P. 1
Actionari hidraulice

Actionari hidraulice

|Views: 747|Likes:
Published by iuliiuli

More info:

Published by: iuliiuli on Feb 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

Generalitati privind sistemele hidraulice de actionare

Definitie, clasificare, structura generala

Definitie. Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea energiei de la sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid sub presiune Clasificare. Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista: -sisteme hidrostatice - la care predomina energia potentiala datorata presiunii statice; ele prezinta o caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si utilajelor industriale; -sisteme hidrodinamice - la care predomina energia cinetica; ele prezinta o caracteristica mecanica elastica si au o utilizare redusa in industrie. Structura grnerala. Un sistem hidrostatic se compune din urmatosrele elemente: ME - sursa primara de energie mecanica; GH ± generator hidraulic; MHR - motor hidraulic rotativ (sau linear MHL); ACR aparataj de comanda si reglare; AA - aparataj auxiliar; OL - organul de lucru antrenat.

Mediul hidraulic
Definitie. Mediul hidraulic este suportul material prin prin care se transmite energia hidraulica de la sursa la consumator. Deoarece el vine in contact cu masinile hidraulice, cu aparatajul si cu personalul de deservire, iar in timpul functionarii instalatiei este supus unor variatii importante de presiune, temperatura si viteza, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale:- stabilitate ridicata a proprietatilor fizico-chimice, in special a vascozitatii, in domeniul temperaturilor normale de lucru (30°-70°C) si la variatii ale presiunii (0- x100 bar.);- sa nu fie coroziv sau toxic;- sa aiba un cost cat mai redus. Principalele lichide utilizate si proprietatile lor sunt prezentate in tabelul 11. Cele mai utilizate sunt uleiurile minerale (Tab. 2.4), in special uleiurile hidraulice (grupa H). Performantele lor pot fi imbunatatite prin adaugarea de aditivi ± substante chimice active ± pentru: ameliorarea vascozitatii, a proprietatilor de ungere, anticorozive, antispumante, cresterea stabilitatii proprietatilor.

Masini hidraulice
Definitie, clasificare, caracteristici generale
Definitie. Masinile hidraulice sunt convertizoare de energie, care transforma energia mecanica in energie hidraulica (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulica in energie mecanica (receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind in general masini reversibile. Clasificare. Dupa tipul energiei hidraulice produse (sau consumate), se deosebesc: - masini hidrostatice, sau volumice, la care predomina energia potentiala datorata presiunii lichidului; - masini hidrodinamice, sau centrifuge, la care predominanta este energia cinetica a lichidului. In actionarile hidrostatice se utilizeaza masinile volumice, care realizeaza debitul prin transportul unor cantitati determinate de lichid cu o anumita frecventa, ca urmare a variatiei controlate a volumului unor camere de pompare, rezultand o caracteristica mecanica rigida de actionare; Caracteristicile generale ale pompelor volumice. - Debitul mediu teoretic: QT = ¨V.z.i.n, in care: ¨V este variatia volumului camerelor de pompare; znumarul camerelor de pompare; i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie ±refulare la o rotatie a axului pompei); n-turatia de antrenare a pompei; -Debitul real: QR = QT - ¨Q, unde ¨Q reprezinta pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa; - Pulsatia debitului: variatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a debitului pompat, caracterizata prin frecventa pulsatiei, f p = z.i.n, si gradul de neuniformitate, = ( Qmax-Qmin) / Qmed ; - Presiunea nominala, p n ; - Puterea hidraulica, N h = Q. p ; - Randamentul total: t = v. p. m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de presiune si mecanic.

Pompe volumice
Clasificare

presiuni medii (x10200bar). echilibrarea fortelor axiale. 7-capac. 2. A.camera de absorbtie. R.rotor condus.suruburi conduse. Caracteristici : simplitate constructiva.corpul pompei. presiuni mici-medii (x1-150 bar). n -turatia de antrenare.corpul pompei. debite medii (x1-x10 l/min). A.camera de refulare. Pompe cu suruburi cu dublu efect: 1.camera de refulare. 5. 5-lagare.camera de absorbtie.Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara Principiul constructiv si functional Pompe simple: 1. 3. 4.capace laterale. cost ridicat. 3. . Caracteristici : pulsatii reduse ale debitului.surub conducator. R. gabarit radial redus. 2.rotor conducator.sistem de etansare. 4-capace. 6-garnitura de etansare. debit constant. cost redus.

lagar. 4-rotor condus (avand z+1 dinti). 5.Pompe cu roti dintate cu angrenare interioara Cu profil evolventic: 1.arbore de antrenare. R-camera de refulare. 2. Caracteristici: grad de neuniformitate a debitului redus.rotor condus (cu dantura exterioara).carcasa. gabarit mic (compacte). 7-arbore de antrenare.camere de pompare. . 2.rotor conducator (cu z dinti). Cu profil cicloidal: 1. 8-garnitura de etansare. A-camera de absorbtie.capac prevazut cu un perete de separatie a rotoarelor. 3-capac lateral (in care sunt practicate camera de absorbtie A si cea de refulare R). g.ax fix. 6. 4-rotor conducator (cu dantura interioara).5. Numerele de dinti si profilul cicloidal al acestora asigura contactul rotoarelor la fiecare dinte .gauri radiale pentru circulatia lichidului. 3.

biele sau arcuri de antrenare a pistoanelor. .distribuitor frontal.disc de actionare a pistoanelor. b) . d) .cu disc inclinat si distribuitor frontal.sistem de rotire si actionare axiala a elementului condus.blocul pistoanelor.turatia de antrenare a pompei. . .ventile de refulare.unghi de inclinare.Pompe cu pistoane axiale a) .cu disc fulant si distribuitor frontal. n .ventile de absorbtie . . Vr .cu disc fulant si distributie prin ventile de sens. Va . c) .cu bloc inclinat si distribuitor frontal. . . 1 2 3 4 5 .

constant).30.33 b ). sau ± cu circulatie exterioara (fig. 3.Pompe cu pistoane radiale Au pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei. 3.3.33 a ).30 si fig.32.3.33 a ). cu excentric (fig 3. sau cu cama (interioara-fig.32).33.33 a .33 b ).variabil ). 3) Pompe cu pistoane radiale cu came ( Q. pot fi: -cu circulatie interioara (fig.32 a si fig. fig. Separarea fazelor se face cu distribuitor (fig.fig.3.3. fig.32 si fig. Actionarea pistoanelor se face cu: stator excentric (fig.3. Dupa modul de circulatie a lichidului.30. sau prin ventile de sens (fig. 2) Pompe cu pistoane radiale cu excentric ( Q-constant). fig. sau Q.3.30). 1) Pompa cu pistoane radiale cu circulatie interioara si separarea fazelor prin distribuitor ( Q-constant. 3.33 b ). 3. fig. 3.32 b si fig. 3. 3. 3. . 3. sau exterioara.

de debit reglabil ( prin reglarea excentricitatii e). .n . .b.pompa cu simpla actiune.b (Rs2 ± Rs1). dupa modul de circulatie a lichidului: cu circulatie exterioara.Figura 3.pompa cu dubla actiune.48.Figura 3 63. rotorul 2. Clasificare: dupa numarul de actiuni. dupa reglabilitate: de debit constant. cu circulatie exterioara. reglabil sau reversibil. de debit reglabil.Pompe cu palete La pompele cu palete camerele de pompare (fig. Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma: Q=4. sau interioara. doua palete radiale alaturate mobile 3 deplasabile in rotor.Figura 3.49.48 ) sunt delimitate de statorul 1. .pompa cu simpla actiune. Debitul pompelor cu dubla actiune se calculeaza cu o relatie de forma: Q=2.Rs. . de debit constant. cu dubla actiune si cu multipla actiune. si capacele laterale 4. . se cunosc pompe: cu simpla actiune.e. .n . cu circulatie interioara.3.

v ). Clasificarea motoarelor hidrostatice este redata in tabelul de mai jos. p ) in energie mecanica (M. . conform cerintelor de actionare impuse de masina antrenata. n. sau F .Motoare hidrostatice Sunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q.

Motor lent cu roti dintate cu axe mobile (orbitale ) Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua (fig. in care V1 este volumulspecific (cilindreea. de turatie constanta . de cilindree constanta . sau reglabil (motoare de turatie reglabila). din pompele de acelasi tip (conform tabelului 3.motor unisens.3). c).3. V1 poate fi constant (motoare de turatie constanta).70).Motoare hidrostatice pentru rotatie continua Sunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua (pe un unghi nedeterminat). Motoarele lente ( n = x1-x100 rot/min ) sunt in general constructii speciale ( fig. sau volumul corespunzator unei rotatii). bazate insa pe aceleasi principii functionale ca si motoarele normale.motor dublu sens. d). datorita reversibilitatii masinilor hidraulice.68): Motor lent cu pistoane (bile) axiale cu cama frontala multipla a) ± motor unisens.unitati de lucru (pompa si motor) .motor dublu sens. Motoarele hidrostatice pentru turatii normale ( n = x100-x1000 rot/min ) deriva.69 si 3. Turatia lor se calculeaza cu o relatie de forma n = Q /V1. reglabil . b). reglabil . e. 3.f).

. sau multipla).73. constant sau reglabil. determinat.72): a).cu paleta (simpla. Simbolizare (fig. sau ± cu piston (simplu. pot fi realizate:. fig.3. b). dublu . Marimi caracteristice: Pentru motoarele cu paleta : . Pentru motoarele cu piston: . fig. dubla.3.3.motor oscilant de unghi constant.Motoare hidrostatice oscilante Sunt destinate realizarii miscarii de rotatie pe un unghi limitat. . . Constructiv.74 . sau multiplu).motor oscilant de unghi reglabil.

4 ± capace de inchidere a camerelor de lucru. f) ± cu simplu efect. Cele mai utilizate sunt motoarele cu dublu efect cu tija unilaterala . dezvoltand o anumita forta F. Clasificarea motoarelor liniare monocilindru cu piston: a) ± cu simplu efect si tija unilaterala mobila. 2 ± element mobil de separatie a camerelor (piston sau membrana). 3 ± tija de actionare. c) ± cu dublu efect si tija unilaterala fixa. si cuprinde: Asi B-camere de lucru (activa si pasiva). b) ± cu dublu efect si tija unilaterala mobila. Principiul constructiv si functional al motoarelor liniare este redat in figura urmatoare. cu o anumita viteza v.cilindru. cu plunjer. d) ± cu dublu efect si tije bilaterale mobile. e) ± cu dublu efect si tije bilaterale fixe.Motoare hidraulice pentru realizarea miscarii de translatie Realizeaza deplasarea liniara pe o anumita cursa l. Cele mai raspandite sunt motoarele cu piston. 1.

d. .Motoarele multicilindru se folosesc in scopul: . e ). a) ± motoare jumelate (reduc gabaritul axial). Motoare cu membrana Realizeaza curse mici si forte reduse Franarea motoarelor liniare Reduce timpul si socul la oprire. a) ± franare constanta la capatul din stanga cursei.cresterii fortei dezvoltate (b). . mareste precizia a) ± cu simplu efect. b) ± motoare in tandem (maresc forta). c) ± franare reglabila la ambele capete ale cursei. c) ± motor compus cu trei viteze.realizarii mai multor viteze de deplasare (c). d) ± motor telescopic cu simplu efect.reducerii gabaritului radial (b) sau axial (a. b) ± cu dublu efect. e) ± motor telescopic cu dublu efect (reduce gabaritul axial). b) ± franare constanta la ambele capete ale cursei. .

Ffg = e (G. Ffp -forta de frecare la piston. Fref -forta hidraulica de refulare (Fref = pref . gabaritul disponibil si minimizarea costului. Ecuatia de echilibru a fortelor este: Fp = Frt + Fft + Ffp + Fref . Pentru D si d se adopta in final valori normalizate. G -greutatea organului mobil. functie de tipul etansarii. functie de tipul etansarii.Calculul motoarelor hidraulice liniare Presupune determinarea dimensiunilor principale ale motorului . Sep ). Diametrul cilindrului D se determina din expresia fortei active pe piston Fp . v. Frt -forta rezistenta la tija. mai ales a diametrului pistonului D si al tijei d. In principiu. si stabilireaparametrilor hidraulici-p si Q . Fp -forta hidraulica activa pe piston (Fp = p . Frt = G. succesiunea de calcul este urmatoarea: Diametrul tijei d se calculeaza din solicitarea de flambaj.cos Fi + Ffg p. F-viteza si forta de deplasare a organului mobil. Schema fortelor care apar la un motor hidraulic liniar este redata in figura urmatoare. prin explicitarea suprafetei efective Sep.sin ). Ffg -forta de frecare in ghidaje. Fft -forta de frecare la tija. . a). Presiunea de actionare p se alege in functie de forta rezistenta. necesari pentru realizarea parametrilor functionali. Fi= m. considerand fortele exterioare aplicate tijei. in principiu fiind recomandate valori mari. in care: Fa -forta rezistenta exterioara (data initiala de proiectare). Sref ). Q-presiunea si debitul de alimentare.sin + Fa. pe baza carora si a lungimii cursei se alege din cataloage motorul potrivit aplicatiei date. Fi -forta de inertie.v si F.cos + Fa.

Clasificarea aparatajului hidraulic se face dupa functia indeplinita in urmatoarele grupe: . filtrare. reglare. etc.aparataj de masurare si control al parametrilor mediului hidraulic. . . indeplinind si functiii de protectie. protectie. care indeplineste functii diverse.aparataj auxiliar. racordare si legatura. de: stocare (rezervoare de lichid). cunoscut sub denumirea generica de ventile. legatura si masurare. .aparataj de comanda si reglare.Aparatajul hudraulic Este necesar pentru transmiterea si adaptarea parametrilor energiei hidraulice furnizate de pompa la cerintele motorului. termostatare. prin indeplinirea unor functiuni de: comanda.

.cu supape. cu mai multe pozitii si un anumit numar de cai. pneumatica.dupa modul de comanda. pot avea: . Principiul constructiv si functional.dupa numarul de cai: . Sunt elemente de comutatie (inchid si deschid total trecerea lichidului). simplitate constructiva..trei. . Distribuitoarele cu sertar circular de translatie sunt cele mai raspandite. cost redus. inversarea sensului de deplasare. si plan).trei. tehnologicitate ridicata. sau ± mai multe pozitii.cu doua. .Aparataj hidraulic de comanda (distribuitoare) Au rolul dirijarii circulatiei lichidului pe diferitele circuite ale instalatiei. datorita avantajelor: echilibrare hidrostatica axiala si radiala totala.patru. trecerea de la o faza de lucru la alta. in scopul realizarii unor functiuni precum: pornirea-oprirea miscarii. . Clasificarea ditribuitoarelor se face dupa mai multe criterii: .dupa principiul constructiv si functional. pot fi: .cu sertar (circular de translatie.mecanica (cu arcuri) . etc.manuala ( cu maneta sau pedala).dupa numarul de pozitii. sau pilotata (electrohidraulica). sau .doua. care poate fi:. rotativ. precum si simbolurile conventionale sunt redate in figura urmatoare: .electrica (cu electromagneti sau cu motoare).. . hidraulica. . sau mai multe cai.

Se folosesc la puteri mari . Sunt prevazute cu dubla comanda.Distribuitoare rotative Comuta circuitele printr-o miscare de rotatie Distribuitoare cu supape Muchiile active sunt inlocuite cu supape de sens comandate Distribuitoare pilotate. care imbina avantajele comenzii electrice cu ale celei hidraulice. in general electrohidraulica.

element de inchidere-deschidere a trecerii lichidului. astfel incat cand lichidul circula de la dreapta spre stanga supapa se deschide la o presiune mica permitand trecerea lichidului (R§ 0). 2.Ventile de retinere (supape de sens). O aplicatie frecvent intalnita a supapelor de sens duble deblocabile este pentru mentinerea in repaus a motoarelor hidraulice liniare. . sau la deplasarea sarcinilor pe verticala. necesara doar pentru inchiderea supapei. Cand lichidul sub presiune vine pe conducta A el comanda deblocarea celeilalte supape astfel ca acesta poate circula si de la B1 la B. in care : 1. Principiul constructiv si functional este redat in figura urmatoare. atunci cand asupra acestora actioneaza forte R destabilizatoare. cu exceptia celor deblocabile care permit trecerea si in sens invers. Ele pot realiza acest lucru deoarece prezinta o etansare mult mai buna decat distribuitoarele hidraulice prin care sunt comandate miscarile.la orificiul x .inel de sprijin.arc de compresiune. Permit trecerea lichidului numai intr-un sens.lichidul putand sa circule si de la B la A. In sens invers supapa se inchide automat. Supapele duble deblocabile sunt constructii monobloc. blocand trecerea (R= ’). cele doua supape fiind cuplate intre ele. si reciproc. decuplandu-se astfel reciproc. 3. La supapele deblocabile deschiderea se realizeaza fortat printr-o comanda externa. 4. Arcul 2 este dimensionat la o forta mica. Alaturat este indicat simbolul lor conventional simplificat.corpul supapei.

pentru limitarea presiunii maxime de lucru. . Debitul Q necesar realizarii vitezei dorite se regleaza din pompa P si acesta intra integral in motor.Aparataj hidraulic pentru reglarea debitului Reglarea debitului Q in circuitele hidraulice este necesara pentru reglarea vitezei v . se cunosc doua metode de reglare a debitului. Reglarea volumica a debitului se realizeaza in principiu conform schemei urmatoare. care depinde de debit prin relatiile: . DHS.Supapa maximala si de siguranta. . astfel incat utilizarea lor se justifica economic numai la circuitele de putere mare. in care S este suprafata activa a pistonului motorului liniar. Pompa furnizeaza direct puterea necesara la motor.reglarea volumica. In unele aplicatii se pot folosi divizoarele volumice de debit (bazate pe principiile pompelor volumice cu mai multe etaje legate in paralel). motiv pentru care se aplica la circuitele de putere mare.pentru translatie: v = Q/S. pentru inversarea sensului miscarii. trebuie alimentate doua motoare simultan. Mh. Sm. metoda are randament ridicat. utilizata la circuitele de puteri mici alimentate de pompe de debit constant.reglarea rezistiva.distribuitor hidraulic cu sertar.motor hidraulic. supapa maximala Sm avand doar rolul limitarii presiunii in caz de suprasarcina (supapa de siguranta). . dar este scumpa.pompa de debit reglabil.pentru rotatie: n = Q/V1. utilizand pompe de debit reglabil. de regula de debit constant. in care: P . direct din pompa. astfel incat randamentul actionarii este maxim si cheltuielile de exploatare sunt minime. in care V1 este volumul unitar (cilindreea) al motorului rotativ. Dezavantajul metodei provine din faptul ca pompele de debit reglabil sunt mai scumpe decat cele de debit constant. utile atunci cand de la o singura pompa. . Principial.

si QM / QV = RHV / RHR + RHM . prin reglarea RHR se obtine reglarea QM.divizoare rezisive de debit. si pentru un anumit reglaj al supapei RHV = ct. Practic. . deci a vitezei motorului v = QM / S . . Un astfel de circuit este reprezentat simplificat in figura. Pentru o anumita sarcina la motor RHM =ct. atunci cand reglajul se schimba la intervale mari de timp. rezistentele hidraulice corespunzatoare supapei maximale ( RHV ). motorului hidraulic ( RHM ) sio rezistenta reglabila pentru reglarea debitului ( RHR ). care sunt alimentate de pompe de debit constant. Metoda este foarte raspandita si se aplica la circuitele de puteri mici-mijlocii.rezistente reglabile (drosele). pot fi utilizate urmatoarele elemente: .Reglarea rezistiva a debitului. Dupa forma si caracteristici rezistentele hidraulice pot fi de doua tipuri: De tip diafragma De tip interstitiu . Debitul pompei Qo se inparte in cele doua debite QM si QV in raport invers proportional cu rezistentele celor doua circuite. cand reglajul se schimba frecvent. si consta in introducerea in circuit a unor rezistente hidraulice urmand principiile semipuntilor si al puntilor hidraulice. si contine: o pompa de debit constant ( Qo = ct ). utilizate la alimentarea simultana a doua motoare cu vitezele aflate intr-un raport constant. astfel incat putem scrie relatiile: QO = QM + QV .rezistente fixe. in vederea reglarii.

S dr . Tipuri de drosele Drosel cu fanta transversala Drosel cu crestatura circulara Droselele permit reglarea debitului prin reglarea sectiunii de drosare.Rezistente hidraulice reglabile (drosele) .E. reglarea marimii ei realizandu-se prin modificarea cotei h. datorita variatiei caderii de presiune pe drosel cu sarcina. ( dr Sectiunea de drosare Sdr poate avea diferite forme in functie de care avem diferite tipuri de drosele. Sunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o rezistenta locala. unde datorita vascozitatii apare o cadere de presiune care determina valoarea debitului tranzitat conform relatiei: Q dr ! k. Drosel cu crestaturi axiale Simbolizare . dar nu asigura stabilizarea acestuia la valoarea reglata in cazul variatiei sarcinii la motor.

iar in sectiunea A-A evidentiaza-droselul Dr (cu crestaturi axiale). In figura c este prezentat simbolul conventional simplificat al regularorului de debit cu doua cai. fiind alcatuite dintr-un drosel de reglare si o supapa stabilizatoare a caderii de presiune pe draosel. avand in serie cu droselul o supapa normal deschisa (cele mai utilizate). Dupa modul de legare a celor doua elemente componente. la unele regulatoare droselul functionand si ca o supapa de sens permitand trecerea libera a lichidului in sens invers. Principiul constructiv si functional si simbolul conventional este redat in figurile urmatoare Desenul prezinta in sectiunea B-B supapa regulatoare S (normal deschisa. astfel incat rezistenta supapei compenseaza variatia rezistentei motorului mentinand astfel constanta caderea de presiune pe drosel. Regulatoare de debit cu doua cai. avand in paralel cu droselul o supapa normal inchisa. deci si debitul. Regulatoarele de debit cu doua cai pot fi montate in atat pe circuitul de intrare cat si pe cel de iesire din motor.cu trei cai. Sunt aparate hidraulice pentru reglarea debitului care permit reglarea acestuia si asigura stabilizarea lui la variatiile sarcinii la motor.cu doua cai. regulatoarele de debit pot fi: . In figura b este prezentata schema functionala a regulatorului cu doua cai. .Regulatoare de debit (sau stabilizatoare de viteza). . din care se observa ca supapa regulatoare S este comandata de caderea de presiune pe droseul Dr. cu pistonas diferential.

Divizoare de debit rezistive. Figura c prezinta simbolurile conventionale ale regulatoarelor cu trei cai. conform figurii alaturate. Sunt aparate hidraulice realizate pe baza teoriei puntilor utilizate la impartirea unui debit in doua debite care trebuie sa fie mentinute intr-un raport constant. independent de variatiile de presiune . iar pentru a functiona corect. avand in consecinta o utilizare ma redusa . In principiu ele sunt alcatuite din doua regulatoare de debit cuplate intre ele. Q = Qs + Qd Divizor de debit pe circuitele de intrare Divizor de debit pe circuitele de refulare . Prin cel de al treilea orificiu supapa deverseaza permanent o cantitate de lichid la rezervor.Regulatoare de debit cu trei cai. el trebuie alimentat la debit constant . astfel incat randamentul regulatoarelor cu trei cai este mai redus decat al celor cu doua cai. devenind astfel interdependente. Sunt alcatuite dintr-un drosel de reglare Dr si o supapa regulatoare S de tip normal inchisa legata in paralel cu droselul. Regulatorul cu trei cai se poate monta numai pe circuitul de intrare in motor. (conditie mai greu de indeplinit).

normal deschise.Dupa functia specifica indeplinita. cu comanda interna directa (a). 5. d. . prevazut cu orificii de racordare de un anumit Dn. ele pot fi clasificate in urmatoarele grupe principale: . cu urmatoarele avantaje fata de comanda directa: .capac de inchidere. putand avea diferite forme: a.Dupa modul de comanda. acesta poate fi interna sau externa. 2 ± scaunul supapei. Supapele de limitare a presiunii se monteaza intotdeauna imediat dupa ponpele volumice pentru protectia acestora si a intregului circuit.supape de reducere a prsiunii. Clasificare. b.arc principal de dimensiuni reduse. Principiul constructiv si functional este redat in figura alaturata. .(la puteri mari). c. de Dn mare.supape pentru limitarea presiunii (de siguranta). Supape pentru limitarea presiunii. de Dn mic. in care: 1 ± corpul supapei.gabarit redus. . 3.arc de compresiune (constant sau reglabil).element de inchidere-deschidere a sectiunii de trecere a lichidului. si .Dupa pozitia normala. .dinamica superioara.supape de comutatie. care comanda hidraulic supapa principala.reglare usoara si comoda.tronconic cu ghidare (pentru evitarea vibratiilor transversale). si o supapa pilot. etc. Supapele de limitare a presiunii sunt supape normal inchise. . .normal inchise.sferic. . . sau cu comanda pilotata (b si in figura). 4.Aparataj hidraulic pentru reglarea presiunii (supape) Supapele sunt aparate hidraulice utilizate in scopul controlului presiunii in circuitele hidraulice.tronconic fara ghidare. pot fi : . O supapa pilotata se compune din supapa principala. . directa sau pilotata.plan.

Supapele de comutatie sunt frecvent utilizate ca supape de succesiune a fazelor unui ciclu de lucru automat. sau cu comanda pilotata (b). Ambele tipuri pot fi cu comanda directa (a). . Comanda externa se aplica la orificiul pc. Supape de comutatie. cu sau fara supapa de sens.Supape de reducere a presiunii. ca si dstribuitoarele hidraulice. Se utilizeaza in scopul alimentarii dintr-un circuit principal de presiune variabila a unui circuit secundar la presiune constanta . pot fi : . Ele sunt supape normal deschise.supape de conectare.supape de deconectare. indeplinind functii de comanda. Dupa tipul comutarii. sunt supape normal inchise care la o comanda externa conecteaza circuitele. cu drenare dx externa. cu comanda directa sau pilotata realizata din circuitul de iesire. . Se utilizeaza in scopul comutarii circuitelor la o comanda externa. sunt supape normal deschise care la o comanda exterioara deconecteaza circuitele.

permitand astfel reglarea continua a pozitiei sertarului si deci reglarea continua a debitului. Ele poarta denumirea de distribuitoare proportionale sau de servovalve electrohidraulice . In principiu ele sunt distribuitoare cu comanda pilotata electrohidraulica. Electromagnet proportional Simbol conventional servovalva Servovalva electrohidraulica .diferentiali (care lucreaza in opozitie ).Ventile care influenteaza debitul si presiunea Sunt aparate hidraulice evoluate care cumuleaza functia de comanda cu ce de reglare. comanda primara fiind realizata cu electromagneti proportionali ( care dezvolta o forta proportionala cu curentul de comanda ).

indicatorul de nivel 7 si busonul de aerisire 8. acestea pot fi: .rezervoare inchise.elemente de racordare si legatura. . 5.grupul de pompare ( motor electric si pompa). Volumul rezervorului se calculeaza in functie de cantitatea de caldura disipata in instalatia hidraulica. Au rolul stocarii cantitatii de lichid necesare bunei functionari a instalatiei si asigura mentinerea temperaturii lichidului in limitele admise.corpul rezervorului ( carcasa exterioara). 13.rezervoare de lichid. in care lichidul se afla la presiunea atmosferica. Rezervoarele deschise sunt alcatuite din urmatoarele elemente componente: 1. Dupa presiunea lichidului din rezervor. astfel incat sa sa asigure un timp de stationare a lichidului in rezervor suficient de mare pentru racire prin radiatie directa catre mediul inconjurator. cu o relatie de forma: . si anume: . Rezervoare de lichid.conducta de retur a lichidului in rezervor.capac de golire si curatare. sau acumulatoare hidraulice.capac superior de inchidere.capac de vizitare. de randamentul pompei si al motorului. etc. sub presiune. 11.schimbatoare de caldura. prevazut cu gura de umplere 6. 9. 10.rezervoare deschise.Aparatajul auxiliar Cuprinde alte grupe de aparate hidraulice necesare realizarii instalatiei. . -aparataj de filtrare.gura de golire. in care: reprezinta puterea pierduta in sistem ( functie de puterea pompei. . 12. prevazut cu pereti interiori 2 de compartimentare si picioare de distantare a fundului rezervorului 3 fata de pardoseala in vederea circularii aerului de racire.filtre de absorbtie (sorb). de pierderile de presiune si cele pe elementele de reglare. 4. .

pneumohidraulice (cu piston . prin intermediul unei supspe de sens pentru incarcare si al unui drosel pentru descarcare. cilindro. reducerii costurilor. azot. Eficienta lor maxima apare la ciclurile de lucru avand faze cu viteze mult diferite. sau cu membrana . Gazul utilizat poate fi: aer. .t . Clasificare. sau sferice).mecanice (gravitationale. Sunt rezervoare sub presiune montate in circuit in scopul maririi randamentului energetic. pot fi:. Dupa principiul constructiv si functional:. ele fiind analoage volantului din sistemele mecanice. Dupa presiune. sau pentru amortizarea pulsatiilor debitului. sau gaze inerte. sau cu arcuri). utilizarea lor facand posibila alegerea unei pompe de debit mediu pe ciclul de lucru. cu relatia generala: V = Q .de presiune constanta (cele gravitationale). sau de presiune variabila (celelalte tipuri). in functie de debite si timpii pe faze.Acumulatoare hidraulice. .sferice. Volumul acumulatorului se calculeaza in functie de volumul de ulei necesar de acumulat si de presiunile necesare pe faze. Montarea acumulatoarelor in circuite se face de regula imediat dupa pompa. aplicand legile transformarii gazelor. Diagrama debitului pe faze Acumulatoare pneumohidraulice: cu piston si cu membrana Volumul de ulei necesr de acumulat se calculeaza din diagrama debitelor.

. pentru impuritati izolatoare electric.cu filtru fin de presiune (b).Aparataj de filtrare. montat pe conducta de refulare din pompa. de marimea debitului filtrat si de caderea de presiune admisa pe filtru.electrostatica. pentru retinerea impuritatilor dure metalice foarte fine . pe retur. . . pentru lichide puternic poluate cu impuritati de densitate mare. materiale sinterizate) Alaturat se prezinta o schema hidraulica in care s-au prevazut cele trei filtre cu finetea de filtrare ceruta in mod curent. . pf . se realizeaza in mai multe etape:. Se cunosc mai multe metode de filtrare: . functie de materialul cartusului filtrant ( hartie de filtru. .cu filtru fin de joasa presiune (c). pasla lamele.prin sita metalica amplasata in gura de umplere a rezervorului. sita metalica. Filtrarea mecanica. pentru o filtrare suplimentara amplasanduse filtre extrafine pe anumite portiuni de circuit sau chiar in interiorul unor aparate pretentioase cum sunt servovalvele. cu relatia: S = Q / . . in care este capacitatea specifica de filtrare. . Are rolul mentinerii puritatii lichidului de lucru. pentru a se evita colmatarea rapida a filtrului. prin utilizarea unui material poros (cea mai utilizata).mecanica.centrifugala. a b c Alegerea filtrului se face in functie de: finetea de filtrare.magnetica. montat pe conducta de absorbtie a pompei. prin retinerea impuritatilor mecanice care pot cauza uzura sau blocarea aparatajului hidraulic si modificarea parametrilor functionali prin infundarea orificiilor mici din acesta.cu filtru sorb (a).

.placi de legatura (c).conducte metalice rigide. alama sau cupru. in functie de presiune. din cauciuc sau mase plastice. reductii. folosite pentru legaturi la distante mici intre elemente mobile. coturi. intre elemente fixe. Aasigura curgerea lichidului intre aparatele si masinile hidraulice din instalatie. pentru montarea aparatelor hidraulice interschimbabile. au rigiditate mare.Elemente de legatura si racordare Elementele de legatura. teuri (b). cu unul sau mai multe straturi de insertie. pentru montarea mai multor aparate care formeaza un modul functional a b c d e f g . . Elementele de racordare.Ele pot fi: . sunt ieftine. Asigura racordarea elementelor de legatura intre ele si a acestora cu aparatele hidraulice.placi modulare. din teava trasa (rugozitate interioara mica) din otel. . (f) .pentru racordarea conductelor rigide: nipluri (a). etc. textila sau metalica. . si se folosesc pentru transmiterea lichidului la distanta.pentru racordarea conductelor flexibile (e).conducte flexibile (furtunuri) (d). Pentru legaturi la distanta variabila se pot folosi cunducte rigide articulate plan sau spatial. . racorduri cu schimbare rapida (pentru standurile de proba).

temperatura.etc. sau utilizand instalatii de termostatare prevazute cu schimbatoare de caldura (b). cu turbina tangentiala (g). Temperatura. si . . Este o marime foarte importanta care determina forta dezvoltata de motor si randamentul instalatiei. sau cu traductoare de presiune (e). cu relee de presiune (d) care emit un semnal electric la atingerea unei anumite valori a presiunii. vitesa.presiunea. cele mai precise. cu traductoare de temperatura (care afisaza digital valoarea masurata). sau de tip volumice (h). cuplul sau forta.Aparate de masura si control Servesc la masurarea parametrilor principali ai mediului hidraulic: . a b Presiunea. turatia. Se masoara cu manometre care se conecteaza succesiv in diferitele puncte de masurare cu ajutorul unor distribuitoare speciale (c).debitul. Se masoara cu termometre (a). In instalatiile de cercetare se masoara in plus si alte marimi precum: deplasarea. dar mai ales la instalatiile de testare sau la cele f g h de cercetare. . c d e Debitul . Pot fi cu turbina axiala (f). Este necesar sa fie masurat pentru determinarea vitezei. Influenteaza parametrii functionali ai instalatiei prin vascozitate si prin dilatare termica.

circuite simple (cu o pompa si un motor).cu comanda automata.cu comanda manuala. si . fiind alimentate de regula din circuitele principale sau de avans. si ± de reglare automata. astfel incat.circuite deschise (cu rezervor). utilizand in acest scop simboluri conventionale. pentru miscari de avans.circuite pentru reglarea vitezei (debitului).. . Caracterizare generala . .pentru reglarea fortei (presiunii).Circuitele pentru miscarile auxiliare sunt in general pentru miscarea de translatie.circuite pur hidrauluce.dupa complexitate: . Clasificarea circuitelor hidraulice se poate face dupa mai multe criterii.dupa modul de circulatie a lichidului.dupa destinatie: . .dupa marimea reglata: .Circuitele pentru miscarea principala sunt in general de putere mare. si combinate.dupa modul de comanda.Circuitele pentru miscarile de avans sunt in general de mica putere si cel mai frecvent necesita realizarea unei miscari de translatie pe curse medii. .pentru miscarea principala.circuite inchise ( fara rezervor).dupa natura miscarii: . sau pentru translatie. Pentru reducera costurilor. . pe curse scurte. fiecare circuit indeplinind o sarcina simpla specifica.dupa natura fluidelor utilizate: .se utilizeaza mai ales motoare hudraulice liniare alimentate de la pompe de debit constant. . pentru randamente ridicate si costuri reduse. Prin instalatie hidraulica se intelege o reuniune de masini si aparate hidraulice interconectate in scopul realizarii unor sarcini de actionare. se recomanda alimentarea lor de la pompe de debit reglabil sau reversibil prin care se realizeaza si reglarea vitezei si a sensului miscarii. . Actionarile hidraulice se folosesc mai putin la realizarea miscarii principale de rotatie si mai frecvent la realizarea miscarii principale de translatie pentru puteri mari. . cu viteze reduse si precizie ridicata. O instalatie hidraulica contine mai multe circuite hidraulice.pentru miscarea de rotatie. La viteze de avans liniare foarte mici si precizie foarte ridicata se recomanda utilizaraea motoarelor rotative impreuna cu mecanisme surub-piulita pentru transformarea naturii miscarii. . si pentru miscari auxiliare. . pot fi: . Instalatia hidraulica se reprezinta grafic prin schema hidraulica. se cunosc:. si circuite complexe (cu mai multe motoare). cele mai uzuale fiind urmatoarele: . si necesita puteri mici . reglarea vitezei realizandu-se prin metoda rezistiva. . si circuite pneumohidraulice (.Scheme hidraulice Definitii.

VM3 ± supapa maximala pentru circuitul de compensare. lichidul refulat de pompa intra in motor.Circuite inchise. D ± distribuitor pentru cuplarea automata a celor doua circuite la circuitul de racire prin RC. F ± filtru. iar cel refulat din motor este direct absorbit de pompa si reintrodus in circuit. MHR ± motor hidraulic dublu sens de antrenare. VM1 si VM2 ± ventile de siguranta pentru limitarea valorii maxime a presiunii pe cele doua ramuri ale circuitului. Un astfel de circuit. montat pe circuitul de compensare a pierderilor. Pentru randament maxim si incalzire minima a lichidului se utilizeaza masini hidraulice de debit reglabil. Se caracterizeaza prin aceea ca nu au rezervor de lichid. este prezentat in figura . care permite reglarea turatiei in ambele sensuri. RC ± radiator de caldura pentru racirea lichidului. si este alcatuit din urmatoarele elemente: PDR . VS1 si VS2 ± ventile de sens pentru compensarea pierderilor volumice alternativ pe cele doua circuite. Aceste circuite mai poarta denumirea si de variatoare hidrostatice de turatie. PDC ± pompa de debit constant pentru compensarea pierderilor volumice din circuitul principal. ele sunt de acelasi tip (din aceiasi grupa). de cilindree reglabila. prin care se realizeaza si reglarea vitezei si inversarea sensului miscarii. . Pentru utilizarea la capacitate maxima a PDR si a MHR.pompa de alimentare de debit reglabil si reversibil. astfel ca instalatia are gabarit si cost minim.

pompa de debit constant.ventil maximal. fiind recomandata la curcuitele care nu necesita o precizie ridicata de reglare a vitezei.Circuite deschise Sunt prevazute cu rezervor care stocheaza o cantitate de lichid de cateva ori mai mare decat cea necesara umplerii instalatiei. In figuri s-au notat: PDC. D. Sunt cele mai raspandite tipuri de circuite pentru puteri mici-mijlocii. realizandu-se racirea naturala a acestuia. Circuite pentru reglarea vitezei cu drosel. . si cat mai aproape de acesta este favorabila realizarii unei stabilitati mai bune a vitezei reglate la variatiile sarcinii la motor. Cele mai simple circuite de acest tip sunt cele pentru deplasare stangadreapta cu reglaj dependent al vitezelor.drosele pentru reglarea debitului. si (d).distribuitor cu sertar pentru pornirea-oprirea miscarii si inversarea sensului. dar care nu asigura stabilizarea vitezei la variatiile sarcinii la motor. VS2. Dr2.cu drosel pe intrare. figurile (a) si (c). reprezentate in figurile (c). VS1. Reglarea vitezelor prin drosele este o metoda simpla si ieftina.ventile de sens de decuplare a droselelor. MHL. In figurile (a) si (b) sunt prezentate doua circuite pentru deplasare stanga-dreapta cu viteze reglabile independent prin intermediul a doua drosele decuplate de supape de sens.cu drosel pe iesire.motor hidraulic liniar. Dr1. contrapresiunea pe circuitul de refulare realizata de drosel reprezentand o reactie negativa la tendinta de rupere a coloanei de lichid. Montarea droselului pe circuitul de iesire din motor. VM. mai ales in cazul unor sarcini negative. astfel incat lichidul stationeaza un timp in rezervor inainte de a fi reintrodus in circuit.

fiind recomandate la realizarea vitezelor mici (de avans) de precizie ridicata. La schemele din figurile (a) si (b) distribuitorul D pe pozitia centrala asigura realizarea fazei de stop si descarcarea libera a pompei la rezervor. In figura (c) sunt prezentate doua variante de circuite pentru realizarea ciclului: apropiere rapida (AR) ± avans tehnologic 1. La schema din figura (c) in faza de stop pompa refuleaza la rezervor prin ventilul maximal VM . consumul de energie electrica fiind astfel minim. cu regulatorul RD montat pe intrarea in motor. In figura (a) este prezentata o schema pentru deplasare cu viteza reglabila spre dreapta si intoarcere rapida. Sunt mai performante privind stabilitatea vitezei dar mai scumpe decat cele cu drosel .Circuite pentru reglarea vitezei cu regulatoare de debit. consumand energie inutil. iar la retragere rapida de catre ventilul de sens VS legat in paralel. AT1 se realizeaza cu regulatoarele inseriate iar AT2 numai cu regulatorul RD1. La ambele variante. (AT2) ± a b retragere rapida (RR). deci la presiunea maxima. . In figura (b) este prezentata o schema pentru realizarea ciclului de lucru: apropiere rapida (AR) ( la dreapta)± avans tehnologic (AT)± retragere rapida (RR). In faza de apropiere rapida regulatorul este decuplat cu ajutorul distribuitorului D2. Utilizarea unui astfel de distribuitor se justifica numai daca in faza de stop mai trebuie alimentat un alt circuit care necesita presiune. (AT1) ± avans tehnologic 2. cu regulator de debit montat pe conducta de iesire din motor.

Daca alimentarea se face de la o singura pompa de debit constant.debitul QAT mic la presiunea pAT mare. La aceasta schema. in scopul asigurarii unui randament ridicat al actionarii. a si P2 de debit mic si presiune mare corespunzatorcerintelor fazei tehnologice. faza (RR) ± debitul QRR > QAR la presiunea pRR mica. surplusul de debit de la pompa P2 fiind deversat la rezervor prin supapa maximala VM.(RR). deci scumpa.Circuite cu doua pompe. pentru care in figura (a) sunt date diagramele debitului si presiunii pe faze: faza (AR) . faza (AT) . care nu ar fi utilizata eficient in nici una din faze. in faza tehnologica se poate regla viteza prin regulatorul de debit RD. Solutia consta in utilizarea a doua pompe: P1 de debit mare si presiune mica. astfel ca pompa P1 refuleaza liber la rezervur. iar in faza tehnologica pompeaza in circuit numai pompa P1. aceasta ar trebui sa fie o pompa de presiunea maxima pAT si debitul maxim QRR . obtinand un randament energetic redus. Se folosesc atunci cand un motor trebuie sa realizeze mai multe viteze care difera mult intre ele. presiunea mare delucru blocand ventilul VS si comandand deschiderea ventilului de deversare VD. In figura (b) este prezentata o schema pentru realizarea ciclului de lucru tipic: (AR) . b . Prin inserarea in punctul a din circuit a circuitului alaturat.necesita debitul QAR mare la presiunea pAR mica. pentru deplasarile rapide debitele celor doua pompe se insumeaza automat prin deschiderea supapei VS. activa numai la deplasarile rapide.(AT) .

Debitele pompelor se stabilesc in sistem binar astfel: QP1 = Q . Q5 = QP1+ QP3 = 5.Q. sau pentru amortizarea pulsatiilor debitului. Q7 = QP1 + QP2 + QP3 = 7.Q . iar separarea de circuit a pompelor inactive se realizeaza automat prin supapele de sens VS1. Q . VS3.Q . VS2. Q6 = QP2 + QP3 = 6. fara utilizarea unor aparate de reglare continua a debitului. care pot fi obtinute prin insumarea combinativa a debitelor mai multor pompe de debit constant. prin combinarea carora se pot obtine debitele: Q1 = QP1 = Q . QP3 = 4 .Q .Q. Q . Schema din dreapta serveste la actionarea unei prese care necesita mentinerea pentru un anumit timp a fortei de presare. Se folosesc pentru asigurarea unor debite instantanee mari in anumite faze ale ciclului de lucru. dupa coborarea culisorului. D2.Q. Q3 = QP1 + QP2 = 3. Circuite cu acumulatoare. Q2 = QP2 =2. Pompele active se selecteaza prin comanda distribuitoarelor D1. In figura alaturata se prezinta o schema cu trei pompe care permite realizarea a sapte viteze avand valorile intr-o serie aritmetica cu ratia Q . . Se utilizeaza atunci cand trebuie realizate mai multe viteze constante.Circuite cu mai multe pompe. D3. QP2 = 2 . Q4 = QP3 = 4. pentru mentinerea presiunii la oprirea accidentala a pompei.

Se utilizeaza atunci cand doua motoare lucrand la presiuni diferite sunt alimentate de la o singura pompa si trebuie asigurata independenta vitezelor fata de sarcinile rezistente care variaza. obtinuta din p1 cu ajutorul ventilului de reducere VR. actionarile pneumohidraulice cu transferul direct al presiunii (fara amplificatoare de presiune) se utilizeaza la puteri de actionare mici. Circuite pneumohidraulice. Actionarea pur pneumatica nu se utilizeaza la realizarea miscarilor de avans precise. Transferul energiei de la aerul comprimat la lichid se poate face in diferite moduri. si prin rezervor la deplasarea la stanga. sursa de energie fiind aerul comprimat din reteaua sectiei de productie. in motor sau prin rezervoare inchise pneumohidrauluice. p2 = ct.Circuite cu ventile de reducere a presiunii. sub 1 [KW]. Nu sunt dotate cu grup hidraulic de pompare. Reglarea vitezei de avans la dreapta se face printr-un drosel sau un regulator Dr. deoarece datorita compresibilitatii aerului apar variatii ale vitezei de deplasare la variatiile sarcinii la motor. In figura este prezentata o schema simpla cu transferul energiei prin motor in timpul deplasarilor spre dreapta. iar motorul MHL2 la presiunea p2 < p1. Motorul MHL1 lucreaza la presiunea p1 limitata de ventilul maximal VM. Pentru uniformizarea miscarii actionarea pneumatica se combina cu un circuit hidraulic de reglare. Prin aceasta se reduc costurile fata de varianta de alimentare cu doua pompe. Deoarece presiunea utila a aerului comprimat este pama in 10 [barr]. .

VM.unghiul de inclinare a axei de copiere. PDC.eroarea de reglare. ca sisteme de reglare cu bucla de reactie unitara (fara traductor)..regulatorul.element comparator (sumator). Xm-marimea de executie. P. R. e. P. Xe = i ± r .marimea perturbatoare. in care: PA este procesul automatizat. care materializeaza marimea de intrare. Vcviteza de copiere.ventil maximal.rezistenta hidraulica. Dispozitivele cu axe perpendiculare pot copia unghiuri de panta pana la 60° in ambele sensuri . Cele mai raspandite sisteme automate hidraulice sunt cele de urmarire.Circuite hidraulice automate Structura tip a unui sistem de reglare automata este redata in figura alaturata.palpator.drosel.motor hidraulic de copiere. la care marimea de iesire trebuie sa urmareasca cu fidelitate marimea de intrare . R. r. dar prin inclinarea cu unghiul =30° se pot copia unghiuri de pana la 90° intr-un sens. D.piesa de prelucrat. SU. C. EIelement de identificare (traductorul de reactie) prin care este supravegheata continuu marimea de iesire e. cu scaderea unghiului de panta la 30° in sens invers. ele pot fi: dispozitive de copiat dupa o axa sau dupa doua axe (pentru copierea curbelor plane) si dupa trei axe (pentru copierea suprafetelor spatiale . MHC.sertar de urmarire. Astfel de sisteme sunt dispozitivele hidraulice de copiat .marimea de reactie. Dupa numarul axelor de urmarire.pompa de debit constant. i. . care se compune din: S.viteza de transport.marimea de comanda.marimea de iesire (reglata). Z. In figura alaturata este prezentat un dispozitiv de copiere dupa o axa inclinata pentru strunjire. .marimea de intrare de referinta (programabila). Vt = ct. Xc.sablon.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->