert; sub tensiune a schemei esle fixa!ta la partea jnf€'-" l'i·oe.ra a tabloului respeotiv,

In fjg. 2.27 sint reprezentate sJhe.Hl.'€l,e elec:jr'ilC'e ode ,~~~(1m:l.1~e ale uti'lajdor de :1'Ol"'jare: ciocan de !li'}~re ell autooompresor de

79>

150 kg si peesccu fFl'CtJun.c CLl d(Jufi. discurt de ['ri(.'l;i'Une de 100 t, a1c:d.:i·onate de cite un motor' aslneron t1.'lf<l1;::.aL in seur .. ~C'il'()uit de 10· k\V, Ia . ensiunaa de 220/380 V 9i turatia de 1 500 rot/min.

Punaroa suib tonstune a schernei s€ reellzeaea prin 011n(;CUl"Cfl in treruptoruhii general 1 g. A!Ja cum se vede in schema, porniroa motorulul elste r€f)il1zaita prinrr-un contaetor u caru! irrmhldere este comandata automat de Ia butonul de pornire BP~i prin rotirea manuals .a Intreruptorului stea-triunghl.

Schema ostc prevazuta cu 0 serle dE: blO'ca'je care on permit sa se fa1ca pornirca diroet in triunghi,

. A:pamnid butonuf de pomlrc BP' :se irudhlde cjrounul bobinei releu lui de temporizarc RD, in tunp cc circurtul bobinel con'ja1ctoruIut .2C' -Be i:nohtde ~1Juma.i daca oooltaetul normal inchis Set e.g:!;e lnohis, (in a't!ffit oaz :oontl$.IC~tul $CLeta.te cl.€1Schis, dccarece nu trece ourent in clreultul bohinei 3C). Asttel contactul 3C\ asl,gu,d'i. h(}oa~ rea, prevenind prin aceasta provocarea unui- seuetcircuit tntee faze, in casu oind corrtaetele 3CL ~i 2CL 9.1" Ii tnohlse,

Oil~!d troce curerut prin bobina contaetcrului 2C,. se 'inehid conlJa~~tel:e prl'OlcJJpal€ 2C L foo!'m'indu-;se steaue, tar contaotul nuxillar 2C1 se jnchide,Mj~'tnenilnL[l elr cui tul bobinei 1C; 2C S,2 det.')tc~iJd.2, pentru a nu permite alirn en barea (;'ircuituil.:u'i behlnei 3(' ~i deci tnohiderea contade:.or :3C'L. 'I'recind oureat prier bobir.a l C, se inohid contaete'le prmetpale leL, care asiguracupli<l'rea motorului Ia r~t€I1\, ;,;ioonta,ctele auxiliare 1 C1 ~;j 1 C2 (corita'Cltlli 2C2 Iilnd In. cDIJ!it.iuual'€ deschis), :Incet:ind .a;pasarea butonului de PQ!1."njore BP circurtele con!tin'l..Ui s-a He a.Imentate prIn coni:alC'tele- let ~i 2C1 care sint f'llIClhi'sc.

nwpa a peri{kw€t de timJp su.fiic:ienUi pentru 00 motorul sa ajuD'ga la 0 turatie normrrala, in'tra in ai0\;l!un:e rellt'll'l (12 tempor-izal'€Rt, care li!jl doocjhklcooID:ta'ct-t.rl sau lR:tl ('regla~ 'C1.1 mtiraiere 10. deoohlkle:re) ~i intreTltp€ eircuitul bcbinei 2C. Aturuei .se desehld conbaetele 2CL '<;:I 2C1 ~i 13e lnchide eontactel auxil'iar- 2C2 eare pet'mite adimentarea olr-cuitulu! bobinei 3C. 'I'recind curent prtn bobina 3C,. S€ dcsorride contaetul auxlllar 3C ~ !7'i se· inchid oontact-ele prineipale !3CL., care permit cone.cta'r'ea motoruhri ~n trhmghi. Opril'ea din funetiunc a utulajulul ;oJ€, fa;lG"2 prln apasarea bubomrhri deryprin:; BO. Protectia ed:rfi:p.a.'m.ell.tTIlui eJectric impotrlva scurteireultelor :'iii a.suip1"'aJslarein'iJ.or sc realfzeaza eu ajucorul si.guran1;eol·or f1..lziJbtrle ~ialreleoel{)r termice Nt.

A!p~ara:taj,td electric de comanda ~i proteotie este m~:mta)t pe un panou Care este introdus intr-un dulap ,an:npJ.lai'S13.t pe Ulfl scelu de boton In ap'rop:i€'t'e'a u'ti\la.j 11l:u1, la d ~s~an1:a (!oillJveml.ibilla pen tru a permite aocesul usor in in'teri'iJrtll sau,

80

Dupa turnare san ,forj'are pi€5ele confectionate .~te Irnpune sa fie cl1ra:ta~e de bavuri sau nmder, Aceasta s€ race pr in diferits procelde.e mecanrce (po1izare, cie!iltufrf"etc.) sau prin sablare eu n isip ori alice metalice.

'-JI.lrJ

I~L_ .

I

F"i.g. 2.28, Schema electridl a inste.latiel de sabla] ell alice metalice,

.[.0 ultimud tirr.lIIJ 0 laqia ra:Sipindire a capa-tat parrtru . oorati:-ea pleselor metalice turnate Sa'U forjate salliarea. eu alice metalice In tunele S'D,U eamere irr(1h»Se.

111 fig. 2.23 cstc roprezentata schema e10ctdca de aJ[!·tio;"lal'e a unei instalatu de sDibla't ell aHcc metallec trp 353. Aceasta servests

6 - CaI'fea electrieianului de !lurCli~nere din intr, industrfale,

81

pel1.t:!'11 euratarea cual:i!:oe metalice a SlllpJ:la1fetelor pieselcr tUJJJ.na be S'EJ!U ,:porj ate.

Schema electrics este elafboratiIi, pentru trei T€',ginUll"i de com.anda de la dfus1;8!nta :~utoma:t, semi au ':'O'm'at si i rid lvidual.

~gi.[n111 d'e tuC;;u semiautornat este ~[lM'alctCTizat f,a~a de eel automat prin, sis,wm1JI d;e' lueru 'C'U Ic;,u',a'C'vCIl' di:.5'CO:).>tilIHm al [uuctionilirH IDa~irJli, repetarea dldullJ'TI_ de- luoru filnd fa!cu'ta numai pr'in apasaeea de fi,e{1['H'€ d-5lH\ a bueoanelor de oomanda. In ,cond.i~ii1e 1uCTu,hli illi!dil'/rou-a] ffi1€ polSthUa CQTIl'El.Thda oopa'Ilata a meC!a..'Y][i'smelor de aci,i'Ona1"€" a rnesei rotative.

Aoti.ona.li:"E'a mBcanji5mek~[" masinir S€" [!aoo cu aj'u'tOlJ..~ul a cinci motl(}a~1e electr ice, arstrIel:

- doua motoare electr:"oe asinerone trifa:za:t.e 1I\'1 ~i 2M de ~1t€ 14 k\~l 18 tensiunea d~ 22'0/380 V :;;i 2 13'00 :txMWin pentru H:C1flOnarea meearrissnelor de- sablat OIl alice;

,~ un motor e-~ex:it1:ilC 31\-1 aslncron trii1l.'Zlat de 2,8 k\V 1..1 tensiune d>e 220/380 V ~i :TIt 500 rot!mlD.' perrta-u aL0~jol1'a,re8 elevatorirlui ; - ,(Iou§.. m(ltoaDeeloci~'ilO@aiS,lnl[';rone trif'aMte ·4M ~i 5M de ·di:e .$ kW la tem;'ju_'rlea d@ 220/380 V ~i 1 500 rot/min pentru ;actkmarc~XL rn~wl()r~i· a pl.a.tfcmme<i rotative a in\StaOJalieL

Tr'[[Ill'smit.etea eomenzi1'O-l." S<Ii" ial~ del!a dh-;tan1;l'i prin Interrnediul unlit pU!pI'tru prevazut en urmatoarele aiparate:

~ Cornutabornl leu pentru conectarea concom!ite!llta" a· rnotoarelcr eleetrlce d<e Alqlun.are,

- Comutatorul de regimur! 2CU prevazut <:1.1 errrci pozlopl de comanaa - in pozi!1;la 1 ,s.e re'a.lizoe'aza eoneetaree -eleetromagnetului EJVI pentru act~'onla<i'e:.a da!pe,-ei care reiaJ.izl2iaza intrarea alicelor rnetallce de la alimentatorul instalatiei Ia mecanismele de sablat - .in poz'i.til.a II '$0 alsi.guF~ cUlI;{tarea ~oooo.iJ:>mul.uj de rotire ",1 platformei l'lotativ€ ~i m€ll€lor- in pozitia In Se I1er-r!.1i'L0 deconectares aneselor platformei rotauve ~i <crapetd de regLwe a introo.'ii ailicelor metaltoe - in pozIt'ia IV se perrnitefunf~ionaroo iJ1lstaQ:a~ tiel in regim de lueru semiautomat ~ in pozitta V se perrnlte fum:ii onarea ins tal'atiel. in regim a u tom at.

- Butcanele deo con13'n:da ale Jnscalatiei cu u,rrrnavofl..lCl rol functionel: IBe, 2BC, SBC 9~ 4.BC pentru pornirea 9i opr irea inatabatiei 5BC; {me ~i TBC pentru pcmirea l·epe12id.i clol l..J!I·Ui in r.eglm de lueru semlautomat,

,Ar1a1.·ataju] de comanda, proteetie sl semnallzare B'.S:.e montat intr-un dulap J:ll.lllip·lasar!; in apropierea iniSltalla~ie1.

Li'i:nJtatGa~Je de ,eu~1';a :s1nt montate pe mecan~:ll'e'le instalo.tie:i (ILC pe melCs.nolmnul de If"'oti,re H pl.la.tfonme:i 1'Otativ,r;: ~1 2.LC pe m€-

32

canlsmul de a:c1;ion'ail'E' a elapetel), Instalatia sst-e prev1.hut.a cu r€!lee de tinup care au urrnatoarea destlnatle:

- lRTp pentru reglJareia duratei de desohidere a - clapetei in vedersa sa!iJlaril:

~~ ,2RTp pentru alsdgur'a'rea bloca~:H contaetelor de pornire a dernarorului ruE\ignet~c4DM;

~ 3RTp pentru blocarea antomM}i a ro'tf,rii mesei lID. t~mpul e-Vi'!'Cltlaa'ii compl'e'te !3 restur'Ior de allee metalrce ~i a pieselor sablate dupa 1111!2'hlden,:la olapetei.

Functionarea instal<lUei in reghn de lucru auto [).1 at. Pentru functicnarea masmll in regim de lucru automat, se lnehide In treruptorul H, lar butoanele comutatcarelor se a~aza in. urmatoarele pozitil leu "cuplat.'\ 2CU "l1uOO!tnat''', dupa Dare se a:pasa pe butonul lBC"pornirE'!c'l instala.~iei(' .. In acest caz s€ conecteaza re]en] IR! al dhui contact normal deschis conecteaza alimsntarea circuitelor decoul'andiL In ooela*i timp se coneoteoza motoarele Hvl 91 21'VI ale meoanismelor desablet, rnotorul ,3M al elevatorului *i motoarele 4i'vI 51. 5M de uc'tionarea plattormei rotative ~i rnesclor, precom ~1 reloul de timp 3RTp, deoarece contactele no-rmal descntse de Itmitatoarele de cursa llLC fill 2LC slnt inchjse pc toata' psrioada cit sste rnchi,s;a clapeta sl platforms rotatlva sc afta in pozitte fixa. R.eleul de timp 3RTp ostc prcvazut cu un contact normal deschis a carui inchiderc se face ell intirziere, la conectsrea bobinei releuhri. Odata ell in-chide-rea contactuhrl normal desehis al releului 3RTp, care coneeteeza demarorul 4Dl~1"., rnseanlsmele de sablat, slevatorul !Iii mesele ating vlteza norninala si platforms instalatiel incepe sa se roteasca mtrcduoind in camera de lucru dre 0 mast;. i:n-car:oota cu pisse. In acelasl timp contaetul normal ilnchi!SaI demarorului 4DM conecteaza releul mtermediar SRI, care ra:mine cu auto alirn entare, Dupa rotirea platformei cu im unghi de 120() , circultul de alirnentare al bobinei demarorului 4DM este llntr€l'UJpt de' calt1~conta.crblul normal inchis a; limrtatorului de cursa lLC si motorul de actionare al meBei Sf> opreste, deconectindu-se eu aceeasi ooaziE> ~j electromagnetul de frinar€ EF. Aeeasta permite blocarea mecanfsmului de actionare intr-o pozrtio flx[[tU,

La conectarea demarorului 4DJ\f eontactul siliu normal desch'ls se inchide sl eonecteazs cireuitul de allmcntare al bobi nei dernarorului 6Dl~1 prin Interrnediul t:ont'actulul normal deschis al releului Intermediar ,3RI. Coritactcle demarorulul GDM conecteaza electl."omagnetul trHazat Ell,f, care dc;-.schkie ela;peta. ~i aJkele ajun,g 10 dispoziti.vele. de sabJat, incc':'pind. astfel crur.atarea piBSelOlf pe una din rliese.

83

Odats ell conectarea dernarorului 6D.11 se conecteaza releul de timp J.RTIJ ~i lampa de sernnalizare LS, care semnallzeaza inceperea Sfl.blarii. Dupa 0 anumita perioada de timp releul lRTp Sf' deschide, deconecUnd bobina releului intermediar 3RI.

Unul dintre contactele normal deschise ale releului 3RI in trerupe circuitul de autoalimentara, iar celalalt contact normal deselris 1n trcrupe circuitul de allmentare al boblnelor demarorului magneHe ,6D_rjrJ l?l releulul de tlmp lRTp pe care Ie deeonecteaza lmpreun.a ell lampa de semnalizare LS. In acelasi timp se deconectaaza ']1 electrornagnetul EM pentru actionarea clapetelor care se mchide intrerupind ast£~l intrareaulicelor metalice in mecanlsmele de sablat si sablarea Sf' termiua, mchelndu-se asttel clclul de curatare a pieselor, Eleetromagnetul EiV!, deconecttndu-se, actioneaza 0 pirghie corespunzatoare a llmitatcrulul de c·U1'1Sa 2LC. In acest eaz se lnchide circuitul boblnel dealimental'e a releulul de titnp 3RTp; deoarece ccntactul normal deschis al Iirnitatorului de cm-sa lL-C era inchis la pornirea mesei, Iar comutatorul 2CU se ana in poziUa de cornanda 5, inchiztnd circuitul de cornanda automat. Contactul rclculul do timp 3RTp, Care intra in funetiune cu tnttrziere Ia deconoctarca bobinei 3RTp asigurrnd astfel evaeuarsa resturHo'l' de alice ramaso 111 mecenismele de sablat dupa inchlderea clapetet, asigurind si inehidcrea circuituhri de alimentarc al bobinei demarerulul 4DM al motorului 41\-1 pcntru actionarea platf'ormel rotative. 'Fotodata se deccnecteaza ~j electromagnetul de fri:nare EF ellbertnd dispozttrvul de actionare a platformei rotative care Incepe sa se roteasca, deplasmd masa urmatoare In camera de lucru, In tirnp ce prima mass. par,a!S~te camera de curatare.

La rotirea platrormei ell 120° contactul normal inch is al hmitatorului lLC se des chide, favorizind deconectarea olectromagnetului de fdnare E'F ~i a motor-rdul de actionare 4M, cu care ocazte platforrna rotativa se opreste. Apoi clclul de lucru :oe repeta,

Funetionarea instalaflei in regim semiautomat, La functtonaree in re,g,im semiautomat se obtine de obicei aeeeasi succesiune a. fazelor, Insa numai in decursul unui singur ciclu .. Pentru fiecare repetare a eiclului est€ necesar 53 se apese pe unul din butoanele de comanda 5BC; 6BC; sau 7BC.

In regim sernlautcenat cornutatorul 2CU se aila In pozttia de cornanda IV.

La apasarea unuia dlntro cele trei butoans de comanda pentru pornlrea in regtm ssmtautomat a Instalatis], se conectcaza releul de tlmp 2RTp al carul contact normal deschis blocheaza eontactul normal mchis a1 Ilmitatorulu! de cursa lLC care este ·d!eschi:s.

84

Contactul normal. deschis al reloului de timp 2R'I'p Sf: eonecteaza instantaneu ].a conectarea releului $1 se deschide cu jnt:irziere dura deconectaroa bobinei.

Protectia motoarelor electrice 9i a aparatajului electric de comanda ~l semnalizare tmpotriva scurtcil1cnite1m'/ili a. suprasarcinilor este reIflizata cu ajutorul sigurantelor Iuzlhile i?i a roleelor ter-

mice Rt. .

Pentru deconoctarea motoarelor de la retea in cazul ard .. eril sl?,unanteJo~r; sC~l·ema este prevazllHl. cu relee d~ Inirer~lip;~~e. a fazei RtF, ale carer bobLne· Iunctioneaza normal. Ia 0 tensiune de ]2 V in curent alternauv,

In cazul cind se arde slguranta, relsul de tntrerupere a 'f,azei intra in Iunetiune instantaneu ~l prinC{lntactul sau norma] inchls jntt'e~u'Pe circuitul de alirnentare al demsrorului ' magnetic Corespunzator.

Dupa. intrarea in functiune, readucerea releului de intrerupsrs a fazei 'in pozltla normals f'ste 11ifl.sibilii numai prin apasarea unui

buton care ellbereaza clichetul mecarusmulut releului. . ,

Pentru cobor'irea tensiunii in circultul de CO 1l1iQ. nda , schema estc prevazuta ell un transformator coboritor de tensiune de Ia 220 Ia :l2 V notat cu T1" in schema.

2,3, UTlLA,JE FOLOSITE IN ATELlER.:ELE DE VOPSI'r.oIUE

~J ATEMERELE DE HIPR.EGNAR,IE. PRTNCIPllI DE I~VNC'f[()Nt1R~ sr SCHEME ELECTRICE DE ACTI'ONARE

In industri€ s€' lrnpune realizarea unor protectil corespunzatoare a utifajelor ~i Instalatlllor cu un grad de flnisare s] rezlstenta buna Ia agen1ii atmosferici slchlmicl specitict conditillor de lucru.

Pentru realizarsa unei productii de utilaje in serie, proces de fabricatie ca.!:'€' consta in aplicarca unei tehnologii de vopsiro, uscare la rece, prE"zinta dezavantajul ca necesita spati! mati de depozttare $1 conditu spectale de temperatura si umidltate. D1n aceste considerente in peactlca au inceput sa He utillzate din CE' In cs mai mult instalatl! de uscare cu temperaturi de lucru t:idk.!.ate,. care folo$.f;:l.S'l~ ca sursa de i:ndilz.1pe aburul, gazele de ardcre, energta e1€Ctn.eaet<.;, s~e folo:seSic. astfel cuptoare de useare cu raze bfral'o:;;ii ~i pnll. radlatie-convectie.

Schemele electrice de actionare a acestor cuptoare se reduc in g'cnel"al 1a aetionarea ventllatoarelor pentru reeireularea aerulul

:85

cald in cmptoare in vederea omogenlzarl! temperaturti ~i la schema de legiitud a hecurilor {in cazul cuptoarelor ell raze infl'<lro~ii).

Pentru opera\;Jil€ de Impregnate utllajele rolosite sint in gene~ ral sirnilare ctrcele din vopsitorit din punct de vedere &1 ac1ionarii electrice, 0 d@ofje-b~ta atentie tnebule ae-u'rdata transportulut ln atelieeele d€' vopsttorts !ill impregnare 'in vederea reaUzarii unui; flux tehnologic clt mal [udlcios, Dintre uti1ajele de transport, ell acticnare mecanica, frecvent utllizate .in atelierele de vopsitorie t;;j-

R--~~--~~~~~~~~----------s~~~~~----------------------~--

T~~~_'-+-------------------------

Rt

Fig. :l.2!J_ Schema el€ctddi a transportorului suspendat.

impregn~lR"~ sint transportoarele de dlferite tipuri (1", sol sau suspendate), preeum $1 instalatii de transport fclosite ~i in celelalte ateliere prelueratoare sau de monbaj,

Pentru transportul pieselor in atelierele de vopsltorte - ~i irnpregn:are, S£', Lolose9c transportoara suspendate <lJcti(J1lalte de mobeare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircutt, (1(' 4 k\~l, la tensiunea de 220/380 V ~i avind h!l-..aUa de 1000 rot/min.

Sche-ma electriea de actionare a L1I1ul asttel de transporter este repre.zentadi In fig. 2.:('9. Prin incbrderea 111he:ru:ptorului. manual l se pune schema sub tensiune. Prln ·apasarEr-a butonulul de pornfre

36

BP se inchide circuitul de alimentare al boblnei contaetcrulut de Hoie, eare 1~j_ inchide contactele sale normal desclnse C din clrcuitul statorlc 8.1 motorului ~i mctorul porneste, Odata eu inchiderea contectelcr princtpale C' din clreultul statcrlc al motcrului, -se In-chide Iii contactul Ch care ~unooa'Z'a butonul de pornire BP, ia'Cl.n.d postbila fUll!ctionar~'a motorului c~i dupa ee acesta nu mai .este apasut, Oprrrea transportorulut se face prin apasarea pe butonul de oprlre BO, care deschide cireuitul bobtnetcontactorului de Iinlc; contactele acestuia din eircuitul statoric al motoruful se desclud dstsrminjnd opriraa transportorulur, Pornirsa transportorulul -este posihila numst la 0 nouli apasare pe butonul de pornire BP.

Protectia ~hipamentl_]lui electric impotriva scurtcireuitelor 'li a suprasarcfnilor este asigiLIra,1il prin sigur.an~el-e fuzibn~ SF !iii releele termiee tu.

2.9. BANCURI DE l"ROIU:i;, ROIiH.ItE ::;;1 IUilGLARE,'\. UTILAJEL(m.

PRf:~CIf'H DE FUNC1'!ONARE $1, SOJ-IEI'lU5 'EJLECTR1GE DE AC,:!-'IO.NAltE

Bancurfle dE'! probe, rod-are :;:i reglare a utilajelor lndustrialc stnt instalatii complexe care cuprmd 0 serie doelemente nccesare pentru efectnm'ea tuturor probelor - neeesare asupra dtvcrselor tipuri de utnaj~_ indu5tt'iale. In :fig. 2.30 este reprezentata schema mon.ofilal'a a. unui Dante complex de control electric pentru mota-axe eleetrice asincrone eu putere pina Ja lOn kW ..

Conlorm ncestei scheme, bancul de control electric pentru motoare asincrone este construit in special din diverse surse de energte electrica, cum ar fl reteaua tndustnala rJi.recta, reteaua industriala prln intermedlul unul autotransforrnator sau alternatoare ell tensiunl §i fret:vente variabile.

Pentru a avea posibilitatea Ioloslrl! uneia sau alteia dintre surse, Ia diferite punete de cont-rolale bancului de probe, sitlt prevazute 16 panouri de dist;r5ibotie,. pupitrels r; P2, p~ ~i P4! pentru pru"barca motcarelor montate, pupitrele Bl> B'i!; F,li B3 pentru dtvere€probe intermediare executate dupa diverse faze de bobinare, plat:l[Onll,e pe- Care se monteaza motoarele de probat,

Ahmsntarea bancului de probe se Iace prin pancul 1 dintr-un post de transformare corespunzator, panou in corrrpozitia carula intra un separator, un intreruptor automat pentru protectia tntre. gului bane, precum .~i 0 s-er-1e de aparate de rnasurat necesare pentru masurarea pararnetrtlor It'etelei industrtale la tntrarea in. platforrnll..

87

, ..

Fig. 2.30. SC:hema electrk('i monofltara pentru stand dept'obe pentru motoare aslncrone, cu putert pilla Ia 100 kW ..

Oarlea elec!rt('.iall.Ui,-!i - plan~a lntrl'); pag, to-In

intermecii,ar B1, Bi, Ba prirrtr-un sistem de cleme care trimit tensiunea de excitatle ~i tensiunea geJ:leratorului dintr-un pupltru in

altul, ..

Toa.te ma.~irtlle eledr.icc prev1&zute In schema Re monteaza s€parat de panouri, pupitre ~i platforme intr-o gala specialii, denu-

mita saId. a 1no,.~inno-r.

Se remarca faptul ca toatc eomenzile eOrlcctarii diverselor SU:"SC2 deenergie dectr]ca 1£1. eele patru pupitre ale bancuhn complex de control, SID t dublate, putind Ii efectuate a tit de pe panourlle corespunzatoere, c1t ~i de pe pupitrele unde ajung aceste surse. De asemenea, pupltrelo sint preV3zute cu toata aparatura de masurat neccsera execlJtarii tuturor masurarilor care se Iac asupra motoarelor supuse oontrelului (voltmetre, a mpermetre, frecventmetre, wattmetre); <'Iparatele sint de 0 :inalta clasa de prccizie, spre dsosebh'e de aparatele de pe panouri, care fUnd aparats mdleatoare, nu este nevoie sa ai.ba dB:sa de pI"€cizip. mare, Pentru probele de strapungeri fiecare pupitru este echipat cu cite 0- statie de strapungere cu tensiuni reglailile (v. r:ap. Ill; fig. 3.177).

Pentru prob€le ce se foe motoarelm micl Ia tensiunee retelei industrrale (ill special rodaje), motoarele se monteaza pe plattermele mNalice corespn1lz5toare pupitrelor P1 ~i P4 ~i dupa executarca legMurilor motoarelor la bornele pup:itrelol', se executa pornirea CiJ ajntorul .aparatajului db panourl. .

Motoarele mal mar], mntoare C~ nu permit pornirea d.irf'cta prln ,COfi@ctare la tenslunea !I'€'~elei Industriale, se montsaza pe platrortIlde metelice cort'l%llmzilito8.re pupitre19r de control P'2; ~i Pa, sltuatie dod pornirea Sf' face C11 ajutorul aut.otrans.cormatoB.rclor de pornire AT?jl ~i J1TP2 montate 1inga pupitre, In. cazul eind aceste probe :imp1.JI1 D tenstune constanta 111 timpul p:robelor, temhme care de obicei nu pcate :fiasignrata de retMua :industriala, probele se execubi prin conedarea Ia pupitre a auu)tral1s:tormatorului reglabil fiT ~i a alttotransfo.rmatoarelor de pornlre 11TP1' *i ATPz·

In caztrl probelor de scurtcircuit sau de nmcrionare la 0 tenstune maritii '[ata de tensimnile nominale, motoarde de probat se monteaza pe pla;;fonncle c;orespullzatoare pupitrelor _p~ :[;\:i Ps, conectindu-se 18. bornele core;£p.unzatoal"e generatoarelor de eurent alternativ GS'l' ~i GS2• Pcntru e·fecb.larea probe! se pornooc motoarele Ml ~i M?, sau Mfj, 9i M~; pentru acti0nar~a alternatol'ulUi GS1, ~i a excita~ei. sale Gi, SHH alternatorului G,s:7 9i a ,ex·d.lta~ie1 sale G), avind grija co. reostatele RGl sau RGt• din circuitele de auto€'xdtare a generatoarelor de eurent contlnuu Gl, 1'e:specUv G4. sa fie mtroduse

in cIrcuit in intregjrne.

Pentru prcbi d .

, . ' ~ . a ,e scurtdl~cui t, . 1. ~ .

s,!:: probeaza ~j dl1pa efectuarea' t.s~ c,i't:az,a l'otonrJ motoJ'ulUi ce

:one:tar~ se seoate !ncet reostatul ~J-lOr manc!Vl'.e]Ol' necesare de ~ 8ito~ ulm G1 seu 04, .faN ce dUlCe 1 ,11 ,~~~~ RGJ. dm, exeita\ia genE',enSlUne,a aces,tar gencratoare '.' a c e,xcl,~an~~ lor" rar rnai depart@ gen,cra. toareJor de cUl'entalter' ,<ltPlicCil!sta CI11CU. Helor d@excltatiea

ac.:estm'a ~, ,na IV I sau C S:n~ j'e " '

." 1 ',manre caro trebuie oprita ," I d" ," 1,,1 ares ....... ~ i/;ensiUfiea O1U ce se probe.aza cu rotc 1 1 em ,CUlentu absorbiti de rno-

de:ermfulndu-se in acest fell t~~ .. r ca at dsmt ega.!! cu eei'nominali

, Pentru proba de fUn"'fo ' :1]lUnea ,0 sctlrtc1]'cIJit. •

tul moto:r I,' d ~I,l nate. a tewHune mar'ta

-: , UvUl" econect.ind in nreal bil t ,1", se seoate c<da.~

Slllne, du1'1Cj Care so i-a"" , 1-" ua; u rno crul de la sursa de te

t ,:t"' ''',' "e doneoctal" " . . ' . ' , • oce '<, ",Il-

l_Un. oru~Ul, tensiune ptodusa J~ al;~' ~11 E~lat'ea tensiunii apHcate

aCdeaqa ma.nevre c. 1 w nato.alele GS! sau CS '

,. .,~ ,a ~l ,a pro'ba do S' 'oc' " r 7 ]Jrlll

PI es·?nsa, Aeeasta teri'Siune ma .'t" ~ cui _ arcuir pma la valoarea

11?l_l11r:_ali'i a motol'ului., se aplica 11 a ca '1~~Ioa!'e faVi de tensiunea ll'llnata. c pe 0 penoadu de timp bins deter-

Psn I'll efectr area probe'! motoa 1. , _

te~~tmni Iii. Ia <lHe frecvenl;e de,ert c;rz~' care funcyioneaz~ La alte nl.11te, modllI de- tnanevJ:fH'f' ests m ' " e r~ete1elor mdu.stn.a~e obiscum Urmeazii: -, al comphcat, procedindu-se dup.3,

- ~~e mOl1teaza. motoruj de t b _

:'espunzatoare pupit:relo~ P. sau ~,Oc at ~e una d~n pla.tform.el,e CO~ supunenl cs. a fost rnontat 2pe Pla:fo~entru a, urma~'l mat U~or, pre-

- ~e efeci/;ue.aza legiHura Ia I '. ma~Upl.tt'U1Ul p~J:

tru ca mtre g~ne-ratorul C'. '.' clem'€le din pano rile 1 si 15 pen-

reaim d " . _"6 l?l genel'atOI"ul G " ." ,

1:> ., ' e motor sa S~ poaUi f-ac 1 x , ' .. ', j, care va fllnctiona in

_ . " _' € egatlJra el ctridi: ' ' .

" . Sf! porne9te motol'l.ll 111: nent . . '

Clt.atuare Ce a1imentE'azv, • ~"t~J~,LlU antre:'nare eX'Citatoaret G_ reostatul HG . " ,a 0X(;1 atla genel'31torului G ". . 4,ex_" ~. ' , 4 pe POZ:ltla de CUl'ent I. 0'" • ~~] se flxeaza

te?15etatl,ll este introdllS in circuitul ~e exc]'!;at1.e nllfu.rn, adica t.O'l.

Ul '4' ' , ce autoexcltare a genl'!~atoru_

- se POfnelilte morOl'ul M _ ,. . ,

~i se cOnlttudil COfle.ctarea ten~' pe.~t~u aut~'en~rea generatorului G

rator; nmUe e)Qcltatw pt:nku acest g;ene~

, , - s.,,: pom€$ie ~notorlll M, 'ent ' _ . '

°2 (eXlCltatoaJ,'e care aliment [.}; "J:'~. a, .antI ena eXlcltatoarele G ~i Ulternativ as1! ;;i gene~ato.r~r~~ ~xCltatllle genel'ato,t'u1ui de cur~nt meiOl" de a.ntrenare}, avinlCi . ' ;"";v' e curent,conttnuu Ga iolOsjt Ca gencl'atorului. G sa~" , gll'1]a.. ca . reostatul de ex'Ciitatie PC ,);

t ' 2" ,Lie camp et mtrodu' , . , ,', ," "2 ;(h

pen ru a <H~ea 0 excH.atie cit n' ' _ ';- S In cU'CUlcHl de excitatie.

~ul de ex<citntie Rn 1. lEU rmCa 181 aIternatoI'ul C" . r.o.a t

, -1'1 a ,genel'at{Jrului G trelb' ,v., '" .1" - ''0 S a-

gO ' '1·· we sa fle seas din

circuit pentru a aves exdtatie maxima la generatorul folosic ca motor G;,J, pentru a lmpiedica ambalarea sa la coneetare;

- so f'B:c C01TIE."N,zlle pentru conectarca tuturor excttatlilor ~i pentru coneetarea generatorului G.. ii-i motorului Gs, fapt ce duce la constltulrea unui grup generator motor care va ave£! 0 plaja. 'Io~n'te mare pentru reglarea turatiei;

- dupa pornirea rnotorulul OJ, fapt ce ducc loa antrenarea generatorului de curent alterriativ CS1, se regleaz8t reostatcle de excitatie RG" ~i ROI ale grupulult generator motor ~i 011 alternatorului pilna ctnd 5~ obtjn valorii e cerute ale ft~-ecventei l;li tenstunii sale;

~ se executa iegaturile eh~ctri'Ce ale motorului de probst la bornele corespunzatoareals pupln-ulul P2;

- se conecteaza alterrratorul GS1,la pupitrul P2 ~i deci la ffiOtorul de probat, urmaeindu-se corrrportarea acestuia 1£1 parametril reglatt.

Pentru probaroa unui aIt motor se cornanda numai de COIl f>Ctarea aiternerorulul GS1, de Ia pupitru de coman cia , se schlmba leg'aturile Ia un alt motor de probat ~i se eomanda apor conectarea pupltrului la alternator" numat :fi:icind toate manevrele aratate.

Se poate observa di. daca generatoerele de curenb-eontinuu G~ :;;i G" sirit reversfbile, pentru probarea motoarelor Ia fl"0('vcnte drfcrite se poate Iolosi ~j situatia inversa, a:d:id'i folosind generatol'lll Gr; Ctljl motor tn care caz motoarele de probat trebuie&c 111ontat€ pe p'latformacot€'spunzatoare pupitrului Fa. De asemeni dnd clernele din panourile 7 ~l 15 sint montate pe pezitta ltl care tensiunile generatoarelor de curent continuu Ga ~i Gs smt conectate 1a pupitrele P:z; ~iP3, bancul de proba Ofel'd !iii tensiuni continui necesare pcntru efect1.1are:a prooelor ~i reglajelor corespunzatoere moroarelor de curent eontlnuu.

La efectuarca probelor de 'control lntermediar al bobinajului statoarelor motoarelor asincrone ~ianume proba de slmetrie a c1.1- renp.1or ip€ faza ~i proba de a1irnetltare a statorului 1a tensiWli nominale se Iuc eaz5 I .. pltpitrele B", Hi! ~i B:,!, undc s1nt adtl.se 'i'i comenzHe pentru pornirea ~i cprir'ea de la distanta a motoarelor M~,M~ :;;i Mil'

Pentru proba de simetrie a cl1.renti1or pe faza, stator'ul se C'onecteaza labol'neJe (:(H'es.pul1zatoare ale pupitrelor de cuntrol B1, B2 sal! B1:I, se comand5 pornirea motorul1.1i Ma sau motorului Ik14 pen~ tru anttE'narea generatoarCllor de, curent aJternativ GS)!, GSa 'au GS4, GSe;, dupa 'Care se 'Comanda cup1are@. tensiunil de excit<"qie care cste p:rodusa d,e grupurUe transfonnawarelorredrcsor, avlnd brrija ea l'eostatele de exdtatie RG52, .RGS)3, RGS,j sa.u ROS:;; ale albernatoarelor sa fIe pe pozitlia de Cl1rent de !i!xdtatie minim, deci

pe tensiunea minima a alternatoarelor. Se regleaza excitatta prna dad curen tii absorbi\,i de fazole statorului devin egali ell curentii ncmlnali ai rnotoruluj asincron, obse:r"vindl.l~seegalitatea lor (in eaz de inegalitate i~llsearnm~ di bobinajrrl nu este corect exeeutat), notindu-ss tensiunile psntr-n care eurentn au aeeste valorl.

La proba de allmentaro a statorului bobinat la tensiunl nominate se foloseste un genl~J'RJtor de curent alternativ cu frecventii medi€ de 2 lOG Hz, pent.ru ca curentit absorbiti sa nu a'iba valori pre-a mart,

l'entnl HecLuareaac€stei probe se com.and<'i pornirea motorului II·15 pentru antrenarea alieruEltorului (;.$'6 de 2 ]00 Hz ~i cuplarea tcnsiunlt de exdtatie, Statorul de probat Sf' ruonteaza pc rnasa de control, din apropiorea pupitrelor Bl, B2 sau B;l legindu-se de borriclo (.,{)["0spunzatflare acestul alternator, dupa eara se comands cuplarea statoruluj ClJ. gene -atorul de curent alternativ ell frc;cvcnta de 2 100 Hz. Cu aiutoru! reostatulu] de excHatie RGSe; se regleaza exeitatia alternatOl'ulUi in sensu] n ar:l'ji tensiunii sale pina la cea nomtnala, urmarindu-so incahirea stator-ulu] ,~i curentit a.bsorbi~i de acesta,

Fupitrele standului de probe, avind statii de stdipungere eli tensiuni reglablls folosesc §j pentru €'f'ectuarea acestet probe, proba ce are drept scop determinarea plillctelor slabs ale holaiiei Infasurarilor, tntre ele sau intre de ~i masa.

3. EXPLOATAR.EA,INTRETINEREA SI REPARJlREA ELE1UEN'I'EWR

... ~ - ""'-

DE ACTIONARE A UTILAJULUI INDUSTRIAL

lr'l

-

3.1. C()NDl'rlll..E TEJ:lNIC!E PE C"UtE TH,~B~JIE SA L~ r

IND~UNEASCA ECHIPAME1'ITrUL !ELI';CTI!UC PENTR(;

·~'tcrIONilBEA UTILAJULUI U,UUSTRFAL

Ivfarirnlle cele mal semniticatlvc p~n~~'u ap.aratele. elec~r!c: de [oasa t.f>nsIune, folosite III actionarca utila e101' mdus.tnale- stnt :

- Fetut curentul1xi eiectric: eontinuu sail alternativ.

- F;'ecvenfa, cJ.lxentului, dectric rep:E.'Z:nt~t~ de, .1~Un;al'~ll ,do::,

perioade die timp pe s'ecu.-i1.da,: In cazul utllajelor industrrale aceasta

Irscventa este de 50 Hz ;'/1 mar rar IDO Hz. .

- Tensillnea nornirutUi a aparatelor eleetrlce este \'aloare~ ma: .' -: tenslunn pentru care sint construite aparat~le €'~e?tn:ce .~' ~lmf·. a at_·· d. c<>r'e se face ineercarea de verificare a lZOlZ.ltle1 .. aparaHl .Ul1C' Ie 'e '" ' . .l"_ , ., . . ,_- d ~ t ..

telor, La aparatele de joasa tensiune, sta:,dar;dele pr::"a. ['_~. eT siunea real apHcata Ia bornele aparatului poate depasi eel mu t 150./0 din valoarea tensntnii nomlnale,

Conform STAS 5:i3-68 \FEllorl!.c standardizate pentru tensnmrle nominal« ale aparatelor de j,oasa tenslune slut:

- pentru curent alternattv

24; 48; HO~ 121; 2:20; 360; 500; 1. GOO V;.

- pentru curent continuu . '. ... ., V

24;48; lIiJ~ 125; 220,; 250; 440; 750; 800;, l. :WO _

93

Conform STAS 4479>-lH valcrtle standardfzate pen!tl"l! curentii nominal! ai a.paratelor electrice de jOfl-sa. tensiune sint") (pentru curent alternettv si contimnz):

to, (12), (il6), (20), 25. (31,5), 40,. {50), 63,. BO, 100, {(25), 160, 200, 250, :H5, 4UO, 15(0), san, (80(]J', WOO, (1 200), I 6DO, 2.000,(:2 500), 3150 A.

- Catur.terist:'1dle de serviciH ale aparatelor electrice sint ca.racterlsticile cu care Iunctioneaza aparatele In €:XjJYloatare ~i ale carol' valor! (tensiune $i curent) sint mal mlci dectt eels nominale. In general pantru fUtl-ctionarea la diverse earecteristlci de servieiu ale aparatalor se inlo-cuie&: 0 serie de elemente constructive ca boblne xle ten si un e, bobine de eurent, coritaete, relee termioe et1C" cum ~l comutatoare de conexlunl.

~ Fr·ecventa nom:inaUi: de conedare a aparatelor electrice care eonsta in numarul maxim 'd€ eonectari in tirnp de o ora la tensiunea nominala a: aperatelor.

- Dnrata relatit:u de cvnectar€ a aparatelor electriee, reprezentata de raportul procentual dlntre perioada de lucru dintr-un ciciu fin care aparatul este psrcurs de eurent) ~.i durata tQ~aj.a a ciclului, este folosWi In cazul servicmlut intermitent in care ,apa~ ratels electrke executa un nurnar relativ mare de c·i}n('N~tari si deconeetart, timp in care partile condueatoaro d@ eurent, contactele ~i pie~el@ in mlsearo slnt supuse puternic soHdtariIor termice :;;i mocaaice ..

Valorile standardizata ale fr.e-cwent·ei nominale de actlonare sl ale duratei relati ve de conecbara (dupll STAS 55~~-6B) s'l:n:t indicate in tabelul 3 . .1 Impreuna cu timpul de Iueru; pentru diferltele durate relative de coneetara,

- Rezisient<l La -uznrQ mecanir{l a. aparatelor ele:ctric€ este reprezentata de nurnarul maxim de manevrari pentru care se garanteaza rezlstenta rnecanlca a aparatelor in cazul fUJ:l.ctionarii in gel fd!'il curent, Iiind action-ate de dispozitivele proprri de actionare.

- Rezistentm la 1lzuri'i elect'r:ka a aparatelor electrics ests repreeentata die numarul maxim de manevrari sub sarcina nominala pe care aparatels ]10 po~.te suporta lara defectari sl [,31'1:\ schimbarea pieselor de contact, De obicci rezistonta la UZUI·l\. d!,;Bt.ricll este de 10% SaU 50/'J din rezistenta la uzura mC'~ar-,icii

- O:q)Qcita:tea de fti1:Jere nomirtaIa a aparatelor elcctrice de intrerupere est€! veloarea curentului maxim, exprlrnat in kiloemperi, pe care il pot, rupe aparatele la te-n!$ilmea lor nominala CUCOiI1- dttla sa d'iITllna in stare de functionara,

') Valorile subliniate aint cele mai uzuale in constructia aparatelor elsett'ice dill tara noaS!lra, Ml' csle din parm1Jteza nu .silrt recomanda.t€ de standar<:18112 noastre.

Timpii de IUCWll, In s

I l";rl!(:''ireu~.a (Ie actio:nflre", clr.ltlr1 pc (ll'U.

Durnta ,,,., ~ _

conci>tM-c ~l'~"~ 0 ~'~".,. I clnsa Jl olasa 11[1 ell,&> JV

Chlli;l. V

., ,.

150

,[]

1200

200{l

600

I I I
15 HO HI 3,6 , 0,9 0,45 0,18
25 150 30 6,0 1,5 0,'/5 G,S
40 240 48 9,6 .2,,4 1.2 0,48
(i0 '260 7:2 1.'1,4 3,6 1,8 ! 0,72
1()O GOO 120 2.4,0 I 6,0 3,0 1,2 In general capacitatea da rupere a aparutelor electric€: are urrnatoarete

valorf:

- 0 - pcntru sepaeatoars ;

- egal!i cu curentul nominal pentru Intreruptoare cu pirglbii;

- egaHI cu 6-10 ort curentul nornirral, pentru contactoar-e;

- egalti ell de 3{)-4U ort curentul nominal -pelloW mtrerujrtoere 'a~1li;uma-te_

- Cu1'entv-l Lirnita. term:ic al apsrate or electrtce este reprezentat de valoarsa curentului de scurtcireuit, exprirnata in kiloamperi. care poate strabate aparatclc un anumit tirnp (de ~ obkel 5 sa:r~O~) fi:ira ca incalzire-a cailor de curent ale aparatelor sa dep~.~easca IHm~ tele stahillte de norme,

- C1.n>entu~ lirrdtii dinamic al aparatelor eleclrlce este reprezontat de curentul maxim, exprirnat in kiloamperi, care poate strahate aparatele, Hi.ra ca ele s-a ne deteriorate mocanlc din cauza fortclor electrodinamlce ce apar la treeerea curentilor de scurtclr-

cult prin aparat, .

~ Capacitatea: de lnchidere a aparatelor electrice este reprezen c.ata decurentul maxim pe care aparatele 11 pot stabili Ia Inchidere, Is tensiuriea nominala, eu conditia ca aparatelc sn ramina in stare de Iunctionare. De celemail.nuite or! capacitatea de inchidere este mai l~.a.re deelt eapacltatea de rupers.

-- Ora.dnl de protectie al aparatelor clectrica 'est,f' reprezentat de co nstru ctia carcasei in care sint introduse apara-t<ele fii chiar de rnaterlalele din care sint exeeutate picscle Iunctionale ale aparatelor ..

Condl+ille norrnale de protec~ie ale aparatalor electrtce sirrt prevazute in STAS 5325~70 1;1] se reterii Ia:

"- 'Protec~ia personalulul contra atingerli pieselor intcricare atlate sub tensiune sau a partilor mobile din interlorul aparatului ~l! protectia impotrlva patrunderii corpurilor sollde:

protectia centra patrunderii apel; protectia contra deteriorarilor meeanice

Conform STAB 5325-70 gradul .de protectte an apartetelor ele-::tri>ce M: no'teaz1i cu literele IP urmate de tl"ei dire ,',lTe lllJ ordirre indk~ graduJ de protectie pentru f.iec~Tl= din 'cde tl";;i feluct de protectle i3.ril.t,,!.IDc, In tabe! III :,.3 se dau seroniticatiile caractertsttcilcc g,radelQi' de protecjie coniol'm ST AS ~,325-7G.

Cunosetnd semnificatia f.iecarei dire putern dei,e1'mina gr~d~Jl die pro, tectie .al aparatulut ele-c:ttk ... in ~lces;b fel. pufrern vedea til scclul peThtrl). ,sigurante iu:dhile LF care are gra:all) de pl'ote::tie IF 300, 'are protectia impotriva atiLgerH cu unehte sau alte obiecte si.miJR1i''O' de dime.nsiuni mici, protectta lmpotrrva patrull.cielr'l'\ corpurflor solido mtcl, dar nu are prctectte impotrivu p.Cltnl)l).del'ii Iichidelor ~i contra deltt;'rl.orarik:r mecanice, (:eea ce inseamna o!i P01) ii mm),tfl,rte:Jn locuri d,<,&chise, fika praf, feirit de corpurt lichrde ?i 10- \,11'i mecan ice.

Sp~e dcosebire 'de scclui LF. soclul de: :-;iglJ'l"flntu L·F:j ell gra{l,u1: de protectle TP 000, nu are nk!' un if'! de protectie, deci Ia monif;,an:'W 101" tr,;2bllle sa. se alba tn w'dPr'e a~igUJ.'<lrea unul Joe corespunzator.

Oea de a traia c.l'hf.i ~'ar"Gileris'lidt a gradulut de protectie se apJicll. mumal pentru aparate electrice :;;i impune La Ii:n0E'I'car.i perstr-u fiecare grad de .prote~ti.e Q antl'tf1iti\ wD'sa a. IH2rbecuhli de lovire asa CUI"!'] se poat;, vO!"clea In tnbelul ~L3.

!nPabehtl 3.4 sint l:Jare' cele mal uzuale graide de protcctie corA:raEl!ti:1- g.1"!:il: ~i. p,'i'tnmdel"ji cvrpur.ilor stdiine solide ?i Iicbide,

. P,entl'U aparatele cl eetr.ice &1" a.plid'! prink-f) liniuta separat ~j_ 0 a treia

<:if.a caracterrstica psntru prme(:t-\<'. mccamca. .

Pentru mcdlils pl'otectil speciale, 'l3H77-'63.

Dupa modal de protectle, echipamentelo eleetrice cu protectie ;:mtlexplozi\ra,.anUgrizuta21s8: ss elasiflca 3.'stfeL

~ protectia In carcass 3lntici>efk!grantaE!l.'lte modul de protectie Ia care partHe ce pot provoca aprinderea amestecurilor explosive, slnt In_cn'ise intr-o carcasa ce suporta fari:\ deteriorari presiunea €xpt()ziei din interior ~i 'impledldi t.nmsmitereaexpkldei madiuhri amblant;

protectia cu siguranta marita; este modul elf" prnteetie in care clementele iechlpamentulut electric sint construita ~i dimensionat€ astfel lnd-t in exploatare normals sa fie exolusa formarea de sc~ntei,ar:curj ekct,,"ilC€ sau tempcraturi P01'!·CUJ·o.a.l5e;

- protecUa in uleteste modul de protectle in care partUe care pot provoca apr inderea amesteeurllor explozive stilt cufundate 'in ulei k'! 0 adincime la OGre areul electric, ocinte'He, piessle calde sau 6~ze1e cal-de atlate sub ulei, sa TIU poata ;pro;',roca aprmderea arnestecurllor I?xplozlv€ aflate deasupra 1Jlei nlui ;

cuperi-col de explode se fnlosesc aparate ClJ antiexplozive, antldeflagrante, oonroem STAS

I

r-------- --

<:':

C]J QI+-",,"

"Oiri

~2

0"'"

'97

1'1.1-belu! ;U CQl1L.:limm", de i:r!Cen)IlH~ la prore.ct~ia contra det~d[lraril~r meeantee

Slrn),~l - a ttel a ·ci[r~ oi>:wctefi;t101(

:!:(I~!ljn,~n de ~1(d~fa 'jjn}!

nG;JiI'~as~~ O~y'l1Jn. t;l.!:Hl n. 'b~rl:Je-{':Th~ !.I!l, em

Mflro berbeeut "I k.g

15

1,,15 0,J5 1,5

5

Grade uzuale de pro~ectie im!)o1rivB atillgel'ii ~i. p.1'itrnnderi.i corpurnor strMne SflUde ~l frchide

l"dma. ",ifTii cura.crt~riSI,i'l~"

(l'.ootcct;;,. oon.

t.,. "tj"go,llur 1-----,,----,---;---.--,----;---,----;;----

~I (I pl\tl'Gli(]~" I J

rii eo:rpn~i19r -0 1 ;2 ,a: 4. .5 6 7

.ira;"" ~OI ;'10)

Ii <!mm mirt'. 9[l.I'Mte:I1M,f,,~ II'1ilt;'Q;" ~Qmrn piOt.r!.UlderH Htib;~"I"tJ

IP o I IPOO
!P 1 IIP10 11'11 l:P12
lP 2 IP20 IPZl ]P22 fP23
IF 3: JF3Qi rrar IP3,2 IP.')3 ]P34
IF <l IPtO IP41 EP42 W43 [PM
IF s IP50 .{ - JP54 IP55
Iii? 6 IP60 ),_ fF'{l;j IPS6 IPfi7 {PoB
I .- protectia CU ventllatie esto modul de proteetie Ia care partileeohlpamentului electric care prezinta pericol de aprinderc sint izclete de rriediul il1conjudHor printr-o carcasa In care se men tine en suprapresnme, un mediu de gaz nepericulos, aer eurat sau g.az inert, in scopul de a preveni aspirarea amestecurilor explosive din acest mediu;

~ protectia in nisip de euart este rnodul de protectie prin care pal"tilee.chipamentului electric care prezinta perleol de aprindere sint izolate de medlul :i:nz:onju:d'i.toI' intr-o masa de nisip de cuart de 0 anumita compozrtie granulometrica astfel lncit areurile eJectrice de avarie produse la piesele electrics din nisip, nu pot pro-

T(I_belul .J.5

Auu~:st(:cllrile eXIJIO'lh~e die ga'l,e S1U,l de v.npor-i,. (l;.ifel"'IlHa1e d~!Ja elasa d.e cX'plozie .5i grllpa de a[:lr1I1(i'>lre

"'. . - ) S lm "0 tut I!(.HIP.ei de ~pr!~de re

.~I.lll1)Qlq! .~'a" ------~1-------.------;--~---,---~---sel de ex pfoz:i ~

c.i G.2 0.3

G.5

1'.0

H

HI

Aceiona

Elan

A!cetat dc-etil Arnontae Benzen

pUT" Add acetic Oxid de

carbon Met.Rnol f"ropan Tolu-en

Alcool BtiHc:· i-acerot deamH n-butan

n-alcool butilie

Benzina 'ritei

Gaz aer ian etilcna

Tirei

IVa!

Gazdeapa: hidrogen,

IVh

AIde-hilda alCeiica

Eber etilic

Su'l1'uriide carbon

IV c

iVn

99

voca aprinderea medlulul tnconjurator, aprind:re,3., sa nu poate Ii provocata nlci de areurflc clectriee nici :de 'lrH::ahnn!e de lao euprafata ntsipulut sau de la suprafata carcasei;

, ~ protectia cu slguranta intrInsccli este modul de pr?tectie prin cafe Itmitels parametrilor circtritelor electriee SEl ~ sta~l:e;sc .astfel •. ,." sclntcile eleetrice (posibile in sltuaua normala uchca ccnccta-

U1Cl v Au '-- . '. , ., t., d

rea ~i deeonectarea clrcuitului sau ccle provocate ms]tua ,11 . e

deranjamente, adica seliI·tc~rcuit.e), pre~um . Ill. . ~lte efecte termlce, sa J1U fie. capabile sa aprinda amesteeul inflamebil;

Sirnbolfzarea prot·ectiei antigrfzutoase ~i a.ntiexJ~loztve

S~ll1boluri.

Simbol pentr u moclul de protee·tie·

Simbolul el~~!i dp. ex.ph)zie

Simbo!ul grupei de

apr indere

100

l'b!Odt11 ,. cia~a Or" pa . de 1"'0-' de ex- de a.

I",:t;e .{>I<)"v; prJn,krt.

>1 rum

>0,0 mm.-~l mm >0,313 mm.- ~;:;At3 mm

~O,38 mm .

o I

Simbcl _ I

general Protectis antiexploziva ~;;3

-I--~-I--~'~

Protectle in earcasa antidef!a.g:mnta . a 'I

fX - ·'K D.'

Protectie cu s!gunall1tt marrta .,

Proteotie in ulei _

P('oteet.i.~ Cl1 ventilatie fortaUt Protecte ell suprapresiune tit-atka· PrO'te;:1jie ell nislp de cuart f.:ira ecran Protectie 'ell nisip de cuart ell ecran Protectie ell siguran ta fntT·imsecfl

Protectie specia~a

Ui.rgimea <':ritica a inte relti 0 ulu:i pentru l.ungirnea

minima I

de 25 lUID

>450°C

SDO"C- 45,QoC 2DO<>C- 300"C 135°C - 2{)O<C lOD'C- 135<C

G1 G2 03 G4 Gs.

v

vp n n-e I

x

I

II III IV 01 IV b IV.' IV n

~ protectia speciala cnprlnde aHe rnoduri de realizare a pf'O~ tectiei antlgrizutoase ~i anti€'xploz1v,e stabillte pe baza unor eerceUirl specials.

In afara de modul de protecti.e al aparatelor elect'f"l<:ei:n COl1lstructie sl1tiexploziva. antigrizutoasa, prctectia se mai dlferentiaza prin clasa de explcaie vsi prin simholul grupei de apr.indere, elemente ce indic,'i amestec:'Jrile de gaze Ia care pot fl folotHe, conIorm tabelulul 3.5.

Si.mbolharea prctecttsj ant:igrizutoas€ !7i antlexploelve sa face conform Indicatlilor din tabelu13.6, dupa rncdul de protectle, st 'nbolul cJasei de explozie ~i gradul grupei de ap.rind-erL

Exernplo de notare pT'obabili'i poe carcasa unut aparat;

- @p - p.rotectie al1tigri~J..J(;oasa. ell sjgllmn~a mari.tai

- ~ ~ III ll·GJ - protcctle in carcass alilltideHagri1.nli'i pE'rnil:ll benzlna;

- @J -a IV:"b G6 - protectie in c·atCS8a !)n,tidefJag.ran.tii. pentru .sulfun\

d,f'> carbon.

:l.2.E'LEIHEKli'E ALE ECHU'/\MENTULUI iELECTRtC FOl.OSlTE LA ACtIONAltK'\ UTlLAJULUI INDUSTRIAL

3.2 .. 1. Genel'aLiiJ)~i

Conectare-a clemcntelor de actionaro (motoare electl'ice, pistoane pneumatice, piatoane hidraulice etc.) a uttlajelor Industrials en S1I1"'-' sele de energic (eleetrica, pneumatics, hidraulica, sau orlcare altfel de energie), se realizeazti prtn aparate de conectare; Iipul acestora deplnde de felul elementolo- de action are, Astfel, mot.oarele electrice sint conectats Ia reteaua 01ectrka prin intreru;ptQare manuals S<J:U contactoara actIon-ate electromagnetic, lar pistoanele pneumatioe $1 hldraulioe slnt conectate Ia ret€'lel~ de energie corespunzatoare prln ver:tile ~i distribultoare manuals sau electromagnettcs actionato ca ~i contaetoarels.

Pentruprotecua elementolor de aC1;..ionan'! ~i a Instalatiilor electrice propriu-zlse, sehemele elt:ldrice, atit P(~ eircuitele de forta cit ~i pe circuttelc de eomenzt, sint prevazute cu eleml:nte de protectle: sigillran1;ele fuzibHe, rclce maxtman- de cnrent. relee de tensluns minima, relee termobimctaljoo pentru Jnstalati! electrice san relee de presluno maxima pent:ru Instalatii electro aagneticc sau electrohi d ra ulice,

Proteja.rea S-e face fie prin lntr.:-ruper.ea: directaa alimenliirii motorului in clrcuitul caruia a aparut un ch~fect, asa cum ests cazul

101

proteja:rii cu slngurantc fuzlbile, fie indirect prin intrsruperea 'alimentarti bobinclor electromagnetilor de actionare, Iapt ce duce in final Ia Intreruperea contactelor principale ale contactoarclor, a~a cum .este caaul diverselor tipm·i de relee al carer contact este introdU;5 in eircuitele de comanda ale contaetoarelor.

in circuitele de eomanda semi automata sau automata -a elementelor de coneotare, in 13Ia.ra bobinelor electrornagnetllor ~i a contactelor diverselor relee se mar pot glisi :;;1 alte elemente ca:

- rransformatoare monofazate pentru eircuite secundare (de cornanda) In cazul eomeuzllor in curent, alternativ, sau transformatoare ~i redresoare in. cazul comenzilor iJ1 curent continuu: .

- elemente de protectie a circuitelor de comanda, in" spe~a sl-

gurantele fuzibile: ,

- int:'eruptoarE'!, butoane de comanda, Ilmitatoare de cur-sa" microintreruptoare, traductoare:

• ~ elemsnte ernplificatoare ,des:etnl'l31 de comanda Tolosite in cazul elementelor de comandd care au uu sernnal Ioarte slab cum sin] traductoarole, elements rcprczentate de circuitele amplificato-are cu tuburl electrcnice, cu tranzsstoarc sau cu tuburrcu gaze;

-elemente de scrrmalizare optica sau acustlca (Uimpi de semnaltzare, hupe, sonerri ete.) 'C0 indica oxeeutarea sau neexecutarea unor cornenzi sau aparitia avariilor in timpul desfa~ura.rii procesu-

lul tehnologlc. .

In continuare vom prezenta citeva din elementele principale ale constructiel aparatalcr electrice utllizate in sehemele de actionare a' utilajulul industrial,

3,2.2. Contacte eleetrice

Aparabele electriee, destinate rncbkterii !Ii desehlderfl de circuite electrice trebuie sapos€'de ccntacte capabfle sa suporte soljcitarile produse In timpul functionarii.

Din puna de vedere functional, eontactele pot .fi :

~ fixe sau permanent€! (fl.g. :U); avind rohfl de a rcallza continurtatea ctrcuitelor: se realizeaza prln sudare, Iipire, stringere cu suruburi sau prin apasare;

-- de intrerupcre (fig. 3,2) avlnd rolul de a stabill sau intrerupe clrcuitelc electrice; se realizeaza 'prin apasare cu ajutorul resoartelor prin arcuirea materialului din care este exeeutat contactul san prtn rasturnal'ea. bulelor en rnereur in eazul cind 'O.i:nt Ioloslte acestea;

102

de 'alunecare (fig. 3.3) avind rolul de a stabili clreuitul electric intre dous pisse de contact care se mi:;,ca una i'ata de alta, asa cum este contaetul tntre perifle si colectoarsle sau Inelele coleetoarc ale masinilor eleetrice sau a releelor centrifugale care Iolosesc aceste contacte,

Din punet de "!,leclere aI formei snp1'ttfetei de contact eontactele pot fj:

~ Iiniare (:fi1,t. 3,4), 1<1 care eontactul electric se realizeazs pe '0 linie, prln presare sau frecare .• 4ces-te tipur! de contaote stnt eel-

~

~~

1---"

Fig. 3.2, Contact de intrerupera

a?lg. 3 .. 3, Contact de tdunec«re.

-

"F·ig. :1,1. Conta.c:' permanent,

mal des intilnite in constructia aparatelor electrice ~i stnt prezentat'€ in mai mults forme eonstructi ve.ccntacte lirriare de tip de-get (fig. 304, a), de tip Ialea (f.ig. 3.4 .. ,b) sl de tip perle (fig. SA, c);

- punotiforme (fig. a.5), Iolosite de obicei pentru valorr mid ale cur en tiler'; stnt oontactelacele mal simple ~i au forme: de nituri, contactul realizrndu-se pe virfuri. Healizarea contactuhri se farce Uira Irecare La tnciudere ~'ifara a'Pasari mari. Contaetele punctiforme se recomanda s~ fie conteeticnate din materiale oare nu se oxideaza usor sau al caror oxizi stnt buni condueatcrt de electri ei tate, deoareee necxlstind freci1r'i la rnchiderea contaetului nu se u1.ltQC'ura~a.

3,2,3,. Electromagneti

Eleetromagnetii intra In componenta rnai multor g nurt de apurate electrice, cum shrt contactoarele, ruptoarele, intreruptoarelc automate cornandatc de 18. distanta ambreiajele IIi frinel,e_ electrornagnetice etc.

Circuitul electric al unui pl~ctroma,gnet S8 compune dintr-o armatura ilxa pe tore se concentreaza Itnltle de !'orta produse de 0

JL03

1

i

...... ~

~(Y

a

II b

Jll

c

FJ:g, 3.4, Contacte linlare de tip:

~ - deget;.:b - lG.1(!iI a ~ l<ll~a"Zl II - lalea-lar:H~la); C - Ilene.

bobina ~i armatura mobi.J5 care constituic elementul mobil al electromagnetulul, de care prlntJ"-O gaura CD suruburl, bolturl sau niturtse cupleaza elernentul de actionat

In general electromagnetii se cbsifidi in functie de felul curen-

tulul sianume: ..

- electromagnetr de actionare pentru curerrteontlnuu;

: - eleetromagneti de actionare pentru ourent alternatlv monoiazat san psntru curent alternatlv trifazat,

Electromagneni pot fi eonstrultl pentru Iunctionare in orlce poz1t1'e, cea verticals liind preferata deoarecs soeurile mecanlce sint mat redusa.

1n functie de tlpul ccnstructiv electromagnetil pot action a pr!n tragerc SElU Irnpingere, La montarea lor t.rebtliesa s€ alba g.ri]a COj: partea llctionata de electromagnet saaiba 0 pozltie clt mai apropiata de directia de miscare a partH mobile pentru .01 evlta producerea de

:lfl1 IrhJ -'

L 'I~ ~OM~§

abc

d

Yig. :1.6:, Dif~rj~(? t:pl.l:d d", el€ctrom~gneti:

10- tip jr .cu lul~car~ d!€tram;la~t~ CU doua bo!:li.rle; b .- ttp n cu mlscare de ro·!a·jie cu 0 b~binj .. ; o ~ tj>l E, C1, m+scare de tl'ansla\1e: ,I - tip E, <:'111 ml~car~ de rota~jC' ~. - 1.1p dub!u E. en ml'~H-~:e (Ie traml.fiti~,; f - tip d~blu E.

ell I:tli,!car€ de rotaj;ie; 9 - cu plonjoT.

uzur! suplimentare san pentrua seevita vtbratille (datorita af,OczaJ"ti incorecte a miezulul mobil pe eel fix cum este cazul electromagne;

tHe!' de curent alternativ), .

111' Jig.. J.G sint prezentate citeva forme de circuite magnetics !'lie ,eiectr6magneH-lor.

105

Electro?1wgnetU de rurent continuu au in general 0 constructie simpla, eircuitul magnetic fiind din ote] maslv jar bobincle au in cele mod multe cazurl '0 lonna elllndrlca (fi;g.3.7). ,In eazul acestor electromagnett v alo ar . a curentului din boblna depindc numai de rezlsbenta electridi, plerdertle in eupru ffind singura sursa de cal: dura. Valcarea curenrulul fiind independenta de poziti-a miezului mobil, permlte ca eceste :s.a poata Ii oprit tntr-uupunet oarecare al cursei, obtinindu-se 0 Iunctiorrare lini~tita prln introducerea unui

1

Fil1. 3.7. Eledromagnet die curent eontinuu:

1 - arm;(.tl1ra rn ob1la :. 2 _ al'1tlatllr.;l i0<I<.; .'1 - miez~l bebinel : .;I - bob.in£;. ..

oprltor simplu ~] r~glabn, se ellmina astfe] zgomotul metallc provocat de Iovlrea miezului mobil de eel :[ix, obtinindu-se forte destul de mad tara a produce vlbratii.

La electrornagnejti de aetionare in curent continuu, dator ita remanentel rnagnettce, rniezul mobil poate ramine lipit de miezul fix. Pentru evitarea acestui defect, electrornaguetli sint prevazutl ieu diseun de alama, pieleaau nituri de al.amti., elementl care mentin un Intretter minim Ia pceitia inehls. De asemenea, in unele cazuri ctnd furta de atractie maxima care se produce la pozitla inehis depa,~.ei'te (:U mult fo,rta necesara, sc introduce i~ serie "ell bcbina de excitatle rezlstente economizoare, 'ell ·so;:J·p-u.1'l de a rnrcsora valoerea eurentului, reducind consumul elecrrcmagnetului intr-o pre-

pOJ'Ve destul de-mare. . .'

Un dezavantaj al electromagnetilor de eurent eontinuu eonsta in faptul eli psntru ·alim€ntar·ea lor este necesara 0 sursa de eurent

contlnuu, de ob1cel transformatoare :;;i redresoare, .

Pentru diverse acttonart, 'aleger'~a unut 'electromagnet se Lace tinind searna de caraeteristlca forti:'i rezisterrte, de condijille dp. funq.ionare, de partlcularltatile functionale al~ e1ectl'omagn:tului..

Electromagnetii de curent corrtinuu en bobine pentru regnn de durata fiind ins~nsibili 18. inehlderea lncompleta a clrcuttului magnetic ~i nalnducind curenti Foucault in arrnaturlle de Iier III in mascl; IDetaBc€' apropiate, sint indicatf pentru action area. elemen-

106

te}o:r c~ peri;ol de intepenirc, cam s]nt distribuitoarele pentru actiona;r~ t1H:l;-auhce st pneurnatice, a eJementelor eu curse de actlonarc 11'1IC; . ~vmdorgane meta.lice feroase _ masive allah", !n aproplerca bobine! 'f'k'Ctr?magnetuh.lJ . (ambrei.ajele ~ $i frJ:nelE. ele-ctroD."D..agneUce) sau pentl'~. actlonarea rcleelor sensibile 1<1 vtbrantlo produse de electroznagnetl] de eurent alternativ.

ElectromagnetH cle curen,t olternati» (fig. 3.8) spre deoseblre de' electromegnent de curent COnHnU1.1 pot fi allmentat; direct din re-

Fig. 3.8. Electromagnet de eurent 2 . alsernatlv:

1 - armMUl'ii mobi1ii; .2 ._ spirl> :in SClII'tcm:uit: ,3 _ fJJl'm~w.ri'i t,~!\; ~_

bobtna, :1

teaua industriala. de cu.~'ent alterna·ttv ~i ofeta () redueere Impor , t..,n~a a c:~r:ntu!t!l <Ci: ~hmer;tal~e.du.pa inchiderea COlll&' )leta a arma., turilor. Sm .. utilizati 111 actionart ce ne-'esi<');( CUI'se ',-, 1; cr . .

. '!" . ~ ~'" [..G . '" ~[. IU man

~.l unr e inchiderea C.'Ol1!1IPleta a armaturilor se -poate garanta prin

Jntercai.an. d,: elements elastlcs intre arrnatura mobila a electro.:nagnet.ulm ~l organul Hctionat, 'cum ests cazul ventilelor hpsits de mt;epemre a contactoarelor.

3.2.4. ilJispodtive de sting-ere a arcalul

(camere de stlngere) .

1""I .. cestea sint utiltzate pen tr u stingellea raplda a arculul electric la intreruperea CII'C1.1i telor electrtco.

, :r~ cur~nt alternativ, Ia aparatols de oCO::lectare~dec:oncctarc de joasa tensiune, pentru stingerea arcului elcetric, se Iolosesc 'in mod O?i~nuit camerc cu placu~e metali-ce (fig. 3,,9), 'Care HU rolul de a diviza arcul format 1;'1 de a-I rad.

. Tn Ca2uJ iolo3irH ruperilor duble, cum este cazul l1"l.ajorita:l,;ii aparatel?l' dc .. (':011 0C t<ll":, InU"€r,l1pe.rea definitiva eerculul se produce Ia prima trecere a eurentulul prm valoarea O.

107

~1l&D -.- .. ,~

. . • , ' - I

Placutele rnetallce din camera de ding-ere' sint confectionate din o~el pentru a se putea rolosi efectul de atractie .al arcului de catre piesele feromagnetice, eeea ce dues Ia intinderea arcului, De asemeriea, pentru im bunatatirea conduetibHitn~ii superficlale ~i a rezistentei lor la actiunea mediului tncorijurator, plaeutele din (ltd se cupreaza,

In curent continuu pontru stingerea arcului se folo-sese camerele de stlrigere tnguste, ell Ianta dlreapta (fig. ~UO, a) seu ondulata (fig. 3.10, b) !):i eamere de stlngere cu pereti -transversa1i din material lzolant retraetar {fig, 3.10; c).

Suflarea arculul de pe contacts pe p~:retH camereivde stingerc i:NE> face cu ajutorul electrornagnetllor de suflaj, Carncrelc de stinge~e de acest tip aslgudi stingerea areului electric prin lungimea coloanel de arc, prin deplasarea rapida a. arculul, prm aerul reoe din camera il.i prIn frecarca acrului de pcretii reel al camerei.

3 .. 2.5. Elemente clastfce

In ccnstructia ape-rate-lor electrice sint foloslte des resoartele metalice. Acestea au rolul de .a:

- astgura presiunea corespunzatoare pe contact:

- desehide . bruse aparatele de conectare prin aeumulare de

energle In timpul mchiderii aparatelor:

amortiaa miscarile unor organe Ia capatul curselor apara-

tului:

asigura legaturi elasttce intre diferite organe ale mecanismelor aparatelor,

Formele pe care Ie au elementele elastlcefclosite in constructia aparatelor electrice sint Ioarte diferite deplnzlnd de rolul pe care-I joad' in constructia aparatulut ~1 ale tnsil:;;i constructiei aparatului, In general ca forma de ba.za se lll.WnCSC arcun plate, spirale eli.coidale, sau plane, disc tampon etc ..

Resoariele plate se realizeaza de obicei prln stantare din aliaje pe baza de cupru (bronz cu berllfu) constituind cea mal mare parte 'a elementelor areultcare conducatcare de curent, In gen:eral re~ soartele plate slnt utlllzataIn oonstruejia aparatelor eleetrice pentru 'obtinerea prostunll necesare pe eontact (fig. 3.11).

Hesoarteie h~ jonT/Xi de spiral.a eHcoidar.i1. se folosesc ca resoarte de intindere sau compresiune ~i sint eonfeetlonate din. oteluri tip eoarda de pian (fig. 3.1'2), Montarea resoartelor confection ate din stnaa cu dlametrul mai mle de 1 mm ee face cu ajutoM oehiurrlor - de prlndere obtlnute prln tndolrea capatuhn rssortulul, iar cele

confectionate din sirn15 eli diamctrul mal mare ·de 1 mm se face

ell ajutorul unor plulitc specials san a nnor piese din ~abhi. _

Resoartele 'tn JOT/ria de sp?,1'aUi plmw (fig. 3.13) se folosese acolo uncle este nevoie de 0 acumulare de ,>ner~ie Ia mi"l,(;arile rotatlo, spatiul destinat pentru aceasta :[liind restrins. Aceste resoarte se conrectioneaza din Iamele de oteL

.Fig~ s.n. contaot eu elet!ne!:ltce elastice plate:

1 - contact' dege!: :l ~ eate :flexibilli de cu~·e!"lt. j - eJemr,nt arcunor pll,t.

~ ~

Fig. 3.12. Resoarte ill forma de spiral.sL elicaidala,

Fig. 3.13. Re'SOT-t 1n [orma de spirala plan& ..

Resoartele disc ISoP. utlltzeaza hi. Iccurlle unde estc nevole de un ofort axial de cornprimare ricU.cat dcoarsce la 0 cursa midi dezvolta 1.1.Il dort mase, Acest tip de resoarte se rcalizeaza din tabla de otel de are, Montarea mal multor rescarte disc, perechi pe un ax c~ntral asa <cum '£12 vcde in fig. 3.14 ;dil posibilitatea obtinerfl unorcurse utile marl.

no

Resoartele tampon (fig .. 3 .. 15) au rolul de a. j[dn.a~i amortlza elernentele mobile ale aparatelor electrlce, De obicei aceste resoarte se executa din cauelue, materialce prezinta avantajul ca este ieftin,

Fig. 3.14. F.!.;rnent elastic compus din r€'s-oart.e disc .

Fig. 3.15 .. Resoarte tampon durcauciuc: 1 - element e1"stlc; 2 - elemenrut mobit ..

!;'i Se pralucreaza user, dar care are ~i 0 serie de dezavantajc, cum ar fiamortiza..rea imperfecta, lmbatrtntrea in timp, lipsa de reziste!1!~ii la actiunea ulelurilor mineral€' :jli a. solventilor, Iucru ce duce Ia Inlocuirea lor In rood repetat,

3,2.6. Elemente terrnobjmetaliee

Termobimetalele intra in components rclcelor termice cu bimetal ~i au rolul d€ a proteja motoarele olectrice tmpotriva iucalziri!

prin suprasarcin; de lunga durata, ..

'I'errnobimetalul se monteaza in elrouitul de for~a al motorului dcschizind contactul relcului (care este de obicel in serie ell bobina

III

electromagnetuhil de aciiona-r€' al unul element de coneetare), lin CDZ etc: aparitie 1jj mentinerea in timp indelungut a lU1W! curenp mal rnar-i decit eel pentru care a fo'St reglat. Dcconectarea se produce dupa un timp mat mare scm !ll«[i mic de la aparitia supracurentllcr, dupa cum valoarea acestora este mai mare sau mal Mea.

Fig. 8..15. Funcjionarea tcrmo-

btmetalelor:

(I. - bimdfil r~ce; ~ - bimetal in~~\.lrj t, 1 - !:ltra.t cu ccetieien t Qe dl)atare mate; 2 ~ strat cu eoertcrent de diillta.·" rnlc ; 3 ~ \nf~:j:m'i'lre d.e

mcill"1:'lre,

:3

2

b

Termoblmetalele stnt formate din dona metale sudate Intre ele ~i apol laminate impreuna, pina la obtineroa uncr 1'oi in care cele doua metale componente sint Intlm legate intre ele pe toata SUPl'a.rata. Una din c€le doua componente : ale termobimetalulul, numita conlponentil actitJa, este Iormata dlntr-un aliaj cu un. coeticlent foarts mare de dilarare Ia incalzlre, de oblcei Un .aliaj de. fier ell 15-20~/o nlchel ~i 6-7u/& mangan, tar cealaita - cu un coeticient de dilatars aproape mal, nurnita tnva1', formam dintr-un alt alia] de fier ell 36['/0 nichel.

In urma 111calzirii, bimetaiul se iRlCovoaie, partea cu coeficlent mare de di.latare fiind in exterlorul curburu, iar partea cu coeflcierit rnic de dilatars In interiorul eurburu (fig. 3., 16). Deplasarrle ce rezulta din tncovoierea btmetalulut sint Iolositc Ia dcschiderea unui contact sau la ellberarea unui zavor,

'I'ipurile ccnstructive de termobimetalc se grupeaza dups criterifle urmatoare:

fOl~ma lame lei de bimetal;

modul de incalzlre a bimetalului;

112

- rnodul de action are a bimetalulur asupra sistemului de pro-

tectle, . . .

- 'In Junetie de fOTrrU2 lametei terrnobimeialu:e, in practica se intilnesc urmatoarele tipur-i constructive:

I

~

b

Fig .. 3 .. 17. T'ipur-l constructive de bimetals ..

bimstalele- Iamelare, ob~inute prin stantare din benzi, au forma de Iamela drcapta (fig. 3.16), forma de U sau banda cu decupill'i lorigitudinale (fig. 3,17, a),

-- bimetalele in fOI'ma de disc (fig. 3.17,. b), fo]osite in special pentru relec termice ell mars putere de rupcrc, deoarece au pro-

113

prletatea de a trece brusc dintr-o pozijie In alta, Iiind singurele olmetale Care pot reallza 0 intrerupere brusca:

:- birnetalele in forma de splr-ala (fig, 3.17; c), folosit>e mat mult pentru fabricarea Indicatoarelor de temperatura, unde loa un euplu rezlstent mic se cere 0 deviatie foarts mare" la variant rnlci de tem-

peratura. . ,

Dupa modul de lncliJzi1'e aJ bimetalului- se Intilnesc:

- termobimetalele cu 1 ncalzire directa, la care lndi1zirea se obtine prin efectul termic 81 LU1U.i curent care parcurg€ Iama de bimetal, curent C!::' poate fi curentul absorbit de bobinajul motorului protejat (fig, 3.1!);, a) saii un curent proportional cu eel din bobinajul motcrului protejat, reducerea -curentuiui Hidndu-se ell ajutorul unul sunt (fig. s.rs, b) san a unui transforrnator de curent (fig. 3.18, c) .

. . - termobimetalsle cu lncalaire indirecta (fig. 3.19), la care incalzirea se face ell ajutorul UnOI: elernente incalzrtoare separate f;li poate :i1 de doua Ieluri: indHzirea prin convectle, in eare curentul strabate o r,ezistenta mfa~I.H·ata pe lamela bimetalica ~i Izclata de accasta . prin mica sau azbest, t;li mcalztrea prin radiatie, in care curentul strabate 0 rezistenta asezata in aproprerea lamelor blmetaliee;

.- terrnobimatalele cu incalaire rnixta (fig .. iL20), la Care incalzrrea se ia'c,; atit prin etectul termic al cure ntului care' parcurge lamela de bimetal, cit ~i prln intermediul elementelor lncalzrtoare 'separate, strabatute de acelasi curent,

Dupa nwdtiJ, de aciionare a bimetal:ului'Se deosebesc:

. .. -.- Itennobimetalele cu actiune lenta, Ia care depiasarea capatuIui Iiber se face lent, 'proportional en. Jtl1'dilzjir~a;

- termobimetalele en actionare brusea, la care bimetalul estc mai intii retinut 1I1tr-D pozitie fixa !jl nurnai dupa ce ortele de dilatare au atlas 0 anumita valoare, capatul liber se deplaseaza brusc in pozitia de actionaro,

Dirnenstunile elementelor termobimetalice slnt limitate din. COnsId!~rente constructtve I'fi tehnologlce, li·ar curentii Ia care trebuie s.ti· ac.t,wneze a.ces,te el~err:ent>e variaza de fa citi va mlllamperl plna la r nil de arnperi, EXlSta 0 ]e>gatura dlrl?C,U n nurnai lntre curcntul nominal al termoblmetalului 91 dimensiurule sale dar ~i Intre Cl1~ rent 1 nominal ~J mcdul de lncalzira ~i conectars in'cir~~it a lamelei bimetalice.

In eonsccinta, termobtrnetalele cu incalzire directa In func ie de valoarea curentului, se po gasi in mal m Ite variante construetlvs:

l.i.4

- Ia curenti mici, pentru a Sf' obtine for1;a neeesara declansari} se rolosesc mat mult€ lamele 'subtiri in form};' de U, prin care trece curentul in serle:

- 18 cursnti mljlocil, curentul absorbit de bobinajul motorului

trees prmtr-o singura Iamela;

I

..

0-

\ 4-

"L{

\

a

1

s

'1

c

Q_.

4

Fig. 3.18. Inealztrea direct.B. ,1:1 birnetalelor:

1 ~ birnetf\l: 2: .- 7Ullt; 3 .- tl'ans1'ormalol"; 4 - motor

. p:!'":n0ip3!l ..

b

Fig, 3.19.. Inc~Jzitea indh,eeta a tei-mobtmetalclor:

a - ell :!!n£~~ur,are; b - prtn rad\a,~~.

b

Fig< 3,20. Incalairea mixta .. l,ermobimetnlelor:

(! - eu Inli\,u,;;,re; 1)'-, b - prin .. ·a(!l<lj,1c.

_ 18 curenti mad, pentru a riu se utilize lamele de dlmensiunf marl, se folosesc mal mule Iamele :subtiri care se asaza una peste alta ~i se 1~8ga in paralel.

La constructii foarte marl se sunteaza hirnetalul cu 0 l'ezlsten't~ din alama, cupru, constantan etc. astfel incit numai 0 parte din. curentul care strabate boblnajul motorului protejat strabate termoblmetalul, sau se leaga termobimetalul in secundarul unui transfcrmator deCllrent.

In tabelul 3.7 slnt indicate domeniile de aplioare a. diferitelor' modurl de Incalzire ale terrnobimetalelor, cum 1/i modul de co·nectare,

115-

T,"bdu~ s.:

Domenine de uti!.iza:re ale diversclor tipul'i deLcrraobimetalo

Di~ t'ec!iI

3 .. 3. MONT~4.llEA ECfIIPAFrmN"l'UL1J] t:J1 CABLUR[LOR iELECTiUCE iN SCHEMELE DE CO)'M,NDA ~I FOR.'fA

Montarea aparatelor electrice incadrul sehernelor trebuie fi:icutEi" respectind instructiunlle de rnontare ~i exploatare, cum. 1ii regulile de protectia IDUJldL

Inaiutc de mont are. este necesar sa se verifice alegerea corecta a aparatslor si stares lor. Veri:[icarea starU aparetelor electrice inainte de montare esto (k~ prcterat :;ii se faea in urmatoarsa ordlne: carcasa;

cadrul sau placa de haza; cane de curont; contactele:

dispozitivele destingcre £I areului;

releele deelansatoarelor, la !:ntreruptoarele automate;

- di:spozitivEo'lle de actionare (01~c't~'omagnret), rnaneta, motor. Verificare.a' ca.rcasei aparatului consta in 'contreful int€gdt8!~.ii "fi . etan~eWi!Jllor,acolo undeeste cazul,

Integrltatea ·se v~l'Hidl vizual. 'In cazul carcesel din material plastic, - cind apar spai"lgerl. aceaata trebuie in'l.oDuHa cu '0 alta in LUrJa stare. Nu Se reeemanda inloeuirea carcaselor din material plastic 'ell car-case metalice, Daea tptu~i nu se poate altfel, pentru

U6

o perioada de tlmp, pina. se poate procure una eorespunzatoare, S~ va avea g:rija sa S8 captuseasca en azbest carcasa din tabla, evitindu-se produccrea scurtcireuitelor datorita atingerii de oareasa a pieselor sub tonstune Han arcului electric, III sa se lege· lac>elltura de legal'e 10 pammt .a atelierului, Carcasele metalice se vor verltica daca nil sint crapate, refi'id:ndu~se aeolo unde €st-e necesar stratul de vcpsea,

Etanseitatea carcaselor severifica in ceea cc privE'1l:e starea gar? nitunlor de etansare ;fJ! a stri:ng€l'ii suruburilor. Garnituri le OLl trebttie sa fie rupte sau 6a prczlute fisnrl,. lar oauclucul san materialul din cafe stnt executate :s.1'i nu fie sfat'lmidos,. Garniturile strivite care 9'i-au' pler{i."';t . elasticitatea 'San stnt Iisurate trebuie inlocuite lrnediat,

Etanseitatea cuvelor cu ulei se ver.ifica prin examinarea SCUI'ger.ii de ulei ce apare Ia exterior .. Dad§, se constata .pierderi de ulei, se sccate cuva se goleste de ulei 91 se repara flsuri'le prin sudura sau liplre eu alama, Pentru umplerea cuvelor aparatelor cu uleise va :colosi numai ul .. i curat de transrorrnator tip Tr.2005>, conform STAS 31l-6:t Nu s{" VOl' f.olofii an niclun 'ea.7. alte tlpuri ,ct@ ulelurl minerals :')0111 v(;:g@b'J!ie, Inainte de introducerea in euva, ulelul de trausformator Sf' va US'Ca prin f'ierbere la temperatura de 250<)C, timp de 3-4 h.

Vel'ijicaTea cudrt~li!i Sau pliicii de tJazu est€! neeesar sa se fadi mal ales Ia piesele reallzate dill materials plastics izolante, care pot ])r€zentll fisur] sau chiar spargerf, Daca l3e constataaeest lueru, aparatul trebuis inloeult imediat (:U altul hOU.

V€Tificarea cui-lor de eurent ale aparatslor consUl in controlarea starii suprafetelor, care nu trebuie $21 fie {lxklate sau sa prazlnte detsriorsrr ale aeoperirflor gal vaniee,

VeriJicanm contactdm' este 0 operatic careia trebuie sa i so dea o mare atentie, controlindu-se urmatoarele elements:

stares eontactelor din punctul ,de vedere al oxidaril: - calcareacorecta a contactelor fixe lji.l Mobile lntre ele; ~ fortele de apasare pe contact.

In cazul in care contaetcle prezint5. urme de oxid sau pete, eurat?rea se face_cu 0 pita fina sau hiTHe de smirghcl, Dupa curatarea contaetele tre<buie c~tel's,e cu 'benzina, Iar .apal'utul se va sufla cu <I.eI' pentru a Be indepi'h:ta p:ilitura.

FOlia d€' apasare pe contact trebuie sa cotespunda celel iuillcat€ til lnsrructlurdle de exploatare ale aparatelor,

Verificaroo ~i se face ell ajutorul unul din.amoIT\etru (fig.S.2l).

Pentru a observe exact rnomentul In careeontectele s.E'. separa se

117

va fol~i 0 hirt~€ .,~ubtiTe care sa prinde in"tre' coritacte sl care in momentul separarn poate fi trasa fara nlci 0 rezistenta dlnt"e 00 ._

tacte D ~. ,. t (,.' '1 " ~ fl

". -_. . aca In oms, rllC:~lW1I(' de explontarc, Iorta deapa.sare in.

contact rru oeste indtoata, se poat.e deterrnina aproxlrnativ in ru cti decurentlil nomina] al aparatulul folosind valortle Sl-)''''''l' ;'c.,.,n d".l:l·~ -tabelul 3.8. - - - .. ""'" A-'- .a

Fig. 3,21. Ma:m,rar-ea presiunii de contact n aparatelor de conectare:

l - contact fL.,,; 2 - fOi~fi a~ htrtie; J - contact moD!!; 4 - 1!ir,a!r.Offietti.i.

. V€r~.fkar.etL di,spnzi:Uvului ae stingere (t arcl1lu.i cop-stain verific~l'ea vlz~ala a integI'~ta~ii lui, In caz -e.a aces tea sint erapate, sparte san nu sint eele prevazute de I'abrica eons tructoare , se vor fnloeul cu alte aparate corespunzatoare.

Tabelm~ 3.8

Contact" in aer Oon tac te In ulei

In'tIi.?nhp~'Oa:!\e automate j n a erSepare1:oat'€l

In'llr·eru-p~ar(' C1.1 pirghie, com tatoare eli carne etc.:

~ .:::'11 contacte de El!rgint' ~ eu conota'll'tc de cupru '

20-25 30-40

15-20 20-25 30-40 4U-50

113

Ve.rificarea Te:leelor $i dedan-'*ato4reiorcare intra in componenta intreruptourdor automate oeste necesara psntru a vedea daca ele sint re.glat0 Ia valorrle corespunzatoare ~i cladi sint In stare de runelj,ionar-e, contmdu-se 'sa. se I'eglez·e pentru a putca sa-"9i joace rolul in cadrul aparatului din care rae p<'J.l'te.

V e7"iJicarea di.~pDzitib"1. .. d:tLi de act:ionare €ste deoseblt de Importanta deoan:ce de tuna lot func~ional"e depinde tot ap.a.rat.ajul. In

Fig, 3.22, Actionarca Umi:t:atoar-elor de cursji:

a ~ moniaj g~e,~it; b - l1;l.Or.laj corece.

a

eazul electromagnetH()r se ver.i1i.'Ca. starea bobinei care nu trebuie sa fie arsa, in.trerupta sau pentru alta tensiune decit cea pe care . o avem la dlspozltie ~i starea circuitului magnetic, iar in eazul motoarelor de action-are se vertftca func'i;iona:tea lor, se slefulese perlile eoleetoare sau colectorii acolo und€ est€' cazul,

Dupa ce s-au verifieat apamtele !iii se constata .ca ele sint apte pentru montare, se va ti.ne seama de urmatoar'ele masuri privind Iucrarlle de montare:

_ corespondents tntre oaracteris idle nomlnale ~i cele de ser-

viclu ale aparatelor ~,i cele ale mstalattei electrice;

_ corespondenta intre regimul de fun'ctionare din instalatie ~i regirnul de functionare pen tru care aparatul a fostconstruit, regim 'carecste lndtcat fie in prospecte, fie in fnstructiumle de exploatare

care insctesc aparatele;

utilizarea unui aparat protejat corcspurrzator perrtru modiul

de lueru exbstent in Instalatie.

In C€e3 ee priveste efeetuarea lucrarllor de montaj se VOl' aves

:in. vedere urrnatcerele:

._ se va reBI)l~cta pozitia de functionar,e sau de lucru a apara-

tului (fig. 3.22); - -

_ legAtul'ile de Ia borne se fac cu bare sau conduct,oare avind

sectiunlle cor~spun'Zat.oarc cuten.tului nominal 8'1 aparatului. Nu se

119

vor tolosiconductoare rnai grease, care nu pot fi bine fixate la borne §i care pot produce deformarea caii de curent din cauza e~()rt'lllul mecanlc: de asemenee, nu se VOl' fo]osi nici eonductoare mal subtiri, car€ se pot rncalzi peste Ilrnitele adrruslblle; " ' .

- se vor stringe bine toate suruburile de borne eu surubelnite .sau ehel pota-ivite;

~ se va face legiitura Ia pamint sau la rnasa cu conductorul prevazut :;;i se va stringe blnesurubul de legatura:

- Se va complete aparatul en toate piesele sau subansatnblurile care s-au &CO'S pentru-a sf? lnlcsrii montarea (camerei de stingers, capace etc . .)-;

- severifica mterblocajelc rnecaniee acolo unde sint prevazute conform lnstructlunilor de exploatare;

- se curap. aparatul ~i Iocul de montare:

~ se vor unge contactele ell. vasellna neutra ~n cazul in carelntre montare ei darea 'in exploataro este prevazut un inte.rvCLl de tirnp mal mare;

- .~e repara en vopsea plesele san carcasele vopslte al diror strat acoperitor s-a deteriorat prln lovituri sau zgtrletur! ln timpul

.mcntarn; ,

~ 'se va rnasura rezlstenta de Izolatle a diferitelor partI din:

Instalatlc, rezisterrta ce nu trebuie sa fie' mal mkad~ '10 111 g.

Aparatele sleetrice (anallzate in subcap. 3.2)' verificato, utllizate jientru realizarea fizidi aiitnei scheme de comanda, se fixeaz.a ell ajutorul suruburilor. Pentru a putea efectua fixarea aparatelor ell suruburi se utiUzeaza panouri sau tame rnetalice din rnateriale plastic€: sau combinate. panouri sau rame ce so fixeaza prin sudura

.sau tot cu suruburi de dulapul proplu-zis. .

Dupa termlnaroa fixarH grupate a aparatelor, conform ell pozl\ia indicata in schema de montaj., se trece 1~ exocutarea eablajului de legatudi" gnlpind conductoarele in faseicule conform Indtcatlilor acelorasi scheme de montaj,

Fascieulul de conductoare, dupa realtzarea schsmel, Se introduce in canale specials facute pe panourl, canals ee pot fi inchise cu un capac sau se i'nfa;~oara ell 0 bandi'l textila impregnate C1.1 lac Izolant, inrasurarea se poate face ~i cu Iire din plastic ceva mal grease.

ln cazul dulapurilor ell aparataj 1n. Care se monteaza anumlte elem~ ite ~i. pe usi, trecerea conductoarelor de Ia grupa u~H Ia grupa dill dulap se face printr-o singura bucla suficient de hrrga pentru a. permlte manevrarea u:;:iL

Un alt mod de exeeutare a cablajului consta hi legarea pe ealea eea mal dlreda a ·dHeritelor elcmente ·dIn dulapul eLI apor.ltaj, exe-

120

eutjnd mate.' legatLllrlle prin spatele panourilor sau ramelor portaparata]. De Ia bOI'Il8! de lega~u!"£i a unui aparat, cOl:d~ctorul s: scoate in spatcl€ panoului suport ~i· S0 retrage in lmle dreapta direct la borna aperatului Ia care trebule sa fie legat 'conforn~ s~heme! demontaj sau a schemei de,:rla~urat€'" Incrocisaree multiple de conductoarecere rezulta in spatsle panourilor a dat nastere den~mirli de cabla~ in X. Avantajul acestei metode {!onsta 1l_1 eXeCtlI,~.a raplda ~i posibilitatea de ·a inloeui oricind c?nductoarele d.m schema, sau de a. schimba legaturile fara a deranja restul conductoarelor.

Fi g'.3.23:. Cablu armonica pcntru puluri:

1 _ ~jn~ Q.e gbidM\;!pe:ntm palan ~ 2' - pdan: 3' ~ r()l~ ce susttnere ;

. f - >.,ahJIl1 tl~",tnL.

Fasciculele de eonductoare care rae Iegatura mtre par-tile exte- r zioare ale mstalajlci clcctdce (motoare, limjtat,oa~e de cursa, P8.:nouri partlale de pc mat;lina ete.) "ii dulapul pr~n<Clpal CU apara.~a.J, trebule introduse in tuburi de protectie, ceJe mal recornandate, fund tevile de ate} pontru instalajri sau tub uri de protec~~e p.;nt:ru inst~,latii electrrce, Capctel.e tuburilor de protectie trebuic s~ fie Pl:;.vazute cu etansari contra patrundedi lichtdelor sau corpur!lo~" straine.

'In eazurila in Carie nii~carea relativE! tntre anumite pa~~l ale masinilor irnpune folosirea' c:nblutHor fIe:dbile sau ,3 rasciculelor ~e ~On.dllctoar€introdus,e In tuburl .nexibHe de protectic se vor e~l~ mlna postbilltstlle pentru frecarl Intre cab~u .. sau tub ~i corpurile subansamblelor utilajelor in timpul fun0~ionarll,

in cazul legaturilDr flexibile de lungirne man; (pod~ri. 1: care.l1u este permi'Sa montarea linillor de ~cDntact)., se, ~a:~ rnasun spcc~rue pentru evitarea actionarii intiL11;pl(1toare H. ,eahLUr.llor . sau tul;JUrl}Or flexibHe, 0 metodafiind at1rnarea cablului electric de un cal)l~l de otel fix ~ntinsintre doua puncta fixe, prin intermedlul unor m-e:~ sau :rol~. Cablul electric va putea cultsa in acest caz pe cablul fix in mod' ,asf~maniHorcu 0 perdea suspendata pe inele (fig. 3.23). La

1.21.

roduoerca ,?1stantei dintre cele dous subansamblurl legate prm cablul electric, aeesta se va strtnge sub, forma mal multo!' bucle corespunzind inelelor de suspendare.

In toate C~ZliIn~ in care conductoarele se introduo in tuburi protectoare, OS€! interzice efectuarca de Iegaturi, inaditud intre conductoare pe portiunile in cal'€, acestea sint Introrluse In tuburi,

34. INFLllEN'fA DlFElU'fI!LOR FACTOR! ASlJP'BA CAiRACTEJ.HSTICILOR ECHlI" AMEN'TULUI ELECTRIC

In timy~J functi~natii: utilajel?l' industriale pot aparea, lin afar-a de sol~citanle ,elffCtri.ce iii1 mecanice pentru care aparatajul electric: de actionare respectiv este cslculat si dimensional si'j rezlste di-

verse soli-cHari acddentale.' , .

Asttel dara in mediul ambiant in care Iucreaza aparatele electrice respectiv~e, temperatura estc fcarte ridicata fata de temperatura norrnala de lucru a acestor aparate (fapt ee po ate duce la !hcillzirea. bobtnalor electromegnetllor, transformatoarelor, csblurl]01' etc, $] a contactelor), se irnpnne fclosirea unor tensiuni sau curenu mai redusi, In cazul cind valorile tenslunit ~i curentulul din ch·cu.it~le deservite sint ega]e cu valorile corespunzatoare, nornin.a.le, ale aparatelor, se impune 'inlocuirca aeestora en aparata electrice ale carer caracteristicl sint superloare sau Iolosirea acelorasi aparate da,r. Ia core ose schlmba bobinele cu altele, avtnd lzol.atii supericare :;;i - daca este posibila - inloculrea contactelor eu llileie

rnai pnternice. .

1?e . asemen:~ in. rnediile. ambiante in care apar impuritItti curn ~r fl_ pr~ful, piliturile metalice, praful de polizor, umezcala, vaporil de d]l'er~t: siJ'?stante ~ch~mice etc., acestea se-pot depurie sau se pot forma picaturi de apa ~l de substante chimice corodantape suprafete]e contaetelor, bobinelor de actionare sau pleselor Izolante, In cazul eontactelor, aceste substan1;€ pot. eoroda suprafetelc de contact, pot iznpledioa stingerea arcului electric ee se f'ormeaza la dsscmdcrea circuitelor, conducind Ia [nri,l;utatireJi caracteristieilor aparatelor; se impune asttel cnratarea acestor contacts dupa fiecare aparttle a acestor sollcitari accidentale.

. In cazul depunerti impUl:itatilor sau pralului pe suprafctele bobinelor ~5,~upe suprafetele pieselor izolante, se po ate ajunge la conturnart cu cfeete foarte pertculoass care de multe ori pot pJ:'Ovoca dtstrugerea compl eta a aparatelor,

122

Deasemenea, 0 data. cu corrtrolarea contactelor a.parate,lor, suprafetek bobinelor ~i a pieselor izclante- se sufla cuaer cornprlmat, se f;.t~rg foarte bine pina la tndepartaree completa a irnpuI'1t§.tilor sau picaturilor substantelcr condensate ~j, daca este nevoie, chiar se usudiincuptoare 'pentru a indeparta orice 111'ma a solicitarii

respective.

De obicci este mai indicat ca In cazul aparttiei repetate a acestcr anomalll In acelast me-diu de lucru a dtvsrselur utilaje Industriale sa se procedeze 121 inlocuirea apanatelor elec~rice inltiale eu aparate electrice corespunzatcare 'rnecliului (ehiar daca acestea costa mal mult), pentru a se asigura functionar,ea cuntinua a unlajelor res-

pective.

3 . s. LIMITATOARE DE CUR.SA ::;1 DE AVAJUE

In circultele eleetric,e de comanda ale uti:.ajulill indus rial ISe toIoscsc limitatOdre de cun:u*); care au 1'o1u1 de a inchido ~i deschide circuitul electric; co·respunzatol', in' momentul 'in care un dement mobil Hi masmii a atins 0 anumita poz:in;le.

Llmttatoare de cursa pot Ii simple (ac~i.onea;:-;a treptat pe masura ~e asupra lor se excrcita actlunea elemenlului mob'I al mastnu) sau C'!t acti"1..me it1-stantanee (intra in actiune instantaneu, in momentill in care actinnea, exercitaHi asupra lor atinge 0 anumita va-

.Ioare), Ambelo tipuri de llmrtstoare pot fi cu autorevenire (revin in pozltia initials lmediat dupa ce actiunea exel"dtaEi as~p:a lot' a incet:at) sau lara nutorevenire (necesiUi 0 actioriare specwla pentru

a reveni In pozitia ini\iala).

In fig. 3.24,0. sste repl'e'z'eJ1 tata schema unut li-m.Uator ?u a~toreven'ire. pr<:",-a.zut eli «perecne de contacte normal deschise '91 CU o p€!'€.che de oontacte normal inchise, Intr-o carcasa de. ~onta etan~ata irnpotriva patrunderll prafului Iii Ilchidelcr se afla . placa de: carbolit 12 pe care slnt rnontate bornele lixe de contact 1, 5, 9 ~l 13.,Printr~o gaura practicata in aceasta placa trece tija de 'c~rbolit 7, pe care se afla pun tea metalica cu bornele de c{J·ntac~ mobile 2, 4, 10 ~i 11; puntea 8 se ana sub actiuuca ,.n~CUl!lor 6, 8 111. 14. Asupta tijei actioneaza un ~tift de otel montat mca:'Casa de ~onta" tTnul dln capetele aeestul ~tift .iese in afal'a earcaser. Suba'CtJunea arcului 6, puntea 3este 'mentinuta in pozitia in care coritactele 4

*) Adeseort aceste aparate se mai numssc C!.omi.l.tatoare d·c cursa sau fntre'· ~'u.ptoare de CG¢t de cu"!"si1.

123;

'~

e-, --------. . _1_'; .

. ~

<e._ '-'~.

.."........_,_-.._~ ....... " . .._".-.

.! .... -.

'I::;

~i 5, 9 ~i 10 sint !:ncbise_ Carcasa llmitatorului este fixa. In mOmentul in care elsmen tul mobil actioneaza asupra tIjei 7 (prin intermediul ~tjftului de otel Care trees prln caroasa) pun tea cstc rmplnsa spre stinga !}i oontactele 4 :<;:1 5,9 si 10 sc deschid, liar contactele 1 ~i 2'J 1;1 ~i 11 se inchid. Dupa ce actiunca exercitata asupra tijei 7 inceteaza, puntea revlnc in pozitia initiaHi sub aotiunea arcului 6',

Llmitatoarele simple se Iolosesc in cazul cind vltezaelementelormobile care aetioneaza asupra lor depa:,/e:;;te 0,4 m/11lit1. In cszul. unei viteze mal rnici se produce 0 uzura pronuntata a bornelor de contact din cauza formarii unor arcuri electrice ell actiune indelungata. In asernenea cazuri se prefers limltatoare cu actiune instan-· tanee.

In fig. 3.24, b t'!'ste reprezentata schema de principia a unul limitnto, eu o,cti.lme in.stantanee cucontactul normal inchis {7 si 8).. In. t11J.01XJ.entul in care elementul mobil. -al maslnti actioneeaii asupra rolei 1 J pirghia 2' se rotcste in sens ccntrar acelor . unui eeasomic, antrenlnd dupa ea bratul 4,. Ca urmare rola 12 retrage clichetul ,t;:" si roteste placa 11 in jurul axului ei provoeind deschiderea contactului 7 ~i ,g ~i tnchidcrca contactului 9 ~fi. 1fJ. Legatura dintre pirghla 2 !fi bratul :1 sc rcalizecza prin intermediul arcurilor spirals 3 .. Aecst rapt permitc ca incllnurea plrghlel sa poata rt mai mare decit, cea nCCeSHrD.. Rcaducerea Ifmitatornlui in pozttia ini~iali'i dupa ceo actiunca excrcitata asupra rolei 1 inceteazEI este reallzeta de arcul S.

in cazul cind se Impune functionarea lhnttatorului la 0 d~plasare Ioarte mica a Ujei ~1 pentru 0 apasare foarte midi. exercltata asupra ei Se Iolosaso llmitatoarele ell actiune mstantanee cunoscute sub dsnumirea de micTolimit(ltoare sau mic ointTer-upt,Qau~ (fig. 3.25) care au 0 cursa a. tijei cuprinsa Intre 0,5 /?i 0,7 mm sl ap5sarca necesara pentru lntrarea lor in Iunctiune este de 0,5-0,7 kgf.1\'HcroIimitatoarele se monteaza intr-o carcasa de material plastic sau ruetalle, g,e caractertzeaza prlntr-o preclzie mare de declansare §l se:Eolose-sc pentrucurentl pi:na Ia 3 l\ :;i 38:0 v. Datorita Ioloslrfl unor arcuri speciale, rn momentul apasarii pe contactul mobil al microIimitatorului treceroa dintr-o pozijle In cealalta se face brnsc, fapt.

. ee-l asigura actiunea inslantanee a sisternului de contacte.

Daca elsruentul mobil a carui pozttie determine Intrarea in func. iijune a Iirnitatcrulul nu are 0 miscare de translatie ci 0 miscarcde rotatle, constructia limitatorului este intructeva djf,erita, La unul din aceste Iirnltatoaro pe axul eu mlscare de rotatie a carut poztjie trebuie bine determinata se fix€aza dlscul 1 (fig. 3.26) prevazut pe fata Irontalji cu un canal In "T" in care pot n fixate in1 pozitia necesara doua came de impuls 2 ~i 3, Contactul 4este nor-

12'5>

~.- ..

~--LL.._~~_l___j

mal inehis de puntea 5 a plrghiei 6,Plrghi,a 6 estc fixati'i in aceasta }l'oz·itie de clichetul 13, mentinut in pozitta de sus de arcul 11. In tlmpul rotirf discului 1, earns 3 actioneaza asupra relet 8 !1i roteste

piI'ghin 13 in jurul axului ,1.2 deplaslrsd didl€tulin [os, SUb aettunea areului 10 pirghia 6 se rot.e~te in jurul axului 7, §i puntea 5

Fig. 3.26. Llmitator de cursa rotitor,

rctriiglndu-se dssehide contectul Y. Limitatorul ramine in aceasta poziticpina In momentul in care datoril il rotiri! dlscului rea de a deus cam a 2 actioneaza roata 9 :Cixata pe ptrghia 6 sl roteste pirghia, in sens contrar acelor unui ceasornic. Contactul 4 se inchide din. nou, Arcul 11 ridlea clichetul 11 ~i fixeaza pirghia 6 i 1 aceasta poziti<e.

In practica Ilmltatoarele do cursa ell tam bur se utillzeaza in conditiile de lueru grele, cind pe traiectcrla lor de deplasare existtL din abundenta Iichid de raeil'f-:, ulei san aschii care' favorlzeaza de-· ranjarea Iunctlonarfl normale a llmltatorllor. Folosirca Iimitatorulul,

127'

de cum a au tarnbur se recomanda In. special In conditiile neoesitatii unei comenzl centralizate a utilajului,

Pentru a asigura securitatea rnuncit Ia n'la~i.na ~i redueerea eon.sumului de energle, se impunedeclanii'area motoruluiele<:tric de fIeca:re data cind elernentul mobil al:. utllajului tcrminlndu-sl elclul 'revine in. pczitla initi ala. Din acest ipunct de vedere un ['01 important 111 asigurarea preefziei de prelucrare a piesei Il aI'''' p:l.'€ciz:ia de

-2

\

Fig. ;::_~7~ Sist,em de oprtre ('11 n.hl- Vig, 3.7.8. Elem~nte ci.e fixare cu

torul oprltoarelor electrtce de iazd electromagnet,

~i oprltor rigid.

-oprire a elementelcrmoblle ale rnajinli-unelte eu ajutorulIlrrntatoa., relcr de cursa care deconecteaza motorul de antrenars al avansulul maslnii Ia terminarea cursei de aschiere.

Preclzia de lucru a mastnii-unelte este influentata de urrnatorl;

1actori: .

~. eonstructte Iimltatorului de eursa; ~ gradul de uzura al Hrmtatorului: ~ stares contactelor Iimitatorului ;

preciaia de executis OJ, camel care ~ctlone-aza asupra limitate.rului:

preclzia rncntajului (poziti:ei) camel;

~ durata de declansare a aparatelcr de cornanda en relee S;i

.eontacte: .

~ lungimea cursei de Iucru ;3J sculei aschietoare;

~ concordanta pozrtillor Initiale ale sculel aschietoare ~;j_ llmita-

iorulul de cursa;

- riglditatea ststemuhu.unastna-unealta, dlspozlttv, piesa, scula:

- regtmul de aschtere $1 natura rnaterialulul de prelucrat,

In-practica pentru marirea precizier de oprire slnt f'olosite opritoare rtgide, care opresc organul de :mi17<C~'H"e ps csle mecanica.

In fig. 3.27 estc reprezentata .schema unui sietein. (£8 opri,l~e ell ,ajutorul opritoaretc~T de j()asi1 tensiUThOl $~ oprito:r. 7'igi(L

.128

Organul mobil 1 al masinii-unelte in timpul lucrului 'lnUine:;;te opritorul ':rigid 2, fixat pe batiul masmli Jyrin Interrnedlul unul rna.terlal Izolant suficient de dUJ:" (:stidotextolit, pertinax etc.). Capabil sa. suporte eforturile de soe mart a]e ol'ganmul IJlo;bil 1. In timpul atingerii de catre elemental mobil 1, se in:Cbide circuitul ird'il!',rLlrar.ii secnndare a transformatorului 3, deterrrdntnd In acest caa actionarea releului mterrnediar 4 a ci3!nti boblo.a e:sle eonectata inact:s'l; circuit~i realizeaza deconectarea motorulul eleen-le. In.trarea. in clreuitul electric a batiului mastnli lrnpune asi.gurarea masurilor de secur it ate impotriva electrocutartl m1JncTI.Wl'u111i; aceasta se realiz;eaza prin reducerea tenstunlt l'etelei de .aliment8!re, pina la tensiuaea de 24 \T, cu ajutorul transformatorului 3.

:[0 cazul dna se .impune obttnerea unor mi~at'i de potrivire foarte .pr.ed~e SE' f'oloseste un dement de jrhtu1'e actionat .de u_n d,ect·romagnet (fig .. 3.28). Cind rui17cadle de potrlvlre se fa-c ell VL~ 'teze mari de acttonere, pentru a evita smulgerea e1ementului de fixa:rE>, aceasta sereaHzeaza ouajutorul Ijmitato~l1lui ?e :l~:-'sa, caI:e comnta motorul electric dE"· antrenare [a 0 turatl€ mal mica perrmtindastfellocat~ului 2 al mesei maslnf sa ajunga. La elemental de fiX(,ll'l€! 3, pernritind asttel limttatorului de cllrsa4 s5 prcduca conectarea motorului de antrenare de 1£1 retea, De obicci reducerea turati~i motoarelor elect]''ioe~e poate obtirie in mod ~ fre-cvent prtn folosire.a de motoare cu doua trepte avind rapoartade 6 : l ,

Int!l'eti.ner~a ~j_ repararea Ilmitatoarelor de ("ursa; consta in mdepartarea nZIJTii acestore, care este Iavor'lzata xle 0 serie de iaoCtori cum .sJnt: incalzfrea excesiva a corrtaetelor determinate de areal electric CUIt'~ tcpeste foil distruge 0 parte din materialul eontactulul. Acest tip de uzura depinde de curent ~'i tensiune, de natura materlolului de contact ~i duritatea lui (s-aconstatat ca Ia 0 duritate a materialului cuprinsa ~ntre 30-90 HE, uzura eontactelor este minima), precum $i. de .nurnarul de tntrerupen,

Pentru a reduce uzura contactelor Be folosesc suflaje magnetice oare scm-teazEl durata arculul electric (pentru llmitatoerele de cursa care lucreaza sub tenslunea de 150 V nu este necesar suflajul magnstic), '1'<ol:j pennru a reduce uzura se da conbactclor forme care l'ezfst~mai bino la acttunea de croztune produsa de scln;J;ci. 1[\ 'intrerupere, tn fig. 3,20' sint reprezentate citeva tlpuri de contacte speciflee Iirnitatoarelor de eursa. Pcntru a impiedica deplasarea laterala a scirrtci] c.5tre perctii oasetel Ilmltatorulul oapul contactu- . 11.1.1 lat se crestaazfi in lung. Pentru contacte cap lao cap rse Impune ter;;ir·ea muchulor interioare. Intretinersa conjaetelor eonsta 'in [:n= cd€pa.r-mreaoxizilor sau Impuritatllor patrunse intre supratetele de contact, stringerea contactelor slabe, mentinerea peliculei de pro-

129

teetie (in eazul contactelor die alurnlniu, cupru sau alama), ajustarea suprafetelor pf>rlate ale co ntacte lor ~j mlocuirea contactelor uzate,

Intreruperea :'ji anelansarea cu Intirzlere este un deranjament deterrninat de In1;epenirea sau grlparea produsa in mecanismele llmitetoruhn de cursa ca urrnare a unei tnsufleiente uDg'l'"ri ~i a patrunderii prafului f}i Uchi'(3elor de racjre intresuprafetele in frecare, Acest deranjsment poate apare 91 ea urrnare a slablrt! arcu-

u ~ r

J

b

c

--t

rilor, a uzurlt tljei~i ~tiftUlui de otel 'care acttcneaza asupra puntil cu contacto a limitatorului. lntreruperea ~i anclensarea (''U inttrziere se remediaza fie indepartind gripajele, prtn rajustare in cazul clnd adhrcimea .;;i sUprafata.gripata este midi, :D@ prin meta lzare (cuprare, crornare etc.) elnd admcimea ~i suprafata g1'ipaUi este mal mare, precum sl asigurarea unei ungeti eorespunzatcare a. supl.:'ar~telo!' in contact in tirnpul Iuc rulul , Inloculrea arcurilorst ~t.iftul'nol.' uzateetc,

In exploatarea limitatoarelor trebuia data de asemenea 0 atentie deosebita asigurarii etansanl casetei Iirnitatorului de cursa pentru a impiedica p-atnlOOe!"ea prafului .~i hehidelor de ra'ch'€, folosite in t.rnpul procesului de' aschiere pe rnasina-unealta. Acestea provoaca bloearea ~i detectarea limltatorului de cursa in tirnpul lucruhn.

3.13. eUPL.UE ~I mINE ELE;CJ'ROlVIAGNETICE

Cuplajele :;;i frlnele slectromagnetlce stnt mecanisme folosite pentru cuplarea ~i decuplarea continua sau ternporara a dona axe (cDO'lxia!J.€ Sail in unghi) in vederea realizartt transmltsrn miscarilor necesare lanturllcr cinematice ale mssinu. Din punct de vedere

130

construetlv cuplaje e electrornagneties utrlizate in lanturile cinema-

tioe ale masinilcr-unelte pot fi; .

- cuplaje electroma,gn~tke normale {ell diriti, cu larnelc :;;i ou

J'rktiune); . .

- cuplajs eledroruagnetice prin Inductie:

"_ cuplaje eiectromagnetke me.g'netodielectrice.

~ Cuplajele electromegnettce Slut csraeterizate in special prin accea ca se pot. oomanda de Ia distants intr-un timp relativ scurt (0,05-0,25 s), 'Poe transmite momcnte de rasuC'j1;e dlferite daca valoarea cursntulut din bobinc se sehimba corespunziitor, au 0 cuplare IIi decuplare llini!?tita, sint oapabilc s5 protejeze mecanlsmele antrenate Impotriva suprasarcinilor .intrucit suporta un tlmp foarte scurt Iunecarea la depastrea sarcinil, Blnt simple- din punct de vedere eonstl'oc!i:-" ::;~ au un 5:o_nsurn mic de f'nergie, permit un nnrnar moUre de IcUplal1$l decuplar] succcslve, precum l}i Inversarea sensului de rotatie ell u~urinta I?i 0 durata mare in expioatare,

Toate acesto cararCt,erlst1d an faml't. ca in cons ruclla masinilorunelte modernc,cupla]ele electcornagnettce sa fie trecvent utilfzats .

. . in ~1Jlnr.1ie. de tipul ecnstructiv cuplajela electromagnetice preZ'.Il:~a I}l 0 'S~rje de dezavantaje, !apt ICe feee ca unele tipuri sil fie utlhzat; mal f~~v(m.t d€dt.al~ele. Astfel in eazul cuplajelor electro~agnetlce cu diseun de fnc\-mne, dezavantajul consta in aceca co ~1scurH: ,~e fri:c1iu~e nu decupleaza Imediat dupa intreruperea cu~entul:u ele~trlC' ~.1~ cauza m~gl~etilSmului remanent. Cuplajele eu iI:dll'C~le au 0 stabilitate redusa din punct de vedere al caracteristicilor :~ccan.i~e .i~ eon:ditil~e varlajjei temperacurii ~i umidltati), sau ?a1;on,ta va~]atj,el re~lstiivH.atii matei-ialului Indusulul ~i al rnariru Intref:Cl'ulUl, pierderi marl 'in condttnle lucrului de durata mare. gabar~lt_ ~i greutate mare, receptionarea CLl fntfrzlere a cornsnall si l1:e7ernta re~ulntoare autO:haie' de turatie din cauzn varlatlel tura~le.l cu sarcina. 'In cazul ambreiajelor cu pulbere difieultatlls in ee p:r; ve~.~e etangeitat~l ~i gabaritele mari, sint principelelo dezavantaJe~ din Care CaU7.<l! aeeste tlpurl de ouplajaau 0 utilizarc mal redusa in constructia meslntlor-ucelte fata de cupla.jele ell fric\itme.

In gen~ral to~te tiputile de ambrelaje electromagnetice utilizate tn lantul cinematic de actlonare al masinilor-unelto, Iuereaza In cure~t. ~_OI1tinUl:-l ~a, .. dirui. ten.siune ajungo pin.a Ia lio V. In scopul manr~l s'<,:('unta~.ll ~n. ce Pl'!v:~te deservirea maslrrii-uneljn, se reco- 11:J.an~1a ~ahnle:lt.. .. u:,e~ ambrela]elor eu un cursnt a carui tensiune sa nu depa~eas~;a36 \,. Pentru redresarea curentulul alterriativ se folosese redresoara, de oblcei ell seleniu pentru ambele alternante

avind puterea pina Ia 0,5 k\V. '

131

tn contlnuare ne VOID ocupa de prlneipalele ttpuri ·de amhreiaje folosite pentru realizarea comenzilor automate a masinilor-unelte.

Ambreiajele cu frictiv.nesin.t cara.cte:rlzateprin aceea 'Ca a:pasarea suprafetelor de fr.ictiune se reallzeaza prin atraetia m.aglil,eUca a disctsrilor de fr1ctillJne-, Din punct de vsdere construetiv aecet Up de ambreiaj este realisat intr-o gama foarte varlatti. A:ceasUi varletate constructlva de ambrelaje este determinata de di versltatea tipurUor

7 2 !5

4

J .5

d.e masini -unelte ~i de parttcularlta tile constructl veale aces to ra. Ind'ifer~ot de forma lor cOMtnlx~Uva ambraiajele eu frict:lul1!e sint ell un singur disc de frictiune (monodlsc) sau cu discuri multiple de fri.cti. une (am brei. aj e eli lamele),

1! ... a ambreiajele rnonodisc (fig, 3,30) corpul 2 al elecYI"omagnetului este that rigid pe arboeele conducator 1, i<9JT a.l'matura. 5 ~ este fix,ata prin int~rmediul unei pene alun~'Catoare pe arborele 7. Intre corplliek.:ctromagnetului~l armature se ami dlS'cu:_.l de frj_:~iune. 3.:

In corpulambreiajului ,este plasata boblna 4. Da'f:H aceasttl hobina este strabatuta de curenti, in eorpul ambrelaj ulul apare un cll~P magnetic, care trccc prin discul de :l'rl!ctiune~i se inchide in .arman tUl'a" Armatura este atrasa spre corp ~i miscarea arborelul 'CQn~

132.

ducator 1 S'C' transmlte prtn corp !fI prin armaturli la arborele COndns 7. La intrerupere'ClI eurentului, arcul 6 respinge armature ~i rniscarea arborelut condus lncetcaza.

Procesul de cuplere a dl.spozi-tLvw.ui de aetlonare prevaZ'Ut cu ,ambreiaj'e e~iE"ct)'0:O:l'a'gne-tice,se eoanpune din trei pedo:ade. Pnima perioooi:i !tncepe cu meraentul coneciari'! bobinel, F'luxul magneUc crestc $i al'mollJDUir~ ,~nc<o;:>,e s~ &E! ;nf:;;t>e deplasmdu-se :sp,eoorpliJ. amlJrda5nlui.Rrima perioada ia \Sfin;:i>t Ill. momentul in care suprofotele clef['€car-.e yin in contact,

A doua perioada are loe in momentul contaotului pl:m~ to mcrnentul incehlril p~tlnl1r!i scnpl;'<lieteior hl, frecare,. 'adi:citl Plna in momen.tu~ in care turatia Brbore)u.1cnnoUl> devirue ,,~;W. cu tUI"aFa Ul'bC)r('hli CQ'K\duci!i't·Ol'".

Cea de a tl'eia pertoadaccnsta ill aceelerarea mecanismului de actionare pFna 10. regimul de hLC1"Il normal,

III rnecanismele de cornanda automata durata pornlrll are lwpu.Man,1;a (:!eooebiiia, iar aceasta durata este determinai:."i de dU'ratta celor trei pcrioade mentionate mai 'SIJ;S" DUMta celei de a itJ'ela perloa.dees.te deten.ni.nat."l de ~egimu:rile de Iucru ,ale ma(linii,c.um I}i de l11a,rimea maselor din Iantul cinerrI,'a,tic co trebule aecelerat. In mod eurent durata intJ?~rii tn .functiiune ll: ambrelajnlui deplride de lhasa elementeloe sale mobile ·roopecti.v de masa al'mawrlL 1lJl pl.'acti.c§. pentru a mtcsora masa armaturfi, eceasta se i'ix,eaza uneo:ri p.e o membrana. In C3zul dnct prin bo'bin,~ trece un eurcnt electric, al'TI1.f~tura este a:tJ:asa spre corpul ambreiajului, deformfnd €lastk membrana, La Jntreruperea curentuuuarmatura se desprinde de corpul eleetromsgnetulut datorfUi elasticitatii. membranei. In gen€l'aI durata cllplarii arnbreiajelor monodisc es-t;ecllprinsa intre O,OOB---O,(J5 s, iar durata decuplarti os-tiE" de obicei mai mare cu 2(1--50~jo datorita faptulul di retragerea armaturii e:ffie l!1JtirziaUi de rnagnetismul remanene, Penteu a rnicsora influenta magnetlsmrrlui , remanent ambreiajul est@ construit fn asa fel 1nci:t intre pom ~lectr0I"l,1agn.eluIui ~ armatura in stare aitrflsa sa r,Eim~na In in"trefier care ~a doca la micsoraren magnetismului remanent..r..,Ii~~ora.l'ro influentef magnetJ;s;mului remanent S~ mm poate obtine de asemenea prin folosi·re(l unci ffnfa1'lll'3ri de demagnettzare eonectata !n ci~uiltu] ambrciajului.

Datcrita fUn'ciionarii in stare lls:cati;1 ambreiajele au uZI,u-:a aoeentl.lata Intr-un tlmp relativ seurt, din careeauza se Irnpuris o reglare Trecven't-a. a [ocului in timpul Iucrului. Pentru a prevent pa.t!runderea uleiulul pe suprafetele in ire care ale ambreiajului rnonodisc se Irnpune montarea lor in locuri in care nu poate pil!trun-de uleiul.

Arnbrei.-ajele monodlse transmit cupluri rel.ativ mid din care causa sint montate veu lantul cinematic al masinilor-unelta care neces'itil cupluri miei de pornlre (de exemplu rnasinfle de rabotat, saude trezat mici etc.),

to fig. 3.31 este reprezentata schema de functional'€ a masei unei IT.La~irJi de rabotat ell doua ambrciaja monodist, Contaetoarelo Ci~i C'j, conecteeza <lmbreiajele ltd pentru 'CU1'&a, de dreapta ~i respecttv ~As spre stlnga. 'Elleslnt comandate de llmitatorul de cursa Lc care in tfmpul Iucrului are doua Pflr-ti fixe,

133

Masa masintt este pl:'t"'vazuro en doua opritoare cama care actioneaza as'l11Jt,a llmitatorului Lc dn-cl a ajuns la capetele cursei. Cind limitatorul Lc este in pozitia Indicata in schema, se cu:pleaza contactorul C 'Care conecteazs ambreiajul Ad, dtnd poslbilitatea mesei sa se depl~seze spre dreapta, ~4;stfel eontaetul Le din circtutul bobinel 'contactorului else deschtde, .iarconta{:tul Lc dill eircuitul bobfnei eontactoruhri C2se inchIde. In aceasta situatieconta'etQ~

_CC1 ~~~----1

rul C2 S<' cupleasa t;;l conecteaza anbreiajul ,As dind pOSibilitatea masei masini] si'i se depIaseze s.pl'e stinga. La capatul aoastei curse intcrvine al doilea opritor almesei rcaducind astrel lhnltatorul Lc In poeitta initi,aHi ~i, asttel curs a meepe din nou, Llmgimeac~r:sei mesei se poate regia prm Iixarea opritoarelor in pozi'tia clorita pi:': masa masinii.

Ambreiajde cu ramdl>. (cudiscud multiple) spre deosebire de cele monodisc au mal rnulte supraff~,t-e' -in Irecare :;:li dtrnensiuni axlale ~i dtametre velatrv miIC1, putind transmite cupluri su[id,;nt de rnari. In conditille mar.irii numarulut de lamele f.re'carea de:vlI1€ atH de mare lndt 'Hces,te ambreiaje trebuie sa luereze in conditii de ungers abundenta marindu-le asttel durata de fUllctionare. Acest lucru Impune montarea ambreiajeloreIectromagnetke in cutiile de viteze §i de <)VMS ale mastntlor-uaeltc.

La ambreiajul ell Iamele {fig .. 3"32) corpul 7este man tat paaxu] canelat 11. In degajarea lnelara a corpulni se aim 'bobina 5. Pie acelasi ax 11 este montata antnatura compusaBm ~oua Juel:: c0n..centrI<eE' 8 $i 9, care se ,pot de plasa unul fata de -cel~lal1t.~ m dlrec,t1e uxlaHi ell 0 distanta raj-ca. Pentru ca fluxul magnetic sa nu se m-

134

chi.dii prin axul 11 In Interiorul armaturll este presatii bucsa din material nemagnetic 10 (bl'onz san alama etc.). Intre eorpul ambreIajelor ~1 al"maiur& stnt dispuse Ianielcle de frld;iuue 3~1 4. Lamelele 3s:int soljdarizate cu axul 11. ].ar lamelelc <4 intra. cu dintif lor in canalele buesei, rnontata libei pe axul 11 .. Bobina ieste ,a1imcntata ell curent continuu 10. a tensiune p:lna lao 36 V prin inelnl colector 6. AUt tirnp cit bobina este deconectats, lamelele3 ~i ·4

Fig., 3.32, Ambreia] ell lamele,

n~ freaca 111h'€ ele ~i mlscarea de rota¢i-e a axului 11 au se transrmte l~ ~:n~a 2 st ]~:oota d1ntata 1 :n~am pe ·tJ1]:c~a,. In momentul c;Jnectam curenttrlui In corpul ambrciajului apare un dmp magnetIC, care trece prin laru:elele de frictiune:;;i sc in:chi'de prin armatura. Armature este atrasa de corp pte sind Iamelcle S1 soltdarizlnd astfei bU.C1ji3 2 cu axul, Lamslele arnbreiajelor clc-:ct:rom.agneHceau o lo1Tna. :5~ci,aJ!.a care asl~ura un contact bun. ;]1 suprafetelor In freeare ~l e~llta ueIormarea lor inurms [ndilziriL

, Intr-o serie de cazuri €ode necesara folosirea unor ambreiaje bilateit'ale. cum €ste cazul mooarnsmelor de inversare Jrev'ersibi.le). Constructlfa acestor ambreiaje este similara ell cea prszsntata mat

135

\. .

sus, diferind de aces tea numai prin faptul (ii Iamelele slnt dfspuse pe ambele p,\iaii ale arrnaturii, care se pot deplasa in clOUd sensuri,

in fig. 3.33 este reprezentat un ambreiaj de constructie moderns fara inele colectoare, servind pentru cuplarea unui arbore eli o rcata dintata. Partile princlpale ale ambrciajului sint: corpul 5 al boblnei de forma Irielara, bucsa de antrenare 7, armatura 9 cu inelul .2, pachetul de Iamale d!e~frktiu!1e,wmpusdin larneleleexterioare J 0 !i'i Iarnelele interioar€ 3J bucsa 1 pe care se afla. Iamelele Interioara. Corpul 5 este mcntat .prtn intermediul rulmentilor eu bile 6, pe bucsa de antrenare f,iJ nu se poate deplasa in directie axiaHL Armatura 9 este prevazuta eli 0 serie de canale pe periferie, in care smt ghldate Iarnelele exterloare 10. La capatul armaturii cste fixat ineIul de apasare 2. Distantele marl dintre canalc 3isi.gura trecerea ]ibcdi Ia lamele,a curentului de aer sau de Iichld de ractre, LameIsle interioare .1, sint mont ate pe C01""031na dintata a buosel de antrenare J. Ele sint executate din materiale CD rezistenta mare Ia uzura, fapt ce Ie permite sa suporte presiuni speclfice marl pe supraretels in frccarc, De aceea cu toate cil. au dlmenstuni mid, aceste ambrelajc pot transmite euplurl mad sl pot lucra la turatli

mario -

Deoarece corpul boblnei este fIx (rotirea sa trebuie irnpledicata) numarul de pies€' supuse uzurii est€' rnai rnic declt la ambreiajele eu inele colectoare. Afara de aceasta, perlcolul deteriorar-it contactelor este exclus,

La eonectarea curentului apare un 11u:x: magnetic (reprezentat pe n,gura prin linie punetata) ..• >\tmatura9,. este atrass de electromagnetul Inelar (corpul 5), pachetul eli Iarnele 10 ~i [3 este sh-ins i:qtr(:' inelul d'lO! apasare 2 $l inelul de reazem 4, reallztridu-se astfel solidarlzarea buc~elO),- 1 :;;i 1. Dupa deccnoctarea eurentulul, arcurile .8 readue armature :in PiJzi~ia initiala. Nurnarul Ink de perechi de lamele (intre 3 ~i 5) asigura o euplare rapida Iii preclsa, 'permltind de assmenea ca in stare decuplata sa existe un mlc intretler intre armatura ~i corpul bobinei. Intreficrul se pastreaz.a sl dupa euplare ceea ceo garanteaza decuplarea raplda, deoarece .nu apare intl:rz:ierea provoeata ds magnetismul remanent. Areuclle eceelereaza decuplarea.

Dad discurtle se uzeaza, ambrelajul poate fi 'l'f!glat.inacest seep S€! slsbesc suruburllc 11 ~i se rote~te inelul de apasare ,2 ell o diviziune spre dreapta, datorita carui :[apt distanta dintre acest inel :;;i Inelul d€ reazern 4 scade cu aproximativ 0,2 mm,

Cuplajele electromagneHce C·I.{ gheoffe. $i w d.iJiti stnt caraetarizate prlnaceea d'i pot transmite sau prelua eforturi mecanioe mario

13:6

2

FIJWI"fHI tQI]JUltlf Dobillel

1

IJ

1/ til f)

Fig. 3.33'. Ambreiaj flira inele colecQare.

./

, , ti uri de euplaje sint prev,azut~ eli electrom.~,gneti. a d'l1::o,:

Aceste p . , 'b'l'~:' "Tl'vincra frecarea semicuplel moblle

forti de atractte este capa. 1 a sa 1: . Ie> , • •.• d ' 1 t

'.1 ., .,.'. . forta arcului acesteia in pozitia uecup a ..

pe aroorc, precum si ror, ", lai \ ,t omag'neLl'c cu ' I :fIg 3 ~4 este reprezentat un c. up aj , eiee r . ',~ 2

. ,n,,·< ' . f' ~ 1 tats pe axul .conducator '

ghearc, :format, din sernicupla lXa. mon '" _ ,

of

\ \

\

2 i l

4 Cuplaj electromagnf:tic IOU gheal"c.,

:Fig. 3.3. J

~ .. lcunla rnobila 3 montara pe axul eondus 4, avlnd, in acelasl ~~ ;;ernLC~p,.:a. ill '. '. de lasa axial in lu..ngul penei 5, de pc tlrnp posibilltatea d: a ~e 'P c hiile 7 . 8 ale electromagnetu-

axul 6;' ea cste actionata de pli~. 11 e, .. ~l., .

lui '9pul1iml astf~l. a.x, ul eondus 4 In ml~cale·l".T . '~ ... t eslm tita

' " . 1 . trar smi terea cup .l,ilUl e::o:e r ' ..

La aceste tipur] de cupiaje ." , 1. ,_. _"_- "., ' " Ic tune unde

r. _ ~ ... . . t pre deoseblre de cupla] t~l.e eu frl ti . e .'

de elec"rfl':lagn,e, ~ d. '1 iul Int.ra 'in alunecare, nu apar torte

chiar in sltuatta cin . cup 1:1] - . .. .

axiale. Cuplajele 'eu gheare prezin"ta avantajul ca au un gabarlt mic sl pot tr-ansrnite forte decuplare marl. Dezavantajul lor consta in :Ea'ptul ca nu pot fi cup ate in miscare deoarece dantura lor se poate distruge.cuplarea ftieindu-se in 'stare de repaus SeW Ia turatie mica. Decuplarea se face jn'Saf,li sub sarcina .

,-~,

Fig. 3.35. Cupla] cu di nti.

In. fig .. 3,35 este reprezentat un cuplaj cu dinti la care suprafata Irontala a electromagnetuluj 1 :;;i a .annMurii 2 sint danturate frontal avind orientarea dintilor in s~ns radial. Fixarea electromagnetului 1 poate :fi fficuta pe arbore+sau poate fi tlxat frontal pc;> roata, AUt electromegnstul 1 cit f,11 arm.atura 2 peats servi caarbore de antrenarc. In vederea asigurarij unei poziti! corespunza. toare ~i sigure a armaturtl 2 'in stare decuplata, suruburils f.i sint prevazute cu <ll'curile4 care au rolul de a \ine departata armatura de electromagnet. Cind se produce excitarea electromagnetulni, armatura esto atrasii ~i danturile frcntals ale acestora se imbina, realizfndu-ss astfcl cuplarea ..

In. practlca se reeurge la separarea de arrnatura §i electromagnet a danturtl foloslndu-se un cupla] cu dantura separata, Acest tip de cuplaj prezinta avantajul ca Iluxul magnetic nu mai stl'abat.e dantura, purind fi astf's] evitata Ienomenels de lipirc care au 0 inf1uenta negativa asupra vitezei de cuplars :;li de decuplare.

Ca ~l In cazul cupiajalor eli gheare, cuplajale cu dlnti nu pot ii cuplate 130 tumtll marl, cuplaren lor reallzindu-se numai ]n repaus

139

scm dud exi.sw D -diferenta foarte mica lntre tUJ:ar1Ue. arborliI?l' conduditor si.condus. Cuplajele ell dint! permit ca ~I cuplaJe~e en gheari2 0' decuplare sub sard~a in~dir.er~e~t c~-e s~nsul de. rotatie, c~ oonditia msace flancurile dln~ll?r.sa ::Uba.l~)_c~matL11e am~elor :nanc,:tr~.: egale. In comparatie :u cuplajele eli f~}ctl:un.~, cup~<).Jel: cUI'; dint1 au tlmpil de cuplare :;a de decuplarc rna] redusi (ell circa 20 :)0 /e).

1

Flg. 3.35, Cuplaj electromagnetic ou alu~€'c:a]'e.

140

>

\

~

etmp magnetfc, deoarece axul 1 (I se roteste, iar odata 'en e[ se ro-

teste ~i cimpulfu2Lgnetic al boblne]. Acest oimp antrencaza in mI~caxea ?e rotatie\partea ccndusa 6 a, ambreIaj~!luj 'exa-ct in ace: lasi mod 1U care ctmpul rotltor al unui motor asmcron antreneaaa dupa el rctorul motorulul.

Partea condusa a' cuplajului 51? roteste cu 0 a.ll1..imitil "a1un.em care", adIdi turatia ro~H conduse este eeva mat mica. declt turatia pat~ii eonducatoare. Valoarea aoestel aluneeari poate Ii variattk mtre limite destul de 'largl, p~rmi.~ind astfel reglarea turat1ei axului condus pentru aceeasi turatie a axulni conducator, Aeeasta varlatie a alunecarii se ottine prin var.iaj;iacll ajutorul reostatului 11,' a curentului ce allrnenteaza 'bobina prin Inalela colectoare 8o,;i. 9. Este necesar sa se tina seama cii in cazul alunecarflor mad randamentul cuplajuluf este mlc, Deoarece boblna cuplajului are un numar mare de spire, pentru runettonaree cuplajulut este suficient uncur~l1t slab, asigurat de dispozttivul electronic I. Irrcazul cind este necesara- stllbilizareaturap.ei axului condus se foloseste un stabilizator tahometric 4 care primeste miscarea de:' la axul condus prln transmisia 5-,:1.

In ce privef?t.e utilizarea cuplajelcr electromagnetlcc cu aluneCID."e, ele se pot folosi ~n.tr-o gama foarte marc de puteri, vari.ind! de Iaputeri sub 1 k\ill pina la p'uted de sute de kW. De asemenea au un cimp de reglare fnarte mare de Ia 1 : 1 pina Ia 1 : :lliOO.> Stabilitatea redusa :in ce priveste turatla face ca utillzarea acestor Upuri de cuplaje la masinrle-unelte sa fie Ilmiteta, Se utlllzeaza in general la masmilc-unelte uncle :IlU se Impun conditii de stabilitate rlguroasa, cumest.e ca~ula.'Cponfirii maslnilor-unelte de reetincat specrale,

~11, ultlmul timp au: mceput sa fie :[o[osite Ia maslni-unelte embretuJe eiectron:wgnetice ell pulbere, In prmcipiu, un..asemenea ambreiaj se compune din doua diseurl Intre Care se nfH!. 0 pulbere e]ectl'omagnetica (ca materIal-feromagnctlc activ se folo'se''?te fler, earbonll, .fIe-r pulverizat sau aliaje de otel, crcm sf niehel tot hi starapulvertzata), da:dl. intre cele doua dtscurt se cl'eaza un ctmp magnetic pulbereeeste atrasti. spre discurl snlidartaindu-Is lin mtscares lor de rotatle. Pulberea feronwgnetiea poate fi amestecate cu Ll~e3, graIit coloidal, talc, v8,selirdi ;!ji alte substante, psntrua Impiedloa aglomerarea de pulbere ferornagnetiea :;il transmrterea dlduriI il:n pezioada in caream·brdajulegte decuplat, 0 cantitate mal midi ~e" c.E'il-du![',a se prn.~uce in n'mbrei~.iiel€ lao care pulberea feromagnetwaeste amestecata eu graiH colcidal,

. In .fi~. 3.31 este prezentat un ainbrela] el'ectromagnetic eu pulberc .. M]ezu13 este €'xeC.lltat dmtr-o bueata en axul 1 ~i 0 earcasa 2

I I r'

fixata pe axul ,5. Spatlul dintre suprsf'etele mieztilui ~l ale carcasei ests umplut iQU amestecul 4 de pulbere de fiel) cu. ulcl sau grant coloidal. La conectarea bobmel 6 in jurul ei <J.pare un cirnp magnetic care trecind prin acest arnestee H tranMormii i:otr'-un strat des LuI de dens ce solidarizeaza rniezul ambrefajului ell carcasa,

Ambreiajele cu pulbere transmit cupluri Irehtiv mad avind In acelasi timp dirnensluni relativ mici. Ele ,~in1j utilizate in mod freevent ca mecanisme de inversare a sensurilor de rotatie :?II in siste-

2

FIg 3.37. Cuplaj electrom8.~n,e-tic cu pulbere,

mul de reglare automata datorita constantci lor de timp redus, precum si ca Irine electromagnetlce la dispozitlvclc de avans ale masmilor-unelte (deplasate pina la un opritor rigid). In compar atie eu ambreiajele eli Xt'ic~iunc, au. 0 raplditate de lucru de 10-15 ori mal mare, jar puterea de comanda necesars excitatiei 1l1fa/1udirii eu 50->601l/0 mai midi, avind in acelasl tirnp odu'l'otEI mult mal mare da Tuncttonare, d~oareoe nil ate suprafe\€, In trecare, Pentru usurinta rnontarll ~i demontari! ambretajului este Iridlcat ca rniezur ilc sa fie de constructie asamblata.

In practica ti~pul cuplajului trebuie ale'S plecind de Ia regimul tunctionarll lui ~ia!lume: durata si valoarea alunecarll, freeventa cuplarilor tnealzirea posfbils sl dural", de serviciu in 'exp]oatar~.

In condijiile neoesitap unci i'recvente marl de euplari 9i cind 1a cuplarea 91 decuplarea ambretajulul riu sint permise cupluri r"t'manente rnari, este indlcat sa se utillzeze euplajc electromagnetice cu fricpune.

142

\

PI·iuele. elec~n:Jtl\agnetice, si.nt. mecanisme care au rolul de a opri organelo In ml;;caJ.~ ale masintl-unelte, dupa decuplarea acesteia de Ia motorul electrle en ajutorul ambreiajelor sau prin intrerup~!:ea c_tlrenhuu~ ~l~C.iriC: In. condltifle . Iucrului pe mastntle-unelte atlt pentru masina cit ~l pentru muncrtorveste nevoie ea. Imediat ce I:litonul de oprlre al rnasinli a fost apasat, masina sa 5e opreasca rapid, De asemenea ctnd se produce mtreruperoa cireuitulul de allmentare al motorului, \1 axul principal al masinii (care arrtrcneazti

Fig" 3.38. Schema par~jiala de fr.fnare a unul electromotor de cursnt cOI"'"tinU1J cu rczistenta do suntare,

piesa :5au SCUll:!.) trebuie s,[i se opreasca imediat (In special in cazul masinilor-unelte prev8~l1te (~U Iimitator de cursa). ..

. Trebuie avnt insa in vedoro ca oprlrea s~ nu rh~ facut~ prea b~'us.:, deoare~e datorlta solicltarilor care ar aparea in acest caz dmtii ang-:enaJlelor san axele de transmtsta, cum 1',li dlnti! san ghea-

rele cuplaJ~lor en ghearc sau cu dinti se pot rupe. -

In Ce priveste cuplajele (ambreiajale) ell dlscur! in free are din ca.u~a oprir~i .bru~,te~ temperatura intre supratetele in frecare c~eflte rapid .~.avo.tlZ1n~ griparea a:E"stora. Pe llnga defectarea organelor maslnit-unelte, ]n cazul unei opriri bruste se poate rupe eutitul de

aschiere sl deteriora picsa, '

In mod curent pentru frinare se act]oneazi:i asupra motorulul: ea p~a.~,e fi.realizatape cale mecanica, hidraulica, pneumatics sau electl'lca. Dintrs acestea cea mat econornica este frinan>:a electrica. Fa

poate fi realizata in. mat multe felurL .

E'?·hUlTea prin Leqarea In scurtcircuit, Se arpli.ea in cazul motoare- 1?I' ~de I curent continua. In fig. 3.38 este reprezentata schema par~tala de Irmare .& unui motor de eurent contlnuu cu rezistenta de suntare, In paralel cu rnotorul de antrenare ./1,1 se monteaza l~ezj~t.etl~a ?€' fr:inare Rj, care este cornan data de automarrul 1. Boblna aoestut automat este lega.ta In paralel en rotorul iar curentul care

trer . ... .. w1 '

rece prm ea. stra nate *i contactele fixe ale automatelorde 'co-

.I

/

manda 2 si 3, Atlta tirnp cit motorul de antrenare 1\1 merge intr-un s~ns .san al~ul,. automatul "1 0.1.1 primeate -cueentrtn momarrtul eind clrcultul p:mel~al a fast mtrerupt, (.~mtaete]~ fixe ale automa:te.lor de comanda 2 ~l 3 se inchJ.d, iar bobina de fl:xJare a autornatului 1 primeste curentul produs de rotorul care c02\inua :sa mearga, In acest Iel automalul 1 sunteaza imedtat bornele motorulul Ill, rezlstenta de f'rinere Rf creste in tot timpul irinq,fi.i~i excitatoarea motorului l'amim~ in circuit. In momsntul oprtrn se le,aga In excitatoare orez;~tenta pentru ca polii lor Sa fLu S9 lncaizeascii prea rnult, eeea ce aravea ea efect strapung€;'l'~a imlatiei, bobinajului,

F'I"~rUlTea p-rin contracurent. Acest slstem cste eel mal simplu ~i mal rapid sistem de frlnare. Se rolosestc la motoarele de curent alternativ. Frtnarea nu sa .faee de rapt prin rotirea motorului in sens invers, deoarece s,ar produce deranjazncrrte in lantul cinematic dE> aetionare al ma~iniJI ~i ar deteriora, oti.tpicsa cit.' ~i scula de aschlere.

Pentru a asigura Intreroperea automata a motorului in practica se utilizeaZ8 0 serie de dispozltive Care Intervin, tntrerupind cfrcultul de allrnentare atunoi.nlnd motorul are tendinta de a se roti in sens invers.: Cele mal utilizate sisterne de frinare in. contracurent slnt:

~- prm contracurent ~1 rezistente in clrcuitul statorului; - prln contracurent ~i rezistente in circultul rotorului:

- eu automat de fdnare montat pe motor.

Frinarea in contracurent :;;i n~zlste-n\.a in stator, consta in inversarea a dana faze ale statorulul $1 introducerea in acelasi tlmp; in

serie eli aceasta a unei rezistente (fig, 3.39).. .

Inversarea a dona :lI'a,z-ear€ ea rezultat sehirnbarea sensulul de rotatie 13,1 motorului, ceea ce are ca dect 0 Irinare mal mult SHU mal putin leota, Iunette de rezistenja statorulul care poate fi mal mare sau mai mica. 'In momontul cind apasam butonul de oprire, se produce declansarea contactorului dealimentars C1 lIi se anclan~az.a eontactorul de frinare C2• Cind motorul s-a oprit complet se produce _decuplarea contactorului G;!, ramlnind in aeea;st£i situatie pina cind se reia din nou clclul,

Frinarea prin eontracurent $i montarea de rezistente in circuitul rotorului este trecvent ufilizata la masirdle-unelte care au motorul de actlonare eu rotor' en inelecolC'Ck,~re, Ca'1,)1 in cazul frinarM 'in contracurent ~i rezistenta III clrcuitul statorulul, se inverseaza doua f-az~ ale rotorului ·*i in acelasi timp eu acesta se introduce in. serte un grup de rezistente diferlte care au rolul de a regIa In acelasi ttrnp ~l Intensitatca IrinariL

144

,

In fig.3AO est~·\ reprezentata schema fdnarii motorului asincron p;'in COn!l'SlCUrent. ~~.rezistent·e !?·ontate j~l circuit-HI rotorului. .Atu~d cind se impune oprrrea masinl! se apasa pe butonul de o prrre , iar contaetoarele C\, C~\ ~i Cs declanseaza in timp ce contactorul CJ anclanseaza. 'I'uratia "ffi(Jtoruhli scade rapid p:ioa 10. opnire. Rdeu} de timp cornanda declansarea contactorului C4•

R S r

e ,j" r

l_l_ I

~1 !

.47.l.rl~lIk - eli: Ifi/t~it·

Fig. 3 .. 3fJ. Schema de frlinare rn eontracurent ~l. rezistcnta In stator.

Fig. 3.'10, Schema fdnarn prin contraeurent ~i rezistenea in circultul rotorulul,

Frinarea ell automat de frlnare montat ,pe motor se caraeterlzeaza prln aeeea d'i sistemul de :Erinal'€! este cornandat direct de pe axul motorulul prin intermedlul unor came sau litHtnri, jar oprirea motorului este facuUi tara <:-B. aeesta sa se mal roteasca in sens invers ca 'in eazul celorlalte sistcme,

.1"Tirwrea en electromagneti. Ace st. sistem de frin.are este in ge'; neral aplicat la toate tipunile de rnotoare. Sistemul de Irlnare poate ft ell saboti, cu discuri de frtctrune, sau cu ba~da,

In :fig. 3.41 ~-3>te reprezentata 0 schema simpla de aetionare a unel frine electromagnetlce eu sabot.

1(l - Carien electi-ic';ll'mlu;l cle intrepnete d:,n lIl~r. mdu-strlule.

1:'15

/

i

In rnomentul oprtril masinii, sabotul 1 apasa Ipe roata 2 montata pe axul motorului 11.1 (sau jie mansonul de cup~are). Cind motorul porneste, un electromagnet atrage Jlirghliu sa'botului 1 pe care-I tine ridlcat atita tlmp cit .mctcrtrl merge, Accs1jf sistcmprezinta dez~ avantaiul di In unsle cazuri blochaaza brusc rnotorul de antreriare, din care cauza nu S€, reeomanda folosirea i'i& in cazul masinllorunelte eu un numar mare decuplari, ~i deeuplari (maslni de rabotat, mortezat, rectificat etc. Care necesita un numar mare de schimbari de sens),

If

j

1

Fig. 3.4.1. Schemtl de actlonare a unel :lrl!!le e]ed:ru:nagnetiee ell sabot.

~

I \

2 1

Frlnele electromagnotice eu discurl sint caracterizate prin aceea cm, trmarea sistemului die sctionare <:11 masinii-unelte se face rapid; lnsa [fi1:a 0 opri re brusca, €\;itind asttel aparftia unor eforturl prea mart,

In fig. 3.42 este reprezentata 0 frina t.,lectrOll1.agnetidi eu discuri de i'ri'ctiune, multiple, pentru frmarea automata a rotorului unui motor electrlc atuncl dad se intrerup€ miscarea lui. .

La pornlrsa motorulul, curentul electric trecind prin hlfaii\ura·rile bobinei, megnetizeaza plcsa polara care atrage armatura, legata

10'"

en diseurile irrterioare de frictiune, departindu-le. Discurile exte.rioare fltnd fixate pe axul motor, depE'ntare'8i lor produce defrinarea instantanea a motorului electric" care incepe sa functioneze, La, intreruperea curentului al'miitura ne imai fiind atrasa rau:dne sub a,ctiunea arcurflor care .apasa puternie spre stfnga, producind estfel frinarea rotorului ~i ded. aIantului cinematic aflat in rniscare, Arcu~i1e pot fi reglate ell ajutorul surobunlor, Plna in apropierea Iimite; maxime a fortei de atractie a electromagnetului, De obicei Irinele electromsgnetice cu dlscuri slnt folosits ,in practica combinate cu ambreiajelecu diseuri.

lu fig. 3.43 est€! reprezentat un sistemcomblnat de frina"cll ambreiaj lntilnit in general Ia .strunguri ~i masm! de frezat,

Frfncle electromagnetlce eu banda sint caracterizate prln aceea cell sint simple din punct de vedere constructlv, fiind cepablle in acelssl timp sa asigurc un moment mare de :iIrlnare. Ele siut ptevazute cu 0 banda de frtnare rnontata pe un tambur (fixat pe 'axul motorulut) ~i aqionaro ,de un electromagnet de putere mica, prlntr-un sistem de pirghH. Prezinta insa dezavantajul ca efo·rtul de frinare se exereita numai pe a sing,ura parte asupra axulul tamburulul de idna.

In ce pri ve~tc viteza de action are frruele electromagneticc sint mal bune decit frinele prln legare in scurtetrcutt deoarece electromagnetul executa ,defr:h!i.area rnotoruluivIn timp ee frinarea se face pe cale rnecaniea eu ajutorul arcurilor. Aceasta face ea va:riatille de tensiune din reteauaJ de alimentare s.a nu aioo tntluenta asupra motorului de funetlonareal frlnelor respeetlve,

Intretinerea ~l exploatarea cuplaielor ,;;i frinelor eleetromagnetice, In general euplajele ~i fl'illele electromagnetice sint elemente foarte sensibfle in cornparatie eli elementele meearrice fQlosit~ in sistemele de actionare a maslnllor-unelts. Din aceste eonsiderente in practica pentru montarea unul cupla] saua unei frine electromagnetice trebuie tinut searna de Iaptul ca acestea slnt elemente Ioarte sensfbtle tn ceea De priveste precizia de montaj mecanie SHU al ins~ali,h'ii clrcuitelor electrice. Ccnditiile de montaj influenteaz.a In mod deosebit func1;ionarea cuplajelor (eli gheare cu dlnt] san cu .frif::tiune fli pulbere) ~i frmelor slectromagnetlce, in special atuncl cind se impune asigirrerea unei exeentricltatl co:respunzatoarf! (0,01-0,03 mm) tntre cele doua semicuplaje. Excentrlcitatea intre cele donal semtcuple are 0 it"tfluenta. deosebita. asupra transmiterli cuplului de antrenare, cum !}i asupra uzurir intre suprafetels in frecare.

148

. Cuplajel~ ~i ~rlne1e electl'omagneticG pot n mcntats am pe axele orlzontale CIt: ~l pe axele verticale .ale ma~inilor-unelte,. insa In arnbcle eazuri est~ necesar sa lie asigure rlep1asarea arrnaturjl plna ~~ (~?n~ac~ul ~11 n:-l.ezu~ e1€1ctl'omag~:tulUi,. !ar timpul necesar depla- 1>~rlI"sa Iio CIt, rnai mlC·v ~deose~lta <l!te~tie trebuis data. cuplajelor~1 frtnelor ca~e ~ucTeaz..'l m medlu uscat, pentru a nu patrunde in casetele lor Iichide sau praf l;l! asigurarea rigiditi:l.tii ~i traseuluf

Fig, ·304""', Heglarea eurentulut de alim€ntClC.r'e al. cuplajelor ,}i frlL1.elor electromag.nettce :

J. ._ transrormator cu prize: 2 - redrssor: J', ~. ii ._ ~~!J)U!j~ S1l.~ fl:'i!l~ eiec-roil""!~gl''l:f:.ti(':e-.

conductcarelor electrice de alimentare pentru a nu vern in contact cu uletul sau mecanisme1€) in mlscare, cum ~i poslbllitatea de a umbla ell u§urinta pentru a executa luerar i de verlflcaro, rcglare si In~retjneTe, fapt ee joaea un 1'01 important in ce prive1:jt.e montaj~ll frinelor 9i cnplajelor electrornagneticc. Sistemele de regla] ale frinelor ''ii cuplajelor electromagnetice sint indicate in cartes. tehnlca a masinflor- de ciitre intreprindenile conetructoare.

In general principalels operatli de reglaj constau in reglarea Intreflerulul cuplajelor ~] frinelor eleetromagnettce ell discuri sau euplaj€ or en dinti sau gheare, Practic, aceasta verifioare s€' executa cu ajutorul spionilor in stare anclansata a cuplajului sau frinel, iar reglajul se realizeaaa prin interrnedlul unei piulite care Sf? s;td:nge sau ~lal~e~te ping[ eind spionul se deplaseaza (:u frscarc. D~ obicei veIifka~'ea Sle executa in. lrei puncta ale circumferintei (Ia 120"'), caseta fiind prevazuta cu ferestre in acest seep,

Alimentarea en curant se reallzeaza la 0 tenslune corespuczatoare (24 V) cu ajutorul prizelor de tensiune ale transform .. tcrultrl de alimentare, masuraren curentului facindu-'s~ ClJ. ajutorul unut ampermstr-n introdus in circultul de alimentare al fdnei sau cuplajului (sau cuplajelor in eazul exlstentoi mal multor euplajs 9i. frine) - asa cum reiese din fig, J.44 - I?i regHndu-se tensill.nea pine. dnd

150

se obtine curentul nominal. Acest reglaj se executa "In cald'' cind S-Z\ ajuns la temperatura de regirn dupa oanumita perioada de timp de nmctionare (20-30 min) excitlnd toate cuplajele t')i frinolo pentru ea sa Se ajunga. la sarcina maxima, dupa care se opreste motorul pentru tcata dU1"81::a operatiei de teglare.

Reglarea tensiunii de alimentara (la 24 \T) Ia temperatura normala nu se reeomanda, deoarece in timpul lucrului are loc 0 orestere a temperaturii care la rindul el favortzeaza crestcrea rezistentEd infa~ur&rilor ~i scad-eres. curentulul de alimentare fapt cs produce deranjamente in f'Unc~onat'eacupla]elor. 'I'ransformatorul ~i rcdresorul se recomanda sa fie mcntate 10. dulapurile cu aparataj electric de comanda (Ia partea ir 'criom'a a acestora .pentru a avea o racire mal buna), Cind seexecuta reglajul sistemelor de frinare, trebuie evitat sa se urnble Ia pertlle de contact cind acoasta se ana sub tensiune, deoarece miscarea acestora provoaca semtei care favodzeaza uzura l'apirdti a suprafetelor Inelelor colectoare. Din aceste rnotl ve reglarease face numal c~nd a fost scos de sub tensil.lne. circuitul de alimentare. Un rol important n are reglarea preslurril de contact a perdei asupra lnelululcolectcr.

Luerarile de intretinere ~i. reparare a cuplajelorsl frtnelor electromagnetice, euprind 0 serie de operatii, care au rolul de' a preveni deranj amentele 9i de a remedia defecnunile prcduse In limpul luocPQnarii" marind astrel durata de servtciu a utilajului, Operatille de intrettnsre ~] reparare speciftce cuplajelor ~i. sisternelor de frinar€ au in vedera:

.. Controlul ~I reglajul periodical intrefierului,

• Veriflcarea st ajustarea permo!';

• Curatarea :;ii ~lefl.lljr-.ea. Inelelor colectoare:

I. Veriflearea \Iii reglarea presitmii de contact dintre perle ~i tnelul co lector;

'. Verificarea prlnderll sistemului de fixare a perlflor ~i conductoarelor de alimentare ~i asigurarea rigl,dizarii acestora;

• Verif!.carea gradului 'de uzura a discurllor (lamelelor) de frictlune ale ambrelajelor ~i Irinelor clectromagnettce ,~i t'e-glarea. lor. Dad\ uzura suprafetelor active a discurilor (Iamelslor) depaseste 10% din dimensiuniie nornlnale se rec ifica. Dups frirtare arnbreiajele si Irtnele electrornagnetlee en dlscuri pot patina. in timpul cuplarii (anclansarh) din cauza luarirli. jocului dmtredtscurt. Pentru a mlatura aceasta de trebuie regrate;

'" Controlul si rcglarea armaturiielectromagnetnlui,. pentru a prevenl blccarea, aeestuia ~i a-i da posibfli tatea sa-~i faca, eursa completa.. A,ceasta are 0 mare lrnp,()lrtan1~, deoarece blocarea arrn.a-

151

turi! electromagnetului duco la eresterea curentului ce trece prin bobina favorlztnd arderea acesteta: ,

'. Asigurarea ungerii ,cuplajelor;;i Irinelor cu dtscunl (lamele) Care au reglm de functlonara in ulel, neadmitindu-se functlonar-ea lor in regim uscat, Functionarea in regim uscat 'duee la 0 uzur~ rapida a discurllor de frictiune ~1 ard~n'8! boblnajului electrcmagnetului. In praetica ungersa cuplajelor :;;1 frlnelQf' electromagnetice eli discurl de Irictiune esto <l'SigUl',ata de ceata de ulei din cutllle de viteze sau de avans ale rnasinilor-uneltesi prin stropirea cu ajutorul rotilor dintate sau porrrpelor de ulei cu care sint prevazute masinile-unelte.

Uleiul 'folosit la ungerea cuplajelor !Ii fr lnelor trebuie :sa fie lip-sit de apa,acizi, sau impur.i,tati rnecanlce. Acest lucru are 0 mare importan1.8 in functlonarea cuplajelor ~i Irinelor electromagnatlcs cu diseuri,

• Verifica.rea gradului de uzura a dintilor euplajului 9i reglarea cursei de cuplare, previne uzura rapida a acestora care apar in mod curent in rcgiunile in care se produc alunscari adieu 'in virfurile dintilor cuplajului.

in timpul lucrului cuplajele electromagnetice eu og!I::J.eare sau eli dinti se pot iltilt"bi sau rupe din cauza unel cuplari gresite (euplare in turatle), motlv peritru care cuplarca trebuie facuttL numai in stare de repaus, sau crnd s-a ajuns la turatia de slncrcnism,

• Veriflcarea ~i Inloculrea Inclelor de etansare (din. cauciuc sau din pisHi) de la casctele arnbreiajelor :;;i irinelorellE'Ctromagnetice CUl pulbere, pentru a rpteveni pierdertle de pulbere feromagnetlca lichida In stare pulverulenta, Pierderea de pulbere teromagnettca are ca efect patinarea discurilor datoritii micsorari] etortului de cuplare, In timpul lucrului dupa 0 perioad5 de nmp se produce imbatrlnil'ea amestecului feromagnetic de pulbere, fa.voriz:lnd lipirea granulelor intl·,e ele~ oeea ce are ca efect scad<'~'Ba cuplului transmls de ambrela] san fi·ina. In practics acest deranjarnent este prevenlt prin sehimbarea periodica a amestecului de pulbere reromagnettca de umplere sl asigurarea supravegherfi corespunzatoare a stadi ambrelaielor ~i frtnelor ,in exploatare,

Cunoasterea perf'ecta a constructiel fi,i rnodului de functionare a fr'inelor ~i cuplajeJor electroma.gnettce, precurn ~i inttetinerea corecta, asigura. 0 fu.nctionare indelungata a aCE'stora fara oprid incle~ lungate din cauza deranjamentelor ivite intimpul 1:unctiolila:rH mas,.il1ii.

15,2

s.r, MlXANISl'lifE ELECTRO£'l.1AGNET[CE I>ENTlt'U PRINDEREA ~I F1XAREA PIESELOR

Sistemul de prmdere $i fixare estealcatult din elemsnte ,eiectromagnetice, mecaniee, ,tlidraulic~ ~1 pneumatice! care au rol~l d~ a. asigura prinderea picselQ1'. :'1-1 ml~c::'1r,~a lor in.hmpullucrl:llu1. Pr~neipalele me~'anlsme de s~rmg~re ~,x ~l::are a ples~l<~:r pot fi cu actto-

nare mecanlca, pneumatlca, .hidraulich ~ sal! el<;:ctrlC&. .. .'

Mecanismele ell actlonare electric", SU1.t m ,general de' hpul CU:

magneti perrnanenti, ~lectI'o~agne\j, ele~tr~hi,draul~ce etc" ~eca~ nismele de fbcare eli. margnet1 psrmanenti sau ele:~:on~agnetl. ~:!:nt car3.'c'erizate prin aceea ca asigura prmderee m~~~a.fJ.l. Pl:':clS:;Ji:a picselor de prelucrat.Din punet de vedere const~ ucti V €~es~.~t ~e tipul meselor eli forme drculare, sa:t. draptunghlulare, folosite in

mod enrent la masinile unelte de rec tlfloc at. .,~. ."

~'\.:f.ec(mismde de p7if!;(Ler'e cu rnagrret·i pennane~tl. asigura f:~a~:.~ pieselor numai datcrita fh~,xului ~~T,eat de magnetn pennanentl f,u9.ra

a. fi nevoie de 0 alta sursa de allmentare. Un aSe)nene:a m€.'CaTHs,~ este reprezentat s.?h~matic in fig. 3.45: El_ este format dl~t~-o .?aset~

1 in Interlorul carcia S€' aila montat un pacnet de ma~e1;1 per manenti 2 av1nd intre el placute de otel rnoale 3 co,:,i?'(*~nate, de obicel dir/ otel Armco en permeabHitate magnetlcs ndwata; PlacTJJ.: tele din oNi moalc sl~t separ.ate de magneti prin .intenne~lUl un~l matertal neferos nemagnetic4, iar asamblarea Si.stem~lm se fac; eli ajutorul unor tiranti de .alama 5 ~up~ Care se .~1)ce~'Za ,pe 0 placa contectioneta din otel moale 6 ~i prin intormediul car~m. S€, mon; teaza incascta 1. Cas eta este inchlsa deasupra pachetu~ul cu 0 pla.ca 7, confect;ionatii din otel moale. De obicei distan1;a. dlOtr:~ placa ~ 7 . l?1 pachetul magne-tic 2 este de O~O:3-o,06 mm; ~la:c~ 7 ~s.,e prevazuta en pas tile, 8 care au perrneablhtate magnetlca f:d.L.cata .. ~zola.te de restul placli prin :ftl',lii de ~lapla 'ca.re~lnt ~ell1ag~etlc;l,.?btl~'indu_'s:e asttel 0 polarizare diferita tntre pasti~e :!jh rest~l p,lacIl_,Penu,u ca piesa sa He flxata se impuneca pashlele 8 sa 11:. suprap~se~e

ladle de otel 3 favorizlnd aside! trecerea fluxulut m~gneh'-'. p~m ~le. i" cazul 'dnd aces tea nu se .suprapUTI fluxul magn~tl(! se. i:n~m~e prln placa 7, neflxind plesa, Ant~enarea pache~u.1Ui.. rnagnetlc " In , d·. f' 'W ,. u ell"bel'<'i'rl'; Pl'<>Sffi se face cu ajutorul manetel 9 ve erea lxa:rH sa ' .. "'. '"

legata solidar cu .axul prin Carita 10." • ,,' ",,' " ,._

ivIecanismele de flxare eu magnetl permanentl preZ1~~ta. a \' an .

tajal di in tiimpul lucrului nu ~xista p:eric.olul despr1Ud~nl ple5e~or in c<l.7.'ul 1 ntreruperii curenhllm electl':!.C" ~1 1:l.l au nevme de ~u~~~e de I3lh:uentaTe. Prezinta lnsa dezavanta)u! ?a an fo~ede atIaC~l~

• ".' '1 .... "In ""''''l]-l m''''canislU.el()1[' de flxal'@ eli ~1~ctromagn:e~1

Inal filel (eCH Vu" "" -'" . _, "

~iO cliurata de func~ionare mai mld:!. dedt ,acestea. (max. 4~ arnJ•

153

l1i~lecanismele de p1'itulfime CU actionare eiectroJrurgneti-Cii se baZea7.<:IJ pe fortele ckctroma,gnetice de atractie' Care iau nastere in rr~omentuI conectaril mecanismului mesei la sursa dE'aH~lentan~ dmdastfel posl!bilitatea flxti,rll pieselor in timpul Iucrulu], Aceste for~e lnc.eteaza Qdatf~ cu deconectarca mecanismulut de la sursa de

7 4

Fig. :VI5" Mecanism de prlndera eu magn etl permanenti,

J

2

fi

(j

alilUentare, ellberind piesole fixate, Mecanismele electi'oma:gnetice pentru fi?Car~a pieselor s'lnt in general simpla din punct de vedero constructjv §l se folose,s,c in mod curent c'" mese plane sau rotative pentru ma~il1He unelts de reetificat,

154

In fig. 3.46 este rcprezentata 0 masa electromagnetica plana de .f.anna dreptunghtulara. In easeta 1 exeeutata din otcl sc afla bohinele .2 infa::jul'ate in [urul plesclor polare 3. Caseta se inehide 'ell aj utorul capacului 4 prevazut ell. 0 s.erie de orifici] in. ~,are _. se. lnt:roduc eapetele pleselor polare rnocnjurate cu an strat d n a118.] nemagnetic (pe baza de CUpl'U, staniu, plumb etc.). In felul acesta Iiniile magnetice aJe cimpului magnetic se Iormeaza eind boblnele slnt puse sub tensiune, piesele din atel a~ezate pe Iata mesei fiind striibatute de liniile magnetiee ale cimpulu i produs de piesele

polare 3, slnt.ftxate pe fata mesei, _

in practica se Intllneso ~! mese electromagnetice la care zone din supratata lor ,activa sint separate cu 0 serie de stratur! nernagne-

Fig, 3_45. Mesa eledromilgneUdi plana deeptwlghiulara.

tice formind poli magnetlcl diieliti (Ilg. 3.47), iar corpul mesei sc confectioneaza din matcriale nemagnetlcs (fo'l1~a; sl lumin , bronz),

Fixarea pieselor de dimensluni mid ~n tirnpul lucrului se face cu aiutorul meselor electromagnetice prevazuts eu riiste canale nepatrunsaa carer latime este de 3~4 mm (adincirnea lor depinde

155

Fig, 3.47. Mas.a m.agne¢ica pentru prinderm pieselor mid;

[ ~ caset!l.; i! - bob i 11 ii:; ~ - ~j)~,c: ~ - s,tm:t: [[j.(lm~l!:netic; s ~ ptesa de pr~!1;lA:tat.

de groslmea placlii)~i umplute cu material nernagnetic {plumb, stardu,cup~'1ll etc.). 'Pie,sele asezate l?8 mass .pestecanru.eLe practicate 1Il masa 1:a'c ea 0 parte din fluxul magnetic al mesel sa fi,eKn.chis parmidod. astfel fixarea piesei pe masa w_a~inJ.i-unelte de rectificat, Dator lta taptlllui cit in acest sistem de prindisrB mesele au canale nepatrunse (stra] nernagnetic napatruns) . prl;n plesa sa mil poata trece tot Iluxul magnetic d. numai 0 parte din ell) din' care eauza Iortele de prindere sint mat mid deeit 111 eazul (!€10I'd lalte ttpurl de rnese elsetromagnettce.

DlmensilmUe meselor electromagnetice de forma dreptunghinlara slnt in funcLie de dimenshmsa roeselor m8l~inilor d~ recti!f.I.,cat. plan le?, care ::le' monteaza in thnpul lucrului, Caracterlstleile §idimensIunH€l acestor tipurt de mese slnt '(!'uprins€ in fi'g.:lAI1 1'li tabelul 3.9.

Pe lin.ga mesdeeledromagnetice droptunghtulare in practIdi sint toIosite in mod curent ~i mese ielectromagnetlce de tip circular, care au in tlmpul Iucrului 0 mtseare de rotatie. DIn punct de vedere C01.l.structtv acestea pot fi realiaate intr-o gamai'oa:rte variata In ee priveste numarul ~i forma polilor magnetici, cum ~i moduli in care sint montatc bobinelc (de exemplu mese CU Intercalatil C3re fill strabat toata grosimea ·el.,' de forma unor csreurl eoncentrtce care aCQpel'a suprafata placil, folosite in general pentru fixarea pieselor rnici SHill inelare orl de tipul bucselor, fig, 3A9}.

In mod Ircevent rnecanisrncle slnt alimentate cu curent continuu

c "'" , ee
.... .,...
II< "i' j 0
~ N e<:l
-e (
fO
.!P I;;) 0 ! e
'r< 0 0
i ~ (N ~
~ 0.0 j ""
:I, 00 ~
'"' '" e-
.....
., j
.ll 0 0
'U ... M
'2 'r:=I ,...
.a
§ Cl <:;> I 0
" "" ()O
i;j ~ ..:> u !"lm!~i;f!~1)(! ,,~u.1S!~~

,mO/JJ;i"l I

'W~: 'un '''I :.,.,

e~~L'!~"V)' ~ tN"

~"m~~ 'd~Oi[

V 1'E'D1ttIOU ImU;\.rtD

<':!

,.."

.!l1.1. "'.""1t1Jd:

A ~1m:D,~iIJ:!(IiTV ~liIhl:::~~L

(!) ..,
.~ • ...-!'
~.
(D <1.>
to';; co-
,s E e o
'A .....
"" 001
P'~ 0...
li'iI ail
157 de 0,3 J\ la tensiunea de 110 V (se Iolcsesc In unele cazurl $1 teosluni de :24,48 sau 220 V) obtinut prin redresarea curentului alternativ de la reteaua de alimentare ell aiutorul unui redresor C\)! seleniu. In unele cazurt curentul continuu peritru alimsntarea mesel este produs de catre un grup generator; care se afta in dotarea masmit.

':r.1es.ele electromagnetic,€, nu pot Ii alimentate eu eurent alternativ, deoare'C!€ datorita pulsatiei fhixului magnetic alternativ, piasa de prelucrat ar vibra iar eurenti! induai care Iau nastere, in corpul mesei, ar produce 0 puternica actiune de' demagnetizare. Totodata piesa s-ar incalzl puternic datorlta procesulul repetat de magnettzare ~i dernagnetlzare iii actlunli curentilor paraziji.

De oblcei bobinele PQmOr meselor electrcmagnetice se ~.eaga in serie .. Insa 13. unele mese electroma.gnetic€ slnt fulosite schemecare permit comutarea lor' de Ia conexiunea in serie Ia cea In paralel, fapt ce permite caaceeasi masa sa fie eonectata la. tensiuni diferlte(1 H) V pentru cele l€1gate :in paralel 1}i 220 Vk·gate in serie).

Ii S r

I

H'ig, 3.50, Schema de ccnexiuru a unei mesc clectromagnetlce.

ill' C, t't~ Cl

.

.

In fig. 3.50 este reprezentata schema de conexiunl a unei meseelectrornagnstice, Pozitia comutatorului Cp reprezentat in figura iadid postbilttatea punerli in nmctnme a motorului masinli-uneltecu masa electromagnetlca neconectata, permitind astfel 'executarea. operatiilor de reglare in raport eu marimea !i'i configuratla piesei.

150>

Dupa '~ntoarcerea comutatorului pachet Cp ]nfa:!iurarea mesel clectromagnetlce ME prlrneste curent prin redresorul R. In ssrie eli aceasta h1ifa~Uira.re este mnectata !nfa15urarea releului de curent Rc, ale caru! eontacte normal desehise slot conectate an serie ell bob-ina, contaotorului motorului. Cind masa esto dsconectata, aceste contacte xint scurtcireurtate de contactul comutatorului paehet Cp, iar dud ests conectata, legatura de scurtclrcuit 50 destace f?l alimentarea bdbinei se face numai prin eontactele Ct care se tnehid la COnectarea placii.. Daca din cauza unui defect oarecare, alimentarea placii olectromagnetioeee intrerupe, rcleul de curent Rc Intrerupe prin contactele sale normal desehlse eircuitul bobinei Ct ~i motorul rnasinii-unelte (al capulul (!u piatra de rectificat) este deconectat,

In paralol cu bobina Ct trebuie conectata 0 rez]stent;a de descar-care de circa 2-5 ori mai mare decit rezistenta tnIa!ludirli mesei. La. deconectarea plaeii aceasta rezistBnta. preinthnpina aparitia unet diterente de potential mare Intre capetale infa:,}urarii,care ar putea 'S !:r~pul1ge lzolatia ..

In timpul luerului piesele fixate pc rnesele electromagnetlce eapata un magnetism remanent, din tare cauza se scot greu de p~ masa, Pentru a usura scoaterea pieselor dupa terminarea luerului, se trece prin inra~.urare·a mesei electromagnetlee un timp oarecar€! un curent slab de ssns ccntrar, care favorlz:eaza demagnetlzarea plesei. In practlca demagnetizarea pieselor se mai realizefIJza.!}i cu -dispozitlve speciale.

Datorlta faptului ca mecanlsmele de prlndcrc de tipul meselor electromagnetlce nu asigura torte de stringere sufieient de man Cia in cazul siring,erii mecanlce ~i nu pot fi:xa piese din. materiale neferoase, Ia unele tlpuri de rnasjni-nnelte strmgerea :;:i fixarea pIese.Ior se realiseaza en ajutorul mecanfsmelor eli actionare electromecanica sau eleetrohidraulica,

In fig .. 3,51este reprezentata schema unui mec(Ini:sm ell actionate electTo·mecanidi pentru prinderea Gi :[jxarea pieselor pe strung ]a care spre deosebire de slstemele de prinderc t;i fixare descrlse rnai inalnte, miscarea ii;il.ciloT' unlversalului tntr-un sens sau altul ::se asigura prin il'lnarea corpulul universalului 1 fata de discul con,ducator .2 eli canal spiral solidar cuaxul principal 3 al strungului. 1"1'[narease reaUzeaza cu.ajutorll.l sabotului de frina 4 fixat pe lli:rghia asc:Hanta 5. Pirghia este actiona a de electromagnetul 6 comandat de la distanta .prin butoans. ln funotie de rotatia axului principal (de Iucru in dtrectia sa.getii a, sau de gol in directla sa,getii b, HiJd.le se apropte sau se departeaza de centru asigurlnd :po1ar€ 3 slnt fixate pe faJ;a mesei,

100

lliecanismele de prindere $I, Ji.(xI;n'. ell actionare dedrohidnH.iH(·i,i slnt caracterizate prtn aceea ca: a-sigud'i forte marl de stringere in mod constant. In practica sint de obicei Intilntte la maslntle-unelto din Ilnlile automate, a carer comanda se realizeaza 'cu ajutorul .panourilor hidraulfce,

Fig. :3.5l. Mec~nism de actlonare electromagnetlca pentru prlndereu !?i flxarca pkseh.l!' pe strung,

In fig. 3.52 est ... reprezentata schema hldrauljoa de prmelpiu a unul panou htdraullc pentru comanda dlspozttivulut de actionare a rnecanismelor de pri:nd.er€ '~i fix are din Unlile automate. 1~ tirnpul preluerarn pieselor pe masinile-unelts ale Iiniei automate, electromagnstul 2 1011 sertarasului 1 este deconectat, Uleiul refulat de pornpa 7 se scurge libcr In r'ezervur: presiunea din condueta 4 1:/1 ".lin cillndrll Iixatoal'e!or fill ldeVi:i~e~te 2-4 kgI/cm~. Pompa 6 de inalt5 presiune cu debitul de 3-5 I/min mcntlne in eire uitul hidraulie de stringcre presiunea cOfespunzatlla."e r~glarii supapei 5. Dupa tcrminarea p1"elucl'ilrll piesdot' concorntrent CD conectaroa electrornagnetului care actloneaza sertarul distribultoi- din circuitul de stringere, pentru eliberarea pieselor se conecteaza ~i eleetromagnetul 2. In aeest caz pompa 7 nu se mal poate desearca la rezervor si elemeritele de strtngere se retrag rapid' sub acttunea uleiului reful~t de ambele pompe, €liberind ptesele. Dupa aceea s'€' conecteaza alec-

11 - Car-tea ele'8trici~.n.ului de mtretinere dill Intr, Indust r Jale.

161

tromagnetul sertarasului distribultor din clrcultul de fixare ~i fixatoarele se retrag. Dupa tsrminarea aeestei operatE electromagnetul 2 noate fi conectat la urmatcarea operatic de nxorc ~i etringere.

1. Intretinerea curenta a mecanismelor de prinderc ~i fix:ue urrnareste in' primul rind mentinerea tuturor organelor rnecanlsmului :;;1

Fig_ 3_52. Schema eledroma.gnet.ica de principiu,

Instalatiei de alimental'e'intr-o stare corespunzatoare de cnratenie pentru a svrta depunerea pralului pe elementele de contact electric, ~i de .8. impiedlca patrunderea ulelului san apei (en~ulsiel) de racil'e in timpui lucrului ]0 Interiorul mesei electr-omagl1ehce.

162

Mentinerea in perfecta stare de functlonai-e a mecanlsmelor de stringere ~i fix are impuncveriflcarea ~i Inloeuirea ~uJ.'enUi aelementelor defecte sau inlaturarea decanjamentelor+curente care se produc :in -thnpul Iunctionaril mecanlsmulul, In cazul dud prelucrarea se executa cu folosirea liohidelcr de racire, cele' mal freevente defectlun! ale mecanismelor de stringere Illi Iixare, de tipul meselor electromagnetlce, Sf' produc din cauza apei de racire, care patrunde pe Enga izolatla pclllor, In tntertorul mesei, producind seurtcircuite tn infa!).ural'ile magnetilor.

Pentru a evlta pe cit posibil defectarile, la terrnlnarea lucrului apa trebule il):departata de pe masa, iar starea etanseitatll mesei, in special a Ioeasurilor in care se aiIa bobinajul trebuie sa fie perfecta. Se impune asttcl yeri:l'icf,lJ:'ea cu atentle inainte de inceperea lucrulul a meset. 'I'rehuie avut in vedere de asemeriea ca in timpul hecrului measle electromagnetice oS€' i:nca]ze)5c, fat radrea brusca a acestora en jet de apa. sau ourent de aer duct:' 1& Ilsurarea mesei, 'ffin special in zona locurllor de Ilrirbilnare, favorlzhud ~:tStfel patrunderea apcl de racire in eorpul mesei. Dill acest motiv se impuns ca

raeirea rnesel sn se Iaca.edata cu inceperea Iucrulul.

o atentie deosebita trebuie aeordata intr,etinerH redresoarelor eu seleniu Iolosite pentru alimentarea msselor electromagnetlee 'Cl!I. eurent continuu, Rcdresoarele stnt in general aparate stattce, din care cauza necesita 0 Intretinerc simpla, care consta de. obice-i Iriverlfiearea temperaturlt placilor (temperatura plaeilor nu trebuls sa dll:'pa~easca 7S"C) I?i aasigura un srstem corespunzator de raclre. tn €xpl(Jatare se Jrnpune a Se evita supralnearcarea placnm' redresoare, trebuind 'in acest caz sa se verifice tensiuriea curentulut alternativ' folosit, pentru ca acsasta sa nu depaseasca valorlle admise. Peri-odic placile redresorului trsbuie Sal tie suflate de praf si veri:fkate daca p€ supratata lor nu s-an produs coroziuni dill cauza I1'mezdU sau agentil<)r chimlci. Placlle redresoare Cl.1 supcafete coro-

date trebuie sa fie sehlmbate. .

Deranjamentele mentionate mal sus stnt inlaturat-e in condttlile ill010sirii rneselor magrietice eu magne~i perrnanenti fhati in corpul mesei. Mesele ell magneti permanenti an irl'sa 0 durata midi. de i'Unctionare die obicei 4-5 ani, intreunerea lor ccnstind numai in uperatla de remagnetlzare a blocului magnetic. Intret'[nerea meoanismelor de strmgere cu actlcnare electrohldraulica ccnsta in verifiearea periodlca a Instalatiel htdraullce, a elementelor electroraagneuee si a conditi'ilor- de fut ctlonare a mecanismelor actionate de Instalatia respectiva Jn functie de tlpul lnstalatiei, La executarea revieiei sau reparatiei trebule sa se tina saama de ind[eapile ~i recomandarite prevazute .de constructor in eartea tehniea a rnasinii.

Il'"

163

Lichldul (ill.eiul) din instalatie Sf.' va controla din punct de vcdere al calit5tli :;ii daca nu corespunde se va inlocui. Se va evita comptetarea cantltatl] de ulei din lnstalatta rnecanlsmului cu ulei n0U; deoarece ~ceas.ta poate avea ca erect' obtlnerea unci calitati necorespunzatoare a uleiului din lnstalatta mecanismulul de stri get .. (llleiul se va mlocul eomplet cu altul nou). Vor Ii. curatate filtrele mecanice si magnetice, sitele sorburflor ~i cele : de la ortflciul de umplere, preeum 1?i rszervorul, conductele, pornpele ~i Intregul aparataj hidraullc 9i de cornanda. In timpul intretinerfi se va evtta

p5trlmderea de corpuri straine in aparate sau cireuite, .

Garnit urilc de ctansare precum ~,i alte piese uzate sau deteriorate se VOl' inlocui, 0 atsntte deosebita se va acorda slstemului sertara:;;distribuitol' psntru a> se mlcsora -Irecarile ~i a se evita blocarile el'c1l1cntelor de stringere si fix are in timpul lucrului. Frecarile depind in general de marlrnea suprafetei in Irccare, de calitatea suprafctei si natura Iiehldului folosit, Repararea cilindrilor pistoanelor sau sertaraselor corista in. controlarea dlrnensiunilor, forme! si a gradului de uzura,se eu ra'(.a , tar In r:az de uzura avansata se Inlocuiesc, Se ver"i1'h;i;! starca conductelor ~i racordurtlor ~i se inlocutcsc csle defecte, 'lor fi verificate, strinse ~i euratate eontactele, iar cdr: arse vor fi inlocuite ell altele noi. Dupe. r:eparatie trcbuie sa se controleze f~lmtiona.rel1 corecta a con tactelo r , Cind s-a aTS boblna de coned-arc ::;c va inlocui cu alta noua eu acelcasi caractet'istici.

:J.8. MECANISME PENTRU INVERSAREA l\'IIf;lCAR!LOR

In procesul de asehiere a metalelor maslnile-unelte respective au ne.\101e de cele mai multe or] de schlmbarea scnsulul m.i~dirli.

Schimbarca sensului de mlscare aparo ca necesara in general psntru miscar! rectUinii (readucerea sculelor de a.? IJhi ere . in p~zi\.i~ :iniHala pentru executarea unei Hoi treceri san remceperi unei n01 operatii de 'a~hje:r€'), 0 serie de lTIj1?cfir~ de rotati:- ~.ipen.tru unele miscarl de reglare sau potrivire, Mscanismele de mversare se folD~ sese numai In cazurlle In Care necesitatea lor este r-eal justU.i.cata, deoarece ele complicautIt elementele constructive ctt ~i schema electrica de actionare a. masinii unelte ..

Inversarea sensului de miscare la masintle-unelte poate fi raall- 7.ata folosind dispozitlvc mecanlce, hidraulice, elect rice sau eventual prin sisterne combinate- ale acest '1'30 •. UtiHzarea unui anumtt tip de mecanism. este dsterminata de londitJ.ile -impuse mecanismulul de invel'sare . a sensuhll1 de ml~care, ~i de poslbilit.atea ,acestuia de a

164

satisface necesrtatile tehnologice $i de exploatars. In mod curent pentru inversarea mlscarh, masinile-unelte de ccnstructie moderns stnt prevazute attt cu mo'tO(;ll'€ €i-ectrice de curerit alternativ, cit :;i motoare electrice decurent conttnuu. Sensul de retire a] motoarelor asincrons trlfazate, se po ate schimba prin eornutarea a doua din fazele infa.~urarilor determinlnd astfel schirnbarea sensului de rotatie a cnnpului magnetic al statorului. In cazul rnotoarelor de curent continuu inversarea rni:;ciirii se obtine adt prm schimbarea cursntului in boblnajul rotorului cit ~i in bobinajul de excltatie.

Acest proeedeu de inversarea mlscarilor Ia masinile-unelte pre~ zinta avantajul ca este slrrrplu de reallzat, asigurind in acelasl timp ~i sirnpllflcarea constructiva a masinii-unelte lnsasi prln reducerea numarului cuplajelor !?l mecanismelor de Irinare, a angrenajelor ell ron dintate, (;1.11"11 ~i a axelor ~i 11l,garelo,l'; de asemcuca cornanda rniscarilor este foarte simpla (comutatoare cu butoane),

In fig. 3.53 este reIJi"ezenLaUi schema do principlu a unui slstem de aotionare cu motor electric de curent alterriativ reversibil. Motoarel~ electrice trlfazato en rotorul in scurtcircutt, 'Dele rnai tolcsite pentrn ai'\ioflRrea mastnilor-unelte, s~nil; putin senslbile fat a de schimbari le bruste ale sensului de fUli.'ci;ionare. Pentru toatc ansamblela can~ nu-si schlmba simultan rotatia sint necesare tns a motoare Indtviduale. De asemenea ele sfnt utmzalte la frecvente mati de reversare. Limi ta supsrtoara rcalizata este de 3 600-'1 001] inver-

:F"ig, 3 . .53, Scbema de acflonare pentru Inversarea sensulul de rotatle a u~LUi motor electric altcmat.\v. _

Sarinl, Ia puteri pina la 1 kW ~i scade pin.a 130 1 8000 inversan/h pentru puteri de 5 kW .. Cind se cere un numar mic de Inversarl (circa 500~800 Inversari/h) sine foloslte motoare cu vsntllatie individuala,

Daca vUezel@ de met's lnainte I?i 'Inapoi sint diferit,e, ma.~inile~ unelt:e sint previizntc eu lTIot.oarc eli douii san mat mlilte vitez,e. in

lD5

conditille unui nnrnar mate- de actionari .pe ad} III vedsrea :inversarii sensului, in practi-ra Se utllizeazs slstsmul automat de inversare, caraconsta in nnirea automata a procesnlui de :(rlnare cu rprocesul de pornlre in semi iIlY~!'S.

Pr lnclpalele elemente ale sehemei de cornanda pentru sj stemele d'~ inveh'sare lin eurent continuu 1'}i alternativ slut reprezentate in fj_g.3.54. Astfel schemadin fig. 3.54, a cuprinde douii contactoare

~

I. ~-

" \

b

Fig. 3.5·1. ,Si1;lteme de inversare:

:! - !n ourem alten ... tlv:. l:t - !n cu,·ell.! CO::ltir.mi,

a

C'j., C2, de inversare care schlmba sensul de rotatie a cimpulul magnetic al unui motor asineron, 1211' schema dinflg. 3,54-, b, denumlta ~j_ punte de inv€1'sare, este format~ din patru coatactoare de curcnt contrnuu, mouopolare sau dindoua contactoare bipolar-e. Pclartzarea indusulul motor ului se schimba in functie de perechea de contacte cure este inchisa CtC~; C'~ C~ •

Inversarea poate di realrzata 'in aM Iel hwit lntra sfirsitul fdnal'ii s;i inc;epu.Lu1 pOl'ni~ii in sens Invers ~ii b'eadi. un anumttJnterval de timp.

In fig. 3.55 este t:eptezcnt<'!ta schema de GO manda automata. ;1 inversiirh folosWi' atit Ia strunguri, cit 1}i 13 alte maslnl-unelte care au iriscanlsme :i:n rniscare rectilinie alternativa (raboteze stc.).

Pentru punerea in functiunea masiriil se apasape butonul pormre SP tnchtztndu-se circuitul rcleului intermcdiar Hi, dupa care

anclanseaza contactoru] lC~i astfel motorul porneste dind poslbiIitatea subansamblelor masinli-unelte (deob:i.-cei mese) sa se dep-laseze intr-un sens (dreapta san -.sltnga). Miscarea se intrerupe cind subansamblul masimi-unelte (capul Stllll masa) ajungs In pozitia extrema 91 crnd opritorul comuta limitatorul define de cursu Lc, fa,vorlz[nd deschiderea co ntactu lui LciIil cireuitul bobinei Ie /iii

sc,

Sf'

~----------~~&-----~~~~~

Fig. 2.55. Schema comenzii automate de inversare.

lnchiderea contactului Lc' in clrcuitul bobinei 2C. Dupa aeeasta contactul lCj se decla.w;leaza. ContactornlIt" deschide eircultul boblriel releulul Ri care 'dupEi ternporlzare, va jnchide contactul sau Rt :;;1 va asigura anclansarca contaciorului 2C. Motorul '{8: pornl 'in sens invers st va in_cepe sa de:plas€z€' subansamblul maslnli-unelte mapoi. N.Ii1?carea .3e va termina dupa ce al doilea Qpritor va comuta lhnitatorul fine de cursa in. pozrtia initiala, determinind reluarea ciclulul. Contactoarclc 1e ~i 2C realizcaza autoblccarea electrlca prevcnlnd astfel anclansarea lor concomitenta.

Pe li1nga sistemele de inversare a mi$carii descl'ise mal sus in practice, pcntru obtinerca mitjicarii reverslbile jinversoare) Ia masinile-unelte sint utilizate ~i mecanisme de Irrversare eu aetionare eiectl'omagnetidt Foloslrea acestul procedeu pentru inversarca sensului de miscarc CSDe:; foarte cornoda, datorlta cornenzilor simple cc se executa cu ajutorul cuplajelor electromagnetice (v, subcap 3,6).

In fjg. 3.56 cste prezentat modul de montare a acestor cuplaje elcctrornagnetice de inversare, in entia de viteze a masinll-unelte,

De Ia axul de antrcnarc 1 prin intcrmediul a dona angrenaje (unul cu roata, iar al doilca fiira roata intermcdiara) corpurile magnetiee 2 ale cuplajului sint rottte in sensuri dilerite, Corpurile magnetice se rotesc liber in jurul axulu] .' de Icsire .:1, pe care se afIa :i'ixaili armature in forma de disc 4, care cste atrasa altcrnatlv de-

Yig. flo. Schema elf' monl.a] a unul cuplaj clecirornagnetlc de inversarc in entia de viteze a unef masir.i-unetle.

bobina din stinga sau de cca din drcapta l1i prin gamiturile de cuplare s e antrenata, cind intr-un sens de rotatie cind in celiilalt.

In condftiile unei deplasari axialc rnici, 5C' impunc Iolcsirca ca organs de antrenare roti dintate frontale. In dreptul inelclor colectoare, se afla portpernle cu peril apasate de arcuri pe inelele colcctoan=: Perllle permit alimentarea ell eurent a bobinelor rotitoare al€ electro magnetil Of.

:168

Cuplajele electromagnetice cu iuele colectoare pr zinia dezavantajul uaurn perltlor, Ineleloi- colectoare etc .. ,fapt ce face ea 10. raecanismele de inversare ale masinilor-unelte .sa se utilizezc in unela cazuri euplaje electromagnetice fixe f2iril inele, care Inlatura acest idezavantaj, asigurlnd in acest tel 0 intrelineI'1'! mal usoarii.

In fig. 3.57 este reprezentat uri mecanism de inversare ell electromag'neti f1c;~i. Azul cit? Iesire 1 este ghidat in bucsa 2asamblata

Fig. 3.51. Meean:sm de inversare cu elee b::omatgneti fk:~;i.

cu carcasa prin intermedlul scutulul 3.. Fe ambele capete all:! bucsei sin! fixate corpurile electrcmagnetilor 4 Impreuna cu bobinele 5. Corpurile sint cuprmse de casetcle 6,.caI'e se rotese p@ 1'111- menti, neavind insa dsplasare axiala. Miscarea de rotatie se transmite prln rotile coulee 7 angrenate ell roata conicti 8; fixata pe axul de antrenare 9 .. Prin urmare cele doua casete se rotesc intotdeauna in sensurl c:llferlte (contrare), Pe partea Irontala a casetelor sint fixate garniturile ele cuplare 10. Armaturlle in Iorrna de disc .11 ale magneulor, flx<lte peaxul de iesire 1, se gascsc Ia distanta .mica de casete ~i pot n astfel atrase de bobina respectiva, atunci

cind aceasta este pusa sub tensiune, dlscul se aprcpie de caseta pina ce se a~laZa pe gzn:nitura de euplaj Iiind apoi antrenat de acesta. Altmentarea eli. curent s€- realizeaza prin conductele 12< Intrerupind circuitul in prima bobina :;:1 conecttnd-o pe cca de a doua, discul feromagneric atras. de prlmul magnet este ollberat, tar eelalalt disc este presat pi,? caseta respectiva, sonsul de rotatie al discurflor arrnaturii, :;;i cu aceasta i?l 00] alaxului de cornanda, se Inverseaza. Deplasarea mica Ell discurilor 11,. est€ transrnlsa ~i axului de ile~ire l:,c1~n cauza imbinarii nxe a discurflor cu acest ax. Aeeasta deplasare insa nu depi:'ifJ'e:jlte III mod normal ctteva zeelml de mlljmetri, Dad! in lU'U1a. unet uzur] exagcrate 11. garn'itnrilor de cuplare dsplasarea axiala se tnare~te, distanta poate Ii readusa la valoarea normals prtn arnplasarea unuia dintre discuri 'pe axul de 1e~ire,

Ji'Ig_ :L}3_ Mecanisrn electrorneguetic de Inversare,

In general tntrettnerea acestor ttpurr de cuplajcyconsta in sstgurarea. tln~erii In timpul functionarli.

in exploatare pentru inversarea. sensului de nriseare .211 maslnllor-unelte, se iutilnesc in mod curent $1 mecanisme electromagnetice de lnvcrsarc de tipul celor arntate in fig'. 3.58.

170

Pe axul conduciitor .1. 'Sint montats liber roata do eurea :2 sl conul etajat 3. Intre aeestea pe ax este montat fix 'an disc Jeromagnetic 4, Iar de 0 parte ~i de alta a discului sa gascscrnoDt.ate pe fetele laterale ale rotii. ~i ale conului etajat, bobinele 6, cum ,~j areurile de rapel 7 ~i 8. Conductoarele electrice 9 .sl 10, conduc curentul electric la lufafjurarile bobinelor 6. JPe To-acta de cures 2, est~ rnontata 0 curea h:lCrU'ci~aUi. 11 pentru transrniterea ll'lii?dirii in sens Invers, iar pe conul etajat a. curea lata 12, pcntru transmiterea directa a. lTIi~carH de rotatle, Ds,lca prin bobincle 6 cireula curcnt electrle, conul etajar S0 cupleaza prin frecare cu _ discul feroma.gnetk :;;1 sc rotese 1mpl',euna cu axul conducator transmitind miscarea de rctatle C1_.l ejutorul curelei 12 ~i lnelelor L"i, In cazul cfnd eurentul eiectdc strabate infa~ul'arih:, bobtnelor, roata decurea 2 este atrasa de disc 'j.i prln cureaua i1J1!crue:i~atan ~t inelele de fdc!itme 13 transrnlte miscarea a:n sens invers sensului de miseare al axului 1.

Aeest mecanism de Inversare prezinta avantajul ca menajeaza curelele de transmlsie, care ·nu rnai sint. deplasate intr-un sens sau altul pe roata de transmisie. Frecventa lnversat-ilor este ins.a Iimltata de Imposibilitatea obtinerii unei frinari rapide ~i ,dE' IndUzireosuprafetelor de fricliune.

Intrejinerea ~i repararea, In tr E'ti nere a sl repararea ln bune conditii a rnecanismelor de inversara, impune cunoasterea pl2rfect& a elernentelor eomponente I/i sistemelor de invsrsare, CUll) l)i gnldul de solicitare a acestora in timpul Iucrului, Anornaliile c~ apar in reahzarea Inversaril sensului de miscare al mecanismului sint datorate de obicei uncf intretinel"i ncccrcsnunzbtoare 1i efectu8rii

de reglaje gre~ite. ' •

Lucrarilo de intretinere caracteristice mecanismelor de tnvcrsarc constau in verlftcarea ~i reglarea periodica a intretierului cuplajelor electromagnetice (in cazul mecanismelor prevazuts ell cupleje electrornagnetlce), verlticarea ~i ajustares perlilor de contact~J wglarea presiunii dintre pede si inelulcoledor. In cazul unst uzuri accentuate ,a perlilor sl Irielelor colectoare, dupa ajustarea acestora sc va vcrifica ~i rigidiza slstemul xle prindcre 91 tlxare a permo!' (in cazul cind acesta cstc slabit) astfel :Ll1'0il sa se evite vibratiile de contact, care pot produce sointei ]l1kc perk: Gt suprarata 'jneluluI colector. La montarea pernlor de contact dupa ajustarea lor, se lmpune ea els sa. cake pe mtjlocul inelului cclector 9i sa alba. orientarea cit mal perfecta pe directie radials.

Un to] important in rIO' prlveste precizia ~i rapiditatea Inversarti 11 ate starea supraretet garnicunlor eau discurilor cuplajelor electrornagnetice de inversare, care trebuio sa nu prczlnte gripaje sau smulgert de material. Uzura suprafetelor garniturflor sau dlscurllor

171_

de cuplare nu trebuie sa depa~easdi 10% din dirnenshmlle norninale.

De asemenea se Impun verificarea periodica a starii contactelor ~t inlocuirea celor care prezinta uaura peste limlta adrniaibila, curatarea de depuneri mecanice (praf, aschii metalice, fine etc.) si ajustar~a celor perlate, ve'rificarea~; reglarea preslunil de contact, verificarea .~i asigurarea strtngerii corects a contactclor, cum si verlficarea stihii legaturilor Ilexiblle, deoarsce aces tea in condittlle unui numar mare de manevre se pot I'upe. 0 atentle deosebita h'e~ bule acordata rigldizarii par\ilo[' fixe ale contactorului- pentru a f(~T"i de ~ocll"lri sau vibratii bobina acestula st . celelalte elemente de asamblare in timpul. inchiderii circultulut magnetic, rmpiedlcind astrel slabirea sau ruperea jugulul, 'arderea bobineler, biziitul puternlc tn cireuitul magnetic .~i dcreglarea contactorului. In caz de slahire a [ugulut trebuie Sa se stringa Iegatura plcs elor , iar cele uzate sa fie inlocuite cu altele not Dupa reparatie trebuie sa se centroIeze functlonarea corocta a contactelor, Cind s-a ars bobina, bobina de conectare se lnlucuieste cu alta noua avind aceleasi caracteristici. Bl:tlHul iniezulul electromagnetic este determinat de slabirea miezului magnetic, Acest deIect se J:nHktudi prin stringerea tolelor cu ajutorul nlturilor (acest defect apare de obicel la contactoarele de curent alternativ),

In exploatare reglarea contactoarelor consta in reglarea [ocului sau distantel dintre contacte in pozltle de conectare, succesiunea mchlderil contaetelor principale sl a celor de blocare, reglarea presJiunE de contact ~i controlul tunctionarlt lor',

3,go, lW£CANJISD.IE TRADUCTO":\.RE ~I A!\U'UFliCA'1I'OARE

Cornanda masinilor-unelte sl a Iinillor automate s€ bazeaza pe folosirea din ce in ce mai 1al'ga a automatizarri electrice, paralel cu nutomatizarea hidraulica sau pneumatica. Dcoarcce autornatizal'("a eleetr'ca ars in vedere posibilitatea de a trimitc impulsurfle de comanda 1?i. de a Qontrola executarea cornenzilor, Care se realizeaza cu a] utorul traductoarolor,

Traductorul are rolul de a emlte Impulsul Initial (sE'mnalul de cornanda) pentru realizarea mlscaril necesare, in cazul cind asupra sa actlcneaza un Impuls exterior corespunzator. Irnpulsul prirnlt de traduetor poate fi obtinut prrn apasarea exercitata de un element al masini] sau de cama unui aparat de comanda, prin presiunea

~xen~fltata meearric pneumatic san hidraulic, .

172

in functie de natura eauzei Care deterrnlna aparma impulsulul primit de traduetor, aeesta ponte fl de mai multe Ieluri: de cale, de dimensinne, de 1orU', de tlnrp, .de vitez.a etc.

TFadiicto~1I'(~ de calc. Acestea se caracterrzeeza prin aceea ca nnpulsul apare datoOritii actrumi sxercitaee asupra traductorului de catre un element mobil al masinf! lIn momentul in care acest element aiunge intr-o pozitie stabilitii in prealabil, In practicii traductoarele de cale sint de obicei dee tipul llmitatoarelor de eursa.

'l'raductoare de dlmensiune. La traductoarele de dimensiune Impnlsul spare atunci clnd piesa de prelucrat atinge dhncnsiunea neeesara. In cole ce urmeazs slnt prezentate citeva tlpur! de traductoare de dimcnsiune mal frecvent utillzate in praetica. In fig, 3.59 sint roprezerrtate schernele unor traductO,are ell unul sau mai multe contacte. Dupa cum relese din figi[]ra presa .J de canumlta dimensiuneprovoadi deplasarea palpatofulUl 2 legat ell contactul mobil 3, determinind cprirea l11<::11;iinH.

2

',,'1'\;"----"

/

/

7

J

d

b

G

Fig. 3.59. Schema traductoarclor de dlmensiuni:

." _ CI!l un, contact; 'b -- eu ciou:tt eontucte : ,C - ,~u t~e.i colllilw::te; d - CM. patru

coutacre. .

In fig. ~HiO este reprezentata schema eonstructtva a unui traductor cu contact electric cu pirghle.· In oorpulacestuia 1 sint presats doua bUC1?e de gl-. idare care servesc pentru dsplasarea palpatorului prevazut Ia cOIpiit en 0 laila 4, Mecanismul traductorului se inchide etans cu capacul 2. Traductorul se fi:xeaza. cu suruburi; pc palpa-

173

torul 8 este fbtat [ugul 5c cu suprafata redata 12 a ptrghiei 8, pe care .se Ie2JZema blla, Surnbul 6serv-e~te ca pana de ghidare pentru jug. Etortul de maslirarea. dlmenshrnii se ereeaza eu ajutorurarcului 7. PiIrghla 8 este suspendata de sabotul 9 cu ajutorul unel artleulatil elastice 1I1Cl'UCiS'; contactul de wolfram 10 esto . Iixat de capatul pirghiei, jar ph'ghia 8 ell COn tactul mobil sint Izolatc fata de eorpul traductoruhu ell brida die textolit 11. /\ .. rcul 13 lixat

!J 1f)

I .

Fig. 3.60. Traductcr elf' dirnensiune <;,1 {.:Oll\{ld 'electric cu p.irghi.e.

pe urechea 14 tr~ge pirglif a Inspre dreapta, Ccntactele :Clxe 15 se executa db wolfram §i ::;e Ilxeaza in hucse de alama montate In bridele de textolit }.6, Pirghille de reglare slat fixate pe consoIe l-e 1'7. $1ll'ubul:"i:le de reglar€ 18 l:ie insurubeaza in bucsele crestate 19 .. Capetele 20 ale suruburllor stnt previizute ell diviziuni pe partes ,jncHnat8i. CD!lt..3:ct€1e s.'in:t mcntate pe panoul 21 de la care capetele lor stnt duse Ia bucsa de Izolars din textolrt 22.

JlH

iiI ptactica, In a:l1a1'3. de traductoarele de :dime1l:siune cu un _ contad sint foloslteeurent treductcarele--de dimensiune cu doua, CU trei, sal! ell mal multe contacte, In fig. 3.61est.c It'cp,rezentata scbem.a unui traduetor en doua contaete, destlnat controlului automat al dlmensiunilor pieselor (ovalltate, rectlllnitate, generatoare, paralehsrn dc.).

.Ii

7

e

~-----f{J ::~11

12

I:

li'i1i. 3.51. Tracluctor de dimensiune cu doui~ contacte.

175

Traduetorul consta din corpul 4, ,palpato1"ul 2 ell jugul 3, pirghiHe de contact 10 ~i 12 articulate (contact flotant) 91 doua COl1- tacte electrica 5 $i 9. in vederea masuran! diferentei di.n.tre dona dtrnenshmi, traduotorul se regleaza astfel inclt in momentui afHir;i virtului 1 Ia dimsnsiunea limita superioara (tija traductorului 2 se ami in pozltie supsrtoara), contactul 8 sa atinga contactul 9. In aceasta pozitie , a contactelor 8 si 9_, contactul 5 este tetras la 0 distanta cc eorespunde valcrii tolerantelor Ia diferenta dimensiunilor. Daca in procesul de masurare dlf'erenta dintre presiunea rna~ x.ima ~i minima este mal mica decit toleranta prescrisa ccntactele ,'j ~i 8 se inchid, lar in caz contrar sc inchide contactul care sernnali;;;eazEi rebutul. Daca dupa atingersa contactelor 8 1]i 9', saua COntact 1::'] ox' 5-8 tija va continua so. Se r idlee sau sa ooboare, pjl'ghJile de contact 10 I\>i 12 ;>:e vor deplasa Una in raport cu cealalta (unghlul dint.te ele variaza). Pozitla 10 :;it 12 se fixeaz8 cu ajutorul aroului plat 11. Rotirea relativii a pirghiilore-ste limitata de furca partii

uperi oare a pirghiei 12, in care intra bosajul pirghiei 10. In aceste conditii existenta unei jm'binari articulate 'per-mite stabilirea dife~ rentei dintre cele dona dimensiuni (ovalltatea, paralelismul etc.) independen t de varliatme eli mensjunilor plescl, Reglarea . treductorului la toleranta eorespunzatoare se face ell aj utcrul isuruourllor micrometrlce cu gradatil 6 ,~i 7.

Traductoarele de forlil, Traductoarele de acest Up Se caracterrzeazii prina1:!eea C.3! impulsul apare atunci cinrl Iorte le care actioneaza in meeanismele corespunzatoare ale raasinil, sau presiunea agentului motor uting 0 anumita valcare, In fig. 3.62 este reprezentata schema unui tmductor de jortii de tip electromecanic.

A~a cum se vede ~i din figura el 5C cornpune din doua semicuplajs eli gheare tesite 7 ~i: 2, care leQga mtrc d arbor it 1 !il 4.. In momentul in. care for'~ele din dispoeitlvul de actionare vating (J valoare data, semicuplajul 2 este trnpins spre dreapta invlngind fOl'ta areului 3'. In acest 'C3Z pirghla 5 se rotsste ~i actloneaza asupra microlimitarorului 6. 'I'raductoarele de acast tip prezin.U dczavantajul ca, din cauza difcrentei dintre coeticlentlt de fI'ecar€ in repaus sl in miscare semicuplajul 2 se mi~di .sacadat.'

Acest Inconvenient esteJnhiturat de trinluctoorele de tip 'elect,·ohidmt.l-Zic (fig. 3 .. 6:l). La acest tip llchidul sub presiune patrunde in camera 4 de jos a traductorului sub membrana 3. In rnornentul in care presiunea din circuit atinge valoarea necesars, membrana se incovoaie ~i deplaseaza tija 2 in sus, silmd-o sa acticneze tija microIimitatoruhn 1. Un asernenea traduetor este destlnat clrcuitelor hiriraulice ale masinilor-unelte ell 0 presiune cuprtnsa lntre 1 f}i 6 kgt/cm",

176

II

.'

"'=J - ----___.-

!

12 - Cill'ien el~et;':i<:i.an\lln~ (le ir.tre\inere dIn mtr. indt,sttiille.

Din punct de vedere a'[ rapiditatil actlonarH, traductoarele pneumatlce nu sint Inferioare ·e-elor hldraulice. In fig .. 3.64 este reprezontat un traductor de .forta de tip electrohldrairlic cu contaete ~l. rnercur, folosit in mod curent Ia mscantsmele de eopiere ale m£!~

sinilor-ucelte de copiat, .

Ceneratorul 1 produce 10 borne 0 tensiune constants a earei. polaritate variaza in runetie de Infa~urarea de excitatie pe care 0

Fig. 3.84. Traductor electrohidrauhc cu contacts :j,l mercue.

alimonteaza. Stabllirea curentului de excitatie lntr-una san Il18(i multe 1I1fii~uI8,!:1, depinde de pozttta rnercurului .aflat in tubul 2 in forma de U in care sint sudats contactele 3, 4 ~i 5 .. Contactcle 3 f}i 5 se af.l~! la pat-tea .super ioara a celor dOUEi ramurt ale tubului, 1a carcse leaga cite unul din. capetele ·i:n:W~uraril de excitatle. Arcul (j actioneazji asuprs sistemului de pirghii 9 astiel incit deplasarile

178

palpatorulul J{) a] traductorulul sa sefrensmita- clapetei 7. In cazul 1n. care .olapsta 7 se deplaseaz8 spre ajutajul 8 are lee obturarca acestuia, favol'iz:tnd Cl'f'$terl.>a presiuntt aerului pe suprafata n10rCUl'l.1~ lui stabilirrd legatura el~ctticf\ intre contactele 4. 5Ii. 5; .in acest eaz se produce ccriectarea releului electric Rl~. Aceasta face ca generatorul la carei in:lia~ul'flre de excitatie este alimentata sa, produca 0 tensluno la borne, 'Care alimenttnd un motor de curant contlmm, permits acnonarea In. sensul aproplerii palpatorulul 10 de sablenul 11. Sablonul ac(;i.oneazti asupra palpatorului 10 Iavonizind des- ' chtderca ajutajului 8 prin Indepartarea clapetei 7. presiunea aerului pe suprafata mereurului scade ,~ la un moment dat 'mercurul din cele doua. brate ale tubului :[n forma de Uva ii. coborit sub contactele 3 ,~j_ 4 la aeda:;:1i nivel, Acest Iucru face ca g~n{'ratorul

:1 s.a l1U mali prcduea tensiune Ia borne determlnind oprirea rnotorului de actionare.

in cazul eirid sablonnl l.l .prezinta deriivelari pe supratata de> contact cu palpatorul 1.0 al traductorului, elapeta 1 va perrnite deschiderea completa a ajutajului, favorfzlnd ridicarea nivelulul cu rnereur in bratul .tubului cu contactul ,3, legat direct ell ajutajul 8 stabilind legatura clectrica mtre eontactclc 3 ~i 1· .. Acoasta provoacc conoctarea relcului NIl, determini:n.d1 <ls.tfd alimentarca celcilalte infa~urari de excitatic ;J gencratorului I, favorizind astfe] aparitia In bornele lui a unei tonsiuni de sen;'; contrar. Din aceasts cauzs motorul de curent eontinuu se va roti in sens invers. Acsste ttpurt de traductoare sint caractenzate prin aceea di tn exploatare rieeesiUi alimentarea cu !'lei' cornprimat la 00 presluns eonstanta.

'I'raductoarele de vlteza au rolul sa dea un, impuls de comanda in cazul cind vltsza ell care ss mi:sca un anumit element al masinii devine mal mare sau mai ~!ica' deeit o vitezh pte scris a .. eel 111ai Irecvent utllizat lin practieii sint traductoarcle de vitcza de tip electric, care 'in Iunctie de princlpllle de fun'C~i.onare pot fj centrifugale, inductive sau de tlpul tahometrrc .

. in sistemele de comanda 111 IUl1ctie de viteza orgenelormesinh, organul de comanda eel mal slmplu este traductorul de vi.teza centrifugal. Acest tip de traductor se bazeaza p~ utilizarea iortei centrifugale ee la nastere in timpul functioriaril utilajului. La 0 viteza de rotatie anumita sisternul de contacte al traductorului declan~eaza sub actiunea fortej centrifuge a unor gl~elJtati speciale, T'raductoarele centrifugal,", de "ltezi'i se lntilneso de oblcei 130 mecanlsmele de comanda ale maalnilor-unelte de tip mal vecht, Iocul lor Ilind Iuat de traductoarele inductive.

In fig. 3,65 cste reprezentata schema unui traduetor Inductlv, Axul ] al traductm'uliui este legat de axul rnotorului electric a caru]

179

turatie trebuie contrclata. Pe aeest ax se ffxeaza lin magnet permanent In forma de cilindru (magnetul permanent Se cOl:lfec~J()neaza dintr-un aHaj special de fiell:' ,~i nrchel), Pe axul } se mat monteazs in Jaglire separatesi un Inel 3 In interiorul caruia se aIla in"fa~U'!.'EI!rea 4 similara ell infa~ul'aL'ea rotorulul In seurteircuit al motorului asin-

F!g. 3:.\35. 'I'raductor de vae",~ ell illdlwtie.

'l

<.

,

ercn, In rnornentul rotlri] magnetului in bar ele jnii:i.~ul'al'ii 4. Sf: induce 0 tensiune electromotoare, favorjzind aparitja unul curent care determine Ia rllndui san aparitla unel forte de lnteractiune intre curent ~~i cimpul magnetic. Inelul Sse va roti 'in directia rotirn ci mpu lui magnetic, 9i de aserneni rotor'ul motorulut aslncron incepe S~l se roteasea dupa ctrnp.. In timpul rotirit inolulul 3 in [urul axului 1, taehetul 5 va apasa (in raport en sensul rotatiei motorului) fie sistemul de conectate 6 fie slsternul 7. Daca turatia motorulut ~e mic~ol"eaza pirlll Ia oprire taehetnl 5 inceteaza de a apas.a pe arcurile de contact bornelor 2,. 8 sau 9 Iar sistemul de coritaete ravine 111 pozitia normala, 'I'raductorul este Iegat de arbcrsle motorulul printr-un slstem de antrenarc prcvazut eu 0 saiba elastica.v'I'raductoarele de vltcza en lnductie sint destinate Sa lucreze 10.. turatii de

1'80

900--3 oem rot/rn!n, in praetid traductoarele de "litez§, eu inductia sint utillzate pentru automatlzarea proeeselor de pornira ale mo~imlor-unelte, pentru actioriarea [l'ina.l'i'irn contracurent a motorulul electric as incron , pentru deconectarea motorului de la retea dnd

turstta scade sub 0 anumlta valoa'l"€ S3U s-a oprlt. .

J

Fig. 3.66. Schtuna pa~f'tialii de conexiuni Do unui motor de putere midi ou excitajla Independenta,

in fjg. 3.66 este reprczcntata partial schema comenzit unui motor dectric de putere midi, ell excitatle independenta utlhzat la actionarc-a maslnilor-unelte.

Prin apassrea butonulul "pornh'e" anclanseaza contsctorul C1• Motorul !Vi se conectesea la retea prin It"e;Zist,en'ta de pornire Rp 1?i vltcza lncepe sa creases. Cind turatia motorului a ajuns 18: 0 anumWi valoare corespunzatoars valorii tensiurrli de anelansare, cootactorul q~ fl.ll'cIan$eaza scurtcircuitind rczlstertta de pm:nil'e; pornirea este terminata §l motorul func~ionea2,a normal. La apasar-sa butonului "oprire" so produce declansarea, tar nontactorul C\: actioneaza trnductorul T ~i contactorul CJ, determinind tnceputul Irlnari! dinamics. Cuplul de Ji'rlnarc va scadea direct proportional cu viteza motorului, La vHezemid cind ~i tensiunea el~ctr~motoare este lnic~ (;'1 egala cu tensiunea de ellberars a traductor-ului de fd~ nare dlnamica 'I', traductorul va deschidfl contactul sau din cireuitul

181

bobinei contactorulul C;'j. Contactorul va declansa ~i Irinarea va continua sub aetlunea cuplului static ..

In sistcmele de comanda automata ale masinilor-unelte IJe linga traductoarele inductive, S0 uttlizeaza :$f traductoare sau gencratoare eahometnce, care slut de Iapt nlstc maslni xle curent continuu en flux magnetic permanent, Indusul masinll estc solldar cu axul rna~1D.ii. a cO(1,'ui turatte trebule controlata. Forta gcneratorulul (tL'<;tductorului tahometric) este proportionala en turatia indusului,

In fig. 3.67 este reprezentata schema de prindpiu a unui traductor tahometrlc. Penile generatorului se leagii la un veleu inter-

medial' H, care l~i actlone.azacDotactele in momentul in care turatla generatorulul tahornetric atlnge 0 8Jnumita valoare, Prin vartatia rezistentei R£ se poate rnoditica valoarea turatiei rotorulut pentru care Intra in runcuune relcul Intermediar, Aceste traductoars permit maSl)ronea tnratiilor de Ia distanta la rna! multo axe ale rnasini lor-unit' he.

Tradudollil:'C de thnp au rolul des intirzia transmiterea eomenzilor vcu 0 pcrioada de timp respectiva }'jind determinata 9iconditionata de inertia traductorulul sau de fortelc de Irecare ce apar :in' tirnpul deplasari] mecanismelor. In practi~a trebuie tinut searna ea in unele cazuri miscarea unor mecanisme ale masinllor-unelte trebuie sa se fadi cu 0 anumita intirziere intre dona deplasari suceesive] cum este cazul sanillor de la strunguri) in vederea obtinerli unui gra,d de netezire a suprafetef piesei prelucrats. 0 Astfel de lnarhe a intrrzterli acttunti traductorului poate fi reallzata fl~ prln martrea Inertiei elementului de lllasura a1 traductorului, fie prin marirea Iortelor de Irecare, sau prin introducerea In sistemul traductoarelor a -elemerrtelor cu proces delle de functionare reglabile.

In mod oblsnuit traductoarele de timp s.lntfolosite pentru automatizarea proceselor tehnoliogice san pentru automatlzarea porn i rU motoarelor. e 1 ectrice de aclion are.

182

In schemele elecbice de actionare ale masinflor-unelte sint 1010- site traductoal'€ de timp de tip mecanie (pendular), pneumatic ",te.

In cazul clrrd sint nccesnr€ tempori.z3.ri mad se folosesc ststeme mecanlce de btlrziere. ]n acest snop 0 .larga utiliaare 0 au traducto(1Tel,e deti.rnp ell pendt~l.

hi fig .. 3.68 este reprezentat un traductor de tirnp de tip penduiar. Cind prin bobina 12a electromagnetului trece un eurent electric, armatura 11. este atrasa spJ.'€ boblna ~I cu ajutorul puntii 9 .• deplaseaza prln intermediul arcului .13, tija 8> Iegata printr-o artt-

l·'ig •. 3.68. T.aducto!' de timp ell pendula,

culatis cu plrghta 14; sectorul clinta':, 5 al pirghiei. 14 angreneaza ell .. -oata dintata 4'. Rotindu-se impreuna cu pirghta, roata 4 transmite miscarea de rotatie Ia roata de aneoraJ (prln aIlgrenaJu13-2), lVlil1/'cal'ea pirghiei este retinuta de meeanismul en ancori'i decarece roata 1 se poate roti numai 'cu un singur dints la Iieeare oscilatie duhla a. pendulului 17. In mornentul in care ultimul dinte al se-ctorului 5 lese din angrenare en roata 4, pirghia 14 i.;d continua rapid rnlscarea de rotatie inchlzind contactul 6-7. Afa:ra de contactele 6-7 ell intireiere la inchidera, ·tra,due:tol'UI mat este prey.azut ~i cu contactul 10, 'ell. actiune instantanee in momentul conectaril traductorului,

18;3

Regial'ea grosiers a intirzierii se face en ajutorul surubului 15, :arc perrnite modiflcarea unghluluf eli care se rotestc pirghla pin~ lI1! momentul eind sectorul dintat iese din angrenare ,CD roata 4. Reglarea fina se r@alizeaza prin deplasaraa plulitelor 16 in lungul pendulului. In momentul in. care Se intrerupe curontul prin hobin5, pirghia 14 rcvine in pozitia ini~iala sub actiunea gr€utatH proprii Iovoriz!n d deschiderca con tactulul 6-7.

'I'raductoarele d€ tlmp reallzeaza () ternporlzare (durata de timp) de 2-10 s.

Traductorul de Limp peridular, datcrita simplit~itii constructiei, ll$llti.nVl. montarti I'ji demo ntar H,. ,et unel intretineri ~j regiari usoare a eunoscut 0 larga utilizare iu actionarrle electrice ale masrnilor-

, unelts, Tctusi acest tip de traductor prczlnta dezavantajul, ca necesiHi 0 prelucrare foarte i:ngrijitila picselor mceanismului de ancora (care lngreuiaza ccnfectionarea lor) c~pat5 0 uzura rapidi:i a partilor mobile ceea ce limrteaaa num.3:rul. anclansarilor 1<:1 5,0000-100 000, necesita asezarea in pozitie strict verticala, 0 mica abaterc chiar de citeva grade fair}; de verticala provoclnd 0 eroare destul de mare a intir.zterii de timp. In prezent acestc dezavantaje sint lnlaturate 'r1~t;r«dt!ctoaTd,<, de i"i1'!'l,p de tip pneumatic, care au dipatat. in prc;r.E'nt U utlllzare Icarte larga in actionarile electrice ale masinilor-unelte,

In fig: 3.69 este reprezerrtat uri traductor de tip pneumatic. In cazul eind bobina eleetrornagnetulul 19 este deconectata armature acestuia Se alla in pozltia de sus. Arcul de rapel .1 este in "rest CHZ str-ins ~j prtu Interrnedhrl rea7.E'mlllui 17, al .s.aJ)O't;1I1ui 16$i' al tijef 3, msntrne pistonul 12 (ttn fmma de eiuperca) 91 plata .l3 in pozrtia Itrnlta ell" SlIS. In acest caz p:lrghia 14 'Ii ~tiftul 15 al microIimitatorului sint llbere, asttel incitcontactele microllmitatorului ocupii pozttla lor normulii, a rcu 1 2 este comprimat, membrana de cauciuc 4 este intins8. In sus, Iar vcamera die aer atlata: deasupra membranei . ar-IS" un velum minim. La ccnectarea bobinei slectrornagnetului 19 armature 18 ests atrasa in [os, reazemul 17 eliber<c;!aza sabotul 16, iar arcul Z ~i 4 sllesc pistonul 12 sa se deplaseze in [os .. Pistorml eoborind creeaza 0 depresiune in Camera de deasupra membranel 5)i de aceea se deplaseaza mai fncet deeit feazcrnul 17. Ramineroa 1n urrna, decl inttrzterea, este cu atit mal man: cu cit orificiul 9, rcglat ell! ajutorul piulitci 1.1 91 stiftului 10 est€' mai mic, In pozitia de jos a pistonului, placa 18 de pe sabotul J6 apasa prin intermedlul pirghiei 14 asupra ~tiftului . 15 al micr olimitatoru lui actionincl eontactala acestuia, La decone'cta;rea r.lectrmnagnp.t1l1ui, arcul 1 'impinge pistonul 12 in sus 91 acesta,

184

1

\ \

detorrnind membrana evacueaza in atmosfera aerul din camera prin intermediul oriticiului 51, supapa 6, filtrul 8 III orificiile ? din capac.

In unele cazuri Impulsul trimis de traductor trebuie atenuat tnamte de a fi transmis mal departe la organul de exceutie, Atenuarea Impulsurilor electrice se obtine cu ajutorul transtormatoarelor san al rezistentelor. iar a eelor pneumatice prln miesoraree presiunii seu prln miesararea debitului. In acest caz se folosesc supape de reducere.

Traduetoarele de timp pneumatic, pe linga avantajele mentlonate prezmtii dezavantajul eEl In caaul unei intreruperi mai mad a functionsrfi ~i. in situatia. in care conjinutul de umiditataal aerulul comprimat este mare suprafetele activo ale plstonului se oxideaza Ingreunind miscarea acestuia in ttmpul Iucruhii; de asernenea au [J constructie mai complexa de-cit in cazul traductorului de timp cu pendul.

'In sistemele de comanda an ornata a masinilor-unelte traductcarele datcrita dimensiunilor mici pe care Ie an, Ilmiteaza v<1.10o,rea curentllcr care se in chi d .. prin eontactele lor.' Din aoeasta CaUZ1l. sint ncccsare mecanisme ampllficatoare care conectata tntre sursa de energie ~j elcmontul care trebuie comandat, permit dezvclrarea unel putcri mari la bornele acestula, prin ampliticarea putern de

ccmanda Care oste mult mal mica. .

Din punct de vedere constructiv amplificatoarele pot fi: electro- . mecanlce, magnetice, electronice, lonlce, pneumatiee :;;i hidraulice. In cele ce urrneaza vom analiza tipurlle de amplificatoare electrice, frecvent utllizate in schemele de comanda automata ale rna-

sinilor-unelte. .

.. \mplificatoare electromeeanlcc, sint rnasmt elect-rice de tipul amplidinei, rotctrolului etc, Acests masini au un coeIicient mare de amplificare ~i pot realize puteri suficierrt de marl pentru cornanda motcarelor clectrice folo~i tc Ia actionarea mecanismelor de a vans ale ma~i~1.i.l?r- une~~e,. permitiud in acelas; tlmp 9i reglarea continua a turatlel Iill puterli de actionare,

i1.rnpIidina este un generator de curent contlnuu avind pe rotor 0' infa~uraretipidl. motoarelor de curent continuu. Clrcuitul magnetic fiind executan C.lI poll aparenti sau inecati. Fe colector iactioneazji perpendicular doua perechi de perti 1~1 ~i 2-2 (fig. 3.70); periile 2-2 sint legate in scurtctrcuit. Amplidina se leaga Ia bornele unui motor de curent continuu M, ell excitatie separata EAmplidlna este prevazuta cu infa~marea .de cornanda Ie; ~i iu[asurarea de "Compensate IK~ adirel actiune este functie de poaitia cursorului reostatului lii\, H2• Unul din capetele l11fa~ll:rln'ii ele comanda 1" se leag& Ia reostatul Rj_ (fl'!O~tat potentiometric) alirnentat

H)6

cu tenslune constants, iar celalalt capat al infa:jiurarii 10 se Ieaga

la reostatul Rz. .

In. practica umplidlna poate sa fie prevazuta en mai multe in-

fa~u["afl de eomanda. .. v' • ~. ••

In exploatare, maslnlle-nnelte au pe l!nga [lr~~:lIdlOa ~l ma.~:nI electrice en autoexeltatle, denumite ma~ini arnpltJtcatoare ell. dmp

Fig. 2.70. Cornanda si re.gbTeo. turatiei unui motor cu ajutOCl\{.amplidinIL

.1"ig. ::;.?1. Schema rototrolulut, pentru comanda :;;1 restarea turatiei

unui motor electric de actionare a unci Ina!;':ini-m1elte:

Rt - 'Tt;otro!;. G! ~ geneH~t0r ae c .. c.; ,.1"1 - motor de c.c.: Gt - ~elMt/l.;<):r eahornetrtc: :ill, - :'notor de e.a.; RI .• R,. R., fu - rc:ostatc·;. E,. - e::ccit.""Itj·e de comande i E·., ~ ('xcitat!e de control; £l - ~;,;t.;ita~i.a proprlc JIll aerae a rotctr.:·olt.tll..ti; E~~ - E~ 1::."13 -i tnlii.:'.rill'iiri de _ ~2'l~itatie lj,entl"tl generasorur Gh l~O' or-ul rrJ!

~i generatoi"ul ti'IJ1.0n1atr;c Gl ; R. e.e. - rejea de CU~"lit ~(mtll)LJ.u.

lon.git,ulina.l san. TotrClt:tot; care de fapt slnt nlste generatoare de curent continua. prevazute C:U 0 infa~m:are de excitatie eonsctata la indus gl una sau mai multe jnfi\~ur1:iri de com a ll.d[i , In fig. 3.71

187

este reprezentata schema rotrotrolului 'LltUiz-at pentru eomanda ~i reglarea turatiei unui motor electrrc de actlonaro a rnasmfloruncltc.

In sistcmele de cornanda automata a m£i.i~itdlor-u11'elb~ pe l1ng~i tip-mile de ampllncatoare elect rice mentionate jnai sus, 0 larga utillzere a dipatat sistemele de amplificare magnetlcii.

Ampli.fi.c(\Jtaml magnetic de trpulce! mal simplu se prezinta sub forma unui mjer. de fIer pe care se arIa doui1 bobine. >0 bobina Sf' conecteaza h. un circuit de eurent eontinuu, iar cealalta la un circuit de curent alternativ.

In fig, 3.7:! este reprezerrtata o sectiune printr-un amplifleator de eonstructte aimpla, en Larga, utllizare in practicd, carr? const$. in

1

Fig .. ~tn. Sectlune printr-un amplificatoi- maznet.e,

I"ig. ;t73. Seherna €lcclricii.~i curba id e a Hi de magne-

tizare a amptiflC<~ t;o.nil1.l.i.magn<e-

tic. .

general din ,dqua pachctc de tole de fier 1 in forma de E-, pe care se executa infi:i~l1raril~ do eurcnt alternativ 2, Iar infd~ural'i1e· de comanda (penbu curent ccntinuu) se aplieii peste ambele pachete, Schema electrica a acestui tip de arnplirlcator este reprczentata in fig. 313.

Utilizarea amplificatorului magnetic in sistemul generator-motor, permlte larglrea Ioarte rnult '" limitelor de 1'eg181'e a acestui

188

sistem.; folosirea permaloydului pentru confectlQn<iilrea: miezulul amplUkatoarelorelectromagnetice a perrnls eonfectlonarea de ampltttcatoare ou ptenderi mid ~i aetlune rapida, puterlle lor varlrnd intre fractiun'i de watt 'p~na Ia dJev3 sute de kilowatt

Amplificatoarele magnetite poseda 0 serle de calit5ti! care au. deterrninat utilizarea [or tot rnai rnult In sistemele de eomanda si de reglare automata, Din acestea mel1~ionam: intretmere usoara $1 siguranta in exploatare datorita Iipsei totals a orlcaror pa~'tl rnobile, Insenslbrlitate fata de trepidatti, suportares suprasarclnilor 0 perioada mare de timp, stabilitate buna Ia variatiile de temperatura.. umezeala ·~i a ten siun ii de alimentare, function are Bira. zgomot. Asezarea pe rniez a citorva bn'bi.ne demagnsttzare, da postbilitatea ampllfrcatoarelor magnetice sa realizeze Ja in trare citeva Irnpulsuri de cornanda, obtinirrdu-se impulsul de comanda 181 Iesire in fU[1e:tie de parametrli de comanda.

Dezavantajul ampllticatoarelor magnetice consts in aceesca la frecventa drc;>50 Hz au 0 Insrtlo relativ mare. Astl€l constanta de timp a.' ampllf'icatoarelor mag~eticevarla2a de la ctteva fractluni de milisecunda, PIna la citeva secunde. Au de asemenea gll'eutati ~i gabadte marl, in, (;(Jt1ciitiile lucrului Ia frecventa Industrtala. lmbunatatlrea caracteristicllor amphficatoarelor ,in ce priveste micsorarea inel'·~iei,. a gabal'itului ~i greutf4ilbr se realizeaaa prin allmen-. tarea lor cu 0 tensiune de trecventa marita. Datorlta posi.bilitatilor marl de reglare ai a unei stabHitati bune in ce priveste f'unctionarea in exploatare, ampllncatoarele magnetice vpot 1:1 Iolosite eli sueces ea inlocuitori ai rnasinilcr eleetrice ampliflcatoere.

'futre1inerc<1 :?i repararca mecanisnselor ftadudoare ~i amplffieatoare im.:PUDC' executarca unei verificari corespunzatoare, bazata pe cunoasterea mecanismului e! a duratei de f'unctionare in raportcu gradul de solicitare 10. care este ::lUPUS In instalatia respectiva.

In practica pentru inlaturarea defectelor ~i ill cauzelor+acestora, este necesar sa. se ·ef~ctlJeze perio:dic revizjj si reglaje ale rnecanismelor traduetoare utilizate in schemele de comanda automata ale masinflur-unelte. Dad rnecanlsmele traduetoare ~i amplifjcatoare sint bine mtretinute ele Iunctioneaza timp '[mIr=lung",~ ~i sigur, necesltlnd doar vel:"iflca:ri peri odlce , curatarca ~~i mlocutrea pieselor uzate,

Intretinerea traductoarclor 1?i ampliflcatourclcr sc reduce in general 10. intrctmorca legatuillor de- contact permanents (care nu S(~ des chid, a contactelor mobile, a electrcmagnetilor, a mecantsmelor aparatului, axele, resoartele-blocajele mecanice etc.), Inelelor colectoare, perlilor; Izolatiei partilor prln care trece curentul, Contactele slabite sau oxidate se incalzese din Care t.:auza la veriflcarea

189

';;1 reglarea lor, trebuie ,sa se aiba. in vedere Iridepartarea de pe supratata lor a prafului negrelei sau oxizilor, far la efectuarea reglajulul, 0 lmpcrtanta deosebita 0 are inlaturarea ruperllor repetate a centactelor normal iincChis:e !ii stringerea ercurilor de: rapel.

Strlngerea arcurilor trebuie facuta in rapcrt cu tipul tt,'/l'ductorului. Daca strtngerea este prea mare poate duce la blocarsa me-

canlsmulul, .

Un 1'01 important il are calltatea supraf'etelor, elementele de oscllatie a armaturt; r;ii miezului eleetromagnetllor, care trebuie sa fie perfect netede ·;;icuratc. Suprafctele miezului ~i armaturh t·re~ buie sa fie adiaeente, deoarece in caz contrar, marglnea mtezulut indoaia pla'Cuta nemagnetica, Placutele rnagnetice nu trebuie sa prezinte deformatil sau umfliieuri. Deforma\.me placutclor se in18- tudi prln presarea lor lnt:rc dous placl netede de otel.

o deosebita atentie trebuic acordata temporlaarii traductorului, care poata fi reg-lata in raport de tipul traductoruhil.

. La trarluctcarele de tip pneumatic reglarea se face en ajutorul stlftului ~i. puntitei, care regleaza sectiunea canalulut de admisie a aerulul din rnediul exterior in camera fermata deasupra membranei de eanciue (v. fig. 3.69). In ee prrveste treductoarele de tip pendular, r,eglarea temporlaartl se face prin modlflcarea pozHlcl greuUi~J.i pendulului, cum ~i prin modincarea Iungimit cursei sectorului eli ajutorul surubului de reazern (v. fig. 3 .. 68).

'I'emporlzarea traductoarelor pneumatiee cu mercur S'E! realizeaza prin reglarea msrimil orlflciulut de ie~ire a aerulut din ajutajul traduetorulul prin Intermediul elapetei ~i arcului de actionare a acesteia. Tensiunea erculul se regleaza dupa necesit~~tc:' Reglajul traductoarelor de dlruenslune ate in vedere de obicei reglarea Ia tolsranta corespunzatoare 'in raport cu gabaritul piesel de exccutat, Aceasta se face cu ajutorul UnOI' piese etalon, actionlnd suruburile mlerometrtce ell Care sint prevazute traductoarele de acest tnp, La traductoarele eleetromagnetlco, temporizarea- se reallzeaza vvartlnd grcslmea garniturfi (placii) nemagnetice a arrnaturii (regla] in trepte) sau schfmbind tensiunea arcului de' rapel (reglaj fin). Cu cit arcul este intins mai rnult eu atit temportzarsa va fi mal mica :;;i in vers, Valoarea tenslunli apJicrd:a la l:nfa~urarea traducterului are de asernenea Influenta asupra temporizarit.'

In pradiea traductcarele cu electromagneti prczinta de oblcei II r rna toare led efeete caracteris tl ce:

- tmpll2'd' carea armiiturii din cauza asamblilri: defeduQ,ase; montarea a.rcuriior ell Q rigiciitate prea mare;

monta.rea inN)I'ecta a bobindol' etc.

190

Aeeste deteete se inlat.ura prln corectarea asamblarii armaturii clectnomagneticc ~i reglare'a tenstunii arcunlor la valorile corespunzatoare, cum ~i vcritlcurca urmata de remedierea defec~iunii de rnontaj a hobinelor.

Intretlnerea $1 repararea masinilor electrjee smpltficatoare are in vederc mtretinerea pieselor- de contact,a colectorului, a perulor si Inelelor coleetoare, cum ~i pastrarea lor Intr-o perfect.1:\ stare de curatenle. In exploatare S€, impune Q atenta protejara a maslnli Impotriva patrundorti prafulul Impuritatilor mecanlce, sau a ume-

zelil, pentru evitarea distrugerii izolatie], .

Fiecare rua~ina e1ectrjcaaml")ll.Iic~tO"'L.!.'e trebuie supusa inalrrtea rcgIarH slstemulul de cornanda al action5'r'ii electrice, Ut;lUI regIa'] individual pe baza mini program blne stabillt de intretinerea care

consta in: .

- curatarea ~j sutlarea ell aer a masinil, dupa C;lres,€ vertfica msrsul libel';

~ verlncarea starii izolatiei infa~urarilor fa~ de carcasa $1 111t1'C de;

- masurarea rezistenteler in eurent continuu a infa;lurarilor

rezistentet de suntare: ,

- veriflcarea polarltatl! iesirilor j!nfa!}1u-arilor.

Un rol important Ja are calltatea perulcr, de aceea de sesupun operatiilor de rodare la mersul In gol al maslrrii, dupa care se 111.0nteaza dindu-lc orientarea p€' axa neutra electrica.

o deosebita ,aienti.e trebuie acordata 'in exploatfl.rea rcglarii !if verifidlrii amphficatcarelor magnetice. Programul de verificare ~j reglare at ampllflcatorulul magnetic depinde de tipul sau construetiv 1}i are in vod re 0 serie de operatli cum sfnt, v el'iiic area calitatii asamblaz-ll dupfi reparati(;;, cum I]i starea stringerl! ~i astgurar.i:i ptulitelor de la f}uruburHe de asamblare: La. ampHficatoarele magnetice cu dona pachete, in conditille unul circuit magnetic deschis tt'ebuie verlftcat ca ambele pachete sa aiba aceeasi marims (trebuie sa aibaacela~i numar de tole). Functionarea amplificatoarelor magnetice deplnde foarte mutt de s.iguranta legaturilm: cu buloane, sau a caHUi1-ii lip]turHor capetelor bobinelor Ia placa de borne (aceas,ta se verIfid prtntr-o examinare exterioara IIi prin miscarea capetelor eonduetoarelor). De asernenea SI? incearca izoIatia i:nfa~ur,arnor in raport cu ctrcuitul magnetlc, cit lji izolatia Intn? inUi~urari I]i ca:rcasa de protec~ie, en ajutorul unui megol1mmet.ru. Rezistenta de izolaHe trebnie sa fie minjmum de 5 IvH?,

nezistenta illni~Lll'arH(Jr se velific.a eu ajutorul pt.m1-ii Whea$tone" 1ar ve:dficarea ]"JolarHatii recnproce a c":apde1o:!' infai?uradlor

191

se face p~iI: _inducti~ conform sehemel reprozentate in fig. :174.

Borna pozlt.lva a unei surse de curent continuu se conecteaza printr-un intreruptor Ia capetels uneia dill lnfasurarile de comanda. In circuited infa,$,marii se , introduce 0 reozlstenta supilmentara Rj pentru Ilmttarea waloru curentului, Dupa care sc prccedeaza la eonectarea suecesiva a unut mlllvoltmetru Ia capetele celorlalte infa9urilr i. Dat:;5 polar! tatea reciprocs a i:nfa~l..ll'{ldlOl' a lost indlcata

Fig. a.-H .. S::hemli pentru contr-olul po!ariUitH i:n£a~uraru.()r pi-In Induetie {f- V - illfa~UI'arj de co mtmdd}.

~fJ~~~*~~~~¥- P?dn:&tf Z ?oc/?e/I)IJl

I

I!I

corect, in momentul puneril sub tensluns acul voltmetrului dsviaza spre dreapta, iar in 'C<lZ contrar spre sttnga (plusul voltrnetrului BE> ~eaga !a ~nce!pu~ul iniaii'urarU) Indlclnd in acest caz o polaritate inversa, ceea ce impune corectarea el.

3.10. ,.,\PABATAJ1:LELECTRIC DE COi\,IA;NOA,.

PIWTECflE. ~j sEM ALlZ1-\BE .

Con;t:?tiile de oxploatare ale uttlajului industrial ~l in special productivitatea ~i sigurante in exploatare deplnde 'in roar-be mare ma~ur~ .d~ sistem~l de cO;Hland5, semnalizare :;;1 protcctle. Comanda aCJwH~n_lo.r: e~ecttlC'e ~r~ rn vedere reaUzal'ea pornirii, reglacii vitezei, frmarn 91 reversarti, cum 'Ii menttnerea regimului de mnctionare al slstemulut de actionare electrica in funetie de cerintele'

procesului tehnologic, "

In practica reglarea vitezei, porniril si fd.narii se realizeaza eu ajul-o::ul:lnor aparate comandate normal cum. sint: Intr'eruptoare cu. _Plrgh:e, paehet, reostate de pornire ~i regloj,controlere' ete., utilizate In general pentru puterl mid

Pentru scoaterea de sub tensiune ·a intregului cireuit al masiniiunelts pentru un tirnp mai indelungat, ca mtreruptoare de Intrare slut folosite fn'~TeTgptCla1'ele Ct~ pirg/'l.ie. Intraruptorul. cu cutite nu este toloslt ca intreruptor decit Ia masdnile-unelte de tip mai'vechL

In

Raspindirea pe scara larga a motoarelor electrice asincrone trlfazate pentru actionarea ma~inilQr-LU1.elt€,a determinat utilizarea de intreruptoare tritazate. Pantru ca cutitale tntreruptorului sa. nu fie puse sub tensiune Ia un moment dat ~] sa nu prczintc perlcol

,la atingere, eonductoarele r<':telei se Ieaga la contactele fi~ei superioare ale .i:n1..rerupto!t'ului, prezentind mai putine posibilitati ca s11 fie atinse de clneva.

Pentru echiparea masinllnr-unelte, pe Hnga intreruptcarele en pirghie se utilizeaza in mod eurent ~i intreruptoan!le pachet (fig.

I----.::..6-----.. l./~o:r__j

. ---

I

Fi.g. :l.jfj. Intreruptor pac-bet trltazat.

Fi~. 3.7f1. 8dlema eonstruetlva a unui controler.

:1. 75) .. Acestes stnt mal complicate 6in punct de vedere eonstructiv de-cit intrel'uptoarele (;1.1 pirghie, au 'insa dimensiuni mult mal mid decit aeestea.

Intn~ruptoarele pachet Slut utilizate la masmlle-unelte eft intreruptoars de Intrare pentru pornirea motoarelor ~i C0D1utalCc.'8 circuitelor de comanda sau pcntru serrmaliaare, flind capabile sa execute un numar de 15-20 comutari/h.

Pentru rcalizarea unor regimuri ccrnplexe de cornanda cu un numar marc de eireuite ~l unde se cere cornutarea lor ~iroultana se Ioloscsc controlere. S<::hema constructiva a unui controler este rcprezentata in fig. 3,76. Tarrfburul 2 eonfeetionat din material lzolant cstc actionat ·de manivela M, care se roteste .in [urul axulul 1. Pe supratata cilindrulut tamburului se Iixeaza un anurnlt numar de segrnenti ccnrectlonatl din cupru de diferite rnarimi 3, ~i montaU in r indurl longitudtnale, lega'~i electric !!ntl'e ei dupaanumite scheme, Fe suportul 4 ccnfectlonat din. material izolant sint fixate

.193

~all1elele ;5 care pot vent in contact cu segmentii de pe tarnbur prln interrnsdtul degetelor 6, confectlonats din lame elastica de bronz fosforos, care au lao ,;ij.r'f niste plese de contact din cupru.Fiocare deget de contact corespunde unul ccnductor electric Care vine 18. controler, Prln actlonarca tarnburului djn segmenti, acestia unesc

degetele 6 in anumitc comblnatli, '

Controlerele sint folcsite in special la maslnlle-unelte pentru comutarea polilor motoarelor cu un numar variabll de poll,"

r-------------------,

10' 11'" 0 JJ 6 I if "

ltO ~ I 1 m1....... ~ 0 J;:

£20 ~ _ ! ~ ~ oSz

: SaO tf@. ~I-~ r;a O'j :

I ~ I

L ~-------~

Fig. 3.77., Sc.hema desfa~urataa 11Imi cont-oler folosit la schtmbares sensului de mers a 1.!11ui motor asin-

crcn tritaza t,

Schema, din. fig. 3.77 reprezinta un controler folosit 113: schimbarea sensulut de mers al unui motor aslncron trifazat, Punetele LJ~' L'2, L3• reprezinta degetels car-e yin in contact CU, reteaua de allmentare tar SJ~ 82, S',3, degetela care vtn in contact cu bornele statorfcs ale ffioto:l.'ulul Sectaarole de eontaet dfspuse pe generatoal'e~e ~a~nburulUl slnt reprezentate In schema prin nlste despttmghiuri hasurate care de fript realizeaza legatura electrica dlntre d,e¥et,ele d.c contact. Cind rnanivela controleruluj este t'otita jn poiip:a. A (fl~. 3, 76) (lont~ctele _aflate Ia extremitatile dcgetelor £1" L,,,, .s~1 se gasesc pe verticala dreptunghiurflor IQ' lax c~Ie aflate in extrel1lita~ile degetelorS1> $2; L3 pe verticala dreptunghlLU'ilor h. In mod slmllar clnd manlvela este ad usa. in pozitia B contactsle dogetelor L1> L2, S3 . ajl~ng pe verttcala dreptunghlurilor lJa, Iar contactele Iamelelor s; s; L., pe verticala dreptunghturilor tt;

Urn:;arl?-du-se conexiuntle dcgctclor pentru pozitHle 1 $i II se constata ca de corespund La sensuri de rotatle dlferlte, asrtel daca degetele se aila pe vertlcala I motoru] va avea un sens de rotlre Iar daca se ,afla pe vertlcala 11 va avea sens de retire corrtrar, j

La masinlle-unelte ell motosre mal mid de 4,5 kW, pornirea se face cuplind rnotorul direct Ia retea, Pentru puteri mal marl, in .cazul motoarelor ell rotorul ~n scurtclrcuf t SE' foloseste un C01nv,tat01" st..e a-trinn9 hi,. far pentru rnotoarele ell inelele colectoare, un

reosta.t de pornire sau demaraJ,' .

194

Iieostateie de pornin~ pot fi actionate manual sau cu comanda automata ;;i s'lnt de mal rnulte relurt.

In fjg. 3.70 sint prezentate schematlc princlpiile de tuncttonare a eitorva 'sisteme de comanda a. rsostatelor de demara] ..

Rsostatele sint rormate de obicei dintr-o cutie metalica in care se monteaza 0 serle de rezistente Icgate la ploturtle metallce ale UTIUl CO mutator. Reostatelc de dernaraj al~ motorului de eurent continuu au un plot. llber, Izolat.: pe care sta peria de contact a manetei atunci cind rnotorul nu runcnoneeza. Numarul ploturilor, deci al treptelor de dernaraj, dspinde de puterea motorulul, de vitJeza de pornire ~i de cuplul de pornire. Principalele metale din care se confectioneaza rezlstentele pentru reostate sint: feronichel, ferocrorn, aliaj crom-nichcl • otel sau fonta.

Reostatcle de pornirc pentru motoarele asinerone cu lnele colectoare au trei rinduri de rozlstente legate prln inele colectoare la eele trei Iaze ale motorului $i 101 trei serH de ploturl ale reostatului deealate Intre ele ell 120°, Maneta de comanda este prevazuta ell o rozeta (steaj metalica care vine in acelasl tlmp :in contact cu p10- tur'ile celor trei rezistente, asttel indt rezistentcle reostatului ("Hl'i" stnt intercalate 'in cele treY faze, ale rotorulul sa fie ill orice moment egale.

Masinile-unelte actionate de motoare asinerone cu inele colectoare au motoarele pravazute ell reostate automate de porriire actionate prin :forta ~entrHuga (fig. 3 .. ';?g). Motorul are man tat p~ axul sauul1 demaror t.'1J rezistente impartite in marrnulte elernente RJ'j .R2, Rs. Acesta rezlstente slnt puse succcsiv in scurtcircuit in mod automat de catre lntreruptoarde centritugale .I1'; 12", 13•

Arcurile de rapel AI., .flz• A3:. sint astfel regrate- incit intreruptoarele sa se jn.eMda in ordine unul dupa altul, eorespunzator unor anumite vlteze ale motorului, deei toSJW manevra de pomire a acestui tip d0 lTIGtOl" oonsta dintr-o simpla inohldere a clrcultului prin-

cipal. .

La actiona:dle eleetrice care necesits puteri marl eornanda manuala este foal'te grecaie datorita eforturilor rnari cerute personaIulul care deserveste utilajul, Pentru a remedia dezavantajele comenzilor manuale, In sistemele de aetionare slnt iolosite aparate eu cornanda automata sau semlautomata CHID slnt: ]'elee ;;i oontacooar€ care si'rXlplifidi in general deservlrea masinilor ~i permit comanda de Ia distants a actionarilor eleCtrkc.

C()ntacio~rele s'fnt aparate care Iunctloneaza sub actinnea unui €l,ectroma.gnet §i ,a'll. mlul de a tnchide un circuit· sub ac~i,unea lmei DOffi'ellzi din afar';, mentinin,du-l inchis aUta thn.p cit dureaz,5 ;:H~east.a comanda.

13'

195

<l..} .,..,
~
'"
S
<iI.
'"0
<!J'
"0
'"'
:;
~.
·v 0:
';;]
.w
UJ
.S
ro
~L1)
""
~
oj
E
0
1.1
'r:;_ k..
Ql ~
~
u co
~ CO::
0
t··
~
::;I
'H
,g,j
....
;;;
c,
'~
!':
T':
p..
.J;J
c-
~
'J.Q
~
0 c 0.

,:2

~

Ruptoarele sint aparate care realizeaza operatia lnversa, atdki:ii deschid circuital sub actiunea unei. comenzi mentlnindu-I deschls pe toata perioada ott comanda este exercitata, Datorita asemanartt constructive, 111 exploatare ambele tlpurl de aparate sint mentionate sub acelasi nume, de ooaLactoare.Deosebirea intre ele consta iuaceea eli la contactoare pozttia normals (de repaus) corospunde

'" "

situatiei cu circtrltul principal desehis, pe cind Ia ruptcare pozttia normala corespunda S-Ituatie'i ell eireuitul principal inchts '(rig. 3.CO !7i fig. 3" 81)., Mod ui de fWlctionar€ al con tactoarelor sau ruptoarelor este earacterlzat prln aceea di deplasarcs contaetelor mobile este executata indirect, prln tntermediul unui electromagnet (fig. 3.80). Cu ajutorul unui buton de comanda (d",~ contact) se inchlde circuitul bobinoi electromagnetulut 1:, prin care trece curentul de comanda. Contactorul proprlu-zls cuprlnde coritactul fix 2 montat pe placa Izolanta 6 FJi contactul mobil 3 care slut eonfectlonate din cupru, Contactorul are rolul ca prdn lntcrmediulcontactelor 2 ~fi. 3 sa inchida sau sa deschida errcultul principal de alimentare,

Cind boblu.a4 sste strlibatlltli de curent, electromagnetull atrage armatura rnobiUi 5. ~l in., f.ellll acesta drsuit.ul E'ste [,;cl~:s pr:in df'pJasarea contactulut mobil 3 care: es~e soli·darc~l armatu: a mobila. Cind se intrerupe cireultul din bobina 4 deschiderea conta'Ctelor se produce de obloei sub actiunea greutati~ ~roprii a ann~~ turii. In alte cazuri desehiderea contactelor 2 ~1 3 se face prm actiunea unui resort, sau alte dispozttlve potrivite,

___________ I

!"ig. 3 .. ,81. Sdlclna constructiva a unul contactor trHa:zat.

Tlmpul necesar pentru inchiderea unui contactor estc de 0,05- {l,3 s, far pentru Intrerupere de 0,03-0,05 s.

Dupa feiui eurentului da alunentare in clrcuitul princlpal SHU de com anda , contaetoarele fi-i ruptoarele pot fi alimentate eu curent continuu sau alternativ, iar dupa- numarul polilor contactoarele $1 ruptoarele pot fi monopolare, btpolare san multipolare.

In fig. 3.81 este reprezentata schema constcuctiva a unui contactor tripolar, ell toate organele sale, utilizat pentru pornlrea dlrecta. si - oprirea unui jnotor aslnercn trifazat in scurteircuit destlnat actionarl! nne] rnaslnt-unelte.

Prin apasarea butonului de pornire Hp se executa comanda de la dlstanta a 'aparatajulul electric al masinil-unelte, iar cmd se . apasa. pe butonul de oprrre Bo, circuitul boblnei B ~ .. el;:ctl'om?gnetului E se mtrerupe deternunind deschlderea arrnaturn mobile vl S1 a contactelor C !'it ce eeea ce face ca rnotorul electric de actlo-

198

nare sa se opreasca. Functlonareaacestui contaotor este insotita de socuri de cur ent puternice din care cauza se cere ea legaturtle ~ondulCtoarelor :sa· fiefoarre ingrijit executate, iar conductoarele suflctent de robuste, Contactcle prtncipale ale contactorului sint prevazute 'de obicei eu 0 bobina pentru sting~rea aroulnl .~l. ~li: mentata de curentul principal. Fluxul magnetic creat de bobina ccntribule Ia ruperea mal rapida ;::i arcului electric dintre contacte, in. momentele intre-ru.petii curentului.

-.J

Fig. 3,82. Releu electromagnetk,

4 5

111 practka contaetoarele C'Ll' eomanda de Ia dlstanta pentru 1110- toarele rnasinllor-unelte sint combinate cu :('81ee pentru prctectla

rnotorului ]mpotriv[l suprasarctallor. .

Releele slnt aparate electrice prin intermedlul dirora se pot transmite diferite ,eomenzie1,lt!'Ctt'ice' pentru a stebil! sau tntrerupe lmediat sau dupa un anumit timp reglabil (temporizat) contlnultatea unul circuit care allmenteaza de obicei bobinele contactcarelor ,S3i'U automatelor de protectle, Dupa principiul 10[' de Iuncticnare releele pot fi electrornsgnence, pclarizate, magnetoelectrice, termice, electrohidraulice etc" jar in functie de nurnarul contactelor ele pot fi C:U doua sau mal multe contacte,

Releele electromagnetlee sint formate in general dlntr-o bobind !nifa\jurata. in jurul unui miez, In momentul in care bobirra este 5trabatuUi de curerrt rniezul boblnei se magnetizeaza 9i at rage armatura releului solidara ell un sistem d€ eontacte.

in fig. 3..(12 este reprezentat un 1·e1eu eLectrOTi'WQ1tetic format din mlezul elllndric 5 91 a plaoa de baza ineovoiata 2', pe muchia .eareia este fixata arma·tura 1. Armatur.a este pre:vazuta Ia capstttl din dreapta ell un eep din material lzolant, dlspus in fat,a Iarnele-

19'9

lor de contact 3. In cazul eind bohina 4 este strabatuta de curent, capatul din stinga at armaturlfeste atras spre miez, Iar capatul din dreapta actioneaza asupra Iamelelor de contact, inchiztnd contactul

normal deschis. - .

In explcatare sint utilizate pe lingo rcleelc electromagnGti,ce st relee de tip polarizat (fig. 3,83).. Releui poladzat ::Ie compune dintr-un magnet permanent 1 ;;:i U:1 electromagnet 2. Armature 3 a

-----

'I I I

I . . .

J _-2

I . . .~ ~----

\

,

I

"

Fir;:. s.33. Rel'eu pclarizat.

Q,l,

\ \

OJ

I

/

I

1"ig. ~.8;1. Rsleu magnetoelectr!c.

acestui releu este rnagnetizata in prealabil de catre magnetul permanent. In cazul cind boblna electromagnetului €Jste deconectata, armatura e-ste atrasa cu aceeasl forta de amb! pelt £Ii magn@tului permanent ocuplnd astfel pczitia din mljloc. In eazul eind bobina e.l€ctr0n;tagnetului este stdiNitu:ta de eurent apare un eimp magnet10 suplimentar care sileste arrnatura releului sa se deplaseze spre polii magnstulurpermanent in nmene de sensul curentului din bobina ~,i sa inchida contaetele corespunzatoare,

Reletl~ 1nagnetoelectdc sste format de asemenea dlntr-un rnagnet permanent, in forma de potcoava {fig. 3.84), Intre polii pot·coave.i 1 s'&:'. afla 0 carcasa metaltca usoara care formeaza impreuaa

200

cu~o~-ina inf3~urat1'i pe ea un cadru 2. La treeerea cursntului prin bcbina cadrul se roteste 'in jurul miczulur cilindric S. inchlztnd ell -a.juto:ul. pirghiei 4 contact~l din stinga 5 sau eel din' dreapta 6,. in. functle de sensul eurentului care trece prln bobinti.

fleleut termie este un releu cu acviune temporizata Care Comandii lnchiderea ~i desehiderea unui circuit in tunctie de tempem.tnra provocata de trecerea unul curent prln conductcarcle - de alimentare ale motoarelor- electriee pentru actionarea ma1i'ini]Qfunelte,

.In mod eu:-ent in s,~hemcle dcc~manda pen tru actionarea masimlor.-.I1?-elte~ Sll:t folosite relee termicacu bimetal (v, § 3.2.6), Care se utl1.1zeaza ~lca declansatoare de siguranta la suprasarcina motorului eJ€"Ct~xc. Releul: termlc realizeaza ~i protectia pentru sarcint redus,€! par-mud de la 1,5 ori mtensltotea de reglare, lar in cazul de scurtcircuit if).tra in actiune intr-o zecime de secunda (O,1-G,3 s).

, In cazul cind tensiunea retelei de alirnentare a scazut sau s-a rntrerupt, ort una din. faze nu mai functioneaza, protectia motoarelor de actionnre a masinilor-unelte se face cu ajutorul releelor de protectie impotmva fnnctionalt'ii In monofazat. Acest tip de raleu cste~ fo:"mat d~n patru electromagnet] ale dl.tor bobine sint legate douii cite doua in serle (lin cazul unui ctrcuit trtfazat sint excitate eu dona tenslunt compuse, fig. 3.85) .. El este reglat pentru a intrerupe atunci ctnd tsnsiunea a scazut sub 70!l/~, din valoarea norrnala I!ji curentula cobortt la valoarea minima determinind -asUel releul d~c~r:entrnir~im Ci'U',(' actloncaza _ pe eele trei Iaze s~ lntrerupa clrcuitul de alimentare atunci cind S-8) tntrerupt una din faze. in fig. 3.85 €ste reprezentata schema legaturilor releclor de eenslune .'}i decurent minim rnontate la un motor trifazat cu rotorul in scurtclreutt a UDOl' masini-unelte, eu poslbllitatea comenzii aut-omate sau prin butoana de comanda,

:In exploatare proteetia circuitelor electrice pentru alimentarea mctoarelor de actionare ale masiriilor-unelte impotrrva curentilor

prea rnari se reallzeaza eu ajutorul sigurante' or fuzil:Me. '

Sigumntele fuzibite sint astrel construite tnctt atunci cind vaIoarea curentului de:rft;:€'~te 0 anumita limita sa se topeascs intrerupind circuitul de alimentare al rnstalatiet pe care 0 protejeaza, La rnotoarele masinllor-unelte crssterea excesrva a curentului poate fi provooata de 0 incarcare prea mare a masinll, de un defect de bobinaj, legarea gre9iUi 101 retea, sau deteriorarea iznlatlei. Teate circuitele de forta ~i lumina. ale Instalatiol electrice ale un'ei masiniunelts se prevad cu sigurantc, Cireuitclc de cornanda nu se pre ..

vad eu slgurante, .

_20.1

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->