Economia de schimb

Acesta reprezinta acea forma a economiei in care producatorii produc pentru piata bunuri in
vederea satisfacerii nevoilor altor oameni decat pe cele proprii. Este considerata de catre
economisti ca fiind predominant in ultimele 2-3 secole.

Putem define economia de schimb prin comparative, adica prin ceea ce nu este, cu
urmatoarele:

- nu este o economie naturala

- este o economie de troc

- nu este o economie feudala

- nu este o economie inchisa (autarhica)

- este o economie moderna si eficienta

- nu este o economie caracteristica pentru tarile slab dezvolatate

- nu este o economie de tip centralizat

Economia de schimb este o economie de schimb monetar, de profit, deschisa.

Economia de schimb monetar reprezinta o forma moderna a vietii economice in care oamenii
isi desfasoara activitatea liber si independent, beneficiind de oportunitatile pietei, dar
respectand legea. Este caracterizata de folosirea mai multor modele teoretice de analiza.

Un prim model teoretic se refera la trasaturile tipului de economie de piata si anume:

multipolara, descentralizata, prezinta un tip de economie de intreprindere, beneficiaza de
interventia indirecta a statului in economie etc.

Un alt model teoretic are in vedere trasaturile generale ale economiei de piata, pe care le
grupeaza in trasaturi ideologice, institutionale si tehnice.

Economia de schimb prezinta si o serie de aspect particulare proprii, asa cum sunt
disfunctiile urmatoare:

- intreprinzatorii reduc salariile, preocupati fiind de reducerea costurilor

- sunt sacrificate interesele consumatorilor

- inflatia, somajul si recesiunile insotesc cresterea economica

In plus, toate eceste dezechilibre afecteaza anumite categorii ale populatiei.

Un element al economiei de schimb este piata, care reprezinta locul de intalnire dintre oferta
intreprinzatorului si cererea consumatorului. Pe piata se integreaza actele de vanzare si de
cumparare, impreuna cu fenomenul legat de manifestarea obiectului, ofertei si cererii, dar si
a preferintei consumatorului.

Functiile pietei:

- verifica concordanta sau neconcordanta intre volumul, structura si calitatea bunurilor

produse cu ceea ce cererea exprima

- ofera informatii obiective, accesibile tuturor agentilor economici.

In caracterizarea aconomiei de piata se folosesc mai multe modele teoretice. Unul dintre
acestea foloseste urmatoarele concept: ideologic, formal, institutional si tehnic substantial.

Din punct de vedere ideologic, acesta se refera la gandirea filozofica a secolului al XVIII-lea
si la economia politica clasica, ce are la baza liberalismul economic si individualismul.

Din punct de vedere institutional-formal, putem spune ca esconomia de piata are la baza
institutii juridice si economice adecvate.

Ca exemplu de institutie juridical amintim:

- statul care intervine in viata economica

- piata ca relatie intre cerere si oferta

Din punct de vedere tehnic, economia de piata se intemeiaza pe promovarea concurentiala a

unor tehnici si tehnologii modern, care conduc la cresterea profitului.

Economia de piata se caractezeaza printr-un mechanism de functionare compus din piata,

cerere, oferta, concurenta, cost, pret, profit, mediul inconjurator etc.

Prin combinarea factorilor de productie, se obtin productii cat mai mari si de mai buna
calitate, cu costuri mai mic, de aceea mecanismul de piata s-a impus ca stimulator.

Conditiile aparitiei, dezvoltarii si functionarii economiei de piata:

1.Specializarea inseamna separarea agentilor economici pe activitati, produse etc. Se face in

functie de avantajul comparativ (fiecare agent economic se va specializa in acea activitate
care ii ofera cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj in raport cu cererea de
activitati).

2.Schimbul de productie intre agentii economici

3.Moneda este mijlocul de schimb economic datorat faptului ca are cea mai mare lichiditate
(cel mai mic cost de utilizare).

4.Proprietatea private consta in exercitarea libera a tuturor atributiilor proprietatii respective:

posesie, folosinta, dispozitie, uzufruct (insusirea si folosirea tuturor bunurilor care rezulta din
folosirea acelei proprietati).

Toate aceste 4 conditii trebuiesc indeplinite simultan, in functie de gradul in care fiecare
conditie este indeplinita, se poate determina si nivelul de performanta al sistemului economic
respectiv.
Perfectionarea si dezvoltarea economiei de piata tin de conditiile evolutive ale acesteia:

- adancirea specializarii (apropierea maxima de punctual avantajului comparativ la

scara economiei nationale, precum si in raport cu economia mondiala).

- Sporirea lichiditatii monedei

- Optimizarea raportului proprietate privata – proprietate publica

Categoriile fundamentale ale economiei de piata:

1.Piata este spatiul economic in care se intalnesc cererea si oferta. In conditiile actuale,
majoritatea tranzactiilor se fac prin intermediari. Astfel, pietele sunt specializate pe obiectul
vanzari-cumparari, respectiv piete de bunuri, de servicii, piata muncii, a capitalului, valutara.

2.Cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu, pe care cumparatorii sunt capabili
si dispusi s-o achizitioneze la diferite preturi intr-o perioada de timp determinata. Ca urmare,
cererea nu este pur si simplu cantitatea schimbata, ci este relatia dintre aceasta cantitate
ceruta si pret. In plus, se refera la un bun dterminat, concret si la un interval de timp dat.

3.Oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care producatorul este capabil si
dispus sa o vanda la diferite preturi.

Se observa din nou deosebirea dintre cantitatea oferita si oferta, care nu este o simpla
cantitate, ci o relatie intre cantitate si pret. Daca ceilalti factori de influenta a ofertei (rata
dobanzii, rata profitului, nivelul salariilor) raman constante, atunci oferta este o functie de
crestere a pretului bunului respectiv.

Cantitatea oferita se modifica o data cu modificarea pretului, ceilalti factori ramanand

constanti, dar oferta se modifica o data cu modificarea celorlalti factori.

4.Pretul de piata (de echilibru)

Atunci cand cantitatea oferita este egala cu cantitatea ceruta dintr-un anumit bun, atunci
piata respectiva se afla in echilibru. La acest echilibru se formeaza pretul de piata. Acesta
este cel mai important semnal in ceea ce priveste alocarea resurselor.

Pretul de echilibru in economia de piata este o marime obiectiva, care se formeaza in mod
dinamic si fluctueaza permanent in jurul punctului de echilibru al pietei.

5.Concurenta reprezinta una din categoriile esentiale ale economiei de piata, care exprima
comportamentul specific al agentilor economici in conditiile liberei initiative.

Concurenta reprezinta confruntarea, rivalitatea economica dintre bancheri, comercianti

realizata prin preturi mai convenabile, prin calitatea superioara a bunurilor si serviciilor in
vederea obtinerii unor profituri cat mai mari. In economia de piata concurenta are loc in
conditii reglementate juridic.

Concurenta face posibila producerea numai a ce si cat este necesar, cerut si dorit de
consumatori, la cele mai mici preturi posibile, asigurand profiturile scontate de producatori si
satisfacerea in cat mai mare masura a nevoilor consumatorilor.
6.Profitul reprezinta recompensa intreprinzatorului pentru asumarea riscului, a inovarii
previziunii, managementului si controlului asupra firmei.

7.Rolul statului - este rolul administratiei locale si centrale in economia de piata, atat ca
agent economic, cat si ca entitate de reglementare a echilibrului economic si de asigurarea a
protectiei sociale si a mediului inconjurator, manifestandu-se in mod activ.