INTERVEN IIăPSIHOPEDAGOGICEăLAăELEVIIăCUăADHDăDEăVÂRST ăŞCOLAR ă

MIC

PSYCHOPEDAGOGICAL INTERVENTIONS IN YOUNG SCHOOLCHILDREN WITH

ADHD

PURCIA VALERIA ECATERINA

Centrul Jude ean de Resurse şi Asisten ă Educa ională, Sibiu, România

Articol publicat în volumul : Cercetarea psihologică modernă : direc ii şi perspective :

cercetare cantitativă vs. Cercetare calitativã, coord. Marius Milcu, Wilfried Griebel, Raluca
Sassu. - Bucureşti : Editura Universitară, 2009.

Abstract: Attention Deficit Hyperactivity Disorder is a cerebral dysfunction frequently

occurring in the case of children, being one of the most common disorders for this age. ADHD
can be defined as a syndrome with an early debut (before the age of 7) and it consists of a
combination of inattention, hyperactivity and impulsivity that persists in time, sometimes until
adulthood. By means of the psychopedagogical intervention program we are now putting
forward, we wish to offer parents and teachers information about ADHD and also provide a few
simple and easy-to-use techniques which can be applied both in school and family.
Keywords: ADHD, psychopedagogical intervention program, young schoolchildren, family,
school.

Tulburarea hiperactivă cu deficit aten ional (ADHD), numită şi sindrom hiperkinetic cu

minimă disfunc ie cerebrală, este o afec iune frecvent întâlnită la copil, constituind una dintre
cele mai comune tulburări specifice acestei perioade. ADHD se poate defini ca fiind un sindrom
ce se caracterizează printr-un debut precoce (înaintea vârstei de 7 ani) şi este alcătuit dintr-o
combina ie de inaten ie, hiperactivitate şi impulsivitate ce persistă în timp, uneori chiar până la
maturitate, la indivizi cu dezvoltare mentală normală. Prezen a acestor simptome duce la
dificultă i de adaptare în mediul familial, şcolar şi social. (Măgureanu, 2004) Are o înaltă
prevalen ă, puternic impact personal şi social fiind deseori, asociată cu alte tulburări de
dezvoltare sau psihiatrice.
Fiind o problemă de ordin psihic, care, deşi nu poate fi vindecată complet, există metode
de a o controla. Cercetătorii sunt de părere că un copil neurologic neatent, hiperactiv, este un
individ care are un handicap ascuns şi asupra căruia trebuie neapărat să se intervină.(Sauvé,
2006)
Indiferent de gravitatea situa iei, strategiile terapeutice dezvoltate în acest sens
îi vor ajuta pe cei mici să ajungă, treptat, la o via ă normală.
Prin programul de interven ie psihopedagogică propus de noi am dorit să punem la
dispozi ia părin ilor şi cadrelor didactice câteva informa ii despre ADHD şi câteva tehnici simple
şi uşor de aplicat în mediul familial şi şcolar.

Metodologiaăcercet rii
Scopulăcercet rii:
Studierea eficienţei unui demers psihopedagogic privind ameliorarea simptomatologiei
tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie la şcolarul mic.
Programul a fost structurat pe trei axe de interven ie:
 interven ie axată pe copil;
 interven ie axată pe familie;
 interven ie axată pe cadrele didactice.
Motiva ia elaborării acestei structuri de program a fost aceea de a permite controlarea şi
manipularea principalelor planuri de manifestare a simptomelor tulburării hiperkinetice cu
deficit de aten ie:


planul familial;
planul şcolar;
 planul social.

Obiectiveleăcercet rii:
1. Studierea eficien ei programului de interven ie psihopedagogică privind ameliorarea
simptomelor majore ale tulburării hiperactive cu deficit de aten ie la şcolarii mici:
 impulsivitate;
 hiperactivitate;
 inaten ie.
2. Studierea eficien ei programului privind ameliorarea nivelului scăzut de socializare asociat
tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie şi creşterea randamentului şcolar.

Ipotezeleăcercet rii:
Implicarea şcolarilor mici diagnostica i cu ADHD într-un program de interven ie
psihopedagogică, duce la:
1. Diminuarea simptomelor majore ale tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie;
2. Ameliorarea dificultă ilor de socializare asociate tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie
şi creşterea randamentul şcolar.

Metodeăşiăinstrumenteă
A. Interviul
B. Observa ia structurată (cantitativă)
C. Experimentul
D. Matrice Progresive Standard Raven
E. Scalele de evaluare Vanderbilt – Fişa de răspuns pentru părinte
Scalele de evaluare Vanderbilt (de urmărire) - Fişa de răspuns pentru părinte
Scalele de evaluare Vanderbilt – Fişa de răspuns pentru cadrul didactic
Scalele de evaluare Vanderbilt (de urmărire) - Fişa de răspuns pentru cadrul didactic
(Wolraich, et all, 2003), adaptate de noi cu acordul autorului, pe populatie românească, pentru
jud. Sibiu
F. Studiul de caz
G. Metode statistico-matematice

Universulăpopula iei
Popula ia asupra căreia s-a axat această cercetare şi din care au fost extrase cazurile care
au stat la baza elaborării ei este reprezentată de totalitatea elevilor de vârstă şcolară mică cuprinşi
în cadrul claselor I – IV, afla i în eviden a Spitalului de psihiatrie „Ghe. Preda” din Sibiu în
perioada februarie – martie 2008 , ce prezintă tulburări hiperkinetice cu deficit de aten ie.
Selec iaăsubiec ilor
Pentru desfăşurarea cercetării am selectat 33 de cazuri de şcolari mici cu ADHD din
cadrul Clinicii de Psihiatrie „G. Preda” din Sibiu, sec ia psihiatrie pediatrică conform
următoarelor criterii:

 Prezen a simptomatologiei tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie la nivel

1. Profilul psiho-social al copilului

 dezvoltarea func iei de cunoaştere la nivel bun – I.Q. mai mare sau egal cu 90 - vârsta
comportamental;

mintală corespunzătoare vârstei cronologice.

 nivelul scăzut de integrare în grupul şcolar şi social
 randament şcolar neperformant.

 interesul ridicat pentru dezvoltarea bio-psiho-socială a copilului;

2. Familia:

 calitatea colaborării cu şcoala;

 interes pentru implicarea într-un program psihopedagogic de interven ie
3.ăăÎnv torul:
 interes manifestat pentru aplicarea unor tehnici educa ionale individualizate elevilor
diagnostica i cu ADHD din clasă.

Criteriul 1 – profilul psiho-socio-comportamental al copilului

În urma convorbirilor purtate cu echipa de specialişti din cadrul sec iei de psihiatrie
pediatrică privind existen a în observa ie şi tratament a unor elevi ce prezintă ADHD, s-au
identificat 33 astfel de copii: 21 elevi – clasa I-a, 6 elevi –clasa a II-a, 5 elevi – clasa a III-a, 1
elev clasa a IV-a
Selec ia subiec ilor s-a făcut în urma unui interviu cu părin ii şi învă ătorii copiilor, cât şi
prin rezultatele ob inute din completarea de către părin ii şi învă ătorii celor 33 de copii cu
ADHD a Scalei Vanderbilt pentru învă ători şi părin i. Scorurile ob inute de fiecare dintre elevi
au fost trecute în fişa individuală, pornind de la necesitatea metodologică de a utiliza aceste
rezultate în construirea profilului pretest al fiecăruia dintre copiii care vor rămâne în final ca
subiec i ai experimentului.
Men ionăm faptul că până în această etapă a eşantionării, to i şcolarii s-au încadrat în rigorile
criteriului 1 de selec ie.

Criteriul 2 – Familia
Părin ii elevilor au fost contacta i, şi în cadrul unor întâlniri, au fost edifica i asupra
scopului, obiectivelor şi strategiilor de desfăşurare a programului, împreună cu responsabilită ile
educa ionale pe care ar trebui să şi le asume aceştia în cadrul programului. De asemenea, aceste
întâlniri au permis evaluarea interesului şi resurselor familiei pentru educa ia copilului în
general, şi pentru propunerea de implicare într-un program educa ional, în mod special.
S-a constatat în cazul a 6 dintre copii o slabă receptivitate a familiei în privin a colaborării
la programul psihopedagogic propus, drept pentru care elevii respectivi au fost excluşi din
program.
În urma interviurilor, 27 dintre familii au fost de acord să se implice în program.
Componen a lotului cercetat: 18 elevi – clasa I-a, 6 elevi –clasa a II-a, 2 elevi – clasa a III-a,
1 elev clasa a IV-a.
Criteriul 3 – Înv torul
În cadrul unor convorbiri cu învă ătorii copiilor cu ADHD rămaşi ca beneficiari ai
programului, au fost informa i despre scopul, obiectivele şi strategiile de desfăşurare a
programului, împreună cu responsabilită ile educa ionale pe care ar trebui să şi le asume. To i
învă ătorii solicita i au răspuns afirmativ exprimându-şi pozi ia de sus inători activi ai
programului.

Probleme comune ale cazurilor selectate:

Copiii selecta i în vederea implicării într-un program de interven ie psihopedagogică au
fost diagnostica i ca având ADHD de echipa interdisciplinară a Spitalului de psihiatrie „G.
Preda” din Sibiu, sec ia psihiatrie pediatrică. Din colectarea datelor psihologice, familiale,
şcolare şi sociale ale copiilor, am putut constata că tulburarea ADHD îi afectează în toate aceste
planuri. Astfel, aceştia se prezintă ca nişte copii cu o imagine de sine scăzută, trăiesc puternice
sentimente de inferioritate datorate dificultă ilor pe care le întâmpină la şcoală şi în societate.
Aceste dificultă i sunt legate de o slabă experien ă senzorial-motrică, o par ială lipsă de control
al comportamentului, construc iei deficitare a unor deprinderi necesare activită ilor de zi cu zi,
cât şi a caren elor în dezvoltarea abilită ilor şi deprinderilor şcolare şi sociale corecte.

Etapaăconstruc ieiăcazurilor
Profilul psihologic – evaluarea simptomelor
Testareaăfunc ieiăcognitive:
S-a efectuat pe baza aplicării următoarelor probe:
- Matrice Progresive Standard Raven - dezvoltarea func iei de cunoaştere – I.Q. mai mare sau
egal cu 90 la to i subiec ii examina i.
- Scala de evaluare a simptomatologiei ADHD Vanderbilt pentru părinţi şi învăţători

Etapa pretest a experimentului

În perioada martie – aprilie 2008 s-a încheiat aplicarea scalelor de evaluare a
simptomatologiei ADHD pentru fiecare dintre cei 27 de elevi selecta i pentru includerea în
program, rezultatele fiind trecute în fişele lor psihologice (înainte de a fi beneficiari ai
programului de interven ie psihopedagogică).
1. Evaluarea simptomatologiei ADHD de către familie
(Scala de evaluare a simptomatologiei ADHD - Vanderbilt pentru părin i)
2. Evaluarea simptomatologiei ADHD de către învă ător
(Scala de evaluare a simptomatologiei ADHD - Vanderbilt pentru cadrul didactic)

Etapaămanipul riiăexperimentale
Parcurgerea completă a etapelor programului de interven ie psihopedagogică a avut
loc în perioada aprilie – iunie 2008.

Etapeleăparcurseăînăvedereaăaplic riiăăplanuluiădeăinterven ieăpsihopedagogic :

Pasul 1: Părin ii observă comportamentul copilului acasă.
Pasul 2: Învă ătorul observă comportamentul copilului la şcoală
Pasul 3: Părin ii şi învă ătorul se întâlnesc şi discută despre ce au observat în legătură cu copilul
şi eviden iază lucrurile îngrijorătoare cu privire la acesta.
Pasul 4: Părin ii se întâlnesc cu psihologul şi îi împărtăşesc observa iile făcute de ei, cât şi de
învă ător; furnizează de asemenea şi posibilită ile de contact cu învă ătorul copilului: număr de
telefon, programul acestuia la şcoală etc.
Pasul 5: Psihologul ini iază un interviu structurat pentru factorii implica i în program: părin i,
copil, învă ător din care ob ine date referitoare la istoricul educa ional şi medical al copilului.
Pasul 6: Părin ii primesc o serie de broşuri sau informa ii despre ADHD, şi de asemenea, aceştia
şi învă ătorul completează scale de evaluare a comportamentului copilului.
Pasul 7: Scalele completate de învă ător şi de părin i sunt examinate de medicul psihiatru.
Pasul 8: În urma rezultatelor ob inute la scalele de evaluare completate de părin i şi învă ător,
medicul psihiatru determină ariile psihopedagogice de interven ie
Pasul 9: Psihologul elaborează un plan de interven ie psihopedagogică centrat pe ariile de
interven ie stabilite împreună cu părin ii şi medicul psihiatru.
Pasul 10: Psihologul deruleză şi medicul psihiatru monitorizează aplicarea planului de
interven ie şi evolu ia copilului. Părin ii şi învă ătorul completează scale de evaluare
comportamentală a copilului la începerea şi la sfârşitul programului de interven ie
psihopedagogică. (după Feldman, 2007)

Programulădeăinterven ieăpsihopedagogic ă
Programul a avut în vedere construirea unui mediu ambiental şi educa ional care să
favorizeze dezvoltarea armonioasă a copiilor afecta i de ADHD, prin constituirea unui
parteneriat între următorii agen i de interven ie:
Centrul Jude eanădeăResurseăEduca ionaleăşiăAsisten ăPsihopedagogic ăSibiu
Director – prof. psiholog Daniela Moldovan
Psihologi/psihologiăşcolariă:
Valeria Purcia, Elena Morariu, Simona Crăciun, Simona Câmpean, Maria Opriş, Lidia Draghi ă,
Silvana Şerb, Cătălina Nechita.
SpitalulădeăPsihiatrieă„Ghe.ăPreda”ădinăSibiu,ăsec iaăpsihiatrieăpediatric :
Dr.Cornelia Acaru, medic primar – neuropsihiatrie infantilă; Dr.Sanda Elena Barb, medic primar
- psihiatrie;Dr. Angela Muntean, medic primar – psihiatrie;Răzvan Pleteriu, psiholog clinician


principal, Laura Orlandea, psiholog clinician principal.
învă ătorii şi părin ii acestor copii.
Parteneriatul interdisciplinar s-a construit pe diferite arii de interven ie, vizând:
- acoperirea cât mai completă a planurilor (familial, şcolar, social) de manifestare a
simptomatologiei ADHD la şcolarul mic şi a tulburărilor asociate;
- identificarea principiilor fundamentale educative în creşterea copilului cu ADHD;
- identificarea principalelor arii de interven ie psihopedagogică în vederea ameliorării
simptomatologiei ADHD şi a tulburărilor asociate;
- implicarea activă a agen ilor de interven ie în controlarea şi ameliorarea tulburării hiperkinetice
cu deficit de aten ie la şcolarii mici, beneficiari ai programului de interven ie psihopedagogică;

Obiectiveleăprogramuluiădeăinterven ieăpsihopedagogic ă

Obiectiv general:
Favorizarea dezvoltării globale a copiilor hiperactivi cu deficit de aten ie incluşi în
program prin crearea unui mediu socio-educativ adaptat cerin elor specifice acestora.
Obiective specifice:
1. Asigurarea sprijinului informa ional şi formativ necesar părin ilor care au copii afecta i de
tulburarea hiperkinetică cu deficit de aten ie;
2. Facilitarea optimizării profesionale a învă ătorilor care lucrează cu copii afecta i de ADHD;
3. Facilitarea dezvoltării func iei de comunicare şi socio-afectivă a copiilor afecta i de tulburarea
ADHD;
4. Integrarea activită ilor desfăşurate de membrii echipei de interven ie într-un parteneriat
coerent de educa ie şi formare a copiilor beneficiari ai programului.

Beneficiarii intervenţiei psihopedagogice:

 copiii afecta i de ADHD
 părin ii copiilor afecta i de ADHD
 învă ătorii copiilor afecta i de ADHD

Echipa de intervenţie:
Profesionişti:
 psihologii şcolari
 echipa interdisciplinara a spitalului de Psihiatrie „Ghe. Preda” din Sibiu

 părin ii copiii afecta i de ADHD

Voluntari:

 învă ătorii copiilor afecta i de ADHD

Desf şurareaăprogramuluiădeăinformare/formareăp rin i

Programul pentru părin i a însumat în total un număr de 10 şedin e formative (săptămânale). Ca

reprezentan i familiali şi beneficiari ai cursului de formare în fiecare dintre cazuri, au fost
părin ii copiilor cu ADHD.
Obiective:
●Familiarizarea părin ilor cu particularită ile hiperactivită ii cu deficit de aten ie la copilul din
perioada şcolarită ii mici; problematica tulburării ADHD; informa ii legate de natură psihologică
şi criteriile de diagnostic, la particularită ile şi dificultă ile pe care copiii le întâmpină în procesul
de învă are şi de dezvoltare (în plan comportamental şi al integrării sociale şi şcolare).
●Observarea şi evaluarea comportamentului copilului; conştientizarea de către părin i a
greşelilor educative în corectarea comportamentului copilului cu ADHD.
●Îmbunătă irea atmosferei familiale; ascultarea activă; comunicarea emo ională; comunicarea
părinte – copil.
●Modalită i de întărire a rela iilor părinte-copil; focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului;
acceptarea necondi ionată; timpul destinat copilului.
●Însuşirea de către părin i a no iunilor de management comportamental; metode şi tehnici
comportamentale de disciplinare pozitivă;
●Recompensarea atitudinilor pozitive; întocmirea unui plan comportamental viabil; tipuri de
recompense; rezolvarea situa iilor problemă
●Cooperarea cu învă ătorul copilului; cardurile de monitorizare a comportamentului; planul
zilnic;
●Creşterea stimei de sine a copilului; dezvoltarea încrederii în for ele proprii; eviden ierea
lucrurilor pozitive; conştientizarea diferen ei dintre comportamentul şi persoana copilului.
●Influen a jocului în terapia copiilor cu ADHD; dezvoltarea abilită ilor de socializare; tipurile
potrivite de jocuri şi jucării;

Desf şurareaăprogramuluiădeăinformare/formareăînv tori

Acest program a însumat un număr de 7 şedin e formative (săptămânale).

Obiective:
●Familiarizarea învă ătorilor cu particularită ile hiperactivită ii cu deficit de aten ie la copilul din
perioada şcolarită ii mici. Informarea acestora despre problematica tulburării ADHD prin
oferirea de informa ii legate de natura psihologică şi criteriile de diagnostic, la particularită ile şi
dificultă ile pe care copiii le întâmpină în procesul de învă are şi de dezvoltare (în plan
comportamental şi al integrării sociale şi şcolare).
●Instruirea şcolară ; acomodarea şcolară. interven ii comportamentale;
●Structură şi rutină bine stabilite; folosirea sistemului gradual de structurare a clasei; cei trei
„R”: rutină, regularitate şi repeti ie; monitorizare atentă a comportamentului; controlul clasei.
●Însuşirea de către învă ători a unor principii şi reguli ergonomice care să ofere copilului cu
ADHD un mediu ambiant securizant.
●Lec ii cât mai atractive, implicarea copilului într-un grup de lucru; interac iunea dintre copil şi
învă ător; combinarea indica iilor verbale cu demonstra iile practice.
● Identificarea problemelor comportamentale; sistemul de management comportamental al
clasei; recompensele pentru o sarcină bine făcută.
● Parteneriatul între copii; reguli clar definite; învă area prin cooperare; timpul de joacă şi
socializare.

Consilierea copiilor cu ADHD

 A-l face capabil pe copil să depăşească problemele emo ionale dificile;

Obiective:

 A-l face capabil pe copil să dobândească un anumit nivel de congruen ă cu privire la gânduri,
emo ii şi comportamente;
 A-l face pe copil să se simtă bine cu el însuşi;
 A-l face capabil pe copil să-şi accepte limitele;
 A-l face pe copil să-şi schimbe comportamentele ce au consecin e negative;  A-l face
capabil pe copil să func ioneze confortabil şi adaptiv în mediul extern (acasă şi la şcoală);
 A crea condi ii pentru copil astfel încât acesta să urmeze stadiile de dezvoltare.

Analizaăşiăinterpretareaărezultatelor

Distribu iaăpeăgrupeădeăvârst ă(clasaăşcolar )ăîn lotul studiat a fost următoarea:

18 elevi – clasa I, 6 elevi –clasa a II-a, 2 elevi – clasa a III-a, 1 elev - clasa a IV-a. (fig. 1).
În această lucrare s-a luat în discu ie grupa de vârstă cuprinsă între 6 – 7 ani (clasa I),
care s-a dovedit a fi cea mai numeroasă, semn că manifestările afec iunii sunt identificate corect
de părin i şi învă ători cu predilec ie la intrarea copilului în şcoală.
Urmează grupele de vârstă 7-8 ani (clasa a II-a), 8-9 ani (clasa a III-a).
 În schimb, grupa de vârstă 10-11 ani (clasa a IV-a) este foarte redusă la lotul studiat.
Acest fapt este în concordan ă cu DSM-IV care cere ca simptomele centrale ale ADHD să fie
prezente înainte de vârsta de 7 ani.

7,40%
3,70%

22,22% Clasa I
66,66% Clasa II
Clasa III
Clasa IV

Fig. 1 - Distribuţia pe grupe de vârstă (clasa şcolară) în lotul studiat

Sex ratio - la lotul studiat a fost de 5,75:1. Reparti ia în func ie de sex arată predominan a
băie ilor în raport cu fetele. Aceste valori sunt similare cu cele din popula ia generală. (fig.2)
La copil, ADHD se regăseşte mai frecvent la sexul masculin, sex ratio fiind de 3,6:1.
Diferen a dintre sexe are o mare importan ă. Fetele diagnosticate cu ADHD sunt afectate mai
mult din punct de vedere cognitiv sau al aten iei, comparativ cu băie ii, la care domină
componenta hiperactivă/impulsivă. (Ivanesei, 2008)

85,18
100%

80% Băieţi
60%

40% 14,81 Fete

20%

0%

Fig. 2 - Repartiţia lotului în funcţie de sex

În func ie de gradul de dezorganizare a familiei (fig.3), în grupul studiat, 4 subiec i din 27

provin din familii dezorganizate dar nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între ambientul
familial şi diagnosticul de ADHD.
 3,70% 7,40% 3,70% Asistent
maternal
Părinţi divorţaţi
85,18%
Familie
monoparentală
Familie
biparentală

Fig. 3 - Gradul de dezorganitare familială în lotul studiat

La lotul analizat în func ie de subtipurile de ADHD, subtipul combinat predomină,

celelalte subtipuri fiind foarte slab reprezentate; o posibilă explica ie ar fi că depistarea copiilor
cu un grad mare de inaten ie, hiperactivitate şi impulsivitate a fost mai uşoară, deoarece aceste
comportamente sunt mai repede percepute de părin i şi învă ători. (fig. 4).
Trialurile DSM şi alte studii clinice ulterioare arată că tipul combinat predomină, fa ă
de tipul predominant cu tulburări de aten ie. Totuşi, din cauză că subtipul cu tulburări de aten ie
are cea mai mare probabilitate de a fi subdiagnosticat, prevalen a acestuia nu poate fi dedusă din
loturi clinice. (Iancu, 2007).

18,51% Subtipul
combinat

70,37% Subtipul
11,11% inatent

Subtipul
hip./imp.

Fig. 4 - Repartiţia cazurilor de ADHD în funcţie de subtipuri

Prelucrareaăstatistic – (SPSS, t test ) a datelor privind efectele variabilei independente asupra

variabilelor dependente s-a făcut cu ajutorul testului t pentru diferen a dintre mediile a două
eşantioane dependente (perechi), prin compararea diferen elor semnificative dintre mediile
eşantioanelor perechi rezultate în urma datelor ob inute din pretest şi posttest la următoarele
probe:
- fişa de evaluare Vanderbilt a simptomelor ADHD – completată de părin i
- fişa de evaluare Vanderbilt (de urmărire) a simptomelor ADHD – completată de părin i
- fişa de evaluare Vanderbilt a simptomelor ADHD – completată de învă ători
- fişa de evaluare Vanderbilt (de urmărire) a simptomelor ADHD – completată de învă ători
Testul t al diferen ei mediilor a două eşantioane dependente permite evaluarea
semnifica iei varia iei unei anumite caracteristici, la aceiaşi subiec i, în două situa ii diferite (de
exemplu, „înainte” şi „după” ac iunea unei anumite condi ii), ori în două contexte diferite,
indiferent de momentul manifestării acestora. Avantajul major al acestui model statistic este
acela că surprinde varia ia numită „intrasubiect”, prin faptul că baza de calcul este diferen a
dintre două valori măsurate pentru fiecare subiect în parte. (Popa, 2008)
Raportareaărezultatelorăcercet rii
Având în vedere că la toate rezultatele ob inute valoarea pŢ0.05, se respinge ipoteza de nul.
Se acceptă ipoteza cercetării, conform căreia implicarea şcolarilor mici diagnostica i cu ADHD
într-un program de interven ie psihopedagogică, duce la:
1. Diminuarea simptomelor majore ale tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie:
● neaten ie
● impulsivitate
● hiperactivitate
2. Ameliorarea dificultă ilor de socializare asociate tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie
şi creşterea randamentul şcolar, pe un eşantion de 27 subiec i, pentru:

Evaluareăp rinte
t.o5(26)= 9,36, p<0,05, ADHD subtipul predominant neatent
t.o5(26)= 11,19, p<0,05, ADHD subtipul predominant hiperactiv/impulsiv
t.o5(26)ţ 12,23, pŢ0,05, ADHD subtipul combinat neaten ie/hiperactivitate
t.o5(26)=6,o67, p<0,05, Randament / socializare

Evaluare cadru didactic

t.o5(26)= 10,01, p<0,05, ADHD subtipul predominant neatent
t.o5(26)= 8,34, p<0,05, ADHD subtipul predominant hiperactiv/impulsiv
t.o5(26)=11,13, p<0,05, ADHD subtipul combinat neaten ie/hiperactivitate
t.o5(26)= 7,13, p<0,05, Randament / socializare

DateleăpsihometriceăaleăScalelorădeăEvaluareăVanderbiltăă(variantaăînălimbaăromân )

Studiile de reliabilitate (prin calculul coeficientului Alfa Cronbach) indică o valoare foarte
ridicată (α > 0,70) pentru majoritatea sec iunile scalei referitoare la ADHD. Excep ie face
sec iunea „anxietate /depresie” din cadrul scalei de evaluare Vanderbilt pentru părin i unde α =
0,52. (Unii autori consideră drept acceptabilă o valoare de 0.5 a indicelui Cronbach alfa în cazul
scalelor cu un număr mic de itemi:10-15). Această valoare este oarecum îndreptă ită să apară,
deoarece sec iunea cuprinde un număr mic de itemi (7). Nu am insistat pe modificarea sau
înlocuirea itemilor la această sec iune, deoarece am vizat, în această lucrare, în special
simptomatologia ADHD şi mai pu in tulburările comorbide.
Datele ob inute sus in calită ile psihometrice ridicate ale instrumentului pus în discu ie. O
scală „consistentă intern” ne oferă garan ia că itemii instrumentului nostru „merg împreună”,
măsoară acelaşi „construct” psihologic; însă, acest lucru nu ne permite încă să afirmăm ca
măsoară exact ceea ce şi-a propus să măsoare. (Popa, 2008) Această problemă am verificat-o
prin studii de validare.
Testarea validită ii prin compararea rezultatelor ob inute folosind Scalele de Evaluare
Vanderbilt pentru ADHD cu rezultatele ob inute folosind Interviul de diagnostic structurat CIM
10 arată că instrumentele măsoară atribute şi aspecte comportamentale similare dar nu identice.
Limiteleăcercet rii
● Scalele Vanderbilt de evaluare / urmărire a simptomatologiei ADHD au o adaptare
transculturală restrictivă, numai pentru jud. Sibiu;
● Rezultatele ob inute în această cercetare nu se pot generaliza la nivelul întregii colectivită i
vizate. Factorii care ar putea să influen eze negativ generalizarea rezultatelor sunt următorii:
natura şi reprezentativitatea eşantionului; modul de culegere a datelor; perioada de desfăşurare a
cercetării; variatele surse de erori sistematice dintre care putem men iona tendin a de
supraevaluare a rezultatelor ob inute de către evaluatori, respectiv părin i şi cadrele didactice.
Acest aspect însă, poate avea o conota ie pozitivă, privind eficacitatea programului propus şi a
aprecierii pozitive a rezultatelor.

Concluzii
● Prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării au relevat eficien a programului de interven ie
psihopedagogică, elaborat de noi, asupra simptomatologiei tulburării hiperkinetice cu deficit de
aten ie la şcolarii mici.
● Structura acestui program (pe trei axe de interven ie: părin i, învă ători şi copii) a permis
controlarea principalelor planuri de manifestare a tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie
(familial, şcolar şi social) iar în urma aplicării lui, s-au ob inut ameliorări semnificative ale
simptomelor ADHD (deficit de aten ie, hiperactivitate, impulsivitate), cât şi a tulburărilor
asociate (integrare socio – afectivă, randament şcolar).
● Obiectivele programului au fost atinse, prin dezvoltarea la părin i şi învă ători a unui set de
abilită i educa ionale şi de creştere, adaptate particularită ilor copiilor cu ADHD şi prin aplicarea
coerentă a acestor abilită i de către părin i (în mediul familial şi în societate), de învă ători (la
clasă) şi de psihologii şcolari (în cadrul cabinetului de asisten ă psihopedagogică al şcolii), în
vederea ameliorării simptomatologiei ADHD.
● Prezenta lucrare vine în întâmpinarea psihologilor şcolari, a cadrelor didactice, a părin ilor şi,
în principal a copiilor afecta i de ADHD, oferind un model de interven ie asupra
simptomatologiei tulburării hiperkinetice cu deficit de aten ie la şcolarii mici, model ce a vizat
următoarele aspecte ale problematicii puse în discu ie:
- acoperirea cât mai completă a principalelor planuri de manifestare a tulburării hiperkinetice cu
deficit de aten ie (familial, şcolar şi social) ;
- identificarea principiilor educative fundamentale şi obligatorii în creşterea copilului cu ADHD;
- implicarea activă a agen ilor de interven ie (psihologi, psihiatri, părin i, cadre didactice) în
controlarea şi ameliorarea simptomatologiei ADHD precum şi a tulburărilor asociate, la şcolarii
mici, beneficiari ai programului de interven ie psihopedagogică;
● Programele de interven ie psihopedagogică pot constitui o alternativă pentru părin ii care sunt
refractari la ideea de a administra copilului medica ie pe termen nedefinit, sau pentru acei copii
care dezvoltă intoleran ă la Strattera (atomoxetine) putând astfel să îmbunătă ească calitatea
vie ii copilului şi a membrilor familiei.
● Tehnicile de modificare a comportamentului, sesiunile de training, educare şi consiliere a
copiilor, părin ilor şi a cadrelor didactice sunt suficiente pentru controlul simptomelor formelor
uşoare de ADHD. De obicei, interven iile comportamentale sunt utilizate alături de tratamentul
medicamentos, în formele moderate şi severe.
● Terapia psihopedagogică, ini iată de specialişti şi aplicată ulterior de către părin i şi cadre
didactice, constituie un element de baza al abordării copilului cu ADHD. Programul de
intervenţie psihopedagogică propus de noi se poate dovedi o metodă eficientă de instruire a
părin ilor şi cadrelor didactice, în tehnici simple, utile şi uşor de aplicat.

Bibliografie:
Feldman, Howard, (2007) – Evaluating Your Child for ADHD, American Academy of
Pediatrics, National Initiative for Children’s Healthcare Quality;
Iancu, Mirela, (2007) – ADHD la copil şi adolescent, Revista Farmacist.ro nr. 32 (112);
Ivanesei, Mihaela, (2008)-Tulburarea cu hiperactivitate/deficit de atentie (ADHD) la copil.
Accesat 22 febr. 2008, la adresa http://www.nordlitera.ro;
M gureanu,ăSanda, (2004) – Cum diagnosticăm hiperkineticii , Revista Info Diagnostic, nr.1;
Popa, Marian, (2008) – Statistica pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS, Ed. Polirom, Iaşi;
Sauvé,ăColette, (2006) – Copilul hiperactiv. Hiperactivitatea şi deficitul de atenţie, Ed. House
of Guides, Bucureşti;
Wolraich, Mark et al.,(2003) - Psychometric Properties of the Vanderbilt ADHD Diagnostic
Parent Rating Scale in a Referred Populations, Journal of Pediatric Psychology 28(8):559-568.

Copyright © 2009
Editura Universitarã
Director: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1 , Bucureşti
Tel./Fax: 021 – 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

EDITURÃ RECUNOSCUTÃ DE CONSILIUL NA IONAL AL CERCETÃRII

ŞTIIN IFICE DIN ÎNVÃ ÃMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.)

Această publica ie se supune legisla iei privind Copyrightul. Con inutul acestei lucrări nu
poate fi reprodus în întregime sau par ial - fără acordul autorilor.