P. 1
Tema 5 Programe de interventie in autism

Tema 5 Programe de interventie in autism

|Views: 2,204|Likes:
Published by mitzibalanta

More info:

Published by: mitzibalanta on Mar 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2013

pdf

text

original

PROGRAME SI METODE DE INTERVENŢIE la copiii cu autism Dacă până nu demult autismul era catalogat ca un polihandicap sever fără şanse

spre o viaţă socială autonomă, chiar în formele uşoare , astăzi din ce în ce mai mulţi specialişti şi părinţi consideră că persoana autistă are reale şanse de dezvoltare / ameliorare prin programe educaţionale bazate pe depistarea timpurie, intervenţie precoce şi intensivă. Programele destinate copiilor autişti trebuie să ţină seama de câteva caracteristici esenţiale (D. V. Popovici): 1. Autismul este o tulburare complexă caracterizată printr-o dezvoltare şi un comportament atipic. 2. Nu există un tipar unic al copilului autist. Fiecare persoană autistă este unică în felul său şi cu nevoi educaţionale strict individualizate. 3. Majoritatea copiilor cu autism (75 %) sunt afectaţi în multiple arii ale psihicului: comunicare, gândire, motricitate, percepţie. 4. Un obiectiv important al educaţiei şi recuperării acestor copii este dezvoltarea autonomiei personale şi dezvoltarea unor comportamente adaptative la medii din ce în ce mai puţin restrictive. 5. Programele de educaţie pentru autişti sunt deosebit de complexe, strategiile educaţionale şi curriculum-ul trebuind să aibă ca obiectiv prioritar funcţionarea independentă a copilului. 6. Obiectivele esenţiale ale programelor educaţionale trebuie să vizeze: - facilitarea dezvoltării sociale; - facilitarea dezvoltării limbajului şi a comunicării; - diminuarea comportamentelor indezirabile; - dezvoltarea unor abilităţi necesare pentru funcţionarea independentă a copilului autist; - sprijinirea familiei. * * * Pe plan mondial există astăzi multe programe de intervenţie cu rezultate remarcabile apreciate în diminuarea rapidă şi stabilă a simptomelor autistice, într-un procent mare de cazuri, cu deschiderea spre şcolaritate normală. Cele mai cunoscute metode de intervenţie educaţională sunt: - Analiza comportamentală aplicată (Applied Behavioral Analysis) – ABA; - TEACCH; - PECS (Picture Exchange Communication Sistem); - Programul Hannen; - Programul „Povestiri sociale” (Social Stories); - Programul „Sun - Rise”; - Terapia de integrare senzorială; - Programul „Floor Time”; Literatura de specialitate menţionează şi terapiile complementare: - Muzicoterapia;

Terapia ocupaţională. atunci când o deficienţă a copilului împiedică o nouă achiziţie. Otilia Secara. Terapia cu animale. 2007) 1. . Cele mai cunoscute şi uzitate programe de intervenţie. comportamentale şi de comunicare. 2. rămân însă primele două: TEACCH.suport emoţional reciproc. 2. DIR si PECS. Modalităţi de instruire concrete. . ABA. Evaluarea periodică a achiziţiilor cognitive. 6. PROGRAMUL TEACCH Programul TEACCH (Treatment and Education of Autistic and other Communication Handicapped Children) a apărut în America de Nord. 4. Ludoterapia. Asigurarea continuităţii programului. 3. Între părinţi şi profesionişti există 4 tipuri de relaţii. fie prin modificarea compensatoare a mediului. Colaborarea cu părinţii Colaborarea părinţilor cu profesioniştii este esenţială pentru reuşita programului.părintele este formator iar profesionistul învaţă de la el. intervenţia educaţională va urmări atât îmbunătăţirea abilităţilor cât şi modificări ale mediului. avându-l ca autor pe Eric Schopler. . Abordarea individualizată a fiecărui copil autist în raport de simptomele sale. Principiile de bază ale acestei metode de intervenţie educaţională sunt: 1. Terapia de integrarea auditivă. în special de tip vizual. 5. acum 40 de ani. Terapia de limbaj şi comunicare.profesionistul este formator iar părintele învaţă de la el. Terapia prin dans.activităţi comune de sensibilizare a opiniei publice pentru dezvoltarea suportului comunitar. În consecinţă. Concepte fundamentale în sistemul TEACCH (dr. de QI şi de nivelul general de dezvoltare. datorită rezultatelor. Cooptarea familiei ca şi co-terapeut pe tot parcursul intervenţiei.- Art-terapia. Adaptarea ameliorată Ameliorarea capacităţii de adaptare a copilului autist se poate realiza în două moduri: fie prin îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi interacţiune socială. Realizarea unui mediu riguros structurat şi a unui curriculum pentru activităţi zilnice. .

Structuri de învăţare Educaţia se bazează pe învăţare structurată într-un cadru riguros structurat. Diagnosticul prin instrumente standardizate trebuie completat cu stabilirea profilului psiho-educaţional. părintele ei fiind Ivar Lovaas. în timp ce copilul cu autism. . Evaluarea pentru individualizarea intervenţiei educaţionale În sistemul TEACCH se consideră că diagnosticul şi evaluarea formală constituie prima etapă în structurarea programului educaţional. unii dintre ei ajungând să ducă o viaţă independentă. metoda ABA înseamnă terapie precoce şi intensivă. 5. normal este activ şi învaţă tot timpul în mediul său natural. Ameliorarea abilităţilor Abordarea cea mai eficientă este de a spori achiziţiile copiilor şi ale părinţilor recunoscând şi acceptând deficienţele acestora. în aceeaşi zi din săptămână. Partizanii metodei TEACCH reproşează metodei ABA costurile deosebit de ridicate şi eficienţa doar în cazul persoanelor autiste cu IQ normal şi la care intervenţia este demarată înainte de 3 ani. funcţiile îndeplinite de aceste comportamente şi identificarea metodelor adecvate de ameliorare. la acelaşi moment al zilei”. Copilul mic. în acelaşi loc. Alte precizări: • În sistemul TEACCH raportul număr de educatori pentru un copil variază între 1:3 şi 1:1.3. modalităţile de evaluare. METODA ABA (Applied Behavioral Analysis) Spre deosebire de Programul TEACCH care se adresează atât copilului cât şi adolescentului/adultului autist. în funcţie de severitatea handicapului. • Copilul este învăţat să-şi utilizeze abilităţile învăţate în cele mai variate contexte şi situaţii prin implicarea părinţilor. În acest mod se minimalizează nevoia copilului autist de a impune rutine şi ritualuri şi i se conferă sentimentul „reperelor sigure” pentru procesul educaţional. • Rezultatele programului după 40 de ani de funcţionare arată că majoritatea autiştilor care au urmat această terapie sunt integraţi în societate la vârsta adultă dar cel mai adesea în mediu protectiv. acelaşi lucru. 4. • Intervenţia se desfăşoară în centre specializate de educaţie păstrându-se o legătură permanentă cu părinţii copilului. Lovaas îşi structurează teoria pe teza „activismului” copilului mic. Terapia cognitiv-comportamentală Are în vedere managementul comportamentelor indezirabile. Sunt identificate prin evaluare iniţială abilităţile ce pot fi ameliorate rapid şi ariile în care exerciţiul este inoperant. în condiţiile în care peste 70 % din persoanele autiste au retard mintal asociat. • Structurarea riguroasă adecvată vârstei şi nivelului de dezvoltare al copilului înseamnă că „acelaşi educator va încerca să-l înveţe pe acelaşi copil. Metoda ABA a început să fie aplicată în anii ’80 . 6.

Rezultatele la grupul experimental s-au menţinut şi după 6 ani. 8 copii (42%) au păstrat un retard mintal şi de limbaj şi 11 (58%) au rămas autişti cu retard mintal sever. . astfel încât atunci când aceasta atinge 3 secunde. Învăţarea se face în ce mai mare parte prin imitare şi supunere la consemne. după acelaşi principiu: copilul învaţă să spună un cuvânt. Într-un studiu publicat în 1987 Lovaas expune rezultatele unei cercetări.pierdut în stereotipiile sale repetitive nu acumulează nimic. Activităţile cu copilul începeau în jurul vârstei de 4 ani şi se lucra intensiv cu copilul chiar din momentul trezirii acestuia. Se începe prin a-l învăţa pe copil să se aşeze corect şi să înţeleagă consemnul „aşazăte!”. realuate şi explicate copilului pas cu pas. ea permiţând imitarea şi înţelegerea emoţiilor. Copilul trebuie să ajungă sa-l privească în ochi pe educator la consemnul „uita-te la mine!”. După 3 ani. Urmează „lucrul pe privire”. s-a constatat că din primul grup 9 copii (47%) au putut intra într-o şcoală obisnuita. se cere copilului să imite gesturi la consemnul „fă…aşa” (se începe cu gesturi. Limbajul se învaţă şi se stimulează utilizarea lui.grupul de control (19) primea 10 ore de intervenţie pe săptămână. să recunoască sensul şi să-l utilizeze pentru a comunica. împărţite în sarcini mici. cu un educator pentru fiecare copil şi părinţi „formaţi” pentru a continua terapia acasă. . apoi cu mişcări ale gurii. detaliate. într-o şcoală specială cu deficienţe mintale uşoare şi 2 (10%) au rămas sever retardaţi. Un obiectiv important urmărit este menţinerea achiziţiilor învăţate în toate situaţiile cotidiene (privire. relaţiile sociale etc.necesare învăţării şi care permit ulterior dezvoltarea „în cascadă” a altor capacităţi ca limbajul. 3 – Imitarea. 8 copii (43%). nici un copil n-a fost suficient ameliorat pentru a urma o şcoală obişnuită. evaluând rezultatele. Proiectul lui Lovaas era de-a lua în terapie copii cu autism cât mai devreme posibil şi timp cât mai îndelungat. De fiecare dată când copilul execută o anumită cerinţă primeşte o recompensă alimentară. Când privirea este captată se creşte progresiv durata acestui act. Privirea stă la baza oricărei comunicări verbale sau nonverbale. Principiile de bază ale metodei Lovaas sunt următoarele: 1 – Educarea privirii. sau o jucărie şi încurajări entuziaste. De îndată ce este posibil se învaţă gesturi cu semnificaţie socială (ex: fă „pa” cu mâna sau trimite o bezea). În al doilea grup cu 10 ore de terapie. Metoda utilizează tehnica „răspunsurilor pivot” („pivotal responses” – Koegel 1999) care se bazează pe achiziţia unor capacităţi de bază. Metoda ABA îşi propune să modifice comportamentul autist al copilului în mod sistematic şi intensiv. De aici şi suprahandicapul mintal al copilului cu autism. 38 de copii au fost împărţiţi în 2 grupe: . şi în final.grupul experimental (19) primea 40 de ore de intervenţie pe săptămână. imitarea de sunete şi cuvinte). gesturi). Obiectivele programului sunt clar formate. 2 – Conformarea la consemn.

Abordarea este pluridisciplinară: educatori. metoda ABA nu pot fi în nici un caz ignorată. prin armonizarea (compatibilizarea) intervenantului cu dorintele si interesele aparute in cadrul interactiunii. logopezi. Modelul DIR (Developmental Individual Difference Relationship Based) Este un model bazat mai mult pe dezvoltare. 6-10 perioade zilnice de lucru ‚la podea’ in fiecare zi. psihologi. Interactiunile promoveaza dezvoltarea copilului prin urmarea directionarii acestuia. Deşi controversată (mai ales pe plan international). Tehnica de baza se bazeaza pe utilizarea unor perioade structurate de lucru ‚la sol’ (pe podea). în ciuda costurilor deosebite. stimulandu-l prin incercari calde dar persistente de a-i retine atentia. Se lucreaza cam 14-35 de ore pe saptamana. Intervenantul (terapeutul se aseaza jos timp de 25-30 de minute. . părinţii fiind incluşi în programe de formare şi monitorizaţi.Întervenţia se desfăşoară în centre specializate iar familia este foarte implicată. bucurându-se de aprecieri remarcabile şi rezultate promiţătoare. ceea ce permite individualizarea sarcinilor prioritare. În ultimii ani metoda a pătruns şi în România prin efortul comunităţilor părinţilor copiilor cu autism. psihomotricieni. unde interactioneaza si se joaca cu copilul. cu deosebire a celei emotionale.

se ajunge la comentarii si la raspunsul direct la intrebari. “Comunicarea verbala” asa incat operantii verbali functionali sunt sistematic indrodusi folosind strategii prompte si incurajatoare care vor conduce comunicarea independenta. poze si desene care sunt lipite pe cartonase. SCP incepe cu invatarea elevului sa schimbe o pictograma ape care a ales-o su un “professor”.SCP Faza I Invata elevii sa initieze comunicarea chiar de la inceput prin schimbul unei singure pictograme pentru cel mai dorit item. haine etc) si pot alcatui o carte de comunicare. Aceasta faza necesita de obicei 2 profesori (parinte. Protocolul cursului este bazat pe carte lui B.F. professor. SCP are la baza un manual care ofera multe sugestii de intarire. Gasiti lucrurile pe care ei le vor “cere” penru jucaria favorite. individualizata pentru fiecare copil. A fost creat de educatori si parinti si a putut fi folosit intr-o varietate de forme. Fazele de lucru in sistemul de Comunicare cu Pictograme . Folosit prima data in programul pentru autism Delware. Primul profesor arata copilului ceva ce ei plac cu adevarat. ca si e cei cu alte deficite de comunicare (nonverbali) sa initieze comunicarea.Picture Communication Exchange System In acest sisem se utilizeaza imagini decupate din reviste. SCP a fost dezvoltat in 1985 ca o abordare alternativa care invata copii si adultii cu autism. strategii de invatare. SCP are un success si mai mare daca este folosit combinat cu analiza elementelor de comportament. Sistemul merge pe invatarea discriminarii imaginilor / pictogramelor si apoi aranjarea acestora in propozitii simple. In aceasta faza copilul invata sa se ceara itemi sau activitati spontane.Un sistem alternativ de comunicare – SCP . Multi dintre prescolarii care au folosit SCP au dezvoltat mai tarziu vorbirea orala. Cartonasele pot fi grupate pe categorii (alimente. dificultati mentale si fizice. terapeut. Sistemul a fost folosit cu succes de adolescentii si adultii care aveau intarzieri majore in dezvoltarea comunicarii. Sistemul de Comunicare cu Pictograme.Sistemul de Comunicare cu Pictograme (PECS . In cele mai avansate faze. care imediat onoreaza cererea. SPC a primit recunoastere mondiala mai ales pentru faptul ca folosirea acestui program nu necesita folosirea unor materiale scumpe. Cel de-al doilea sta in spatele copilului si asteapta ca acesta sa gaseasca itemul.Skinner. frate sau sora). Identificati ce vrea copilul. Apoi ajuta copilul sa ia . Autorii incurajeaza utilizatorii SCP sa creeze un mediu care incurajeaza comunicare prin folosirea abordarii educatiei piramidale.

Profesorul cere copilului sa aleaga intre o serie de itemi asezati pe tabla. Faza IV Invata elevii sa foloseasca propozitii structurate pentru a cere ceva. In aceasta faza doar o singura pictograma trebuie oferita ca alegere. programul incepe sa se concentreze asupra structurii unei propozitii. astfel incat sa lase copilul sa lucreze independent. si se lucreaza impreuna. Daca copilul gaseste dificil sa aleaga intre prea multe pictograme. activitati. catre mai multe alegeri. se reduce numarul de alegeri la 2 sau 3. rude. De asemeni. sa gaseasca itemul sis a il dea primului professor. vrei o prajiturica). Faza III Invata elevii sa diferentieze pictogramele si sa selecteze imaginea care reprezinta itemul pe care il vor. pentru a determina copilul sa aiba raspunsuri spontane. cerand recompense diferite.pictograma care reprezinta itemul si o inmaneaza primului profesor. Copilul incepe de asemenea sa-si extinde vocabularul de simboluri. Copilul va incepe sa combine pictograme pentru “vreau” cu o pictograma pentru un anumit item sau activitate. O. In aceasta faza copilul continua sa ceara itemi sau activitati dar li se cere sa faca distante mai mari pana la pictograme sau pana la primul profesor. pe o banda. unor oameni diferiti. Profesorul nu trebuie sa intrebe copilul ce vrea sau sa-I spun ace pictograma sa aleaga. si poate sa aiba cereri spontane pentru o varietate de itemi. Faza II poate sa inceapa. Pot fi adaugate adjective si alte cuvinte. Faza V Invata elevii sa raspunda la intrebarea “Ce vrei?” Fazele V si VI vin in acelasi timp. carora trebuie sa le inmaneze pictograma. Copilul este indemnat sa foloseasca propozitii pentru a face cereri mai lungi. Cele doua pictograme for fi atasate pe banda propozitiei si toata banda va fi schimbata cu un partener de comunicare pentru o pictograma sau activitate. concentrandu-se pe extensii diferite ale abilitatilor copilului. Sunt implicati alti oameni decat profesorii initiali (parinti. Al doilea profesor trebuie sa se dea in spate usor. independent sa aiba o solicitare. determinandu-l sa aiba alegeri personale profesorul poate incepe. profesori. Scopul in aceasta faza este pentru copil sa initieze spontan comunicarea. obiecte. colegi de scoala). Confirmarea verbala este data de primul profesor (ex. ei dau imediat copilului itemul pe care l-a cerut. schimbul de pictograme se desfasoara dupa alte structuri (la magazin sau in alta camera). Faza II Invata elevii sa fie comunicatori persistenti – sa caute pictograma lor si sa incerce sa obtina un raspuns de la cineva Odata ce copilul intelege faza I si poate. intreband “Ce vrei?” dar trebui spus repede. Faza VI . Cand primul profesor are pictograma. in forma “Eu vreau_______________” Odata ce copilul poate alege repede si usor una dintre pictograme.

Schimbul de pictograme pentru a comunica. Dezvoltarea Vocabularului Invata elevii sa foloseasca culorile. miros” etc. SCP este exact ce sugereaza numele – Sistem de Comunicare cu Pictograme. SCP poate fi folosit in paralel cu un sistem de comunicare verbal.Invata elevii sa comenteze despre lucruri din mediul lor de viata. Acest sistem a fost dezvoltat pentru a ajuta persoanele cu autism si pe cei cu alte care sunt nonverbali sau au intarzieri in dezvoltarea limbajului. formele si marimile fara sa li se ceara acest lucru. . simt”. spontan si ca raspuns la o intrebare. Prin folosirea pictogramelor pentru “vad”. “aud”. copilul va fi indemnat sa comenteze elementele din mediul sau de viata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->