Sunteți pe pagina 1din 63

UNIVERSITATEA CRE ŞTIN Ă “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE FINANŢE BĂ NCI ŞI CONTABILITATE

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

- NOTE DE CURS -

Conf. univ.dr. Gabriel Nastase

2010 – 2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

5

1.1.2.

Analiza echilibrului funcţional (analiza bilanţului funcţional)

7

CAPITOLUL 2. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

10

2.1. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

10

2.2. CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE

12

2.3. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

14

CAPITOLUL 3. ANALIZA FLUXURILOR FINANCIARE

15

3.1. FLUXURI NETE DE TREZORERIE (CASH-FLOW-ULIRE)

15

3.2. TABLOUL DE FINANŢARE

15

STRUCTURA TABLOULUI DE FINANŢARE

16

3.3.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

17

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

17

3.4.

ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE DIN PERSPECTIVA EVALUĂRII ÎNTREPRINDERII

19

CAPITOLUL 4. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCULUI

22

4.1 OBIECTIVELE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

22

4.2 DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII

22

4.2.1

Ratele de marjă

22

4.2.2

Ratele de rotaţie

22

4.2.3

Ratele de structură a capitalurilor

23

4.2.4.

Ratele de rentabilitate a capitalurilor

24

4.2.4.1. Ratele de rentabilitate economică (a tuturor capitalurilor investite)

24

4.2.4.2. Ratele de rentabilitate financiară (a capitalurilor proprii)

25

4.2.4.3. Ratele de dobândă (a capitalurilor împrumutate)

26

4.2.4.4. Descompunerea ratelor de rentabilitate a capitalurilor

26

4.2.4.5. Rentabilitatea medie ponderată a capitalurilor întreprinderii

27

4.2.

DIAGNOSTICUL RISCULUI ÎNTREPRINDERII

27

4.3.1. Riscul economic

27

4.3.2. Riscul financiar

28

4.3.3. Riscul total

29

4.3.4. Riscul de faliment

29

4.3.4.1. Analiza statică a riscului de faliment

29

4.3.4.2. Analiza dinamică a riscului de faliment

31

CAPITOLUL 5. NECESITĂŢILE DE FINANŢARE ALE ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII

33

5.1 SCOPUL INDICATORILOR DE ACTIVITATE

33

5.2 VITEZELE DE ROTAŢIE PRIN CIFRA DE AFACERI

33

5.3 SISTEMUL DE RATE CINETICE

34

5.4 METODA NORMATIVA DE PREVIZIUNE A ECHILIBRULUI FINANCIAR

35

CAPITOLUL 6. BUGETELE ÎNTREPRINDERII

36

6.1. PREZENTARE GENERALĂ

36

6.2. BUGETUL PRODUCŢIEI

37

 

6.2.1. Elaborarea planului de producţie

37

6.2.2. Previziunea (antecalculaţia) costurilor de

38

CAPITOLUL 9. PREVIZIUNILE TREZORERIEI

40

9.1

TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

40

9.3 DETERMINAREA NIVELULUI OPTIM AL TREZORERIEI

42

CAPITOLUL 10. CONŢINUTUL GESTIUNII CICLULUI DE EXPLOATARE

43

CAPITOLUL 11. NECESITĂŢI DE FINANŢARE ALE CICLULUI DE EXPLOATARE

46

11.1

NECESARUL DE FINANŢARE

46

11.1.1. Metodele analitice bazate pe costurile exploatării

46

11.1.2. Metodele analitice bazate pe cifra de afaceri

47

11.2.

METODELE SINTETICE DE DETERMINARE A NFCE

47

CAPITOLUL 12. FINANŢAREA CICLULUI DE EXPLOATARE

49

12.1

REPERE TEORETICE

49

12.2

SURSELE PROPRII DE FINANTARE A CICLULUI DE EXPLOATARE

49

12.3

SURSELE ATRASE (DATORIILE DIN EXPLOATARE)

49

12.4.

SURSELE ÎMPRUMUTATE PENTRU FINANŢAREA CICLULUI DE EXPLOATARE

50

12.4.1

Elementele pentru fundamentarea costului creditelor

52

12.4.2.

Costul creditelor de trezorerie

52

12.4.3.

Costul creditelor de scont

52

CAPITOLUL 13. DECIZII DE INVESTIŢII

53

13.1 REPERE TEORETICE

53

13.2 DECIZIA DE INVESTIŢII ÎN MEDIU CERT

53

13.3 DECIZIA DE INVESTIŢII ÎN MEDIU ALEATOR

55

CAPITOLUL 14. DECIZII DE FINANŢARE PE TERMEN LUNG

57

14.1 REPERE TEORETICE

57

14.2 SURSELE PROPRII

57

14.3 SURSELE ÎMPRUMUTATE PE TERMEN LUNG

59

14.4 COSTUL CAPITALULUI

61

14.4.1.

Costul capitalului împrumutat

61

14.4.2

Costul capitalului propriu

61

14.4.3

Costul mediu ponderat al capitalului

62

BIBLIOGRAFIE

63

INTRODUCERE

Interacţ iunile unei întreprinderi cu mediul de afaceri concuren ţial al unei economii globalizate produce schimb ări permanente în comportamentul întreprinderilor. În acest context, “Gestiunea Financiar ă a Întreprinderii” este o disciplină de acţ iune direct ă pentru îmbunăt ăţirea situa ţiei economico-financiar ă a întreprinderilor. Gestiunea financiar ă ofer ă tehnicile şi metodele de acţiune practică financiară pentru identificarea surselor de capital şi alocarea lor eficient ă în scopul realiz ării obiectivului major al întreprinderii, care vizează creşterea valorii acesteia, a patrimoniului net al ac ţionarilor. Structurat ă pe principalele ac ţiuni ale practicii financiare la nivel microeconomic respectiv analiza, planificarea, gestiunea pe termen scurt şi strategia financiar ă, fiecare capitol al cursului prezint ă aspectele teoretice de fundamentare a indicatorilor de analiz ă gestiune şi planificare a întreprinderilor.

Autorul

Capitolul

ÎNTREPRINDERII

1.

ANALIZA

ECHILIBRULUI

FINANCIAR

AL

Analiza bilanţului financiar îşi propune identificarea stării de echilibru la nivelul întreprinderii analizate, încercându-se, practic, eviden ţierea raportului dintre activele şi pasivele pe termen lung şi scurt. Analiza patrimonială (numit ă şi analiza lichiditate-exigibilitate) se susţ ine pe criteriile de clasificare a posturilor bilan ţiere. Bilanţ ul prezentat în formă cerut ă de lege nu realizează întotdeauna o structur ă perfect ă din punct de vedere al lichidit ăţii, respectiv al eligibilit ăţii. De aceea în analiza patrimoniului se încearc ă restructurarea posturilor de activ şi de pasiv în funcţ ie de gradul de lichiditate, respectiv eligibilitate. Structura bilanţ ului financiar, într-o formă extrem de simplificată, este următoarea:

NEVOI

RESURSE

NEVOI PERMANENTE

RESURSE PERMANENTE

I. Active imobilizate, din care

I. Capitaluri proprii, din care

1. Imobiliz ări necorporale

1. Capital

2. Imobiliz ări corporale

2. Prime de capital

3. Imobiliz ări financiare

3. Rezerve de reevaluare

4. Rezerve

5. Rezultat reportat

6. Rezultatul exerci ţiului

7. Subvenţ ii

8. Provizioane ptr. o perioad ă mai

mare de un an (care au caracter de rezerve) II. Datorii cu eligibilitatea mai mare de 1 an (pe termen lung)

NEVOI TEMPORARE

RESURSE TEMPORARE

II. Active circulante, din care:

III. Datorii cu eligibilitate mai mic ă de 1 an (datorii pe termen scurt), din care:

1. Stocuri

2. Crean ţe

3. Investi ţii pe termen scurt

1.Credite pe termen scurt

4. Casa şi conturi la bănci

2. Obliga ţii comerciale

III. Cheltuieli în avans

3. Provizioane pentru o perioadă mai

mic ă de un an IV. Venituri în avans

Echilibrul pe termen lung poate fi indentificat prin fondul de rulment financiar (numit şi fond de rulment net sau fond de rulment permanent sau fond de rulment lichiditate), indicator definit prin relaţ ia:

FRF = CPM – Imob.

unde:

FRF – fond de rulment financiar CPM – capitaluri permanente, respectiv Imob. – active imobilizate nete

CPM = CP + DTL unde:

CPM – capitaluri permanente, respectiv CP – capital propriu DTL – datorii pe termen lung sau datorii financiare.

Echilibrul financiar pe termen scurt este relevat de nevoi de fond de rulment. Acesta eviden ţiaz ă diferen ţ a dintre necesităţile de finan ţ are a ciclului de exploatare (stocuri şi crean ţ e) şi datoriile de exploatare c ătre furnizori, bugetul statului, salaria ţi, etc. NRF = (NT- AT) – (RT – PT) unde: NRF – nevoia de fond de rulment

NT

- nevoi temporare

RT

- resurse temporare

AT

- active de trezorerie

PT

- pasive de trezorerie

Activele de trezorerie (AT) cuprind lichidit ăţile efective (disponibilit ăţi) şi poten ţiale (valori mobiliare de plasament (VMP)) Pasivele de trezorerie (PT) cuprind creditele bancare curente. Simplificând rela ţia de calcul ini ţial ă, nevoia de fond de rulment poate fi determinat ă astfel:

NRF = Stocuri + Crean ţe – Datorii de exploatare Trezoreria net ă este rezultatul interacţiunii dintre echilibrul financiar pe termen lung (FRF) şi cel pe termen scurt (NFR). Este expresia realiz ării echilibrului întregii activit ăţi. TN = FRF – NFR unde: TN – trezoreria netă

1.1.2. Analiza echilibrului funcţional (analiza bilanţului funcţional)

Concep ţia funcţională define şte întreprinderea ca fiind o unitate economic ă şi financiară, asigurând în raport cu dezvoltarea sa trei func ţii: de investiţ ii, de finanţ are, de exploatare. Analiza funcţ ional ă presupune o grupare prealabil ă a diferitelor opera ţii realizate de întreprindere în raport cu natura, destina ţ ia sau funcţia lor, de unde şi originea expresiei ,,analiza func ţională ”. Gruparea posturilor din bilan ţul contabil pe principalele trei funcţiuni ale întreprinderii conduce la următoarea configuraţ ie a bilan ţului funcţ ional

NEVOI STABILE * Imobiliz ări brute

RESURSE DURABILE

 

- CP

- necorporale

- Ajust ări de valoare ale activ

- corporale

- Datorii financiare cu exigibil. mai mare de un an

- Financiare

NEVOI CICLICE

RESURSE CICLICE

- ACE

 

- DE

- ACAE

- DAE

NEVOI DE TREZORERIE

RESURSE DE TREZORERIE

-

AT

-

PT

Fondul de rulment net global (FRNG) poate fi calculat fie prin elementele din partea superioar ă, fie din partea inferioar ă a bilan ţului funcţional. + Calculat prin elementele din partea superioar ă a bilan ţului, fondul de rulment este surplusul resurselor durabile în raport cu nevoile stabile, surplus care contribuie la finanţ area activelor circulante FRNG = Resurse durabile – nevoi stabile Calculat prin elemente din partea inferioară a bilan ţului, fondul de rulment este expresia mărimii nevoilor ciclice şi de trezorerie r ămas ă nefinanţ ată de resursele ciclice şi de trezorerie, conform expresiei:

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) – (Resurse ciclice+Resurse de trezorerie) FRNG = (ACE + ACAE + AT) – (DE + DAE +PT) unde:

ACE – active circulante de exploatare ACAE – active circulante în afara exploat ării AT – active de trezorerie DE – datorii din exploatare DAE – datorii din afara exploat ării

PT – pasive de trezorerie.

Diferen ţa dintre nevoile ciclice şi resursele ciclice constituie nevoia de fond de rulment global (NRFG):

NRFG = Nevoi ciclice – Resurse ciclice = (ACE + ACAE) – (DE + DAE)

Nevoia de fond de rulment global are două componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment în afara exploată rii (NFRAE)

NFRG = NFRE + NFRAE NFRE = ACE – DE ş i NFRAE = ACAE – DAE

În bilan ţul funcţional, nivelul trezoreriei nete TN este dat de diferen ţa dintre nevoile şi resursele de trezorerie, adică dintre activele şi pasivele de trezorerie, care nu se reînoiesc automat cu fiecare ciclu de producţ ie:

TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie = AT – PT

Analiza echilibrului func ţ ional (analiza bilanţ ului func ţional)

Concep ţia funcţională defineşte întreprinderea ca fiind o entitate economic ă şi financiară, asigurând în raport cu dezvoltarea sa trei func ţii: de investiţ ii, de finanţ are, de exploatare. Analiza funcţ ional ă presupune o grupare prealabil ă a diferitelor opera ţii realizate de întreprindere în raport cu natura, destina ţ ia sau funcţia lor, de unde şi originea expresiei ,,analiza func ţională ”. Gruparea posturilor din bilan ţul contabil pe principalele trei funcţiuni ale întreprinderii conduce la următoarea configuraţ ie a bilan ţului funcţ ional.

NEVOI STABILE

RESURSE DURABILE

- Imobiliz ări brute

- Capital propriu

- Necorporale

- Ajust ări de valoare ale activelor

- Corporale

- Datorii financiare cu eligibilitatea

- Financiare

mai mare de un an

NEVOI CICLICE

RESURSE CICLICE

 

- active circulante de exploatare

- datorii din exploatare

- active circulante în afara exploatării

- datorii din afara exploat ării

NEVOI DE TREZORERIE

RESURSE DE TREZORERIE

-

active de trezorerie

-

pasive de trezorerie

Fondul de rulment net global (FRNG) poate fi calculat fie prin elemente din partea superioar ă, fie din partea inferioar ă a bilan ţului funcţional. Calculat prin elemente din partea superioar ă a bilanţ ului fondul de rulment este surplusul resurselor durabile în raport cu nevoile stabile, surplus care concur ă la finan ţ area activelor circulante.

FRNG = Resurse durabile – Nevoi stabile

Calculat prin elemente din partea inferioar ă a bilanţ ului, fondul de rulment este dat de mărimea nevoilor ciclice şi de trezorerie r ămas ă nefinan ţat ă de resursele ciclice şi de trezorerie, conform expresiei:

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) – (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie) FRNG = (ACE + ACAE + AT) – (DE + DAE + PT)

unde: ACE – active circulante de expl. ACAE – active circulante în afara expl. AT – active de trezorerie DE – datorii de exploatare DAE – datorii din afara exploat ării PT – pasive de trezorerie.

Diferen ţa dintre nevoile ciclice şi resursele ciclice constituie nevoia de fond de rulment globală (NFRG):

NFRG = Nevoi ciclice – Resurse ciclice = (ACE + ACAE) – (DE + DAE)

Nevoia de fond de rulment global ă are două componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment în afara exploată rii (NFRAE). Cele dou ă componente ale sale sunt stabilite la nivelul al doilea şi al treilea al bilan ţului funcţ ional şi se determin ă astfel:

NFRG = NFRE + NFRAE NFRE = ACE – DE ş i NFRAE = ACAE – DAE

În bilan ţul func ţional, nivelul trezoreriei nete (TN) este dat de diferenţ a dintre nevoile şi resursele de trezorerie, adică dintre activele şi pasivele de trezorerie, care nu se reînoiesc automat cu fiecare ciclu de producţ ie. TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie = AT - PT

Capitolul 2. ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

Contul de profit şi pierdere este documentul de sintez ă şi raportare contabilă privind performan ţ ele unităţii. Contul de profit şi pierdere măsoar ă succesul, performan ţ ele activit ăţii unei unit ăţi prezentând veniturile, cheltuielile şi rezultatele în cursul unei perioade date.

2.1. Soldurile intermediare de gestiune

Analiza fluxurilor de venituri şi cheltuieli permite determinarea unor marje de acumulare b ăneasc ă, marje de profit, destinate s ă remunereze factorii de producţ ie şi s ă finanţ eze creşterea economic ă din perioadele viitoare. Aceste marje se numesc solduri intermediare de gestiune. Toate soldurile pornesc de la acumul ările ce se realizează prin vânzarea produselor, serviciilor, mărfurilor, (cifra de afaceri) la care se adaugă succesiv celelalte categorii de venituri şi se scad în mod corespunzător cheltuielile, până se ajunge la profitul net (sau pierdere) ca ultim sold intermediar de gestiune. Pentru determinarea soldurilor intermediare de gestiune se presupune o tratare prealabil ă a contului de profit şi pierdere pentru a pune în evidenţă modul de func ţionare şi rentabilitate a întreprinderii. Din considerente didactice prezent ăm structura retratat ă a contului de profit şi pierdere sub forma de cont, deşi, a şa cum am prezentat mai sus, contul de profit şi pierdere se prezintă sub formă de list ă.

Ca principale solduri intermediare de gestiune re ţinem:

1. Valoarea ad ăugat ă (VA)

2. Excedentul brut de exploatare (EBE) sau excedentul brut înainte de

dobânzi, impozite, amortiz ări şi provizioane (EBITDA)

3. Rezultatul exploat ării (RE) sau excedentul brut înainte de dobânzi şi

impozite (EBIT)

4. Rezultatul curent (RC) sau rezultatul înainte de impozit sau excedentul

brut total (EBT).

5. Profitul net (PN) sau pierdere

D. CHELTUIELI

VENITURI C.

Costul mărfurilor vândute Cheltuieli materiale Lucr ări şi servicii executate de ter ţi

Vânz ări de mărfuri

Producţie vândut ă

Varia ţia stocurilor

Producţia capitalizată

VALOARE ADĂ UGATĂ

* Impozite, taxe şi v ărs ăminte asimilate

* Cheltuieli cu personalul

Subvenţ ii de exploatare

EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE

* Alte cheltuieli de exploatare

* Ajust ări de valoare privind imobiliz ările corporale şi necorporale

* Ajust ări de valoare privind activele circulante *Ajust ări privind provizioanele

* Alte venituri din exploatare

REZULTATUL EXPLOATĂ RII

* Cheltuieli financiare monetare

* Ajust ări de valoare privind imobiliz ările financiare şi investiţiile de ţinute ca active circulante Venituri financiare monetare

REZULTATUL CURENT

- Cheltuieli extraordinare

- Impozit pe profit

- Venituri extraordinare

REZULTATUL NET

Determinarea succesiv ă a acestor marje de profit a marcat denumirea de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold eviden ţiaz ă performan ţ ele gestiunii financiare la treapta respectiv ă de acumulare.

Cascada soldurilor intermediare de gestiune

Vânz ări de mărfuri (ct.707)

- Contul mărfurilor vândute (ct.607)

= Marjă comercial ă

Producţia vândut ă (ct 701, 702, 703, 704, 705, 706, 708) ± Varia ţia stocurilor de produse finite şi a producţ iei în curs de execuţ ie (ct.711) + Producţ ia realizată de unitatea economic ă pentru scopurile sale proprii şi capitalizat ă (ct.721, 722)

= Produc ţia exerciţ iului

Producţia exerci ţiului

+ Marja comercială

- Consumuri de la terţ i (ct.601, 602, 603, 604, 605, 606, 608, 61, 62)

= (1) Valoarea adăugată (VA)

+ Subvenţ ii pentru exploatare (ct 741)

- Impozite, taxe, v ărs ăminte asimilate (ct.635)

- Cheltuieli cu personalul (ct. 641, 642, 645)

= (2) Excedentul brut de exploatare (EBE)

+ Alte venituri din exploatare (ct 758)

- Cheltuieli cu desp ăgubiri, dona ţii şi activele cedate (ct. 658)

- Ajust ări de valoare privind imobiliz ările corporale şi necorporale (ct. 6811 + 6813 – 7813)

- Ajust ări de valoare privind activele circulante (ct. 654 + 6814 – 754 -7814)

- Ajust ări privind provizioanele (ct. 6812-7812)

= (3) Rezultatul exploată rii (RE)

+ Venituri financiare monetare (ct.76)

- Cheltuieli financiare monetare (ct.66)

- Ajust ări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţ iile de ţinute ca active circulante (ct. 686-786)

= (4) Rezultatul curent (RC)

+ Venituri extraordinare (ct.771)

- Cheltuieli extraordinare (ct.671)

- Impozit pe profit (ct.691)

= (5) Rezultatul net al exerci ţiului (profit net (PN) sau pierdere)

2.2. Capacitatea de autofinanţare

Reprezintă poten ţialul financiar degajat de activitatea rentabil ă la sfârşitul exerciţ iului, destinat s ă finanţ eze politica de investiţ ii din perioada viitoare şi să remunereze acţ ionarii prin dividente. Pentru determinarea capacit ăţii de autofinanţare se porneşte de la separarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţ ie de inciden ţ a acestora asupra trezoreriei întreprinderii în două categorii; 1 Fluxuri realizabile şi 2 Fluxuri calculate.

Capacitatea de autofinan ţ are se poate determina prin două metode:

a. Metoda deductiv ă permite determninarea capacităţii de autifinanţ are ca diferen ţă între veniturile încasabile, corespunz ătoare unor încas ări efective sau viitoare, şi cheltuielile plătibile, corespunzătoare unor pl ăţi efective sau viitoare.

CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli pl ătibile.

Având în vedere c ă excedentul brut de exploatare este în întregime constituit din venituri încasabile şi cheltuieli pl ătibile, calculul capacit ăţii de autofinanţare poate avea ca punct de plecare excedentul brut de exploatare. Trecând prin cascada soldurilor intermediare de gestiune, relaţ ia de calcul devine:

EBE + Alte venituri din exploatare (cu excep ţia ct. 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte opera ţii de capital şi ct. 7584 Venituri din subvenţii pentru investi ţii) - Alte cheltuieli din exploatare (cu excep ţia ct. 6583 cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţ ii de capital)

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare (cu excep ţia ,,Ajust ări de valoare privind imobiliz ările financiare şi investiţiile de ţinute ca active circulante” (ct.686-ct 786) ± Rezultatul activit ăţii extraordinare

- Impozit pe profit

= CAF

b) Metoda aditivă are meritul de a pune în eviden ţă elementele contabile, negeneratoare de fluxuri monetare. În procedeul adiţ ional se porneşte de la profitul net al exerci ţiului la care se adaug ă cheltuielile calculate şi se scad veniturile calculate:

CAF = PN + Cheltuieli calculate – Venituri calculate

Trecând prin cascada soldurilor intermediare de gestiune, relaţ ia de calcul devine:

PN

+ Ajust ări de valoare privind imobiliz ările corporale şi necorporale.

+ Ajust ări de valoare privind activele circulante (doar ct. 6814-7814)

+ Ajust ări privind provizioanele

+ Ajust ări de valoare privind imobiliz ările financiare şi investi ţiile deţinute ca active circulante

+ ct. 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital

- ct. 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţ ii de capital

- ct. 7584 Venituri din subvenţii pentru investi ţii

= CAF

2.3. Analiza pragului de rentabilitate

Un alt tip de analiză a performan ţ elor întreprinderii este cea a pragului de

rentabilitate, care presupune separarea cheltuielilor invariabile şi fixe în raport cu volumul de activitate.

Pragul de rentabilitate reprezint ă nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul este nul. În acest punct cifra de afaceri acoper ă cheltuielile totale (variabile şi fixe) şi profitul este zero.

Pragul de rentabilitate poate fi exprimat în mai multe feluri:

- în unit ăţi fizice

- în unit ăţi valorice

- în zile.

a) în unit ăţi fizice de volum, eviden ţiind volumul fizic al producţ iei

vândute pentru a atinge pragul de rentabilitate

Q PR = P

unde - Q PR Volumul fizic al producţ iei vândute pentru a atinge pragul de

rentabilitate

CF – cheltuieli fixe totale P – preţ de vânzare unitar

CV – cheltuieli variabile unitare

mCV – marja unitară asupra cheltuielilor variabile sau marja brut ă de acumulare

pe unitatea de produs

CF

CF

CV

= mCV

valorice

semnificaţia cifrei de afaceri la care profitul este zero

b)

în

unităţ i

pentru

întreg

volumul

CF

CAPR = MCV%

de

activitate,

având

MCV

CA

CV x100

CA

MCV% =

unde : CAPR – valoarea cifrei de afaceri pentru suma cheltuielilor fixe este

egal ă cu marja absolut ă asupra costului variabil;

CV – cheltuieli variabile totale;

x 100 = 100 -

MCV

– marja asupra cheltuielilor variabile

c)

în zile, având semnifica ţia datei calendaristice la care s-ar atinge

pragul de rentabilitate.

CAPR PR Z = CArealizată

x 360

Capitolul 3. ANALIZA FLUXURILOR FINANCIARE

3.1. Fluxuri nete de trezorerie (cash-flow-ulire)

Cash-flow-ul (CF) este varia ţia (fluxul) trezoreriei nete ( TN) de la începutul pân ă la sfârşitul exerci ţiului financiar. Exist ă dou ă curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez şi anglo- saxon.

Curentul francez explic ă variaţ ia trezoreriei nete pe seama interac ţiunii dintre echilibrul pe termen lung şi echilibrul pe termen scurt, respectiv pe seama varia ţiei fondului de rulment şi a varia ţiei nevoii de fond de rulment.

CF =

TN =

FR -

NFR

Curentul anglo-saxon explic ă varia ţia aceleiaşi trezorerii nete, a cash-flow- ului, pe seama varia ţiilor datorate opera ţiunilor de exploatare, operaţ iunilor de investi ţii şi a operaţiunilor de finanţ are:

CF = TN = CFexpl + CFinv + CFsin

3.2. Tabloul de finanţare

Tabloul de finanţ are, denumit şi tabloul de utilizări (nevoi) şi resurse (sources and Uses Statement, în engleză) este o modalitate de analiză a intr ărilor şi ie şirilor de numerar din trezoreria întreprinderii, scopul lui fiind explicarea, în maniera francez ă, varia ţiei soldului de trezorerie (a cash-flow-ului). Cel mai des întâlnit model al tabloului de finan ţare este cel bazat pe bilanţ ul func ţ ional, în care evaluarea se face la valoare brut ă.

Tabloul de finan ţare are două p ărţi:

- partea I explic ă varia ţia fondului de rulment net global ( FRNG), adic ă modul de realizare, în dinamic ă, a echilibrului dintre elementele stabile ale bilan ţului;

- partea a II-a explic ă varia ţia aceluiaşi fond de rulment net global ( FRNG) pe baza elementelor din partea de jos a bilanţului func ţional, eviden ţiind modul de utilizare a fondului de rulment net global în asigurarea echilibrului func ţional între elementele ciclice ale bilan ţului şi elementele de trezorerie (monetare) Structura tabloului de finanţare

NEVOI (Utiliză ri)

RESURSE (DEGAJ Ă RI)

Dividende distribuite Achiziţ ii de imobilizări Restituiri de capitaluri proprii Rambursarea datoriilor pe termen lung şi mediu

CAF Vânzarea de active imobilizate Aport nou în numerar Împrumuturi noi pe termen lung şi mediu

I. TOTAL NEVOI STABILE

I. TOTAL RESURSE DURABILE

FRNG (cre ştere)

FRNG (reducere)

Cre şterea stocurilor Cre şterea crean ţelor Reducerea datoriilor pe termen scurt

Reducerea stocurilor Reducerea creanţ elor Reducerea datoriilor pe termen scurt

II. TOTAL NEVOI CICLICE

II. TOTAL RESURSE CICLICE

NFRG (Reducere)

NFRG (Cre ştere)

III TOTAL NEVOI (I+II)

III TOTAL RESURSE (I+II)

TN (Cre ştere)

TN (Reducere)

Total general

Total general

3.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie

OMFP 1752/2005, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006, prezint ă o structur ă a situa ţiei fluxurilor de trezorerie întocmit ă pe baza metodei directe, men ţ ionând c ă se poate folosi şi metoda indirect ă, îns ă nu prezint ă structura situaţ iei fluxurilor de trezorerie întocmit ă conform metodei indirecte.

Prezent ăm în continuare noua structur ă (exemplificativ ă) a situaţiei fluxurilor de trezorerie întocmit ă utilizând metoda direct ă .

Situa ţ ia fluxurilor de trezorerie

Denumirea elementului

Exerci ţiul financiar

 

Precedent

Încheiat

Fluxuri de trezorerie din activit ăţi de exploatare

   

Încas ări de la clienţ i

   

Pl ăţi c ătre furnizori şi angaja ţi

   

Dobânzi pl ătite

   

Impozit pe profit plătit

   

Încas ări din asigurarea împotriva cutremurelor

   

Trezoreria netă din activit ăţi de exploatare

   

Fluxuri de trezorerie din activit ăţi de investiţ ie

   

Pl ăţi pentru achiziţ ia de acţ iuni

   

Pl ăţi pentru achiziţ ia de imobiliz ări corporale

   

Încas ări din vânzarea de imobiliz ări corporale

   

Dobânzi încasate

   

Dividende încasate

   

Trezoreria netă din activit ăţi de investiţ ie

   

Fluxuri de trezorerie din activit ăţi de finanţ are

   

Încas ări din emisiuni pe acţ iuni

   

Încas ări din împrumuturi pe termen lung

   

Plata datoriilor aferente leasingului financiar

   

Dividende pl ătite

   

Trezoreria netă din activit ăţi de finanţare

   

Cre şterea net ă a trezoreriei şi echivalentelor de Trezorerie

   

Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul exerci ţiului financiar

   

Trezorerie şi echivalente de trezorerie la sfârşitul exerciţ iului financiar

   

Prin utilizarea metodei indirecte, situaţ ia fluxurilor de trezorerie difer ă doar la nivelul determin ării trezoreriei nete din activităţi de exploatare. Astfel, trezoreria netă din activit ăţi de exploatare, conform metodei indirecte, se prezint ă astfel:

 

Denumirea elementului

 

Exerci ţiul financiar

Precedent

Încheiat

Fluxuri

de

trezorerie

din

activităţi

de

   

exploatare

 

Profit net

     

Ajust ări pentru:

     

Amortiz ări şi ajust ări pentru depreciere şi pierdere de valoare

   

Varia ţia subven ţiilor pentru investi ţii

     

Varia ţia provizioanelor

     

Venituri din vânzarea de imobiliz ări

     

Valoarea net ă a ieşirilor de imobilizări

     

Venituri din dobând ă

     

Cheltuieli cu dobânda

     

Profit

din

exploatare

înainte

de

varia ţ ia

   

capitalului circulant

 

Sc ădere/(creştere) stocuri

     

Sc ădere/(creştere) creanţ e comerciale şi de altă natur ă

   

Cre ştere/(sc ădere) creanţ e comerciale şi de altă natur ă

   

Trezorerie generat ă de exploatare

     

Dobând ă pl ătit ă

     

Impozitul pe profit plătit

     

Trezorerie net ă din activit ăţi de exploatare

     

M ărimea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare, utilizând metoda indirect ă, poate fi aproximat ă prin formula:

CFexpl. = PN - NFR + Ajustări de valoare + Subven ţii pentru investi ţii – Rezultatul net din vânzarea activelor imobilizate (adic ă Pre ţ de vânzare –

Ajustări de valoare = Cheltuieli cu amortiz ările + cheltuieli cu ajustările pentru depreciere şi pierdere de valoare + cheltuieli cu provizioanele – venituri din ajustări pentru depreciere şi pierdere de valoare – venituri din provizioane.

Valoare contabilă net ă) – Rezultatul financiar (adic ă Venituri financiare – Cheltuieli financiare)

Fluxurile de trezorerie din activitatea de investi ţie sunt estimate cu ajutorul formulei:

CFinv. = Imobilizări + Amortizări şi ajust ări în cursul anului + Venituri financiare + Venituri din cesiune

Fluxurile de trezorerie din activităţ i de finanţare pot fi determinate cu ajutorul următoarei formule de calcul:

CFfin = CP + DAT – Dividente pl ătite

unde: CP – Variaţia capitalurilor proprii ca urmare a emisiunii de noi acţ iuni sau al r ăscump ăr ării unei p ărţi a acţiunilor existente. Nu se iau în calcul modific ările capitalurilor proprii ca efect al reevalu ării activelor imobilizate (prin încorporarea în cadrul lor a diferenţ elor din reevaluare) sau al acumul ărilor de profituri nerepartizate DAT – variaţ ia mă rimii împrumuturilor obligatorii sau contractate de la instituţ ii de credit (majorarea celor existente sau rambursarea unei p ărţ i din acestea) Prin intermediul celor trei formule de calcul este sintetizat ă situaţia fluxurilor de trezorerie. Acest fapt se realizeaz ă numai în situa ţia ca exprimările lor s ă nu fie prea grosiere, acestea reprezintă o modalitate rapid ă de determinare a mărimii şi evolu ţiei trezoreriei întreprinderii:

CF = TN = CFexpl + CFinv + Cffin

3.4.

întreprinderii

Analiza

fluxurilor

de

trezorerie

din

perspectiva

evaluării

Din aceast ă perspectiv ă ne interesează mărimea cash-flow-ului disponibil (CFD), care poate fi analizat atât după originea sa, cât şi dup ă destina ţiile sale. Astfel, dup ă originea opera ţiilor care îl genereaz ă, cash-flow-ul disponibil se determin ă după formula:

CFD = CFgest – ( Imob + NFR) cre şterea economic ă (CFinv)

în care: CFgest = PN + Dob + Amort

Observa ţie: Deoarece mărimea CFgest este determinată în cea mai mare parte de activitatea de exploatare, acesta se identific ă de cele mai multe ori cu un cash- flow de exploatare (CFexpl)

CFexpl = EBIT – Impozit pe profit + Amort

în care : EBIT – excedent brut înainte de plata dobânzii şi a impozitului pe profit Impozit pe profit = (EBIT – Dob) x - cota unică de impozit (profit)

Im ob = Imob 1 - Imob 0 + Amort NFR = NFR 1 – NFR 0 NFR = Active circulante – Datorii de exploatare Observa ţie: Acest mod de calcul a NFR presupune includerea în activele circulante a disponibilit ăţilor b ăne şti, deoarece creditele bancare pe termen scurt (din pasivul bilanţ ului) sunt incluse în datoriile financiare care influenţ eaz ă CFD în varianta de calcul a acestuia dup ă destina ţ ie. În raport cu destinaţiile sale, cash-flow-ul disponibil se obţ ine cumulând cash- flow-ul disponibil pentru acţ ionari (CFac ţ ) cu cash-flow-ul disponibil pentru creditori (CFDcr)

CFD = CFDac ţ + CFDcr unde: CFDacţ = Div - CP

în care : CP = CP 1 (exclusiv PN reinvestit) – CP 0 CFDcr = Dob - DAT

în care : DAT = DAT 1 – DAT 0

sau CFDacţ = PN - CP

Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri se poate determina valoarea actualizat ă a întreprinderii, a capitalurilor proprii şi a datoriilor sale, utilizând ca rate de actualizare costurile specifice ale capitalurilor:

Vo (întreprindere) =

unde: Vo (întreprindere) – valoarea actualizat ă a întreprinderii Imob 1 – valoarea imobilizărilor la sfâr şitul anului; NFR 1 – valoarea nevoii de fond de rulment la sfâr şitul anului K – costul mediu ponderat al capitalului

Vo (CP) =

unde: Vo (CP) – valoarea actualizat ă a capitalurilor proprii; CP 1 – valoarea capitalurilor proprii la sfârşitul exerciţ iului financiar; K c – costul capitalului propriu

CFD

+

Im ob

+

NFR

1

+

K

CFDact

+

CP1

1

+

kc

CFDcr

+

DAT1

Vo (DAT) =

unde: Vo (DAT) – valoarea actualizat ă a datoriilor financiare contractate de întreprindere; DAT 1 – valoarea datoriilor financiare la sfâr şitul exerciţ iului financiar; K d – costul capitalului de împrumut (costul datoriilor financiare)

1

+

kd

Capitolul 4. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCULUI

4.1 Obiectivele diagnosticului financiar

Diagnosticul financiar are ca obiective măsurarea rentabilit ăţii capitalurilor întreprinderii şi aprecierea condiţ iilor de echilibru economic şi financiar pentru a evalua gradul de risc al întreprinderii.

4.2 Diagnosticul rentabilităţii

M ăsura rentabilit ăţii este dat ă de un sistem de rate explicative de eficien ţă, sistem care cuprinde rate de marjă, rate de rota ţie şi rate de structură a capitalurilor.

4.2.1 Ratele de marjă

Se mai numesc şi rate de rentabilitate comercial ă, deoarece ele exprimă profitabilitatea (brut ă sau net ă) în raport cu cifra de afaceri, deci în raport cu activitatea comercial ă a întreprinderii.

Cele mai utilizate rate de marjă sunt.

1)

2)

3)

Marja comerciala

.

Rata marjei comerciale Rmc= Vanzari de marfuri

.

.

MC

= VMF

Rata marjei brute de exploatare Rmbe =

Excedentulbrutal

exp l. =

Cifradeafaceri

Rata marjei nete de exploatare Rmne =

Re zultatul exp

RE

Cifradeafaceri l. = CA

Pr ofitnet

PN

= CA

Im

4)

sau

Rmn =

Rata marjei nete Rmn= Cifradeafaceri

Pr

of ina

.

int

ea platii dob si imp pe profit

.

.

.

.

.

pozit

Cifra de afaceri

.

.

= EBIT Im pozit

CA

4.2.2 Ratele de rotaţie

EBE

CA

Exprimă măsura în care activele întreprinderii sunt folosite pentru cre şterea cifrei de afaceri. Ele vor fi prezentate în capitolul V al disciplinei GFI, de aceea

nu insist ăm acum asupra lor. Trebuie men ţionat faptul c ă ratele de rotaţ ie sunt factori calitativi ai ratelor de rentabilitate.

4.2.3 Ratele de structură a capitalurilor

Exprimă riscul ca întreprinderea s ă fie într-un echilibru, mai stabil sau mai precar, între capitalurile atrase şi capacitatea ei de a face fa ţă obliga ţiilor asumate prin aceast ă finanţ are. De asemenea, la fel ca şi ratele de rota ţie, şi ratele de structur ă reprezintă factori calitativi ai ratelor de rentabilitate.

Cele mai reprezentative rate de structur ă a capitalurilor sunt:

1)

Rata stabilităţ ii financiare R SF =

Capitaluripermanente =

CPM

Pasivtotal

PTL

2)

Rata resurselor curente R RC =

Dcrt

Datoriicurente = PTL

Pasivtotal

Capitalpropriu = PTL

Pasivtotal

CP

3)

Şi pentru activul bilan ţului se pot determina rate de structur ă, care arat ă modul de construire a patrimoniului, modul de grupare pe termene a utilizărilor de resurse financiare şi gradul de lichiditate a acestor elemente.

Rata autonomiei financiare globale R AFG =

Cele mai semnificative rate de structur ă a activului sunt:

1) Rata activelor imobilizate R AI =

Activeimobilizatenete =

Activtotal

Ainete

ATL

a)

Im

ob necorporale

.

Rata imobilizărilor necorporale R IMN = Activeimob netesauActivtotal

.

b)

Im

ob corporale

.

Rata imobilizărilor corporale R IMC = Activeimob netesauActivtotal

.

c)

Im

obilizăbi financiare

.

Rata imobilizărilor financiare R IMF = Active imobilizate nete sau Activ total

.

.

.

.

.

2) Rata activelor curente R AC =

Active curente

.

Acrt

= ATL

Activ total

.

a)

b)

c)

Stocuri Rata stocurilor R S = Active curente sau Active total Creante

Rata creanţ elor R C = Active curente sau Active total

.

.

.

.

.

.

.

.

Active de trezorerie

.

.

Rata activelor de trezorerie R AT = Active curente sau Active total

.

.

.

.

4.2.4. Ratele de rentabilitate a capitalurilor

Ratele de rentabilitate a capitalurilor se determin ă prin raportarea rezultatelor obţ inute la capitalurile investite. Calculul lor se face pe baza datelor din contul de profit şi pierdere (pentru rezultate) şi din bilanţ (pentru capitalurile investite). În mod concret, calculul acestor rate ridică unele probleme metodologice privind momentul de raportare. Asupra rezultatelor toţ i analiştii financiari utilizează rezultatele de la sfâr şitul exerciţ iului financiar (aşa cum apar în contul de profit şi pierdere al perioadei). În privinţ a capitalurilor investite, nu există un consens general, dacă s ă fie cele de la începutul exerci ţiului sau de la sfârşitul acestuia. Practica financiar ă s-a familiarizat cu rate de rentabilitate a capitalurilor de la sfârşitul exerciţ iului ( şi care vor produce efecte în exerciţ iul viitor!). Pentru a atenua caracterul atemporal al ratelor de rentabilitate a capitalurilor de la sfârşitul exerci ţiului se propune un compromis, respectiv luarea în calcul, la numitor, a mediei capitalurilor de la începutul şi de la sfîrşitul perioadei. În analizele şi evalu ările din aceast ă lucrare, vom privilegia calculul ratelor de rentabilitate ca raport între rezultatele de la sfâr şitul exerciţ iului (1) la capitalurile investite la începutul exerci ţiului (0).

Rentabilitatea capitalurilor investite =

Re zultate

1

Capitaluri

0

4.2.4.1. Ratele de rentabilitate economică (a tuturor capitalurilor investite)

Exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja o acumulare brută sau net ă de capital în raport cu capitalurile angajate (activele economice) pentru această activitate. În funcţie de scopul analizei se calculeaz ă mai multe rate de rentabilitate economic ă:

1)

R EBE =

rata excedentului brut al exploată rii

Excedentul brut al

.

.

.exp

l

. =

Activ economic

.

EBE

AE

2)

R ec =

Rata rentabilităţii economice(în engleză , Return on Assets-ROA)

Pr

ofit îna

.

int

ea pl ăl ăţi dobânzii şi imp pe profit

.

.

.

.

.

.

.

Im

pozit

Activ economic

.

= EBIT Im pozit

AE

Observa ţ ie: Foarte adesea se calculeaz ă o rat ă brut ă de rentabilitate economic ă

(vezi şi OMFP 1752/2005): R ec =

deoarece acest lucru o face compatibil ă cu rata rentabilităţii financiare, şi ea net ă de impozit.

EBIT . Prefer ăm îns ă rata net ă de impozit,

AE

3)

4)

R PN =

Rata profitului net

Pr

ofit net

.

Activ economic

.

=

PN

AE

4.2.4.2. Ratele de rentabilitate financiară (a capitalurilor proprii)

M ăsoar ă randamentul capitalurilor proprii, al plasamentului financiar pe care ac ţionarii l-au f ăcut prin cump ărarea acţiunilor întreprinderii.

Cele mai reprezentative rate de rentabilitate financiară sunt:

1)

Rata rentabilităţii financiare (în englez ă , Return on Equity-ROE)

2)

PN

R fin = Capital propriu = CP

.

Pr

of net

.

3)

Ratio)

Coeficientul de capitalizare bursieră PER (în engleză , Price Earning

PER =

Cursul bursier al act

.

.

.

.

Pr

of pe act

.

.

.

4)

EPS =

Profitul pe acţiune EPS (în engleză , Earning per Share)

Pr

ofit net

.

Numar de act

.

.

.

4.2.4.3.

Ratele de dobândă (a capitalurilor împrumutate)

Exprimă costul îndatorării, respectiv randamentul capitalurilor împrumutate. Ratele de dobând ă sunt cele stabilite prin contractele de împrumut, dar, datorită faptului c ă întreprinderea poate avea, la un moment dat, credite din diferite surse şi de diferite maturit ăţi, se recomand ă determinarea ratei medii a dobânzii:

Dobînzi R dob = Împrumuturi

4.2.4.4. Descompunerea ratelor de rentabilitate a capitalurilor

a) Descompunerea ratei rentabilit ăţii economice

R ec =

R ec =

EBIT Im pozit =

AE

EBIT Im pozit =

AE

EBIT Im pozit x AE

CA

CA

rata marjei nete

rata rota ţ iei capitalurilor

EBIT

Im pozit x Im obiliz.

VA

x

VA

Im obilizari

AE

Rata marjei asupra

randamentul

coef.invest.

valorii ad ă ugate

imobiliză rilor

(sau gradul de imob.a capit.angajat)

b) Descompunerea ratei rentabilit ăţii financiare

R fin =

R fin =

PN =

CP

CA

PN x CP

CA

Rata

marjei

nete

rata rota ţ iei capit. propriu

PN

CP

=

PN

CA

Rata

marjei

nete

x

CA

x

AE

rata de

rotat. a

capital.

AE

CP

rata de

structur ă

a capit.

4.2.4.5. Rentabilitatea medie ponderată a capitalurilor întreprinderii

Deoarece activul economic este constituit din capitaluri proprii şi împrumutate, rezultă c ă rentabilitatea economic ă ce caracterizeaz ă eficien ţ a tuturor capitalurilor este o rezultant ă a rentabilităţii capitalurilor proprii şi a capitalurilor împrumutate:

R ec = R fin x

CP

AE

+ R dob x

DAT

CP

Relaţ ia de mai sus exprimă rata rentabilit ăţii economice ca medie aritmetic ă ponderat ă a capitalurilor întreprinderii.

Din relaţ ia de mai sus se poate obţine relaţ ia ce evidenţiaz ă efectul de levier al îndator ării:

R fin = R ec + (R ec – R dob ) x

DAT

CP

Efectul de levier al îndator ării.

4.2. Diagnosticul riscului întreprinderii

4.3.1. Riscul economic

Se defineşte ca sensibilitate a rezultatului economic la varia ţ ia nivelului de activitate. M ăsura riscului economic este dată de coeficientul efectului de levier al exploat ării CELE, ce poate fi determinat prin trei modalit ăţi:

CELE =

CELE =

CELE =

RE

RE

0

CA

CA

0

RE

1

RE

0

=

RE

0

CA

1

CA

0

CA

0

CA

0

CA

0

CA

PR

MCV

0

RE

0

=

CA

0

CV

0

CA

0

CV

0

CF

0

Al ţ i indicatori de apreciere a riscului economic:

Indicele de securitate

I S =

CA

CA PR

CA

Indicator de pozi ţie absolut (flexibilitate absolut ă)

= CA

CA

PR

Indicator de pozi ţie relativ (coeficient de volatilitate)

=

CA

CA

PR

CA

PR

4.3.2. Riscul financiar

Caracterizează variabilitatea profitului net în raport cu profitul brut sub inciden ţa structurii financiare a întreprinderii. M ăsura riscului financiar este dat ă de coeficientul efectului de levier financiar CELE, determinat astfel:

CELF =

CELF =

CELF =

PN

PN

0

RE

RE

0

PN

1

PN

0

=

PN

0

RE

1

RE

0

RE

RE

0

0

RE

0

Chelt. financiare

CA

0

CV

0

0

CF

0

CA

0

CV

0

CF

0

 

Chelt. financiare

0

4.3.3.

Riscul total

Se exprimă sub forma coeficientului efectului de levier total CELT, obţ inut ca produs între coeficientul efectului de levier al exploatării şi coeficientul efectului de levier financiar.

CELT = CELExCELF =

PN

PN

1

PN

0

PN

0

PN

0

=

CA

CA

1

CA

0

CA

0

CA

0

CELT =

MCV

0

RE

0

Chelt. financiare

0

CELT =

CA

0

CA

0

CA

PRG

0

Unde: CA PRG0 =

CF + Chelt financiare

0

.

0

MCV

%

4.3.4. Riscul de faliment

4.3.4.1. Analiza statică a riscului de faliment

A. Analiza statică patrimonială foloseşte ca instrumente opera ţionale rata fondului de rulment şi ratele de solvabilitate şi lichiditate.

1)

R FRF =

Rata fondului de rulment sau rata de finan ţare a imobiliză rilor

Capitaluri permanente

.

Im

obizăbi

=

CPM

Im

ob

sau R FRP =

Capitaluri proprii

.

Im

obilizăbi

=

CP

Im

ob

2)

Ratele de solvabilitate şi de îndatorare

a.

Rata solvabilităţii pe termen lung

R STL =

Capitaluri proprii

.

+ Datorii totale

.

Pasiv total

.

=

CP + DT

PTL

b) Rata îndator ării globale sau rata datoriilor totale

Datorii totale

.

DT

Pasiv total

.

= PTL

R DT =

c). Rata îndatoră rii pe termen lung sau rata datoriilor financiare

R DAT =

Datorii financiare

.

.(

petermen mediu si lung

.

.

.

DAT ) = CPM

Capitaluri permanente

.

d). Rata levierului total

DT

R LVT = Capitaluri proprii = CP

Datorii totale

.

.

e) Rata levierului

R LV =

Datorii financiare

Capitaluri proprii =

.

.

DAT

CP

f) Rata capacit ăţ ii de împrumut

Capitaluri proprii

.

R CI = Îndatorarea la termen

.

.

g) Rata independenţ ei financiare

Capitaluri proprii

.

CP

R IF = Capitaluri permanente = CPM

.

3) Ratele de lichiditate

a. Rata lichidităţii generale sau curente

Active curente

A

crt

R LG = Datorii curente

.

.

D crt

=

b. Rata lichidităţii reduse sau rapide sau testul acid

R LR =

Active curente

.

stocuri

datorii curente

.

=

A

crt

St

D

crt

c. Rata lichidit ăţii imediate sau rata numerarului

R LI =

Lichid efect si potentiale

.

.

.

=

Datorii curente

.

Active de trezorerie

.

.

=

Datorii curente

.

AT

D

crt

B. Analiza statică func ţ ională utilizeaz ă ca instrumente opera ţionale nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) şi trezoreria.

1) Rata de finan