P. 1
Proiect Grasa de Cotnari

Proiect Grasa de Cotnari

|Views: 619|Likes:
Published by razvan89

More info:

Published by: razvan89 on Feb 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacău Facultatea de Ştiinţe Economice Marketing

Comportamentul Consumatorului
Portretul consumatorului de vinuri Cotnari

Anul universitar 2009 – 2010

de exemplu. (Ziarul Financiar 26. profitând din plin de particularităţile acesteia. Cotnari este prezent pe piaţa cu vinuri seci . în general. Dragostea localnicilor pentru creşterea şi rodul viţei de vie ne-a învăţat să preţuim fiecare boabă purtătoare de soare şi să împărtăşim cu ceilalţi bucuria vieţii. în special în oraşele cu mai puţin de 100. Compania are o reţea de distribuţie proprie cu acoperire naţională. PODGORIE „Podgoriile sfinte” de la Cotnari. TEHNOLOGIE Până nu de mult. regiunea şi producătorul vinului de asemenea. "Anul trecut s-a menţinut tendinţa de consum vin dulce. care au avut mari campanii publicitare în 2006. Producătorul de vinuri Cotnari a încheiat anul trecut cu vânzări în creştere cu aproape 45%.Feteasca Albă. viţa de vie a îmbrăţişat neîntrerupt dealurile molcome ale zonei. Avem permanent grijă de cele peşte 1100 de hectare cu plantaţii de vie prin lucrări agricole performanţe. persoanele au reţinut publicitatea la astfel de mărci cum ar fi Cotnari. vinăria. sunt rodul unei îndeletniciri străvechi viti-vinicole.000 locuitori şi în Bucureşti.INTRODUCERE Prezentarea Companiei Cotnari "Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Specialiştii noştri lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii. Cotnari este un producător major.Tămâioasă Românească. În vinoteca. Procentajul producătorilor de vinuri care fac publicitate este mic. concomitent cu lansarea de noi produse. demiseci . aproximativ până la începutul secolului al XX-lea. directorul de marketing al Cotnari.Frâncusa de Cotnari. organizată pe criterii ştiinţifice. este slabă pentru această categorie de produse. Drumul vinului este lung. Voievodal aromate . demidulci . începând din anul 1957.Blanc Cotnari. după vinul de producţie proprie. " (Site oficial Cotnari) Vinurile de Cotnari prezintă calităţi excepţionale obţinute prin limitarea producţiei medii de struguri la un hectar la doar 70-80% fata de celelalte podgorii ale României sau din ţările viticole. Între timp.2005) Cotnari este vinul cel mai des consumat. respondenţii nu fac deosebire între mărci.02. până la 13 milioane de euro. se păstrează cele mai reuşite colecţii. Cu toate acestea. şi anunţa pentru acest an o creştere moderată de 10%. Compania alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantităţii. cum le-a numit Dimitrie Cantemir. pentru obţinerea unor noi soiuri de vită de vie şi a unor noi cupaje de vinuri. Aceeaşi situaţie este şi la capitolul soiul din care este produs vinul. Din antichitate şi până astăzi. majoritatea respondenţilor menţionează “Feteasca” în locul mărcii producătorului. şi alţi producători menţionează Cotnari ca regiune a vinului pe etichetă lor. Chateau Cotnari. tipul vinului şi soiul viţei de vie din lipsă de standardizare şi identificare în elementele de pe etichetă.Grasă de Cotnari. În general. Beciul Domnesc şi Murfatlar. care deseori pare a fi primul element al alegerii. prelucrarea . dulci . Prezenţa mărcii pe TV. principalul canal de publicitate în România. dar plin de recompense. dar s-a simţit o uşoară creştere către vinul sec". nu sunt clare. susţine Laurenţiu Anghel. De exemplu. Tipul vinului.

în care aromele florilor de câmp şi cele de citrice se împletesc cu savoarea proaspătă şi rafinată a gustului. acoperind astfel o mare diversitate de gusturi şi preferinţe ale iubitorilor de vin sec. iar gustul unic. de depozitare a vinului la învechit etc. în vederea producerii vinurilor. CERCETARE Specialiştii combinatului Companiei COTNARI se dedica unei activităţi susţinute de cercetare ştiinţifică. Din laboratoare echipate la standarde de ultima generaţie au ieşit în ultimii doi ani două noi soiuri de vită de vie: Grasă 75 şi Perla Cotnariului. Suedia. de limpezire centrifugă a mustului. născut prin îmbinarea fericită dintre vigoarea şi generozitatea soiurilor tradiţionale romaneşti şi tehnologia modernă de vinificaţie. Culoarea galbenă cu nuanţe verzui bucura ochiul. de o remarcabilă consistenţă şi armonie. compania a promovat investiţii substanţiale împreună cu firme de renume din Italia. Aroma delicată şi parfumul sunt caracteristicile strugurelui bine copt. folosindu-se vase. Germania. au modernizat instalaţiile de răcire. va încânta toate simţurile. Grasă de Cotnari dulce . datorat unei note înviorătoare este susţinut de o bună aciditate. conferindu-i o notă florala autentică. Aceste investiţii au crescut capacitatea staţiei de îmbuteliere. În ultimii ani. într-o personalitate puternică. nota de prospeţime şi fructuozitate fiind inconfundabilă. de eliminare a sărurilor tartrice. unele dintre acestea valoroase astăzi mai mult că piese de muzeu. de studiere a evoluţiei vinurilor şi de constituire a sortimentelor. Acest vin alb demisec. vinul sec al podgoriei Cotnari reuşeşte să adune parfum fin. se făcea într-un mod empiric. Proprietarii viilor preferau ca ei înşişi să-şi vinifice producţia de struguri. instalaţii şi mijloace tradiţionale. Tradiţia milenară se împleteşte cu promovarea celor mai avansate sisteme. Această "operă de artă oenologică" reuneşte trăsăturile celor trei soiuri nobile locale. Chateau Cotnari sec Specialiştii au "topit" calităţile soiurilor Tămâioasă Românească. Feteasca Albă şi Frâncuşa întrun cupaj ce şi-a constituit o personalitate distinctă şi unică. lejer şi aroma particulară. Blanc Cotnari demisec Este reprezentantul noii generaţii de vinuri de Cotnari. GAMA DE VINURI GAMA DE SELECŢIE Frâncuşa sec Frâncuşa.strugurilor în Podgoria Cotnari.

Memorabil prin parfumul de mare complexitate. are gustul complex de pere busuioace şi fragi de pădure şi un post-gust lung. Grasă de Cotnari . GAMA CLASIC Frâncuşa sec Cu o identitate uşor de recunoscut prin nota vioaie susţinută de o bună aciditate Frâncuşa se distinge prin aroma fină de fructe. asemănătoare culorii de toamna a frunzelor de vită de vie. înviorător. conferă vinului toate calităţile care incanta deopotrivă simţurile. vitalizant. Optim în combinaţii cu deserturi rafinate. ce surprinde până şi pe cunoscători. Grasă de Cotnari demidulce Cu o culoare verzuie când este tânăr. Impresionează prin unicitatea miresmei florale. Culoarea galben-pala sau galben-verzuie. dar care oferă garanţia unui vin de mare clasă. de o aromă inconfundabilă era cunoscut în Evul Mediu sub denumirea de "Perla" sau "Floarea Moldovei" iar în zilele noastre a obţinut numeroase medalii de aur. de înaltă clasă. extractiv. vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat intre vinurile dulci romaneşti şi străine. Dealul Catalina demisec Vin de înaltă clasă. Superb. Feteasca albă prezintă un buchet tipic. Gustul catifelat şi extractiv. Acest vin demisec obţinut natural numai din soiuri nobile locale. cu aroma inconfundabilă caracteristica strugurelui copt asemănătoare cu cea a mierii de albine. Feteasca Albă demidulce Feteasca albă este vinul ce te cucereşte prin culoarea galbenă cu reflexe verzui. aroma vegetală de strugure pârguit şi gustul echilibrat şi catifelat. Tămâioasă Românească dulce Tămâioasă românească. vinul ce te poartă într-o simfonie a simţurilor: culoarea este de un galben strălucitor. Generos. împletit cu nuanţe de stafide şi de sâmburi de migdale. până la galben aurie după învechire. acesta sugerează mirosul degajat de o vie înflorită. este generat de botritizarea boabelor de strugure.Grasă de Cotnari 2007 este vinul unui an de excepţie. elegant şi scânteietor. plin de sevă şi corp. Buchetul cald şi eterat. cu reflexe verzui sau gălbui în funcţie de trecerea anilor. fenomen ce apare doar în câteva podgorii ale lumii. Iubitorii unui vin sec. ce devine galbenă aurie prin maturare şi învechire precum şi prin aroma fină de fructe. savoarea care persistă timp îndelungat îl recomandă ca un etalon în memoria celor mai rafinate plăceri. fructuos şi reconfortant prefera Frâncuşa înaintea celorlaltor vinuri din podgorie. cu un gust apropiat celui de miez de nucă. iar aroma să inegalabila îngemănează parfumul de busuioc şi fân cosit în soare.

cu o particularitate a gustului şi a aromei bine conturată. Grasă este un privilegiu moştenit de secole pe plaiurile vestite ale podgoriei Cotnari. 2XL este energic dar echilibrat. de fructe bine coapte. Tămâioasă Românească dulce Tămâioasă Românească este un vin alb de înaltă ţinută. plin de sevă şi corp. se încadrează în categoria vinurilor cu aroma puternică şi buchet tipic. Aroma să inegalabila îngemănează parfumul de busuioc şi fân cosit în soare. Un vin aromat ce se recomanda la servirea deserturilor. are gustul complex de pere busuioace şi fragi de pădure şi un post-gust lung. Originalitatea şi secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. catifelat. vitalizant. Generos. Vin de Spirit Casa de Piatră demisec Casa de Piatră este un vin festiv. cu o savoare inegalabilă. Uşor corpolent. puternic aromat. Savoarea inegalabilă se impune prin echilibru şi distincţie. Ideal pentru petreceri. de înaltă clasă. Portretul consumatorului de Grasă de Cotnari .dulce Bijuterie a oenologiei romaneşti. înviorător. păstrând o aromă încântătoare. elegantă. evidenţiază o armonie a gustului. Feteasca albă şi Tămâioasă Românească. Plin de prospeţime şi fructuozitate vinul este caracterizat de parfumul discret de flori de vită. Surprinde prin calitate şi savoare inegalabilă. 2XL demisec Vin impresionant prin caracterul său fructuos. Stropeşte bucatele alese şi voia bună cu un vin de spirit. Un cupaj deosebit din Frâncuşa. Savoarea şi parfumul unic îl fac foarte plăcut. Vin selecţionat demidulce Vin de calitate superioară. Un vin care stă la masa cu voia bună.

soiul Grasa de Cotnari îl întâlnim cultivat cu bune rezultate pe suprafaţă mare în centrul viticol Pietroasă. cu boabe rare. . din podgoria Dealu Mare. De asemenea. Slovacia. Portugalia. Cipru etc. neomogene. uneori ramificaţi. Soiul Grasa de Cotnari este cultivat în podgoria Cotnari alături de soiurile romaneşti Frâncuşa. Grasă de Cotnari este cunoscută în Moldova şi prin sinonimele Grasă mică. cu pieliţa de culoare galbenă . neglijabile. vinuri din Franţa. de mărime mijlocie.Grasă de Cotnari este regina vinurilor romaneşti. Ungaria. Feteasca albă şi Tămâioasă românească. Anul 2009 . singurul care se mai păstrează în România. Spania. Grasă mare. . cilindro-conici. Grasă de Cotnari se mai găseşte pe suprafeţe mici. în afara vinurilor moldoveneşti şi cele romaneşti. Din acest motiv am putea numi podgoria Cotnari "rezervaţie viticolă naţională".verzuie şi cu pete ruginii pe partea însorită. Cehia. Poama grasă. şi în alte zone din România. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii. alcătuind sortimentul tradiţional al podgoriei. Georgia. care sunt ovoide.“ANUL GRASEI DE COTNARI” este titulatura obţinută de acest vin la un concurs internaţional la care au participat.

iar dorinţele sunt generate de contextul specific individului şi de cel ce priveşte mediul. După teoria lui Karl Jung privind personalitatea. După teoria lui Maslow privind tipologia nevoilor. acesta din urmă având o importanţă istorică. care locuieşte în oraşe cu peste 100. fără implicaţii afective. Consumatorului de Cotnari se identifica. Grasa de Cotnari având o valoare simbolică. Percepţii şi imagini Senzaţia Senzaţia este procesul psihic elementar prin care sunt semnalizate distinct.1. în diferite etape ale dezvoltării sale şi în diferite situaţii în care se află. imaginea de sine socială actuală şi imaginea de sine aşteptată. întrucât valoarea funcţională lipseşte acestui produs.evaluarea personalităţii se referă la caracteristicile psihologice ale individului. ca proces psihosenzorial. adică spre rezolvarea acelei stări de insatisfacţie. Gândeşte logic. O trăsătură poate fi definită ca element distinct. separat însuşirile concrete ale obiectelor. presupune luarea în considerare a doi factori: simţurile şi selectivitatea. relativ stabil. Analiza senzaţiei.000 locuitori şi în provincia Moldova a României. Dorinţa poate fi definită ca fiind aspiraţia către obţinerea unei satisfacţii suplimentare. care dispune de resurse financiare considerabile. produsul Grasa de Cotnari satisface nevoi superioare. Nevoile individului sunt generate de caracteristicile individuale şi caracteristicile mediului în care acesta trăieşte. locuri de munca bine plătite şi au familie care au depăşit nevoile fundamentale. nevoile de securitate şi cele de apartenenţă. înainte de a acţiona şi este relativ obiectiv în aprecieri. nu neapărat necesare pentru rezolvarea stării de insatisfacţie. pentru fiecare dintre simţuri există un prag minimal al senzaţiei şi . Personalitatea şi imaginea de sine Personalitatea poate fi definită ca fiind ansamblul reacţiilor stabile şi coordonate pe care un individ le are în raport cu mediul în care acţionează. mai exact nevoia de stimă. 3. Conform teoriei trăsăturilor. în condiţiile acţiunii directe a stimulilor asupra organelor de simţ. Nevoi şi dorinţe Nevoia poate fi definită ca fiind o stare de insatisfacţie ce orientează individul spre acţiune. Imaginea de sine poate fi definită că reprezentarea şi evaluarea pe care individul şi le face despre sine însuşi. întrucât consumatorii de vin sunt persoane cu studii superioare. care diferenţiază o persoană de alta. consumatorul de Grasă de Cotnari coincide cu individul gânditor ce are o orientare liniară în raport cu timpul. 2. Cercetările referitoare la simţuri au scos în evidenţă două aspecte: 1. Caracteristici ale consumatorului de Grasă de Cotnari: Portretul uni consumator obişnuit de vin este un bărbat de 30-49 ani.

asigurând bună recepţionare a stimulilor. şi operează o selecţie la nivelul stimulilor. Atenţia involuntară este provocată de anumiţi stimuli. Reprezentarea şi imaginea Reprezentarea defineşte procesul congnitiv-senzorial prin care însuşirile concrete şi caracteristicile obiectelor sunt semnalizate sub forma unor imagini unitare şi schematizate în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor. sensibilitatea sporită pe care consumatorul de Grasă de Cotnari o are faţă de un stimul cu o semnificaţie mai mare pentru el. Atenţia Atenţia reprezintă un proces psihic ce reglează recepţia cu acurateţe a stimulilor. de exemplu buchetul cald şi eterat. retenţia şi distorsiunea. practicată în scopul menţinerii produsului în atenţia cumpărătorilor de Cotnari este cea mai eficientă. transformându-se într-un mecanism de captare în spaţiul informaţional. Compania Cotnari se bucura de cea mai mare popularitate printre consumatori la nivel naţional. Percepţia Percepţia reprezintă procesul senzorial complex şi totodată imaginea primară conţinând totalitatea informaţiilor despre obiecte şi fenomene. cum ar fi aroma inegalabilă. ceea ce reprezintă o influenţă mare asupra deciziei de alegere. Imaginea este un concept esenţial în comunicare. Acesta se măsoară printr-o cantitate minimă care adăugată la stimulul iniţial generează o nouă senzaţie. marcă.2. Însuşi sortimentul Grasa de Cotnari se bucura de o mare popularitate şi prestanta ce ajută la crearea imaginii dorite în rândul consumatorilor existenţi şi cei potenţiali. Interpretarea este ultima fază a percepţiei. oamenii au posibilitatea să îşi ajusteze simţurile în funcţie de circumstanţe şi împrejurări. persoană etc. gustul catifelat şi extractiv. desemnând ansamblul reprezentărilor materiale şi nonmateriale pe care un individ sau un grup de indivizi le au în legătură cu un produs. când se corelează atribute ale produsului. Cotnari ştie cum să-şi atragă cumpărătorii potenţiali şi cum să-i păstreze pe cei existenţi prin premiile obţinute la concursurile intrenationale şi prin titlul de “ANUL GRASEI DE COTNARI” obţinut în anul 2009. Pragul relativ sau diferenţial are ca punct de referinţă un stimul iniţial de o anumită intensitatea. A ajuns să fie cunoscut şi în Parlamentul European şi la toate centrele în care se organizează expoziţii şi prezentări de vinuri. care are renume atât la nivel naţional cât şi internaţional. parfumul de busuioc şi fân cosit în soare şi garanţia unui vin de mare clasă. activând selectiv procesele senzoriale şi cognitive. Din rândul stimulilor exteni se identifica originalitatea produsului Cotnari şi conceptul de inedit. O modalitate de condiţionare a individului care cumpără Cotnari este însuşi brandul. externi sau interni. o firmă. Atenţia voluntară este intenţionată şi se reglează conştient. Percepţiile diferite faţă de acelaşi stimul pot fi explicate prin manifestarea concomitentă a trei procese perceptuale. . care acţionează de o manieră selectivă: expunerea. Ea are un impact dublu asupra fenomenelor de adaptare senzorială: le susţine energetic. respectiv procesul prin care individul organizează informaţiile şi le conferă semnificaţii. Consumatorul de Grasă de Cotnari decodifica prin asociere. publicitatea de reamintire. Conform legii semnificaţiei.

Profilul cumpărătorului pasionat de vinuri. Componenta cognitivă se află în strânsă legătură cu vârsta. personalitatea. bărbat. Venitul nu e o problemă. într-o asemenea situaţie. urmat de Bucureşti (cca 50%). Factorii personali care influenţează comportamentul de cumpărare şi consum Procentajul persoanelor care beau vin este de aproape 48% din totalul populaţiei. trăieşte în oraşe mari (mai mult de 100. 5. Nu se poate spune că există o relaţie evidentă şi echivocă între afectivitate şi evaluare. Vinul este consumat mai puţin frecvent în Transilvania (cca 60% din băutorii de vin din Transilvania consumă vin mai rar decât o dată în săptămâna). Aceasta poate să însemne hotărârea de achiziţie a unui produs. Cei care consumă vin cel puţin o dată în săptămână pot fi găsiţi în Moldova şi în sud (cca 60% din băutorii de vinuri din Moldova). În acest stadiu. Cercetările contemporane evidenţiază trei modalităţi de abordare a stilurilor de viaţă: . în provincia Moldova şi Bucureşti. Aceasta este ceea ce ţine de portretul băutorului de vinuri. cunoaşterea vine să confirme dacă este cazul alegerea respectivă. componenta afectivă şi componenta conativă. Uneori evaluarea afectivă poate fi anterioară cunoaşterii.000 locuitori). Componenta afectivă cuprinde emoţiile sentimentele prezente sub diferite aspecte şi grade de intensitate. peste 3 litri. Bărbaţii beau mai mari cantităţi de vin în comparaţie cu femeile. aroma şi unicitatea Grasei de Cotnari. este în general. Persoanele tinere beau această cantitate în proporţie mai mare decât alte grupe de vârstă . Componenta conativă sau de convingere constă în formularea concluziei evaluării şi în manifestarea intenţiei de a cumpăra. 78% din respondenţi au declarat că ei beau mai puţin de 1 litru pe săptămână. prin cercetările de marketing se încearcă măsurarea forţei pe care o are intenţia de cumpărare. ceea ce determina o atitudine pozitivă fata de procesul de cumpărare a acestui produs. de exemplu.4. apreciază calitatea superioară a vinurilor sub brandul Cotnari. Stilul de viaţă Stilul de viaţă desemnează “modul de comportare a oamenilor în societate. apreciază gustul. Consumatorul este matur. de a amâna achiziţia pentru un produs sau de a refuza cumpărarea. În ceea ce priveşte consumul săptămânal personal. întrucât consumatorul dispune de un loc de munca bine remunerat. cunoaşte preţul. este informat în ceea ce priveşte piaţa vinurilor. sentimentelor şi predispoziţiilor de a acţiona faţă de un produs. aparţine de un grup social. 6. respondenţii au declarat că eu beau mai puţin de 1 litru pe săptămână (60% din consumatorii de vinuri). precum şi cu posibilităţile concrete pe care mediul exterior le oferă individului pentru a se informa. În regiunea Transilvaniei. 3049 ani. nivelul de cultură.(72% persoane între 18-29 ani). Atitudini Atitudinea constă în ansamblul mai mult sau mai puţin unitar şi coerent al credinţelor. O atitudine se structurează pe trei componente sau nivele: componenta cognitivă. de selectare a gamei lor de trebuinţe în raport cu idealurile pe care le au”.

Tradiţia milenară se împleteşte cu promovarea celor mai avansate sisteme. de limpezire centrifugă a mustului. Suedia. elaborat de către SRI Internaţional. bine educate.măsurare prin valorile fundamentale. Inc. dispunând de comfort. cunoştinţele tehnice acumulate de membrii unei societăţi. Aceste investiţii au crescut capacitatea staţiei de îmbuteliere. caracteristicile funcţionale ale acestora. în 1989. de depozitare a . şi anume: factorii situaţionali şi mediul sociale. de la forme de politeţe la mijloace media. se făcea într-un mod empiric. care valorizează ordinea. practicilor de natură spirituală şi materială pe care le posedă societatea. segmentul de consumatori al sortimentului Grasa de Cotnari care se formează este specific celor realizaţi.. persoane mature. având o operă comună de îndeplinit. prin acestea înţelegând de la hrană la vestimentaţie. compania a promovat investiţii substanţiale împreună cu firme de renume din Italia. Factorii situaţionali constau într-o serie de evenimente neaşteptate care pot modifica. precum şi ansamblul mijloacelor de producţie şi de distribuţie. au modernizat instalaţiile de răcire. distribuţia acestora. continue şi active. de asemenea. ca VALS 2. în ultimă instanţă.măsurare prin bunurile cumpărate şi consumate. Germania. După sistemul VALS 2. De exemplu. În ultimii ani. . 8. . unitate de acţiune şi conduite ce se constituie într-un cadru social structurabil ce tinde spre o coeziune relativă a relaţiilor. Grupurile sociale Noţiunea de grup desemnează o colectivitatea reală. Cultura materială influenţează nivelul cererii. Cel mai cunoscut model de măsurare a stilului de viaţă este VALS (Value and Life Styles Segmentation). un consumator de Grasă de Cotnari se poate îmbolnăvi şi nu poate să consume alcool pe o perioadă determinată de timp. Mediul cultural al formării comportamentului de cumpărare şi consum Cultura poate fi definită ca “ansamblul cunoştinţelor. consumul. ca VALS 1. mijloacele de schimb şi veniturile obţinute din crearea de utilităţi. folosindu-se vase. În această sferă sunt incluse producţia de bunuri. calitatea şi tipul bunurilor cerute. 7. cunoaşterea şi responsabilitatea.măsurare prin atitudini. de la ritmul de muncă la învăţarea unor norme elementare”. Economia reprezintă maniera în care societatea îşi gestionează potenţialul şi obţine beneficii. unele dintre acestea valoroase astăzi mai mult că piese de muzeu. instalaţii şi mijloace tradiţionale. şi perfecţionat ulterior. Există doi factori care pot explica distanţa dintre intenţie şi comportament. Tehnologia include tehnicile utilizate în crearea bunurilor materiale şi. interese şi opinii. Cultura materială a unei societăţi are două componente majore: tehnologia şi economia. direct observabilă şi fondată pe atitudini colective. în vederea producerii vinurilor. comportamentul de cumpărare. dar parţială. într-o primă variantă în 1978. de la echipamente de menaj la tehnica industrială.. de eliminare a sărurilor tartrice. Proprietarii viilor preferau ca ei înşişi să-şi vinifice producţia de struguri. În cadrul companiei prelucrarea strugurilor în Podgoria Cotnari.

intenţiile de cumpărare şi motivaţia). Deliberarea la care recurge consumatorul depinde de caracteristicile acestuia. necesitând o anumită perioadă de timp. . creşterea preţului de vânzare în ultimul moment. individul va apela la surse informaţiilor care sunt pertinente în raport cu problema sesizată. 3. poate participa la concursuri de degustări sau expoziţii. ambalajul. rutinieră şi produse de înaltă implicare. Procesul de cumpărare Procesul de cumpărare poate fi definit ca ansamblul actelor premergătoare şi posterioare momentul achiziţiei unui produs de pe piaţă. variabilele care acţionează asupra consumatorului în interiorul magazinului (etalarea produselor în magazin. evaluarea alternativelor. şi de natura produsului. De asemenea le poate găsi în magazine. În acest sens. Cotnari fiind producătorul românesc cu cea mai bună penetrare în magazine. neanticipaţi. sesizarea problemei de cumpărare. preţul. Din acest punct de vedere. consumatorul poate fi în măsură să perceapă caracterul partizan. care conferă un anumit grad de implicare. La modul general. principalii factori implicaţi în luarea deciziei de cumpărare sunt: 1. setea sunt posibili stimuli interni. Aceste informaţii stocate la nivelul consumatorului provin în mare parte din experienţa anterioară a acestuia. la rândul ei. calităţile produselor. formularea alternativelor. În general. Dorinţa. comportamentul post-cumpărare. de nivelul de informare. 4. Orientarea externă presupune culegerea de informaţii din mediul exterior. care pot influenţa decisiv comportamentul de cumpărare. reducerile de preţ ce modifică priorităţile cumpărătorului etc. următorul pas pe care consumatorul îl face de obicei se referă la culegerea de informaţii. variabilele care constituie experienţa mai veche a consumatorului în decizia de cumpărare 2. în timp ce culoarea şi designul ambalajului. pe de o parte. 3. se deosebesc produse de slabă implicare. Printre aceştia se pot enumera: epuizarea produsului cumpărat în mod obişnuit. căutarea informaţiilor şi prelucrarea lor. obiceiurile de cumpărare. subiectiv al acestor surse de informaţii şi apelează în paralel la celelalte surse de informaţii. Orientarea internă reprezintă procesul de reactivarea a informaţiilor deja existente la nivelul mental al consumatorului. Culegerea de informaţii poate avea. de capacităţile sale perceptuale. 6. El cuprinde următoarele etape: 1. luarea deciziei. În cazul consumatorului de Grasă de Cotnari. pe de altă parte. numele mărcii reprezintă stimuli externi. recunoaşterea nevoii sau a dorinţei este generată de expunerea la un stimul intern sau extern. După recunoaşterea nevoii.vinului la învechit etc 9. o orientare internă sau externă. acesta poate folosi ca surse de informare site-urile de internet. în cazul cărora deliberarea este relativ complexă. variabilele ce acţionează asupra cumpărătorului la intrarea în magazin (atitudinea faţă de produse şi mărci. publicitatea la locul vânzării. În funcţie de experienţa anterioară privind produsul său categoria de produse. asupra cărora deliberarea este rapidă. Un rol important îl deţin aici factorii situaţionali. 2. 5.

riscul fizic şi riscul psihologic. riscul de timp. falimentul societăţii la care lucrează). Nivelul de implicare a cumpărătorului este dependentă de cinci factori: experienţa anterioară.gama sortimentală). vizibilitatea socială şi nu în ultimul rând percepţia riscului. situaţia de cumpărare. concediere. . În foarte multe cazuri cumpărătorul solicită informaţii suplimentare în situaţiile de incertitudine cu scopul de a evalua riscul implicat şi eventualele consecinţe negative ale deciziei de achiziţie. interesul. În cazul consumatorului de Cotnari nu intra în considerare riscul financiar decât în cazul unui eveniment neprevăzut (eliberarea din funcţie. Cele mai frecvente tipuri de risc resimţite de consumatori sunt: riscul financiar.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->