POLITICI MONETARE

- Referat -

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

(analiză comparativă în diferite ţări)

Coordonator ştiinţific:
Conf. Dr. Roman Angela
Masterand:
Costăchescu Andreea
An I, Gr. IV
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

Iaşi, 2009
Cuprins

I.1. Rolul B.N.R. în menţinerea stabilităţii financiare.........................................................3

I.2. Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare...............................................................3
I.3. Definirea conceptului "rata dobânzii de politică monetară"..........................................4
I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici................5
II.1. Rata dobânzii de politică monetară în România...........................................................6
II.2. Rata dobânzii de politică monetară în Ungaria..........................................................10
II.3. Rata dobânzii de politică monetară în Polonia...........................................................10
II.4. Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia........................................................11
II.5. Rata dobânzii de politică monetară în Anglia............................................................11
II.6. Rata dobânzii de politică monetară în Cehia..............................................................12
II.7. Rata dobânzii de politică monetară în Rusia..............................................................12
II.8. Rata dobânzii de politică monetară în Japonia...........................................................13
II.9. Rata dobânzii de politică monetară în SUA...............................................................13
II.10. Rata dobânzii de politică monetară în Islanda.........................................................15
II.11. Rata dobânzii de politică monetară stabilita de BCE...............................................16

Concluzii............................................................................................................................17
Bibliografie........................................................................................................................19

2
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

I.1. Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare

Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii

financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate
monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt
exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub
autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică
monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi
decontări de importanţă sistemică.
Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului
sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea
stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi,
precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta
stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

I 2 . Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare

Cooperarea dintre B.N.R. şi celelalte autorităţi de reglementare şi supraveghere a

diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-a intensificat treptat, pe măsură
ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex,
determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel a devenit necesară conlucrarea
dintre autorităţile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul
pieţelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura transparenţa şi integritatea
sistemului financiar şi a pieţelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil,
precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară.
Ca piaţă specifică, piaţa monetară diferă atât de piaţa bunurilor de consum, cât şi
de cea a factorilor de producţie. Obiectul tranzacţiei pe o asemenea piaţa il formează
moneda – numerar Si/sau banii de cont. In ansamblul pieţelor, piaţa monetară deţine un

3
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

rol tot mai important, aceasta decurgând din insemnatatea tot mai mare pe care o are
moneda în economia contemporană.
Piaţa monetară consta în ansamblul tranzacţiilor cu moneda, din confruntarea
specifică dintre cererea şi oferta de moneda, pa baza preţului ei, adică a ratei dobanzii.

I .3. Definirea Conceptului „ rata dobânzii de politica monetară”

În sens general, rata dobânzii de politică monetară (engl. policy rate) sau rata
dobânzii de intervenţie reprezintă rata dobânzii stabilită de banca centrală ca instrumentul
principal de politică monetară. Până în prezent, în România, excedentul structural de
lichidităţi din sistemul bancar a impus ca BNR să utilizeze în calitate de operaţiune
principală de politică monetară atragerea de depozite pe termen de o săptămână de pe
piaţa interbancară.
În acest context, rata dobânzii de politică monetară este rata de dobândă la
care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână (două săptămâni – până pe
data de 6 mai 2008 şi o lună - înainte de 1 august 2007) de pe piaţa monetară
interbancară. În condiţiile actuale, având în vedere noua poziţie a BNR - de creditor net
faţă de sistemul bancar- vom asista la schimbarea definiţiei ratei dobânzii de politică
monetară. Aceasta va fi atribuită instrumentului principal utilizat pentru injecţie de
lichidităţi pe piaţa interbancară.
Marfa moneda este omogenâ. Cu toate acestea, preţul tranzactiei cu monedâ
diferâ în funcţie de numeroşi factori: termenul scadentei, gradul de risc asumat de
creditor, sumele tranzactionate etc. In plus, ajustarea ei se face foarte greoi, piata
monetarâ fiind o piaţa de oligopol, cu un număr scăzut de ofertanţi şi un numar mare de
purtători ai cererii.
La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date - evolutiile
cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară.
Piata monetarâ se află în stare de echilibru, când, la un anumit nivel al ratei
dobânzii, cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută.
In aceste situaţii o creştere a cererii de monedă pe piata are ca efect sporirea atât a
cantităţii de monedă pe piaţa, cât si a ratei dobânzii. Scăderea cererii are ca efect atât

4
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

scăderea cantităţii de monedă, cât si a ratei dobânzii. Creşterea ofertei de monedă pe piaţa
monetară va duce la scâderea ratei dobanzii si la creşterea masei monetare tranzacţionate
pe piaţa, surplusul de monedă putând fi absorbit doar in cazul unei rate a dobânzii
scăzute.

I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici

Criza creditelor subprime declanşată în vara anului 2007 în SUA s-a transformat
pe parcursul anului 2008 în cea mai gravă criză economică internaţională de după Marea
Criză din anii 1930. Primele efecte negative au fost resimţite pe pieţele financiare, prin
creşterea costurilor de creditare şi îngreunarea accesului la finanţare. Ca urmare, a fost
afectată puterea de cumpărare a indivizilor şi a corporaţiilor, ceea ce a accentuat şi
generalizat procesul de scădere a valorii proprietăţilor imobiliare și a activelor financiare.
A urmat scăderea continuă şi abruptă a cotațiilor pe majoritatea pieţelor de capital din
lume. Cele mai afectate au fost pieţele emergente de capital, între care şi Bursa de Valori
Bucureşti. Ieşirea masivă de pe piaţa BVB a jucătorilor instituţionali străini a cauzat
scăderea cotaţiilor la toate titlurile listate, fenomen accentuat de adâncimea redusă a
pieţei de capital româneşti.
La sfârşitul anului 2008 rata de creştere anuală a inflaţiei calculată pe baza
indicelui preţurilor de consum (decembrie 2007- decembrie 2008) a fost de 6,3%,
conform rapoartelor BNR. Se constată că ţinta de inflaţie pentru anul 2008, de 3,8% ±1
punct procentual, nu a fost îndeplinită.
Rata reală de creştere a produsului intern brut a fost calculată de Institutul
Naţional de Statistică la 7,1%. Diferenţiat pe ramuri, rata de creştere se prezintă astfel:
construcţiile 26,1%, agricultura 21,4%, comerţ, hoteluri şi restaurante 6,6%, industria
1,3%. Ponderea deficitului de cont curent în PIB comunicată de BNR a fost de 12,3%.
Rata şomajului la finele anului 2008 a fost de 4,4% (conform Institutului Național de
Statistică).
Randamentul mediu al depozitelor noi la termen a ajuns pe segmentul societăţilor
nefinanciare la 15,24%, respectiv la 14,13% (în noiembrie) pe segmentul populaţiei.
Pentru creditele noi acordate societăţilor nebancare la nivelul lunii decembrie 2008 s-a

5
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

perceput o rată de dobândă de 20,49% în lei, în timp ce pentru creditele noi acordate
populației la nivelul lunii decembrie 2008 s-a perceput o dobândă de 17,45% în lei.
Ratele dobânzilor titlurilor de stat au continuat să crească, ajungând la nivelul de
14,25% în cazul certificatelor de trezorerie şi la 13% în cel al obligaţiunilor de stat de tip
benchmark cu maturitatea de 3 şi 5 ani.

II.1. Evoluţia ratei dobânzii de politică monetară în România

Rata dobânzii de politică monetară a fost la finele lui 2008 de 10,25%, motivată
de necesitatea reducerii riscului persistenţei presiunilor inflaţioniste exercitate de
deprecierea leului, în condiţiile amplificării şi prelungirii efectelor crizei financiare şi
economice internaţionale. În cursul anului 2008 randamentele pieţei interbancare au
crescut, într-un context marcat de schimbarea poziţiei nete a lichidităţii sistemului bancar
autohton.
In ceea ce priveste evolutia nivelului ratei dobănzii de politică monetară în ţara
noastră1 începând cu ianuarie 2008 si până în prezent, aceasta poate fi vizualizată in
tabelul urmator:
Rata dobânzii de
Valabilă începând cu: politică monetară
30.09.2009 8,00
05.08.2009 8,50
01.07.2009 9,00
07.05.2009 9,50
05.02.2009 10,00
01.08.2008 10,25
27.06.2008 10,00
07.05.2008 9,75
26.03.2008 9,50
04.02.2008 9,00
08.01.2008 8,00

Tabelul nr. 1 – Valoarea ratei dobânzii de politică monetară în perioada ianuarie 2008 –octombrie 2009
Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

1
Sursa: http://www.bnro.ro

6
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

După cum se poate observa din tabel, rata dobânzii de politică monetară, incepând
cu 30 septembrie 2009, are acelaşi nivel ca în luna ianuarie a anului trecut. In acest
interval de 11 luni, nivelul acesteia a variat insă între 8 % şi 10.25%, aceasta din urmă
fiind valoarea maximă stabilită, valabilă în intervalul august 2008 – februarie 2009.
Grafic, aceasta evoluţie poate fi vizualizată în figura următoare:

12
Rata dobanzii de politica

10
8
monetara

6
4
2
0
08.01.2008 26.03.2008 26.06.2008 05.02.2009 01.07.2009 30.09.2009
Perioada

Rata Dobanzii de politica monetara

Graficul nr.1 – Evolutia Ratei dobanzii de politica monetara in intervalul ianuarie 2008 – decmebrie 2009
Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

În ţara noastră, ultima modificare a nivelului ratei dobânzii de politicâ monetară

a avut loc în data de 29.09.2009. Astfel, Consiliul de Administratie al Băncii Naţionale
a României a decis reducerea dobânzii de referinta cu jumătate de punct
procentual, de la 8,5% la 8%. Relaxarea politicii monetare avand ca scop incurajarea si
recuperarea econimiei. BNR a redus dobanda cheie la 8 %. Dobânda cheie - utilizată
pentru principalele operaţiuni pe piaţa monetarâ ale BNR - a fost coborâtă pentru a
stimula cresterea economicâ, ale cărei perspective s-au inrăutatit, în conditiile temperarii
ratei inflatiei in ultimele luni si a unei stabilităţi a cursului de schimb.
Aceasta reducere este a sasea din acest an, B.N.R. reducănd astfel rata dobânzii
de politică monetară cu 2.25 puncte procentuale pe parcursul anului 2009.

7
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

Majoritatea analiştilor mizau pe o reducere cu doar 0,25% a dobânzii cheie, dupâ

ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb şi riscă să intârzie
următoarea tranşă de la FMI. Ei interpretează aceasta decizie ca un mesaj pozitiv transmis
de Banca Nationala, dar sustin că impactul va fi redus, atat asupra dobanzilor din piaţă,
cât şi asupra cursului de schimb.
Aceasta relaxare a politicii monetare nu va duce însă imediat la o relaxare a
creditării, transmisia in sistemul bancar a modificării ratei dobanzii de politică monetară
durănd cateva luni. Oricum, problema reluării creditării nu e o problema a nivelului
dobânzii cat mai ales una de lipsă a cererii solvabile si o problemă ce tine de riscul de
credit.
Dobânzile actuale la credite sunt pe un trend de scădere, pasul făcut de BNR
prin relaxarea politicii monetare incurajând această tendinţă. Pe de alta parte, Banca
centrală nu a „miscat” nivelul rezervelor minime obligatorii (suma pe care băncile o
depun la BNR pentru pasivele atrase), nivelul lichidităţii din piata fiind considerat
consistent, mai ales după ce Finanţele au atras de la FMI sume suficiente pentru nevoile
financiare ale Statului.
Consiliul de Administratie al BNR s-a mai reunit în acestet an în 3 noiembrie.
BNR a fixat pentru finele anului o tintă de inflatie de 3,5%, cu un interval de variatie de
un punct procentual, după ce a ratat incadrarea în obiectivele stabilite pentru acest
indicator in 2007 si 2008. Instituţia prognozează că indicatorul se va plasa la 4,3% in luna
decembrie. Preţurile de consum s-au redus în august cu 0,19% faţă de luna precedentă,
comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât pentru a
sasea luna consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna
august 2007.
In plan monetar, sunt de consemnat scăderea in termeni anuali a creditului
acordat sectorului privat, în special în ceea ce priveşte componenta în moneda natională a
acestuia, precum si dinamica anuală inaltă a creditului acordat sectorului public. In
acelaşi timp, diferenţa intre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobănzii de politică
monetară s-a majorat în contextul accentuării impactului asupra pietei monetare indus de
nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent.
"Conduita politicii monetare a continuat să fie prudentă, ajustările succesive anterioare

8
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

ale ratei dobânzii de politică monetară şi gestiunea atentă a lichidităţii urmărind

asigurarea unor condiţii monetare în sens larg adecvate în vederea consolidării
convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu şi a revitalizării
sustenabile a procesului de creditare în întreaga economie naţională", arată BNR.
Cu toate acestea, oficialii băncii centrale cred că pe termen scurt, se
prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale
accizelor începănd cu 1 ianuarie 2010, tendinţa de mentinere a ecartului dintre ratele
dobănzilor interbancare şi rata dobănzii de politică monetară, precum si impactul
nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile
fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil.
In aceste conditii, conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflatiei în
apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste impun
pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare. In plus, pentru asigurarea
sustenabilităţtii acestui proces şi crearea unor perspective de relansare durabilă a creşterii
economice este necesara incadrarea cât mai rapidă a celorlalte componente ale mix-ului
de politici macroeconomice pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului
multilateral de finantare externa încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar
International si alte instituţii financiare internaţionale.
BNR consideră că atingerea obiectivelor privind dezinflatia, refacerea încrederii
investitorilor şi asigurarea unei finanţări sustenabile a economiei româneşti, precum şi
crearea premiselor relansării durabile a activităţii economice reclamă implementarea
ferma a mix-ului de politici macroeconomice - monetară, fiscală, de venituri, precum şi a
reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanţare externă.
CA al BNR reiterează ca BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile
interne şi ale mediului economic international, astfel încât, prin adecvarea instrumentelor
de care dispune, să asigure realizarea si menţinerea stabilitâţii preţurilor pe termen mediu
şi a stabilităţii financiare.

9
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

II.2. Rata dobanzii de politică monetară in Ungaria

In data de 30.09.2009, Bancă centrală a Ungariei a redus dobânda de politică

monetară cu jumatate de punct procentual, la 7,5%, acesta fiind cel mai scâzut nivel din
septembrie 2007 şi până în prezent. Decizia, anticipatâ de majoritatea analiştilor, vine pe
fondul stabilizârii monedei naţionale. Aceasta este cea de-a treia scădere a dobânzii de
politică monetară din luna iulie.
Potrivit AFP, presiunile inflaţioniste s-au atenuat, în ciuda creşterii cu cinci
puncte procentuale a taxei pe valoare adaugată în luna iulie. In august, rata inflaţiei din
Ungaria a fost de 5%, sub estimările analistilor. Ungaria a fost una dintre ţările europene
cele mai afectate de actuala criză. Problemele economice au determinat guvernul lui
Ferenc Gyurcsany să demisioneze, iar ţara a solicitat un imprumut de 25 miliarde de
dolari de la FMI, Banca Mondială si Uniunea Europeană. Pentru acest an, banca centrală
a Ungariei estimează o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6,7% şi o inflatie de
4,5%, iar pentru 2010 banca se aşteaptâ la o temperare a inflaţiei, până la 4,3%, şi la o
scădere economica de 0,9%

II.3. Rata dobânzii de politcă monetară în Polonia

Banca centralâ a Poloniei a menţinut dobânda de politică monetară la finele lunii

septembrie a acestui an la 3,5%, pentru a treia luna consecutiv, pe fondul unei uşoare
creşteri a inflaţiei. Ultima modificare a dobânzii cheie a avut loc în luna iunie, când a fost
redusă cu 0,25 puncte procentuale. Instituţia nu a mai modificat însă dobânda de politică
monetară din iunie, după ce inflaţia anuală a crescut uşor în iulie, la 3,6%, pentru ca în
august să urce la 3,7%.
Incepănd cu noiembrie 2008, banca centrală a Poloniei a scăzut dobanda de politică
monetară cu 2,5 puncte procentuale pentru a contracara efectele crizei economice.
Autorităţile poloneze estimează că economia va creşte cu 1,0% în acest an si cu 1,2% în
2010.

10
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

II.4. Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia

Norvegia este prima ţara din Europa care îşi majorează dobânda de politică
monetară, de la inceputul crizei economice. Astfel, la 29 octombrie 2009, această decizie
a fost luată în contextul în care statul scandinav a reuşit să surmonteze criza fără
probleme, datorită resurselor sale petroliere.
Banca Centrală a Norvegiei a crescut dobanda cheie cu 0,25 puncte, la 1,50%, ca
prima etapă în consolidarea progresivă a politicii monetare. "Activitatea economiei
norvegiene şi-a revenit mai repede decât se preconiza", a declarat Svein Gjedrem,
guvernatorul băncii centrale. După o scurtă perioadă de recesiune, Norvegia, care se
numară printre principalii exportatori de petrol din lume, a revenit pe creştere, în al doilea
trimestru.
In Norvegia, rata şomajului era de 2,7% în septembrie, una dintre cele mai mici
din Europa. Inflaţia a ajuns la nivelul de 2,5% - obiectiv asumat de Banca Centrală a
Norvegiei. Singurele state industrializate, în afara Norvegiei, care au majorat dobânzile
de politică monetară dupa declansarea crizei economice mondiale sunt Israelul, la finele
lunii august, şi Australia, la inceputul acestei luni. Masura nu a fost adoptată însă, până
acum, de niciun stat de pe Vechiul Continent.

II.5. Rata dobanzii de politică monetară în Anglia

Pentru luna decembrie a acestui an, Banca Angliei a mentinut dobănda de

politică monetară la minimul record de 0,50%, pentru a noua lună consecutiv, şi a anuntat
că va continua planul de cumpărare de active de 200 miliarde de lire sterline, potrivit
Reuters. Oficialii băncii au lăsat să se inteleagă că nu vor modifica politica monetară cel
mai probabil până în februarie, când vor apărea noile prognoze cu privire la creşterea
economică şi la inflaţie.
Programul, prin care banca centrală susţine lichiditatea din pieţe cumpărând
direct active, expiră în aceeaşi luna. Economiştii sunt de părere ca sumele alocate acestui
program nu vor fi suplimentate, având în vedere ca economia dă semne că va ieşi din cea
mai severă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acest program a fost

11
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

lansat în luna martie şi este o încercare fără precedent din partea unei bănci centrale de a
scoate economia din recesiune.
Potrivit Reuters, în prezent, economia britanică dă semne de revenire: preţurile de
pe piata imobiliară cresc, iar analizele indică relansarea activitâţii.

II.6. Rata dobanzii de politca monetara in Cehia

In ceea ce priveste Cehia, Banca centrala a mentinut dobanda de politica

monetara la 1,5%, aceasta decizie luand prin surprindere analistii, care se asteptau la o
reducere a dobanzii cu 0,25 puncte procentuale, potrivit Reuters. Zece din cei 17 analisti
chestionati de Reuters estimau ca banca centrala va reduce dobanda cheie, pentru a
steriliza excesul de lichiditate de pe piata.
Analistii financiari sunt de parere ca mentinerea dobanzii de politica monetara s-
ar datora absentei de la intrunirea de joi a doi membri ai consiliului pentru politica
monetara, care votasera anterior pentru reducerea dobanzii. De asemenea, acestia sunt de
parere ca banca centrala ar fi vrut sa vada efectele reducerii dobanzii cu 2,25 puncte
procentuale, din august 2008 si pana in prezent.
Decizia vine in contextul in care economia Cehiei a scazut cu 3,4% in primul
trimestru al anului, ca urmare a scaderii cererii pe pietele externe pentru produsele
fabricate in aceasta tara.

II.7. Rata dobanzii de politica monetara in Rusia

In luna noiembrie a acestui an, Banca centrala din Rusia a redus dobanda de
politica monetara cu 0,5 punte procentuale, la un nivelul minim record de 9,0%,.
Reprezentantii institutiei au aratat ca scaderea ratei dobanzii cheie a fost determinata de
reducerea inflatiei: "Decizia a fost luata pentru a creste accesul companiilor la credite si a
stimula cererea", a aratat banca. Aceasta este cea de-a noua reducere consecutiva a
dobanzii de politica monetara. La finele lunii octombrie, banca centrala a redus dobanda
cheie sub nivelul de 10% pentru prima data in istorie.

12
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

II.8. Rata dobanzii de politca monetara in Japonia

Tot in luna noimebrie s-a hotarat ca rata dobanzii de politica monetara in

Japonia sa fie redusa la la 0,1%, pe fondul preocuparilor cu privire la deflatie, care
ameninta cea mai mare economie din Asia.
Economia Japoniei a crescut in al treilea trimestru cu 1,2%, acesta fiind cel mai mare ritm
de crestre din ultimii doi ani.
Economistii estimeaza insa ca revenirea economiei s-ar putea tempera, in
contextul in care programul guvernamental de cumparare de titluri de stat si-ar putea
pierde din intensitate. Deflatia este de asemenea vazuta ca o amenintare la adresa
redresarii economiei, in conditiile in care banca centrala estimeaza ca preturile de consum
vor scadea in urmatorii trei ani.
Guvernul japonez a admis oficial ca a doua economie mondiala traverseaza o
perioada de deflatie, definind fenomenul drept „preocupant” in timp ce preturile de
consum nu au incetat sa scada in ultimele sapte luni. Preturile de consum au scazut in
septembrie (-2,3%) pentru a saptea luna consecutiv. In august, cunoscusera cea mai
drastica scadere inregistrata vreodata, de 2,4%.

II.9. Rata dobnzii de politica monetara in Statele Unite ale Americii

In Statele Unite ale Americii, rata dobanzii de politca monetara tinde spre zero.
Fed este astfel in pericol sa ramana fara mijloace de interventie pe piata Rezerva federala
americana (Fed) a redus dobanda de politica monetara la 1%, autoritatile americane
incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. Specialistii
anticipeaza insa ca Fed va fi nevoita sa recurga la o noua relaxare politicii monetare in
urmatoarea sedinta, anuntata pentru decembrie 2008. Dobanda de politica monetara ar
putea fi astfel redusa la un nivel minim record la care ar putea scadea pana aproape de
zero, lasand practic Fed fara parghii de interventie pe piata.
Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25 procente
in ultimele 13 luni. Incluzand si reducerea de 0,5% de miercuri, Fed a ajuns la nivelul
actual, de 1%, care nu a mai fost atins din perioada iunie 2003-iunie 2004, iar inainte de

13
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

aceasta, din timpul administratiei lui Dwight isenhower, la sfarsitul anilor ’50. In plus,
Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite ale Americii (SUA) a scazut cu 0,5% in al
treilea trimestru al anului in curs, ceea ce reprezinta, potrivit Bloomberg, cel mai puternic
declin de la recesiunea ce a lovit SUA in 2001 si pana in prezent.
Fostul guvernator al Fed, Larry Meyer, avertizeaza ca pana la mijlocul anului
viitor (2010) banca centrala americana va fi nevoita sa reduca dobanda de politica
monetara la zero. El anticipeaza ca rata somajului in SUA va creste de la 6,1% la 7,5%,
mai ales daca se adevereste predictia ca Produsul Intern Brut anual al Statelor Unite va
inregistra o reducere cu 2,8% in ultimul trimestru al anului in curs. Spre deosebire de alte
banci centrale, in atributiile Fed intra, pe langa stabilitatea preturilor, si cea financiara,
inclusiv asigurarea unei bun ritm de crestere eco- nomica pentru economia SUA si
mentinerea ratei somajului la niveluri cat mai mici. Mai mult decat atat, unii economisti
internationali sunt ingrijorati de posibilitatea ca economia SUA sa intre pe o puternica
panta deflationista, ce ar putea alimenta o puternica deflatie la nivel mondial, care s-ar
dovedi fatala pietelor libere din intreaga lume.
Unul dintre pericolele cu care se poT confrunta Statele Unite este deflatia.
Aceasta reprzinta fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin
scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. Deflatia are consecinte la fel de grave asupra
unei economii nationale, ca si inflatia. Principalele cauze care alimenteaza deflatia sunt
reducerea masei monetare si a creditului, de aici venind si asteptarile aproape unanime ca
atat Fed, cat si alte banci centrale vor opera in continuare mai multe reduceri consecutive
de dobanda monetara.
O politica monetara relaxata conduce la dezghetarea pietelor de creditare, in
prezent puternic afectate in urma crizei de lichiditate. Reducerea si scumpirea creditarii
de catre banci, pe fondul crizei de lichiditati, au condus la incetinirea avantului consumist
al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si serviciilor. In plus, un alt motiv major de
ingrijorare pentru SUA il constiuie semnele tot mai evidente ca economia americana va fi
lovita de o puternica recesiune. Desi Fed a redus deja dobanda monetara de la 5,25% la
1% in 13 luni si a creat sase programe de ajutorare financiara prin care a pompat mai
mult de un trilion (o mie de miliarde) de dolari in sistemul financiar, bancile americane
sunt inca reticente sa-si imprumute bani una alteia. Rezerva federala este in pericol sa

14
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

ramana fara modalitati de interventie pe piata, odata cu coborarea dobanzii monetare

aproape de zero, autoritatile americane fiind aproape sa intre in ,,capcana de lichiditate”.
Capcana de lichiditate apare atunci cand politica monetara devine ineficienta,
fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. Bancile
centrale raman fara loc de manevra, nemaiputand reduce politica de dobanda monetara
pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de
recesiune. Doua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lichiditate:
anticiparile gresite privind nivelul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere
in sectorul financiar, ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare. In ambele
cazuri, intervine o lipsa acuta de lichiditate pe piata, ce determina ruperea relatiei de
legatura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor.

II.10. Rata dobanzii de polica monetara in Islanda

Banca centrala a Islandei a mentinut dobanda de politica monetara la 12% pe an,

dupa ce dobanda cheie a fost redusa de patru ori in ultimele trei luni.
"Comitetul de politica monetara al bancii centrale a Islandei a decis mentinerea ratei
dobanzii de politica monetara la 12%", se arata intr-un comunicat al institutiei.
De la inceputul lunii iunie, dobanda cheie a fost redusa de la 13% la 12%. Seful
misiunii FMI in Islanda a declarat in luna mai, in timpul unei vizite oficiale in aceasta
tara, ca masura este foarte riscanta, putand duce la deprecierea monedei nationale.
Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica.
Cu o populatie de doar 320.000 de persoane, Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un
ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit.
Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante
banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat.
Guvernul a demisionat in ianuarie, dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi.
Autoritatile estimeaza ca, in acest an, produsul intern brut al tarii s-ar putea comprima cu
10,6%.

15
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

II.11. Rata dobanzii de politica monetara stabilia de BCE

Banca Centralâ Europeanâ a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul

minim record de 1%, în conformitate cu estimările analiştilor. Toţi cei 56 de analişti
chestionaţi au estimat ca BCE va menţine dobânda cheie la 1%, decizie care ar putea fi
un semnal că instituţia intenţionează să retragă măsurile de urgenţă de stimulare a
economiei.
BCE a început să reducă dobânda de politică monetară în luna octombrie, de la
4,25% la nivelul actual de 1%, după ce criza economică a afectat puternic economia
zonei euro. Dobânda de politică monetară a BCE se situează la acest nivel din luna mai a
acestui an.

16
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

Concluzii

B.N.R are, după cum am văzut, un rol esenţial pe piaţa monetară, fiind instituţia
care stabileşte valoarea ratei dobânzii de politică monetară. Rata dobânzii de politică
monetară este rata de dobândă la care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână de
pe piaţa interbancară. Stabilirea acestei valori a marimii ratei de dobănda este o mare
responsabilitate a băncii, decizii luată în urma unor analize stricte efectuate referitoare la
situaţia econominco- financiară de pe piaţă.
La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date - evoluţiile
cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară.
Piata monetară se află în stare de echilibru, când, la un anumit nivel al ratei dobânzii,
cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută.
Pe parcursul anului 2009 B.N.R aredus rata dobănzii de politică monetară cu 2.25
puncte procentuale, nivelul stabilit la 30 septembrie 2009 fiind de 8%. Scăderea acestei
valori in decursul utlimilor luni a avut ca scop incurajarea econimică în contextul crizei
financiare cu care se confruntă incepănd cu luna octombrie a a nului trecut, şi ţara
noastră.
Comparativ cu celelalte state analizate in lucrarea de faţa ( Ungaria, Polonia,
Norvegia, Anglia, Cehia, Japonia, Rusia, SUA si Islanda) România se află pe locul opt cu
un nivel al ratei de dobânda cheie de 8%, fiind urmată de alte două state – Rusia şi
Islanda.
Această situare pe locul 8 al tării noastre poate fi vizualizată mai uşor in graficul
următor:

17
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

Romania Ungaria
12%
10%
Polonia Norvegia
Nivelul ratei 8%
dobanzii de 6%
Anglia Cehia
politica m onetara 4%
2%
Rusia Japonia
0%

SUA Islanda
Stat

Graficul nr. 2.- Nivelul ratei dobânzii de politică monetară in diferite state
începându cu 30 septembrie 2009
Sursa: Prelucrare date din rapoartele financiare ale statelor menţionate

Potrivit analiştilor financiari, aceştia se aşteaptă ca pe viitor, în decursul lunilor ce

vor urma, valoarea ratei dobânzii de politică monetară din ţara noastră fie să scadă cu
0.25 puncte procentuale minim, fie să rămână la acest nivel de 8%.

18
 Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale

Bibliografie:

I. Basno, Cezar; Darsac, Nicolae,- Monedă, Credit, Bănci, Ed. Didactică Si

Pedagogică, Bucureşti, 1994
II. Brezeanu, Petre; Simion, Ilie; Novac, Laura – Instituţii financiare internaţionale,
Ed. Economică, Bucureşti, 2005
III. Dăianu, Daniel – Echilibrul economic şi moneda, Ed, Humanitas, Bucureşti, 1993
IV. Roman, Angela – Politici monetare, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 2009

Webografie:

www.bnr.ro
www.zf.ro
www.money.ro
www.capital.ro
www.banknews.ro

19