Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
Curs 1
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
3
1.3. ORGANIZAREA RETELEI DE MEDICINA LEGALA
DIN ROMANIA
7
f) efectuează cercetări ştiinţifice în domeniul medicinii legale si pun la
dispoziţie învăţământului universitar si postuniversitar materiale documentare,
precum si alte mijloace necesare procesului de învăţământ;
8
b) actele noilor expertize efectuate de serviciile medico-legale judeţene
înainte de a fi transmise organelor de urmărire penala sau instanţelor
judecătoreşti.
9
h) participa, la cererea instituţiilor sanitare si a Colegiului Medicilor din
România, la lucrările comisiilor de ancheta, instituite de acestea si contribuie,
atunci când diagnosticul este incert, la clarificarea cauzelor care au provocat
vătămarea integrităţii corporale, a sănătăţii sau decesul bolnavilor.
2. ELEMENTE DE CAUZALITATE IN
ACTIVITATEA PRACTICA MEDICO-LEGALA
2.1. GENERALITATI
10
- 0% = imposibil – când factorii interni anulează acţiunea factorilor
externi;
- 100% = cert – când factorii interni sunt reduşi la zero de acţiunea
factorilor externi;
2. In funcţie de durata de timp a acţiunii: cauze permanente si cauze
episodice (temporare);
3. In funcţie de modul de acţiune:
- cauze univoce – care sunt necesare si suficiente realizării efectului;
- cauze neunivoce sau probabile care, la rândul lor, pot fi:
• previzibile;
• imprevizibile sau întâmplătoare.
4. In funcţie de nr. cauzelor:
- cauze unice, ce declanşează un lanţ monocauzal simplu;
- cauze multiple ce declanşează un lanţ complex, policauzal, in care
cauzele pot avea o acţiune:
• convergenta (pozitiva sau negativa)- cauze concuratoare, care se
potentează reciproc;
• divergenta, caz in care efectul este consecinţa cauzei mai puternica
si va fi influenţat de condiţii sau circumstanţe.
Cauza poate acţiona (după Bergsen, citat de V.T. Dragomirescu) prin:
- impulsiune, după modelul bilelor de biliard;
- declanşare, aşa cum scânteia aprinde praful de puşca generând explozia;
- desfăşurare, aşa cum se derulează o melodie după disc.
12
• imediata/necondiţionata, calificata ca atare ori de cate ori intre
traumatism si efect nu se interpune nimic (exemplu: aplicarea unei lovituri cu
toporul in cap =>deces.
• mediata/condiţionata, ce se stabileşte atunci când intre traumatism si
consecinţele posttraumatice acţionează / se interpun factori preexistenţi cu rol
favorizant; in lipsa acestor factori preexistenţi elementul traumatic nu ar fi fost
suficient sa genereze efectul.
Rezulta 2 posibilităţi:
factorii preexistenţi agravează efectele traumatismului (exemplu: o
plaga minora la un pacient hemofilic, urmata de sângerare masiva si deces sau
suprainfecţia unei plăgi minore la un pacient diabetic, urmata de asemenea de
deces);
traumatismul agravează patologia preexistenta (exemplu: pacient cu
fractura in curs de consolidare la nivelul coloanei vertebrale suferă un nou
traumatism, care generează o noua fractura, de aceasta data cu transectie
medulara urmata de paralizie).
B. Indirecta sau secundara
Se considera legătura de cauzalitate indirecta atunci când intre traumatism
si efect se interpune o complicaţie (exemplu: politraumatism rutier =>
spitalizare cu imobilizare in decubit dorsal => brenhopneumonie (cu decubit) =>
deces).
C. Conjugata sau complexa
Acest tip de legătura ar putea fi stabilit atunci când la realizarea efectului
participa atât patologia preexistenta cat si o complicaţie (apăruta posttraumatic)
a cârei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce măsura tine
de fondul patologic preexistent (spre exemplu diabet zaharat – in evoluţia căruia
o astfel de complicaţie era previzibila) sau de efectele traumatismului in sine.
In concluziile expertizărilor medico-legale este necesar sa se precizeze nu
numai daca exista sau nu legătura de cauzalitate intre traumatism si efectul
constatat, ci si tipul legăturii de cauzalitate respective, pentru a putea oferi
juristului posibilitatea gradării sancţiunii pe care o decide pentru fapta
agresorului in limitele stabilite de codul penal (astfel, spre exemplu, conform art.
174 C.p.: „uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de
ani”).
Legătura de cauzalitate trebuie stabilita indiferent daca efectele
traumatismului sunt locale, loco-regionale ori generale – fata de regiunea
interesata iniţial – sau daca aceste efecte s-au produs imediat sau după un anumit
interval de timp posttraumatic. Pentru a se putea afirma din punct de vedere
medico-legal existenta legăturii de cauzalitate este necesar:
- sa existe o continuitate in timp a tulburărilor morfo-functionale, o
înlănţuire simptomatologica, morfo-patologică si fizio-patologică obiectivabila,
neîntrerupta, intre traumatism si consecinţele lui, de la data traumatismului
incriminat la data examinării persoanei;
- sa existe concordanta de sediu intre traumatism si leziunea constatata
(spre exemplu mici echimoze la nivelul buzelor nu pot constitui argumentul
13
traumatic in etiologia unei fracturi a dinţilor laterali, deci se vor descrie leziuni
dento-alveolare limitate la un teritoriu inaccesibil acţiunii traumatice externe,
fără corespondent lezional aflat in imediata vecinătate);
- sa se poată exclude orice alta cauza posibila a leziunii respective;
- sa se interpreteze corect si obiectiv fondul patologic preexistent, pentru
a se putea face referiri ulterioare legate de gravitatea traumatismului suferit.
Exista legătura de cauzalitate:
- ori de cate ori cauza generează direct efectul (imediat sau mediat);
- ori de acte ori cauza generează tardiv efectul (prin complicaţii)
- când cauza acţionează intr-un complex de condiţii;
- când efectul s-ar fi produs si datorita altor cauze;
- când efectul nu se produce fără existenta unor condiţii;
- când condiţiile modifica acţiunea cauzei producând efecte paradoxale
– disproporţionate.
Nu exista legătura de cauzalitate atunci când elementul traumatic nu poate
fi interpretat ca o cauza, condiţie sau circumstanţa. Spre exemplu traumatism de
mica intensitate (obiectivat prin legături traumatice elementare: echimoze sau
excoriaţii puţin întinse in suprafaţa si de mici dimensiuni), la un bolnav de
cancer in ultima faza, cu decesul acestuia la câteva zile posttraumatic.
14
(Elemente de cauzalitate în activitatea practică medico-legală expuse în Medicina Legală pentru
Facultătile de Drept, ed. Ştiinţe Medicale – Dr. Valentin Iftenie).
15