P. 1
Criza Economica

Criza Economica

|Views: 1,533|Likes:
Published by Catalina Strumphix

More info:

Published by: Catalina Strumphix on May 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2013

pdf

text

original

Academia de Studii Economice Facultatea de Relatii Economice Internationale

Criza Economica ² cauze, efecte, solutii ²

Zota Nina Catalina Grupa 956, Seria C

Bucuresti, 2010

Criza economica mondiala Aproape in orice domeniu al activitatii umane exista preocupari privind disfunctionalitatile care pot sa apara in interiorul lui si, de aceea, se studiaza cauzele, modul de aparitie si manifestari a acestora, consecintele lor. Crizele sunt astfel de disfunc tionalitati. Economistii analizeaza criza dupa criterii specifice, atribuindu -i caracteristicile unor fenomene cu urmari nefaste pentru organiza tii, institutii si grupuri sociale afectate: infla tia, somajul, stagnarea, recesiunea etc. O criza financiara veritabila are drept caracteristica faptul ca un accident bine localizat are capacitatea de a se propaga la nivelul intregului sistem financiar. Problemele ap arute intr-o tara, daca nu sunt solutionate la timp, afecteaza si economia altor tari. Si atunci, efectele crizei respective sunt mai grave. Prin urmare gestiunea corect a a crizelor financiare presupune nu numai politici si strategii de prevenire a acesteia, dar si metode de management adecvat tipului de criz a. Luand in considerare rolul si importanta stabilitatii economico - financiare a unui stat, analiza crizelor financiare prezint a un interes deosebit. Criza actuala difera de alte crize prin amploarea ei, afect and in momentul de fata un numar foarte mare de tari. Daca pana acum erau afectate cu precadere tarile in curs de dezvoltare, in actuala criza au fost implicate si cele mai dezvoltate tari ale lumii. De aceea este important sa cunoastem cum a aparut aceasta criza si care sunt implicatiile acesteia asupra economiei mondiale.

DEFINIREA CONCEPTULUI DE CRIZA In evolutia noastra crizele pot fi definite ca fiind situa tii caracterizate de o instabilitate pronuntata, sunt deci insotite de o volatilitate si de o incertitudine in crestere. In situatii de criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare de neliniste si de nesiguranta legata de viitor, teama sau chiar panica. Instinctul nostru de aparare si de conservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult aceasta volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitiva pe care o avem filtram informatia si intelegem fenomenul in felul nostru transpunandu-l apoi intr-un anumit comportament legat de piata. Problema cu definitia acestor crize consta in a spune cat de mare sa fie volatilitatea sau caderea pietelor pentru a incadra o evolutie de acest gen in categoria unei crize. Cat de mare sa fie inflatia, somajul sau scaderea PIB-ului unei tari pentru a aprecia intrarea ei intr-o criza? Conventional, s-a stabilit ca recesiune este atunci cand dupa doua trimestre succesive avem de a face cu scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni. National Bureau of Economic Research (NBER) defineste criza ca fiind ³o scadere semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata in scaderea PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale si a consumului³. Exista unii specialisti care clasifica aceste crize in crize sociale (inflatie in crestere, somaj, saracie), in crize financiare (volatilitate acce ntuata pe pietele de capital, caderea burselor si revenirea lor spectaculoasa), crize politice (care pot degenera in razboaie), crize locale sau internationale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Este dificil sa facem aprecieri cand o criza financiara devine una economica sau daca o criza economica genereaza o criza financiara sau invers. In principiu vorbim intotdeauna de o criza economica generata fie de cauze financiare, politice sau sociale. Criza financiar a este o forma de manifestare a crizei economice si reflecta o neincredere in sistemul financiar, o scadere semnificativa a volumului tranzactiilor la bursa, o dereglare a mecanismelor de piata. Bursa este barometrul economiei si tranzactioneaza afaceri de diferite dimensiuni si din diferite sectoare. In momentul in care piata acestor afaceri (piata imobiliara, piata petrolului, piata muncii) sufera dereglari sau corectii importante ele se vor reflecta in

politicieni si oameni de stiinta. Pentru a preveni "apocalipsa economica si sociala". exploatarile miniere precum si amplasarea sondelor de extractie in diverse zone. poluarea mediului inconjurator ar fi atins un nivel record. Panica legata de economie nu face altceva decat sa accentueze amplitudinea acestor corectii si sa induca noi incertitudini in economie. care inevitabil au fost poluate. familial. Intre timp. datele prelucrate de grupul din Roma scot la iveala o posibilitate si isi confirma acuratetea rezu ltatelor prin actuala criza pe care o simtim din ce in ce mai rece si intepatoare in adancul bugetului global. in timp ce industria inregistra cresteri de pana la 7%. au infiintat in capitala Italiei un Grup al Romei. In vremuri de criza hrana este cel mai de pret lucru si un nivel redus de trai nu face decat sa induca vrajba in populatie. experti din intreaga lume au avertizat inca din 1970 ca economia globala se indreapta catre o criza de proportii la inceputul secolului XXI. Crizele pot exista insa intr-o stare latenta si sa nu fie atat de vizibile. Desi suna a scenariu de film SF. in pretul activelor financiare (actiuni sau obligatiuni) care depind direct de a steptarile investitorilor. De aici si pana la reducerea apetitului pentru economisiri si investitii si apoi la cresterea dobanzilor pe piata nu este decat un pas. Cel mult doi copii intr -o familie si limitarea consumului ar restabili echilibrul general. spun cei care au scris raportul. civilizatia moderna era predispusa sa atinga limitele cresterii in mai toate sectoarele. Criza Economica actuala a fost prezisa de acum 30 de ani Pentru multi oameni actuala criza economica a venit ca o sageata din albastrul cer. terminarea resurselor neregenerabile si degradarea mediului inconjurat or. mult mai inconstienti ce -i drept si insetati de gustul dulce al puterii.profitabilitatea afacerilor listate la bu rsa si. Fara emotii si sentimente. Fara indoiala raportul a fost un fel de glonte ce a lovit tamplele fundamentale ale economiilor vestice. Luand in considerare ca populatia era in acea perioada la o rata enorma de crestere in comparatie cu alti ani. dezastrele economice prin care trecem astazi. deteriorand incetul cu incetul existenta noastra. Raportul s-a bazat in principal pe studii aplicate asupra a cinci procese globale precum industrializarea prea rapida. De exemplu o masina noua ar trebui cumparata atunci cand cea veche nu mai vrea sa functioneze. Poate este pentru prima dat a dupa foarte multi ani (Marea criza interbelica inceputa in 1929 si continuata pe mai multi ani sau Caderea Sistemului de la Bretton Woods in 1971) cand avem de a face cu o criza localizata la nivelul tarilor dezvoltate (nu doar la nivelul tarilor in curs de dezvoltare). Primul raport al clubului de cercetare infiintat la Roma. la nivel virtual. motivand totodata ca rasa umana se indreapta catre dezastru. in prima decada a secolului 21. individual. reprezinta un pret m ult prea mare pentru productia in masa. Acestia au avut destul de multe venituri pentru a elabora studii si a aplica teste computerizate care sa scoata la suprafata. nemaintalnit vreodata si situatia ar fi degenerat in probleme acute care ar fi putut ameninta omenirea. Viitorul componentelor luate in calcul de cercetarori au fost modelate pe computer. Nu este prima data cand economia mondiala se confrunta cu perioade de recesiune. Resursele minerale s -ar fi terminat. autorii raportului au oferit un concept. Acesta poarta denumirea "crestere zero" si are ca scop achizitia noilor lucruri doar pentru a le inlocui pe cele vechi. intitulat "Limitele Cresterii". a cauzat un mare soc in randul tutuor autoritatilor si inst itutilor media din intreaga lume. implicit. Acelasi concept ar trebui aplicat si asupra nasterilor. Nici revolutiile sociale motivate economic nu pot fi negate. Tarile vestice au concluzionat inca din 1960 ca extragerea petrolului. Din pacate vorbim de o criza doar atunci cand efectele acesteia afecteaza un numar foarte mare de oameni/companii. Milioane de oameni ar fi putut muri din cauza altor oameni. national. Daca evolutia industriilor ar fi crescut in acelasi ritm. In 1968 un grup de industrialisti. Conceptul de crestere zero intra in contradictie cu logica elementara a . masinaria de calcul a dat raspunsuri socante care au sunat mai degraba ca verdicte negre asupra omenirii. cresterea stocurilor de mancare.

precum America sau Europa de Vest. a fost precedata si intarita de alte crize mai mici care s -au rezolvat doar in aparenta. in consecinta putem acorda in liniste credite fara restrictii majore. din Europa de Est. dinspre cei 5% bogati. in paralel cu ceea ce se petrece in America. situatia de mai sus a condus la relaxarea conditiilor de creditare. la niveluri asemanatoare cu cele de la inceputul secolului XX . fapt care a condus si conduce in continuare la prabusirea gigantului american. Totodata cresterea zero nu ar oferi viitor saracilor din tarile non -capitaliste.societatii industrializate care functioneaza pe principiul cererii si ofertei. Pentru a identifica mai precis cauzele acestui dezastru trebuie sa ne uitam cu atentie la situatia macroeconomica mondiala. lumea se confrunta pentru prima oara cu notiunea de "globalizare". foste totalitare. se realizeaza astfel un transfer a celor 90% din bogatiile mondiale. Era debutul crizei Äsubprime´. Timp de secole 5% din populatia planetei a controlat 90% din finantele si bogatiile ei. Este demn de remarcat ca inceputul crizei in viziunea lui Soros corespunde cu perioada anilor 88 -89. este usor de inteles ca pretul bunurilor imobiliare a inceput treptat sa creasca. schimbari politice conduc la democratizarea treptata a zonelor sarace. In incercarea de a stopa problemele omenirii. etc. descoperirea celor adunati la Roma nu a impresionat multa lume. Criza Financiara Mondiala ± inceputul si cauze Potrivit lui George Soros. inspre cei 95% saraci. Momentul critic ± declansarea crizei in SUA In iunie 2007 banca de investitii americana Bear Stearns anunta ca cele doua fonduri de hedge pe care le gira pierdusera aproape tot capitalul lor si ca ea insasi pierduse in 3 zile toate lichiditatile sale (17 miliarde USD!). care sa preia apelurile spre call-center-urile marilor multinationale. cu perspective de apreciere continua. Efectele din ce in ce mai vizibile ale acestei evolutii sunt scaderea nivelului de trai si a puterii de cumparare in America. Timp de secole lumea a fost impartita in tari dezvoltate. Mai mult a starnit nemultumiri si indignari care au transformat acel raport intr -o nulitate. iar rezultatul este unul foarte grav. O proprietate imobiliara este o investitie sigura. fiind in pragul falimentului. In mediul unei economii americane ultra liberale.o adevarata recolonizare a Americii. In aceeasi perioada. Se ajunge astfel la situatii stranii in care este mai ieftin ca crevetii pescuiti in Marea Nordului sa fie trimisi spre curatare in China si retrimisi in Europa pentru consum. perioada dezintegrarii blocu lui comunist. Pentru a actiona in controlul productiei si pentru a restaura puzzle -ul unei economii ciopartite de probleme corupte intalnite in fiecare mare stat din intreaga lume. care a fost Äbulgarele de zapada´ ce a declansat actuala criza financiar economica globala. care a dus la o crestere semnificativa a imigrarii in SUA. conduse de regimuri democratice. sau este mai ieftin sa recrutezi indieni vorbitori la perfecti e a limbilor europeene. aparute si in curs de aparitie. care isi dezvaluie pe zi ce trece proportiile catastrofale. evident in detrimentul zonelor dezvo ltate. In aceste conditii. Iata ca incepand cu aceeasi perioada a caderii comunismului. un sist em sofisticat al managementului finaciar ar fi necesar cat mai urgent cu putinta. imperii. sustinut de cererea din ce in ce mai mare pentru locuinte si de cresterea economica legata de boom-ul tehnologic al acelor ani. criza actuala a inceput in urma cu mai bine de 20 de ani. Rusia si Asia iar evolutia tehnologica face posibila schimburi din ce in ce mai rapide de marfur i si informatie. in curs de dezvoltare si subdezvoltate. regimuri totalitare. Treptat. . precum si la cresterea speculativa extrema a preturilor in real-estate.

care parea a avea o tendinta de continua crestere.collateralised debt obligation) au fost considerate chiar drept substitute ale modalitatilor de asigurare furnizate de cele doua institutii de asigurari Fannie Mae si Freddie Mac. 4. Cumpararea unei case reprezenta pentru multi. Atkinson. Potrivit unor specialisti (Blundell-Wignall. 3. no assets). Avantajele acestei operatiuni pentru v anzatori erau acelea de a obtine lichiditati si de a dispersa riscul. Ca urmare. Unele di ntre acestea (SIVs structured investment vehiclessi CDO. O particularitate a Äfinanciariz arii´ a reprezentat-o asocierea ipotecilor Äsubprime´ (avand riscuri inalte) cu alte ipoteci. 2008): impunerea unui control mai strict pentru cele doua institutii de asigurare a ipotecilor cu garantii de stat. ci doar transferat ultimilor achizitori ai titlurilor financiare emise pornind de la aceste credite. dar au fost si persoane pentru care motivatia reala era tranzactionarea speculativa a valorii caselor. Sunt analisti care considera ca anumite evolutii au accelerat tendinta bancilor de investitii de a -si restructura portofoliile. dezavantajele. Mecanismul crizei 1. ÄFinanciarizarea´ creditelor Titlurile de credit acordate in conditiile mentionate mai sus au fost transformate in titluri financiare si vandute bancilor de investitii. Drept urmare. Vanzarile masive au antrenat dupa ele reducerea dramatica a pretului caselor. 2. concomitent cu aceste noi constrangeri. Explozia creditelor ipotecare In conditiile extinderii dereglementarii in SUA. prin alte inovatii financiare. la 40/1. fapt ce antreneaza si cresterea semnificativa a ratelor dob anzii pentru creditele imobiliare. din anul 2001 se relaxeaza conditiile de acordare a creditelor imobiliare. in cadrul diferitelor produse financiare create in acest context (care puteau contine si alte Äfelii´. dupa ce le -au Äimpachetat´ si ele intr-o noua Ätitrizare´.I. le -au revandut apoi altor institutii financiare. unele ating and nivelul a 18%. in favoarea cresterii ponderii activelor financiare derivate emise pe seama cred itelor ipotecare. no job. pe de o parte. dar in perioada urmatoare ratele erau ajustabile la evoluti ile de pe piata. cand Administratia Bush pune in aplicare programul sau ÄVisul American´. 2008). desigur. proprietate personala si a gospodariilor cu venituri reduse. Astfel se produce criza Äsubprime´. si noile reguli Basel II privitoare la raportul datorii/capital. din alte titluri de credit). Unii au denumit persiflator aceste credite ÄNinja´ (no income. erau acelea ca riscul nu era eliminat. . Propagarea crizei in sistemul bancar american O data ce valoarea caselor a tins sa scada sub valoarea ipotecilor. In mod paradoxal. Fannie Mae si Freddie Mac. Hoon Lee. mii de gospodarii cu venituri reduse s -au aflat in situatia de a nu-si mai putea plati ratele scadente si s -au precipitat in a-si vinde casele. cu scopul accederii la case . Hoon Lee. autoritatile americane de supraveghere a pietei creditului ipotecar au creat un spatiu de manevra suplimentar pentru bancile de investitii in vederea gestionarii riscurilor. fapt care le -a permis multora dintre acestea sa-si majoreze raportul datorii/capital net de la 15/1. in anii µ90 se accentueaza inegalitatile sociale. Atkinson. Declansarea crizei in SUA Incepand cu anul 2006. pentru cumparatori si sistemul financiar. pe de alta parte. prin care ipotecile deveneau accesibile si gospodariilor fara capital propriu (zero equity mortgage). momentul cu adevarat de cotitura in expansiunea creditelor ipotecare este reprezentat de anul 2004. Doua modificari survenite in anul 2004 au avut acest rol (Blundell -Wignall. implinirea unui Ävis´. Creditele aveau pentru o prima perioada de 2 ani rate ale dob anzii fixe. in vederea sustinerii cresterii economice pe seama consumului si pentru dezamorsarea tensiunilor sociale. unele institutii creditoare s-au aflat in situatia de a nu-si putea recupera creantele (valoarea creditelor acordate) pe seama ipotecilor detinute. ratele directoare ale Fed sunt majorate. c at era acesta inainte de 2004. ale unor debitori solvabili. care.

14000 miliarde USD. bancile centrale si institutiile guvernamentale furnizeaza bancilor cu probleme fonduri. 7. Aceasta poate avea 3 surse principale. valoare care ar reprezenta aproximativ 100% din PIB -ul SUA. uneori excesiva chiar). b.tehnice.5. Facilitarea accesului la credite prin politici monetare laxe si comportamentul mimetic atat al institutiilor bancare. 6. in exprimarea lui F. 9500 miliarde USD la cca. Mecanismele care faciliteaza producerea crizelor de acest tip sunt (D. c. pe de o parte ca urmare a detinerii de active ´toxice´. tehnologice. Merrill Lynch. 2006): a. ei se reintorc la prudenta. altele abandonate (Lehman Brothers). careia bancile nu reusesc sa-i faca fata. drept urmare investitorii incep sa vanda masiv aceste titluri. si invers. Lemaitre (2008). Aceste comportamente au tendinta de a accentua evolutia ciclica. Dezbaterile de idei generate de criza se concentreaza asupra a doua teme centrale: cauzele crizei si solutiile de iesire din acea sta. valoarea titlurilor respective tinde sa scada simtitor. Ben Bernanke a numit acest mecanism Äacceleratorul financiar´. care pot actiona concomitent sau separat: ‡ cererea contagioasa de retragere a depozitelor. Caracterul pro-ciclic al asumarii de riscuri (cand conjunctura economica este favorabila si apar inovatii . ‡ deteriorarea calitatii creantelor bancare datorita dificultatilor de plata ale debitorilor. Potrivit evaluarilor specialistilor. Majoritatea institutiilor bancare detinatoare de astfel de titluri isi transforma titlurile pe termen mediu si lung in titluri pe termen scurt. unele institutii financiare fiind astfel salvate (Bear Stearns. Presedintele Fed. De asemenea. Tendinta preturilor si a cotatiilo r activelor de a se indeparta cu mult de valoarea de echilibru. Northern Rock. Prin nationalizarea Fannie Mae si Freddie Mac s-a ajuns la situatia in care statul american a devenit Äcreditorul de ultim resort´ pentru creditele imobiliare. Voi prezenta in cele ce urmeaza doar cateva dintre opiniile unor economisti privind cauzele crizei. ceea ce antreneaza o scadere si mai accentuata a valorii lor. producandu-se o criza de lichiditati globala. Interventia institutiilor publice Pentru a depasi criza de lichiditati. Reducerea volumului de credite Caderea preturilor caselor determina agentiile de rating sa degradeza titlurile financiare derivate emise pe seama creditelor imobiliare. o Äprivatizare a castigurilor si o socializare a pierderilor´! Desfasurarea crizei financiare din anii 2007-2008 prezinta caracteristicile unei crize sistemice. AIG). In consecinta. neincrederea se generalizeaza pe plan international si piata interbancara se ingusteaza. ‡ dificultati de refinantare p e piata interbancara. . Aceste fenomene cumulate conduc la cresterea nivelului ratelor dob anzilor interbancare si la reducerea volumului de credite acordate. Asocierea creditelor ipotecare subprime cu alte titluri de credit in cadrul a diferite produse derivate a facu t ca acestea sa fie Äintoxicate´ de primele si astfel a devenit extrem de dificila evaluarea corecta a Äsanatatii´ portofoliilor institutiilor financiare care le detineau. Plihon. Producerea panicii bancare. bancile devin ne increzatoare in Äsanatatea´ partenerilor lor financiari. Se creeaza astfel o criza de lichiditati. Totodata. Propagarea internationala a crizei Internationalizarea pietei financiare a condus la situatia . confruntate cu dificultati de refinantare. ca si alte mari institutii non americane sa se confrunte cu dificultati similare. In consecinta. si pe de alta parte ca urmare a dificultatilor de refinantare. ceea ce conduce la o cerere mare de lichiditati pe termen scurt. atunci investitorii tind sa-si asume riscuri inalte. ceea ce ar reprezenta. cat si al oamenilor. criza act uala a condus la cresterea datoriei publice americane de la cca. d. bancile pastreaza propriile lichiditati pentru ele insele. financiare-. atunci cand exista o conjunctura nefavorabila.

Pietele financiare americane au fost si sunt printre cele mai mari si mai lichide din lume. De exemplu. din contra. Mai precis. Analistii si economistii sunt insa impartiti cand vine vorba de gasirea unei singure explicatii cu privire la cea mai serioasa criza din ultimele decenii. furnizata de institutiile publice. autoritatile ar fi trebuit sa se intrebe ce a declansat criza.). ci guvernul a gresit. sustine Taylor (contrazicand teoria potrivit careia criza este un esec al pietei libere si a capitalismului insa). ca si partener financiar. Procedand astfel. Nu pietele au cedat. bubble -ul imobiliar pare sa se fi propagat in intreaga lume foarte rapid.) si in imposibilitatea pietei de a functiona lin. datorita unor regulatii de creditare mai putin liberale. deflatie s.Impactul crizei asupra restului lumii Cum se face totusi ca o problema care dupa orice logica sanatoasa ar fi trebuit sa afecteze in principal America. la agravarea lor. America nu avea cum sa fie ignorata sau evitata. Din 2002 in 2004. tocmai pentru a gasi tratamentul adecvat. In ultimii ani Statele Unite au trecut printr -un boom al pietei imobiliare. lacomie. Pe de alta parte. economistul John Taylor. Din acest punct de vedere. reteta prescrisa de autoritati nu poate duce la atenuarea dificultatilor economice ci. prin care argumenteaza ca "actiunile guvernului si interventiile acestuia. n. Cauzele crizei economico ± financiare Inainte de a decide ce e de facut cu criza economica globala. Aproape toate problemele noastre d e azi decurg din aceste procese. Daca ar fi sa luam doar exemplul unor banci europ eene. apoi printr-un "bust" (dezintegrare) al pietei imobiliare. fara a face uz de produse financiare de tip swap. prelungit si inrautatit criza financiara". care a produs crestere economica si stabilitate. Merrill Lynch sau AIG sunt in pragul falimentului iar perceptia publica este aceea de panica financiara. ceea ce reprezinta un mare avantaj. ba mai mult . de la Universitatea Stanford.a. decisi sa -si plateasca ratele la case la timp si integral. Banii ieftini au condus la cresterea preturilor la case si au condus la confuzie in intregul sistem financia r.r. oamenii au inceput sa obtina banii mai usor. aceste organizatii nu aveau cum sa isi desfasoare o activitate economica rentabila. in pofida unei "istorii de credit" defectuoase si au parut. intr-o masura mai mica sau mai mare.doar o parte din ea. este imposibil ca banci din diverse colturi ale lumii sa nu fie afectate mai devreme sau mai tarziu. . Creditorii au inceput sa dea credit e din ce in ce mai riscante. Ca si cum aceste efecte pur financiare nu ar fi fost de ajuns. adoptand politica "banilor usor d e obtinut". a aruncat in aceasta dezbatere inca o teorie sub titlu l "Getting Off Track" (Cum s-a produs devierea. Bear Stearns. capca na lichiditatii. Ca un corolar. pare sa aiba efecte atat de puternice si asupra celorlalte tari? Raspunsul este relativ simplu si trebuie cautat in mecanismele complexe care guverneaza finantele internationale. majoritatea cercetatorilor ± membri corpului academic. dar si analistii din sectorul privat ± sustin ca tocmai interventia statului a sadit semintele turbulentelor financiare pe care le traversam in prezen t. po trivit careia problema isi are originea in comportamentul nepotrivit al agentilor economici (egoism. Avem totusi o explicatie oficiala a crizei. futures. politica monetara gresita. options si alte derivative care in mod inevitabil le creeau o expunere la conditiile pietelor americane.a. au cauzat. In momentul in care colosi ca si Lehman Brothers. Federal Reserve a tinut dobanda fondurilor federale sub 2%. astfel incat multe alte tari se confrunta cu probleme de crestere speculativa a preturilor la imobiliare (si apoi prabusire brusca sau blocaj). Teoriile variaza de la o cauza la alta. speculatie s. asigur and alocarea corespunzatoare a resurselor (asimetrie informationala.). Pe Main Street. pentru o vreme. Federal Reserve a renuntat la politica moderata a ultimilor decenii. la bancile de credit. fara totusi ca economiile lor sa intre in colaps. insa nici una nu pare sa acopere intreaga serie de factori care au adus omenirea in plina criza. in sine. Ce a determinat boom-ul si bust-ul? Politica guvernamentala defectuoasa.

In fine. scrie Taylor. si o serie de cauze microeconomice: securitizarea frenetica. atat de natura macroeconomica. Buiter (2008). Pe masura ce panica a inceput sa se instaleze in banci. avertizeaza Taylor. volatilitatea redusa de pe piata a creat tendinta de subestimare a riscului si o adevarata lipsa de vigilenta a investitorilor. Aceasta viziune este cel putin incompleta. lucru mentionat recent de mai multi analisti: Altman (2009). Pretul petrolului a inceput sa creasca necontrolat. Cauza profunda a crizei financiare a fost lichiditatea abundent a creata de principalele banci centrale ale lumii (FED. ridicand ratele dobanzilor federale. cu rate mari de acumulare. Pe acest fundal au operat. fisurile in modelul de afaceri ale agen tiilor de rating. BOJ) si de dorinta tarilor exportatoare de petrol si gaze de a limita aprecierea monedei. gaze. "Cei care fac politica ar trebui sa regandeasca ideea ca doar actiunile si interventiile frecvente si masive ale guvernului sunt raspunsul la actualele probleme economice". In plus.banii usor de obtinut.generata de integrarea crescanda in economia globala a unor tari (China. A mai aruncat pe piata inca o transa de "bani ieftini". Marjele de risc au fost si ele foarte scazute si nediscriminatorii. Lichiditatea abundent a si supra-saturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investitii.nu e o poveste placuta". aceste consecinte au condus la cresterea apetitului pentru active cu castiguri mari. De ce? Ei bine. au marit incertitudinea si au cauzat mai probleme economiei . Deoarece nu stiau exact de unde va veni lovitura si nici nu voiau sa fie cele lovite. subminand astfel dolarul. vigilen ta scazuta fata de risc si marjele mici au mascat semnalele preturilor pe pietele financiare si au condus la insuficienta intelegere a riscurilor implicate.Asia de Sud -Est in general). ca agravante. cat si de natura microeconomica. Federal Reserve nu a sesizat ca inghetarea creditului este o problema a riscului impartit intre toti. Multi apreciaza ca actuala criza financiara isi are radacinile in scaderea dramatica a pretului locuintelor in SUA sau in caderea pietei creditului pentru locuin te. dar si de redistribuirea globala a avutiei si a veniturilor catre exportatorii de bunuri tari (titei. Consecintele existentei lichiditatii abundente au fost ratele foarte sc azute ale dobanzii si volatilitatea redusa a acestora. a folosit institutiile de creditare Fannie Mae si Freddie Mac pentru a extinde piata creditelor riscante. De asemenea. naturale). Preturile la case au inceput sa cada. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai ad anci. Impreuna. institutiile financiare s-au decis sa-si limiteze expunerea la actiunile toxice . Blanchard(2009). Impreuna. Insa cand si-a indreptat politica monetara in 2004. care pana acum erau privire ca "mana cereasca". Taylor sustine ca guvernul a constatat situatia proasta si a luat masuri care nu au facut altceva decat sa o inra utateasca. nu usor de inteles de catre unii investitori. spre exemplu. boom -ul era pe cale sa se faca praf. "O serie de actiuni guvernamentale au produs devierea economiei de pe sine. un ultim sfat. Cele dou a tipuri de cauze s-au interconditionat in producerea crizei. bancile de investitii au raspuns la boom -ul financiar adunand la un loc ipotecile imobiliare. Federal Reserve i -a obisnuit pe toti cu riscul. determinand un blocaj al creditului si al fluxului de bani. "Mintile luminate" care au creat aceste instrumente. . si a tratat -o ca pe o problema de lichiditate. Ne vom referi pe rand la ambele tipuri de cauze. ratele scazute ale dobanzii. a existat o supra -saturare cu economisiri.instrumentele garantate prin ipoteci. Asa ca au inceput sa se teama sa se mai imprumute intre ele. apetitul pentru active cu castiguri mari. Congresul. folosind actiunile astfel obtinute pentru a garanta instrumente financiare complicate. agentiile de rating care le -au evaluat si institutiile prestigioase care le -au cumparat nu au sesizat riscul enorm pe care il prezentau. iar nivelul caselor preluate de banca si al datornicilor au crescut exponential. printr -o expunere prelungita la el.Pe Wall Street. cam din acelasi motiv pentru care bancile de credit si -au relaxat regulile de acordare a imprumuturilor si din acelasi motiv pentru care americanii care nu -si puteau permite o casa au cumparat totusi una . inclusiv in instrumente financiare sofisticate.

insa astfel de fenomene au existat oriunde con ditiile monetare au permis inflorirea speculei imobiliare: Spania si Islanda sunt doua exemple elocvente. a rezultat in goana dupa cash si rata dobanzii efective a inceput sa creasca. O parte din banii pu si la dispozitie de bancile centrale au fost jucati Äpe teren propriu´ ± investiti in propriile economii. se destrama sub povara propriei inconsisten te. In Marea Britanie. mai intai in SUA. distorsionarea stimulentelor agen tilor economici si patologia politicii de reglementare financiar-bancara. odata ce criza a fost declansata de aparitia esecurilor la plata ratelor la creditele pentru case. recapitalizarea institu tiilor financiare. 1. Instalarea neincrederii investitorilor a plasat rapid titlurile emise de vehiculele cu scop special (VSP) in categoria riscante (calitatea activelor pe care le finan tau nu mai era clara) si refinantarile au devenit imposibile. piata a ramas netransparenta. . rata reala a fost chiar negativa. la un nivel apropiat de zero. trebuie spus ca magnitudinea crizei a fost. Dar SUA nu a mers singura in acest razboi contra stabilitatii economice.75% la sf arsitul acestuia. Consecinta securitizarii frenetice a fost ca. Din acest punct de vedere. Atentie. indiferent de standardul la care ne raport am: rata dobanzii a scazut de la 6. acordarea de garantii guvernamentale pentru imprumuturi. atingand un nivel record de 1% in 2003. cunoscuta sub numele de Marea Depresiune. Sf atuit de Ben Bernanke ± actualul guvernator al bancii centrale a SUA (FED). guvernele si bancile centrale au raspuns prin imbunatatirea lichiditatii. Factorul determinant fundamental al crizei este politica infla tionista de la inceputul anilor 2000. cump ararea de actiuni in banci. p ana in 2006 rata reala a dobanzii in zona euro si in Japonia s-a situat. este vorba de rata nominala a dobanzii! In contextul cresterii preturilor. Banca Japoniei (BoJ) adoptase deja o politic a similara. Istoria este pigmentat a cu numeroase episoade de tip boom-bust. Alan Greenspan a decis s a reduca rata dobanzii prin emisiunea de bani. Cel mai bun exemplu il constituie tocmai boom-ul imobiliar din SUA. prevenirea colapsului dezordonat al intreprinderilor mari interconectate. bani pe care i-au canalizat in economie tinand cont de celelalte stimulente si constrangeri politice care le influenteaza deciziile.25% la inceputul anului la 1. In final. Desi astfel de masuri au fost puse in aplicare. o teza ferm stabilita de stiinta economica este aceea ca orice criza de proportii sistemice este urmarea unui Äexces´ monetar ± a unui proces de reducere artificial a a ratei dobanzii si de expansiune a creditului. prin care politica infla tionista a statului afecteaza calculul economic al participantilor la piata. garantarea celor mai noi emisiuni de c atre banci asigurate. In SUA si in unele state din Europa. nivel la care a ramas timp de un an. evident subestimata de toata lumea. reduceri coordonate ale ratelor dob anzii. p ana recent. Am asistat astfel la o Ärelaxare monetar a´ extrem de serioasa. dar nu au fost luate in seama. Ea a continuat sa scada. in combinatie cu pierderea increderii intre banci. Cercetatorii OECD au coroborat statistici din diverse tari si au aratat cum amplitudinea avantului pietei imobiliare este asociata direct cu amploarea expansiunii creditului. Criza economica este rezultatul unui complex de factori. oferind bancilor subordonate bani cu dobanda nominala zero. in cele din urma. timp de 2 ani si jumatate ± ceea ce inseamna ca bancile au fost platite ca sa ia bani de la Fed. apoi si in alte tari dezvoltate. iar Banca Centrala Europeana (ECB) a redus rata dobanzii la circa 2%. aceste VSP au inceput sa se bazeze pe linii de finan tare de la bancile sponsor. Datorit a discrepantei dintre maturitatile pe active si pasive. de asemenea. pia ta financiara a devenit netransparent a. cererea de lichiditate. Astfel. criza economica actuala nu este cu nimic diferita de criza anilor 1930. pe atunci simplu membru al consiliului guvernatorilor. Politica monetara In primul rand. ceea ce a amplificat criza financiara si a facilitat trecerea ei in sectorul real al economiei.Semnalele despre criza au fost date de economisti. dupa 17 luni de la declan sarea turbulentelor. banca centrala (BoE) a condus politica monetara dupa un tipar similar. generand profituri iluzorii si alimentand o frenezie speculativa care. care includ in principal: erori de politica monetara. nivel la care a mentinut-o aproape 4 ani. Totusi.

La scara istorica. prin care bancherii si ceilalti actori importanti din sistemul financiar sunt incurajati sa se indatoreze si sa investeasca imprudent. inclusiv in Romania. Conform datelor statistice. Japoniei si tarilor europene de la inceputul anilor 2000. deoarece banii de hartie pe care ii produce costa practic« zero. Turcia 2001. Nimanui nu -i mai pasa de rationalitatea economica din moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. dinamica depozitelor a incetat sa mai tina pasul cu evolutia creditului. Hazardul moral este acutizat de diversele reglementari guvernamentale. 2001. In principal. Figura de mai jos confirma faptul ca explozia creditarii in economiile in dezvoltare din estul Europei are la origine pol itica monetara permisiva a FED. Ea nu poate fi evitata decat prin reformarea din temelii a acestuia. de la mijlocul anului 1997. Astfel. care poate decid e sa creasca oferta de bani intr -un ritm mai mare sau mai mic in functie de interesele politice. Daca stai pe margine si te comporti prudent. majoritatea pe termen scurt. care a fost urmat de celebra Äcriza a datoriilor´ (afectate au fost in special state din America Latin a). Se estimeaz a ca 90% din aceste datorii sunt detinute de bancile europene. Astfel. in momentul in care s-a declansat panica subprime. Politica banilor ieftini nu ne spune insa decat o parte a povestii crizei financiare actuale. Pur si simplu aceasta este logica dupa care functioneaza sistemul. dar foarte profitabile c a timp piata continua sa creasca. sa te indatorezi. Asia de Sud -Est. Rusia. tendinta catre crize este incorporata in sistem. pentru ca numai asa poti castiga. statul salveaza de la faliment bancherii pentru ca nu il costa aproape nimic sa produca banii necesari acoperirii respectivelor pierderi. 1997. Practic. In acest domeniu avem un monopol de stat. Acest fenomen s-a inregistrat si in Europa de Est. grupurile financiare occidentale au atras masiv resurse pe termen scurt si la un cost redus de pe piata financiara internationala folosindu-le pentru a sponsoriza cresterea cifrei de afaceri a subsidiarelor lor din economiile emergente in curs de dezvoltare. Mare parte din aceste influxuri de capital au fost investite tot in active imobiliare ± plasamente putin lichide si riscante prin natura lor. rationalitatea este intoarsa pe dos. devine fo arte simplu pentru stat sa adopte politica too big to fail. concretizate la randul lor in exploatarea celor mai riscante oportunit ati ivite. Devine rentabil sa specule zi. de la mijlocul anului 1997. adica au luat calea investitiilor straine. sectorul bancar acumuland brusc si vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari. Important este faptul ca banca centrala poate extinde oricand masa monetara. banii se duc in buzuna rele bancherilor si ale celorlalti jucatori de pe piata. Daca investitiile se intorc cu profit. in momentul in care s-a declansat panica subprime. majoritatea pe termen scurt. expansiunea creditului catre economiile in dezvoltare nu are precedent decat in episodul similar din a doua jum atate a anilor 1970 si inceputul anilor 1980. Conform datelor statistice. De fapt. 1998. dinamica depozitelor a incetat sa mai tina pasul cu evolutia creditului. Crizele Ärezolvate´ astfel sunt celebre (mentionam doar cateva exemple.Cealalta parte a banilor au fost juca ti Äin deplasare´. In varful acestui monetar-bancar sistem se afla banca centrala in calitatea sa de producator monetar. aceste fluxuri de capital au fost filtrate de c atre sistemul bancar. Distorsionarea stimulentelor si hazardul moral Efectele politicii de expansiune monetara au fost acutizate de distorsionarea stimulentelor care modeleaza comportamentul agentilor economici. ale institutiilor financiar bancare in primul rand. cu Ärezonanta´ internationala): Mexic. Mizand pe capacitatea statului de a -i salva. Alte cateva elemente au contribuit la trasarea detaliilor acesteia. Indiferent cate reglementari i se aduc. 2. Se estimeaza ca 90% din aceste datorii sunt de tinute de bancile europene. sectorul bancar acumul and brusc si vertiginos datorii de circa 250 miliarde dolari. Argentina. Figura de mai jos confirma faptul ca explozia creditarii in economiile in dezvoltare din estul Europei are la origine politica monetar a permisiva de la inceputul anilor 2000. 1994. Daca investitiile aduc pierderi. precum programul . acestea sunt externalizate prin inflatie. bancherii se comporta nesabuit ± fenomen cunoscut sub numele de Ähazard moral´. nu faci decat sa irosesti o oportunitate si sa pierzi (in raport cu ceilalti).

Apare o asimetrie a responsabilitat ii. In fata efectelor neintentionate ale propriilor masuri. Fara autoritati de supraveghere. Aici ne referim in primul rand la politica inspirata de stat prin care bancile din SUA au acordat preferentia l imprumuturi Äsub-standard´. Si nimeni nu a reusit sa -l explice altfel decat prin prisma stimulentelor perverse la care este supus sistemul prin interferenta autoritatii politice. autoritatile nu s -au dezis de propria intelepciune. in sensul stimularii expansiunii constructiei de locuinte si cresterii ponderii imprumuturilor neperformante. angajamentul de a facilita cumpararea unei case intra in categoria oldies but goldies a promisiunilor populiste. au afectat stabilitatea sistemului prin acumularea de active neperformante. face dovada unui serios handicap intelectual. riscul fragilitatii sistmului financiar. autoritatea politica risca sa derapeze pe taramul angajamentelor care aduc voturi dar care sunt dificil de sustinut in viitor. povestea implicarii statului in imbunatatirea situatiei locative a natiunii a inceput . daca banca are pierderi. Interventia statului are efectul neintentionat de a inlocui responsabilitatea privata cu cea publica. riscul activitatii bancare este suportat exclusiv de bancheri. statul incearca sa limiteze hazardul moral printr -o politica ale carei efecte nu fac decat sa accentueze aceasta problem a. Peste ocean. bancile sunt stimulate sa pastreze mai mult capital. astfel. Altfel spus. ele vor fi impartite intre actionari si stat (contribuabili). 3. Acesta este poate cel mai semnificativ aspect al fragilitatii sistemului bancar. Masurile legislative adoptate in acest sens au distorsionat alocarea creditului. pe parcursul secolului XX rata capitalului a scazut treptat. Insa furnizarea unei plase de siguranta pentru banci si clientii acestora nu duce decat la inrautatirea lucrurilor. 3. Ca peste tot in lume. reactionand pentru mentinerea status -quo-ului si propunand alte masuri. Asa s-a ajuns ca in prezent. sistemul financiar sa reprezinte cel mai reglementat domeniu din economie. intre acestea.1. Daca banca are profit. sporind riscul crizelor sistemice. De aceea. In absenta unei plase de siguranta. Reglementari interne si Äbomba´ subprime Avem in vedere programul guvernului american de incurajare a creditarii populatiei sarace ± asa-numitele credite subprime ± pe fondul mai vechii politici de crestere a numarului proprietarilor de case. creditor in ultima instanta si garantii guvernamentale. Politica de reglementare prudentiala alimenteaza cercul vicios amintit mai sus: bancile au si mai putine stimulente de a adopta un comporta ment prudent in masura in care supervizarea exercitata de autoritatea publica inlocuieste managementul privat al riscului. gratie gradului prea mare de libertate de care se bucura. motivand bancile sa pastreze cat mai putin capital si sporind. Reglementari nocive Desi determinat decisiv de politica monetara gresita a principalelor banci centrale ± factor care el singur este responsabil de fragilitatea sistemului financiar prin cresterea ratei de indatorare ± aspectul crizei economice actuale este si rezultatul unor masuri legislative specifice care.de garantare a depo zitelor. banii sunt incasati de proprietarii acesteia. intentionat sau nu. a pune crizele acestuia pe seama erorilor comise de agentii implicati. in scop prev entiv. Dupa cum se poate observa din figura de mai sus.

Aceasta institutie avea misiunea de a garanta imprumuturile ipotecare si de a incuraja astfel bancile sa crediteze cumpararea de locuinte. in cadrul programului New Deal lansat de presedintele Roosevelt. Treptat. In acest mod cele doua institutii au devenit cei mai importanti cumparatori de credite ipotecare subprime. in timp ce erau investigate de legislativ pentru comiterea unor fraude contabile. statul a oferit indirect o sinecura agentiilor de rating. La putin timp dupa infiintarea FHA. Initial. Fannie Mae si Freddie Mac. FHA cerea debitorilor sa vina cu un avans de doar 3%. Din 1992 Congresul si guvernul au obligat Fannie Mae si Freddie Mac sa cumpere tot mai multe ipoteci. masura guvernului nu a fost diferita de practicile atat de blamate la care au recurs firme private precum Enron in anii 1990 si bancile de investitii in anii 2000. mai ales in ceea ce priveste obligatia de a asigura creditarea segmentelor sarace ale socetatii. Fannie Mae a fost privatizata. cu infiintarea Federal Housing Administration (FHA). . De la bun bun inceput. dar ele s -au subtiat si mai mult pe parcurs. Aceste companii au infiintat institutii speciale (SIV ± special investment vehicles) cu unicul scop de a -si mari capacitatea de indatorare fara ca acest leveraging sa se reflecte in situatia contabila a firmei -mama. In timp. Fannie Mae si Freddie Mac s -au imprumutat pe piata de capital. contribuind decisiv la cresterea si caderea balonului speculativ. In 1968 guvernul a despartit formal activitatea Fannie Mae de bugetul de stat. ambele atragand resurse de pe piata de capital si folosindu-le pentru a prelua de la banci creditele ipotecare. dar activitatea sa a ramas strict reglementata. transferand-o investitorilor privati ± instrument financiar considerat astazi drept Äactiv toxic´. Ponderea ipotecilor asociate creditelor pentru persoane cu venituri reduse a crescut in portofoliul celor doua institutii guvernamentale de la 42% in 1996 la 52% in 2005. O parte din activitatea de creditare ipotecara a fost preluata de nou -infiintata Government National Mortgage Association (Ginnie Mae). Fannie Mae si Freddie Mac si -au salvat onoarea prin promisiunea de a acorda mai multe fonduri pentru finantarea achizitiei de case de catre persoanele sarace. activitatile celor doua institutii. iar mari investitori institutionali precum firmele de asigurari si fo ndurile de pe piata monetara nu pot investi decat in active certificate de agentiile de rating! Nu este de mirare ca agentiile de rating au oferit nota maxima titlurilor financiare emise de institutii care actioneaza conform obligatiilor la care sunt supus e prin legislatia care le reglementeaza activitatea. Practic. chemate sa noteze emisiunile de obligatiuni. au recurs la revanzarea activelor din portofoliu sub forma obligatiunilor garantate cu ipoteci ± instrumente financiare care s-au bucurat de un deosebit succes deoarece au oferit participantilor la piata ocazia de a investi in titluri cu risc scazut. orientandu -se cu precadere spre clasa oamenilor cu venituri scazute. iar in Congres se pregatea modificarea legislatiei pentru a scadea acest nive l la 0%. in 2004. In esenta. in 1938. standardele prevazute pentru eliminarea cazurilor de neplata au fost firave. In 1970 a fost creata Federal National Mortgage Corporation (Freddie Mac) pentru a titriza creditele ipotecare conventionale. Fannie Mae a actiona t astfel ca un brat prin care guvernul refinanteaza bancile obisnuite. cu scopul de a cumpara ipotecile garantate de FHA. Moody¶s si Fitch ± sunt principalele organisme de acest gen acreditate de guvernul SUA. prin intermediul caruia guvernul a externalizat o parte a datoriei publice. De remarcat ca cele trei agentii de rating cunoscute ± Standard & Poor¶s. Se cuvine sa precizam ca Ginnie Mae a dezvoltat conceptul de obligatiune acoperita cu ipoteci ± mortgage-based security (MBS). In cursul procesului de titrizare.in 1934. aceasta cerinta s -a diluat intr-atat incat. FHA a cerut solicitantului de credit sa ofere un avans de minim 20% din valoare a ipotecii ± avans considerat relativ redus de bancile vremii. oferindu -le acestora posibilitatea de a extinde si mai mult creditarea. masura prin care a reusit sa Äredu ca´ semnificativ datoria publica (deoarece datoria acumulata de Fannie Mae nu se mai regasea in situatia contabila a statului). Pentru a-si finanta cresterea portofoliului. a fost creata Federal National Mortgage Association (Fannie Mae). cu o expunere totala de 1 trilion dolari. s-au dezvoltat dupa un tipar similar. In anii 2003 si 2004.

deoarece falimentul acestora ar dauna reputatiei sale. intre aceasta si institutia intermediara exis ta o strinsa dependenta. Reglementari emise de autoritatile publice nationale si internationale. poate supravietui pe piata. banca -mama nu isi poate abandona subsidiarele -copii. Cu un secol in urma.3. lucrurile stau complet diferit. din aceasta perspectiva. care stie ca numai identificand oportunitati de afaceri inca neexploatate. In particular. esecul politicii de reglementare s -a manifestat prin efectele adverse ale Acordului de la Basel. speculand portitele existente inerent in orice orice reglementare publica. Bancile incercau sa descopere.2. analiza fiecarei propuneri de finantare avea un puternic accent antreprenorial. in special pe termen scurt) folosind resursele colectate pentru acordarea de credite. bancile erau conduse in mod antreprenorial (in sensul economic al termenului). in eventualitatea producerii unei crize. inovand. La fel cum un numar de studenti care au de rezolvat individual aceeasi ecuatie. De exemplu. prin intermediul unei institutii specializate. dimensiunea antreprenoriala veritabila a functionarii bancilor este inlocuita. Activitatea bancara este mai putin speculativa si mai mult birocratica. diferita de misiunea oricarui alt intrepri nzator. Aceasta valoare se calcula dupa o metodologie stabilita de un organism inter-guvernamental. puse in fata datelor pietei si a cerintei de respectare a unor conditii prudentiale. institutiile financiare (re)actioneaza in grup. forma concreta in care sa isi fructifice capitalul propriu si cel atras astfel incat sa obtina cel mai mare profit posibil. carora sa le asigure finantarea necesara. speculativ. Ca o consecinta neintentionata a prevederilor Acordului de la Basel (intre timp Ämodernizat´ prin acordul Basel II ± forma in care s-a dovedit incapabil sa previna criza actuala). cu activitatea tipic birocratica. deoarece ultima foloseste garantiile implicite si explicite oferite de prima pentru a se dezvolta. Cu toate ca din punct de vedere juridic banca nu este considerata titularul portofoliului de credite. de tipul Basel I si II. desigur. ci dupa cum le dicteaza autoritatea de reglementare. constrang bancile sa renunte la politica lor independenta si sa adopte modele standard de evaluare cantitativa a riscului. modificarea sistemului de management al riscului si politica vizand cresterea transparentei determina de fapt pietele sa fie mai putin stabile. Acordul de la Basel ± cunoscut sub numele ÄBasel I´ ± a aparut in 1988 si a cerut tuturor bancilor sa pastreze un nivel al capitalului de 8% din valoarea ajustata la risc a activelor pe care le detin. bancile pot crea institutii financiare separate. Pe scurt. vor sfarsi prin a ajunge la aceeasi solutie. institutiile bancare au incer cat sa pacaleasca sistemul. trebuie sa . bancile au decis sa isi modifice portofoliul in favoarea acumularii disproportionate de active riscante. Esecul reglementarilor globale La nivel global. surclasandu -i pe ceilalti. Ele erau preocupate de identificarea proiectelor de investitii rentabile. care emit obligatiuni (se finanteaza prin indator are. crizele financiare nu au disparut. Pe scurt. anticipativ. deoarece toti au parcurs rationamente similare pentru a ajunge la solutia ecuatiei. In present. La fel se intampla si cu institutiile financiare care. Oportunitatile de investire (activele) sunt impartite de autoritatea publica pe categorii de risc. din ce in ce mai mult. bancile au realizat ca pot credita agentii economici in mod indirect. Misiunea lor nu era. ci au continuat sa se repete cu aceeasi frecventa ca si inainte de adoptarea acordului ± vezi criza asiatica din 1997. in sens economic. Este din ce in ce mai putin loc pentru exercitarea abilitatii antreprenoriale. sporind sansele producerii unei crize. evitand astfel necesitatea cresterii capitalului propriu. obligate) sa se supuna normelor tehnice emise de autoritatea de supraveghere bancara. Incertitudinea este exclusa din modelele matematice. Oarecum previzibil. Deoarece mediul economic este incert iar multimea investitiilor posibile extrem de eterogena. Exista si alte motive care ne indreptatesc sa afirmam ca politica de reglementare Äprudentiala´ submineaza in realitate functionarea eficienta a pietei. pentru ca institutiile financiare nu -si mai pot derula afacerile dupa propria politica. Bancile sunt puternic incurajate (a se citi. bancile au recurs la scoaterea activelor cu grad ridicat de risc in afara bilantului propriu utilizand in acest scop titrizarea si instrumente financiare complexe. Si. Consecinta directa a politicii de reglementare a riscului. Dupa cum experienta a demonstrate. iar riscul urmeaza sa fie c alculat conform unor modele si dupa o metodologie aprobata tot de stat. comportamentul studentilor capata trasaturi de turma. Ex post.

il ocupa Angelo Mozilo. fost presedinte al Federal Reserve si afaceristul B ernard Madoff. Acesta este acuzat si de lipsa de interventii in legatu ra cu transparenta activitatilor Lehman Brothers si Merril Lynch. mai departe. alcatuit din 25 de pozitii. in nici unfel. din cauza atitudinii fata de activitatile magnatului Madoff. In acest fel. la fel fiecare investitor este motivat sa pastreze secretul asupra Äretetei sale de facut bani´. Acesta este acuzat ca a sust inut dereglementarea pietelor financiare. In 2000. transparenta ± inteleasa ca diseminare publica a modulu i in care o companie actioneaza ± nu este justificata. Pe pozitia a doua se situeaza Christopher Cox. Comportamentul de turma este accentuat de reglementarile care vizeaza cresterea transparentei. straduindu -se permanent sa ofere sortimente originale si pastrand cu sfintenie secretul asupra fabricarii acestora. in domeniul privat. topul arata si vina purtata de populatia SUA. atunci este firesc sa ne asteptam ca participantii la piata sa urmeze trasee similare. asimetriei informationa le sau imitatiei. Omogenizarea evaluarii riscului duce la omogenizarea portofoliilor si. datorita legislatiei in domeniu. fara a mai fi controlate. AIG a fost condusa in situatia de faliment. publicatia americana arata "suspectii de serviciu" in acest caz. Suntem tentati sa credem ca pledoaria pentru transparenta a fost alimentata. pentru ca pericolul de a fi imitat ii reduce profitul potential. transparenta nu este o valoare in sine. cum mai putem avea banci bune si banci proaste? Vom avea doar« banci ± simple agentii ale statului insarcinate cu acordarea creditelor. ci doar in relatie cu dreptul de proprietate al celui care initiaza un act economic. La ce bun sa te mai straduiesti sa descoperi noi oportunitati de profit. Consumatorul american este acuzat ca a cheltuit mai mult decat putea sa isi permita. Compania trebuie sa dea socoteala exclusiv proprietarilor (actionarilor). In domeniul public. Dar. Ultimul loc pe podium. a caror functionare birocratica nu poate fi departajata in functie de competitivitate. aceasta ocupand pozitia a XVI -a a clasamentului. Bush. apeland la ajutoru l statului pentru a ramane pe piata. Nu ne putem astepta ca din aceste calcule sa rezulte portofolii foarte diferite. Revista Time scrie ca americanii au renuntat la acest obicei. fondatorul celei mai mari banci ipotecare din SUA. fostul director al Securities Exhange Commision (SEC). Dintr-o perspectiva traditionala. pentru ca cetatenii sunt indreptatiti sa ceara socoteala modului in care sunt cheltuiti banii lor. ci tocmai rezultatul Äcunoasterii identice´ ± a faptului ca toti participantii la piata evalueaza riscul diverselor investitii in mod similar. Totusi. Allan Greenspan. presedintele Comitetului Bancar din Senatul american. mult prea tarziu. Eliminarea acestui secret. necunoasterii. Countrywide.calculeze portofoliul optim. Daca secretul bancar si Äopacitatea´ diverselor investitii sunt condamnate oficial. In urma acestei decizii. Din acest top. deci la comportamentul de turma. mai fac parte si fostul presedinte americand George W. Din contra. dreptul de proprietate al actionarilor are de suferit. transparenta este justificata. incidental. . Topul vinovatilor pentru criza economica mondiala Revista americana Time a realizat un top cu cele mai vinovate persoane pentru declansarea crizei financiare actuale. Daca asa stau lucrurile. ca vor putea sa isi achite aceste datorii. Pe primul loc al clasamentului se situeaza Phil Gramm. la similitudinea actelor de tranzactionare. daca strategia ta va deveni vizibila tuturor? O banca buna este aceea care investeste intr -un proiect pe care concurentii sai l-au scapat din vedere. fiecare competitor pune pret pe secretizarea afacerilor sale. Comportamentul de turma nu este efectul naivitatii. de interesul firesc al contribuabililor de a cunoaste maniera in care statul dist ribuie fondurile publice. Acesta a facut o afacere de success din faptul ca oferea credite unor oameni care nu puteau justifica. in al patrulea semestru din 2008. dupa cum le dicteaza calcul ele. in ultimii 40 de ani. Astfel. In masura in care ii este impusa divulgarea de informatii. oficialul american a trecut prin Congres un act prin care permitea contractile de tip swap. Asa cum fiecare fabricant de ciocolata concureaza pentru banii publicului. divulgarea afacerilor si strategiilor desfiinteaza practic competitia.

pe de alta parte. ce se prefigureaza a se intinde pe mai multi ani. politicile economice nationale necorelate just cu influentele internationalizarii put and conduce la dezechilibre economice grave (G. amplitudinea efectelor sociale negative ale acestora din urma (erodarea veniturilor clasei de mijloc) a fost fie o vreme ignorata. acum invitatul preferat al multor dezbateri despre criza). datoriile si deficitele bugetare. un an mai tarziu. altii prevedeau socuri ce ar fi dus la instabilitate politica si violente. . Soros. per ansamblu. Roubini. Totusi. Stiglitz). problemele grave. cu efecte negative). Totusi. care sa ingradeasca iresponsabilitatea. in primul rand. Dar. Unii chiar au incercat sa identifice vulnerabilitatile acestor economii financiarizate ale tarilor dezvoltate.Criza financiara globala a surprins pe multi prin amploarea luata si prin consecintele economice declansate. indic and cu claritate mai multe lucruri: . precum cele din Republica Moldova si Iran. se punea intrebarea daca aceasta perioada de crestere prelungita (pe p arcursul actualului deceniu) este cu adevarat o crestere sanatoasa sau daca majorarea preturilor la diferite valori si active este una reala sau una artificial intretinuta printr-un comportament irational si un optimism intemeiat pe iluzia sporirii valorii reale. bazat pe un consum excesiv. intretinut prin indatorare. mention and dificultatea de a controla sau lipsa de control asupra fondurilor speculative si a produselor financiare derivate. Astfel. Criza economica mondiala ± efecte si solutii In urma cu un an. Din pacate actuala criza a validat avertismentele anterioare. actiunea lor fiind paradoxala (stimuland inovarea si concurenta. Exista. atunci cand astfel de avertismente sunt date intr-o perioada de crestere economica aproape nimeni nu le ia in seama. mai cu seama cele ale Marii Crize din anii ¶29 ¶30. Insa asupra unui lucru toata lumea a cazut de acord: lumea nu avea sa mai fie la fel niciodata. inclusiv modelul american. S. pe de o parte. iar producerea ³bulelor´ speculative conduce aproape inevitabil la criza.necorelarea unor politici economice (cea monetara. ele nu au fost dublate de crearea unor stimulente si constrangeri corespunzatoare. in primul rand) cu efectele dereglementarii si ale liberaliz arii. in tarile cel mai grav afectate. dar permitand insa simultan si o cursa deseori imorala dupa c astig. In timp ce unii economisti estimau o criza la fel de accentuata precum Marea Recesiune. imoralitatea.crearea unui cerc vicios al cresterii economice. pe masura ce comertul mondial se reducea la niveluri nemaivazute din anii 1930. o data cu ³spargerea´ iluziilor. G. J. chiar s-a schimbat ceva? Au disparut vreo doua institutii financiare majore de pe Wall Street. lumea parea sa se prabuseasca din cauza crizei financiare. ele fiind considerate doar cosmaruri care bantuie pe falsi profeti (asa cum era considerat p ana de curand si economistul american N. Soros. fie ulterior contracarata cu instrumente nepotrivite (creditele imobiliare subprime). cum ar fi rata somajului imensa din Occident. Ca globalizarea financi ara face mai facila propagarea crizelor de la o economie la alta. preturile diferitelor tipuri de active reale sau financiare se pot indeparta mult de la valoarea lor de echilibru. aceasta din urma amplificata la proportii necontrolabile prin financiarizare (potrivit mai multor estimari.dereglementarea si liberalizarea financiara nu au condus la o alocare mai eficienta a resurselor. au fos t voci care au atentionat din anii 90 ca modificarile structural -institutionale ale capitalismului ( in primul rand amplitudinea si particularitatile pietelor financiare) sporesc riscurile sistemice (M. previziunile de colaps economic . fiind puse la indoiala toate certitudinile epocii globalizari. Fisher). . Altii au semnalat faptul ca managementul macroeconomic la nivel national in conditiile globalizarii financiare este mai dificil de realizat. . in continuare. volumul tranzactiilor cu derivate reprezenta intre 40 000-50 000 miliarde dolari. Au fost de asemenea si trimiteri la lectiile istoriei economice a lumii. adica valoarea intregului patrimoniu imobiliar american ).Aglietta.in conditii de frenezie speculativa. fara prea mare legatura cu recesiunea. cateva banci mai mici au dat faliment si au fost cateva probleme sociale. cu efecte pozitive. odata cu importul mecanismelor si produselor financiare si cu deschiderea pietelor nationale fata de investorii straini. Insa.

si politic nu s-au materializat. dimpotriva. de atunci. astazi. Dupa sfarsitul Razboiului Rece. In lumea moderna. in anii 1970. Cele trei forte ale stabilitatii Dincolo de explicatia simpla. Informatia. inflatia distruge economiile din prezent. au fost hotarate sa nu mai permita sa se intample asa ceva si au extins masiv sprijinul acordat economiei. de -a lungul timpului. datoriile tarilor dezvoltate din G20 vor atinge nivelul de 120% din PIB. un consens care a per mis dezvoltarea economiei globale. In ciuda problemelor din ultimul an. In India. spre deosebire de cea din urma. iar omenirea pare mai determinata decat oricand sa nu se lasa prada unei utopii. A doua forta a stabilitatii este scaderea ratei inflatiei la nivel global. in care puteau participa aproape toata tarile din lume. potrivit analistilor de la Newsweek. nici nu sunt atat de negre precum in 1930. salvand economia de la prabusire. In cazurile extreme. iar cetatenii din Iran au folosit telefoanele mob ile si Twitter sa relateze ce se intampla in tara lor. globalizarea nu mai inseamna doar comert. tehnologia reprezinta a treia forta. sistemul economic actual s-a dovedit mai rezistent decat am fi crezut. Prima ar fi pacea dintre marile puteri ale lumii. Ce-i drept. insa. dar de abia dupa ce lu mea "s-a conectat" a devenit palpabila. printre altele. Pietele nu s-au stabilizat de la sine. existand. capitalismul. care reduce salariile si numarul l ocurilor de munca din viitor. nimeni nu sugereaza intoarecea la mode lul comunist. Mai degreba. Nu in ultimul rand. Vestul s-a grabit sa spuna ca tarile mai putin dezvoltate nu vor supravietui crizei. motorul adevarat al cresterii economice Azi. este important sa ne aducem aminte ca mai multi oameni au fost scosi din saracie in ultimii 20 de ani decat in cei 100 dinainte. creand. ci sa ment ina cresterea si dezvoltarea reala. avand chiar si cresteri. investitiile masive din partea statului ar putea da nastere unor noi "baloane". India si Brazilia. Zimbabwe este singura tara din lume atinsa de acest fenomen. desi unele tari din Europa de Est sunt lovite puternic de criza. Hiperinflatia a dus. Deja. iar guvernul Chinei are resurse uriase. Totusi. De exemplu. trei milioane de oameni au murit doar in Indochina din cauza f rictiunilor dintre marile puteri. s-a efectuat o schimbare a balantei puterii dinspre vest spre est. un element cheie al stabilitatii. cand guvernele nu s -au implicat mai deloc. conflicte civile sau din cauza terorismului a scazut foarte mult in ultimii 30 de ani. un lucr u extrem de rar in istoria omenirii. o forta economica demna de luat in seam a. exista o cerere interna masiva. Astazi. iar numarul oamenilor decedati in razboaie. intr-o forma sau alta. Oamenii de afaceri din doua orase aflate in colturi opuse ale lumii pot comunica in timp real. de trei ori peste nivelul datoriilor tarilor emergente mari. iar cele doua tari au dezvoltat un comert bilateral semnificativ. deoarece. cu diversele sale forme. . globalizarea a existat mereu. ci impartasirea informatiilor de tot felul. China. Astfel. Nimic asemenator nu s -a mai intamplat. in lume. Inflatia scazuta permite guvernelor si companiilor sa faca strategii pe termen lung. insa tocmai acestea au iesit invingatoare. maj oritatea tarilor au trecut prin criza avand plasa de siguranta si. s-a observat o crestere neasteptata si neexplicata a preturilor actiunilor pe burse. acesta fiind cel mai important pilon al stabilitatii. aceasta poate fi chiar mai periculoasa decat recesiunea. Pe de alta parte. trei forte ale stabilitatii acestuia. avand lectia invatata din timpul Marii Recesiuni. ar putea demonstra increderea pe care investitorii au recapatat -o. pentru prima data. femeile din India au aflat ca au drepturi si libertati de la televizor. la rasturnari de guverne si miscari sociale masive. o adevarata piata globala. Pacea aparuta in urma Razboiului Rece a avut marele avantaj de a lasa in urma un singur model viabil. Astfel. in ciuda faptului ca lucrurile nu stau foarte roz. guvernele. nu au mai existat conflicte majore intre cele mai mari tari. pana in 2014. aceea ca statele au investit masiv.

ajutoare de somaj si salariile bugetarilor.grupul celor mai dezvoltate sapte state ale lumii (Germania. estimeaza BIM. Coreea de Sud. cu o scadere dramatica a valorii activelor din intreaga lume. Canada. tarile membre ale grupului informal G20. au avertizat reprezentantii Biroului International al Muncii (BIM). in 22 decembrie. o treime reprezinta investitiile publice in infrastructura. inca. Turcia si Uniunea Europeana. la sfarsitul anului 2008. Argentina. guvernele au pus la cale planuri de stimuli financiari. aproximativ o treime din pachetul de stimuli in valoare de 800 de miliarde de d olari consta in reducerea taxelor. Rusia. in raportul despre piata muncii in 2009. De asemenea. cei mai multi din economiile in dezvoltare. ca pana in 2010 numarul somerilor va creste pe plan mondial cu "20 25 milioane". Grupul informal G20 regrupeaza tarile membre ale G7 . Desi marile puteri ale lumii au reusit sa evite o catastrofa. daca nu reusesc acest lucru. daca situatia continua sa se deterioreze. daca se va concretiza "scenariul cel mai pesimist". Statele Unite. preturile mari la petrol si alimente au accentuat criza. a declarat Gurria. La aproape un an de la declansarea oficiala a crizei economice mondiale. Sectorul constructiilor va fi cel mai afectat. foarte multe probleme. Criza a culminat. afirma reprezentantii Biroului International al M uncii. Marea Britanie. Australia. comparativ cu 190 de milioane in 2008 si 179 de milioane in 2007. Juan Somavia. cel mai nefavorabil.Daca tarile dezvoltate vor reusi sa se adapteze. "Comparativ cu 2007. "si intre 20 si 25 milioane in toata lumea. somajul continua sa reprezinte o adevarata problema in Europa si Statele Unite. in timp ce companiile au redus productia. Brazilia. exista. din cauza lipsei cererii pe pietele internationale. din care 8 -10 milioane in tarile membre ale OCDE. "Ne confruntam deja cu agitatie sociala". Potrivit sefului BIM. Arabia Saudita. China. In Statele Unite. ramane de vazut. avand in vedere ca redresarea este prea lenta pentru a fi create destule locuri de munca. lumea ar putea s a-si piarda stabilitatea de abia capatata. pana in 2010". BIM avertizeaza ca turbulentele economice au "intensificat nelinistea" cu privire la repercusiunile sociale ale globalizarii. "Se vor pierde intre 8 si 10 milioane locuri de munca in spatiul OCDE". Italia si Japonia) . rezulta nd si mai multe disponibilizari. pe de alta parte. In conformitate cu acest ultim scenariu. numarul somerilor ar putea creste pe plan mondial cu 18-30 de milioane si chiar cu 51 de milioane. format in special din state dezvoltate. lovind puternic economiile unor tari precum Spania si Irlanda . ar putea ingrosa randurile muncitorilor extrem de saraci". Pentru a compensa pentru pierderile din sistemul privat. o mare parte a oamenilor din clasa de mijloc si cei foarte bogati s-au regasit in situatia de a fi nevoiti sa renunte la o mare parte din cheltuieli. care a cerut guvernelor sa "nu uit e de oameni" in planurile lor de relansare economica. fiind provocarea urmatorului deceniu. relateaza AFP. a observat directorul general al BIM. Astfel. Mexic. Raportul arata si ca "mai mult de 200 de milioane de oameni. dupa ce act ivitatea a fost "oprita brusc". potrivit declaratiilor secretarului general al organizatiei. de exemplu. numarul somerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 230 de milioane. moment marcat de falimentul Lehman Brothers si preluarea AIG de catre Guvernul american. potrivit unui comentariu al lui Jeffrey D. Indonezia. nu "alarmisti" . daca situatia continua sa se deterioreze". ar trebui sa cada de acord "in afara masurilor financiare si cu privire la masurile urgente care trebuie luate pentru promovarea investitiilor productive. Reprezentantii BIM se vor "realisti". prin luarea unor masuri de urgenta de catre bancile centrale. citata de NewsIn. ai caror reprezentanti se vor reuni in 2 aprilie la Londra. Criza economica mondiala ar putea trimite in somaj pana la 51 de milioane de persoane. India. Angel G urria. profesor de economie la . Sachs. Franta. iar o treime consta in transferul banilor catre autoritatile locale.si Africa de Sud. pentru investitii in sanatate. Insa. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Eco nomica (OCDE) estima. pentru a stimula consumul. obiectivelor muncii decente si ale protectiei sociale".

avand pe ste 3 milioane de oameni fara serviciu. Dupa bancile din America urmeaza criza marilor producato ri de automobile de peste Ocean. in acelasi ti mp. Efectele pachetelor de stimuli financiari asupra consumului a fost pozitiv. Declinul exporturilor catre Statele Unite a fost compensat de consumul intern si de investitiile publice in infrastructura. ca o reactie in lant. problemele legate de deficitul bugetar. Marile trusturi de presa din SUA concediaza mii de angajati. in loc sa ii cheltuie. prin urmare va fi nevoie de o crestere a taxelor si o reducere a cheltuielilor publice in viitorul apropiat. daca Guvernul reduce impozitele. sistemele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon si a tehnologiilor "verzi". Pe langa consecintele pe care. Astfel. cum ar fi constructia liniilor de metrou in marile orase. pentru a se majora salariul pe care angajatii il primesc in mana. din cauza intarzierii proiectelor din acest domeniu. In schimb. trei dintre cei mai mari producatori de masini din SUA au cerut ajutor de la Washington. in special din cauza faptului ca majoreaza semnificativ deficitele bugetare. cat si in mediul politic. in viitor. ci vor produce transformari si schimbari sociale. directorii de la Ford. unul dintre simbolurile economiilor performante ale lumii. masura respectiva ar avea efecte pozitive nesemnificative pentru consumatori. avand in vedere ca. Marea Britanie se confrunta cu o rata a somajului istorica. increderea consumatorilor. nu toti sunt convinsi ca aceasta abordare duce la cresterea productiei si la crearea de locuri de munca. Mai mult. De asemenea. iar Opel chiar s-a sufocat. capituleaza si ea in fata recesiunii. pentru a reusi sa -si readuca la nivelul de dinainte de criza valoarea averii lor. creeaza nesiguranta atat pe pietele financiare. inchiderea sau relocarea mai multor companii multinationale). deja. pentru Project Syndicate.Universitatea Columbia. Insa. impozitele vor trebui majorate. Mai mult. Pe vremuri motorul economiei americane. Piata imobiliara din Spania s-a prabusit. ceea ce sperie si mai m ult in legatura cu aceasta criza sunt previziunile economice tot mai sumbre pe care le prezinta analistii. Marile companii de automobile din Germania respira tot mai greu. consumatorii plini de datorii din SUA si Europa isi vor limita cheltuielile. poate. criza economica mondiala ni le -a prezentat (falimentul bancilor. insa ar creste deficitul bugetar destul de mult. chiar radicale. De exemplu. oamenii dispunand de mai multe resurse. Cum s-ar putea schimba viata noastra in urma actualei crize economice? . tarile bogate ar trebui ofere celor sarace imprumuturi cu dobanzi mici pentru ca acestea sa-si poata achizitiona energie regenerabila si pentru a reusi o crestere sustenabila pe termen lung. General Motors si Chrysler solicita cateva zeci de miliarde de dolari pentru a depasi cea mai proasta perioada din ultimii 25 de ani. Guvernul de la Moscova se lupta din greu pentru a mentine rubla stabila si arunca miliarde de dolari pe piata. prabusirea pietelor imobiliare si de automobile. insa foarte redus si fara sa afecteze economia per ansamblu.8 trilioane de dolari. De asemenea. pentru a se putea descurca in momentul cand salariile vor fi mai mici. guve rnele ar trebui sa se concentreze pe investitiile in energia regenerabila. oficial. Japonia. crede profesorul Sachs. In urmatorii ani. Insa aceste ajutoare financiare sunt foarte controversate. Valurile crizei financiare s-au propagat rapid si in Europa. Adevarata eficienta a pachetelor de stimuli nu este foarte clara. iar banii destinati infrastructurii nu au fost cheltuiti inca. ajuns la 1. iar Ungaria si Ucraina cer ajutor si asistenta financiara de urgenta de la FMI. Din aceasta cauza. Italia intra in recesiune. concedierile in masa. nu vor ramane doar la nivelul econ omic. ne-am astepta ca si consumul sa creasca. Zbatandu-se intre neputinta de a renunta la luxul cu care au fost obsnuiti si dorinta de a ben eficia si ei de ajutorul statului. multi ar putea decide sa economiseasca acei bani in plus. in SUA lucrurile au mers exact invers. Iar consecintele acesteia. Singura. China a mers pe drumul cel bun Potrivit primelor rezultate. pachetul de stimuli al Guvernului chinez a dat rez ultatele scontate. Franta pare sa isi mentina echilibrul si sa nu intre inca. Oame nii au ales sa economiseasca banii in plus. Actuala criza economica risca sa se transforme intr -o Mare criza. in recesiune. reducand. unele.

In China. Astfel . Scenariile filmelor SF de la Hollywood. cu tot cu economia lui libera? Vedeti cat de puternici suntem noi. ar putea sa ramana doar o amintire palida. restul lumii ii va urma in cadere. Este posibil ca pe masura ce criza se va accentua. unde lumea este impartita in doua categorii bine definite: bogatii la suprafata. Masura fiind explicabila prin stoparea raspandirii panicii in randul cetatenilor. Ce inseamna aceasta deschidere a unui guvern comunist intr -o tara precum China? Noi ar trebui sa stim inca semnificatia unei astfel de decizii. E suficient doar sa ne imaginam cum ar putea reactiona indigenii fiecarei tari dezvoltate din Europa. o utopie? Pana atunci. intr-o economie americana ce nu promite nim ic bun deocamdata. ne puteam imagina ca. au fost publicate informatii despre grevele soferilor de taxi si protestele noilor someri. Una dintre cele mai importante decizii politice. Propaganda chineza a schimbat tactica si a decis sa permita publicarea unor stiri negative. in China. Ceea ce pare oarecum paradoxal este faptul ca aceasta tara nici nu pare inca atinsa de efectele crizei financiare. Ne poate responsabiliza. vine din China. guvernul comunist investeste. ca si despre revoltele din provincia Gansu. Probabil ca atunci aceasta masura nu ar mai mira pe nimeni. astfel incat ne permitem acum sa fim principalul finantator al Americii?" In timp ce democratia si economia libera de piata din Occident nationalizeaza tot mai multe banci. Economiile sunt atat de bine interconectate incat o criza care se va accentua puternic intr-unul din marile "motoare" ale lumii. Pe principiul: "vedeti cat de rau a ajuns Occidentul. rama si fara case si fara serviciu in urma crizei. mai mult decat am crezut ca putem sau trebuie sa fim. Japonia. Democratizarea luxului. criza economica ne poate invata pe fiecare cate ceva. guvernul comunist va liberaliza cu totul presa. distrugand magazine si atacand persoane. fie Germania. incidente legate de exproprieri sau somaj. Autoritatile chineze au hota rat sa dea libertatea organismelor de presa sa scrie despre proteste. adica despre revolte. unde guvernul de la Beijing a reinventat cele doua concepte ale lui Mihail Gorbaciov glasnostul si perestroika. in China. de un lucru ne-am convins cu totii: nimeni nu va scapa de consecintele crizei economice.Raspunsul depinde de cat de adanc ne va lovi si de cat de mult va dura. Daca vreun locuitor al Chinei dorea sa afle ce s -a intamplat in piata Tiananmen in 1989 nu putea accesa niciun fisier despre acest eveniment deoarece autoritatile chineze cenzurasera absolut orice informatie legata de revolta studentilor in fata tancurilor armatei. mai degraba decat sa favorizeze aparitia de zvonuri. ar putea deveni un "avant la le ttre" sinistru. in tarile democratice din Occident sa apara tot mai multe si mai diverse forme de cenzura guvernamentala a informatiilor. pana si informatiile de pe internet erau pana acum cenzurate. Revoltele de la periferiile Parisului din decembrie 2005. in fata emigrantilor din tarilor lor. companii si societati. permitand presi oficiale sa publice stiri "negative". Poate ca aceasta deschidere a autoritatilor chineze in ce priveste stirile nu reprezinta altceva decat o incercare de manipulare a opiniei publice. dupa calcule cat se poate de capitaliste. Guvernul chinez incearca astfel sa limiteze pericolul unor revolte sociale. Rezervele sale ii permit sa cumper e titluri de stat americane in valoare de aproape 600 de miliarde de dolari si sa devina astfel principalul stat care detine titluri de stat emise de Trezoreria Statelor Unite. . Cum ar putea arata viitorul lumii intr -o criza economica grava? Dupa masurile si anunturile companiilor si guvernelor din intreaga lume. SUA sau Marea Britanie. avand in vedere ca cetatenii chinezi sunt foarte interesati de impactul crizei financiare mondiale asupra economiei nationale. luate pe fondul crizei economice mondiale. In acel moment. saracii sub pamant. cand emigranti i cereau drepturi egale cu cetatenii francezi incendiind masini. Ironia si paradoxul acestei situatii s -ar putea extinde in viitor si mai mult.

care a impresionat in pozitia de Guvernator al Bancii Nationale a Italiei si a lucrat si la grupul Goldman Sachs. facuta prin concedieri si reduceri salariale.. pentru un pret bun oferit de vreun mili ardar rus sau un seic arab. in conditiile date. pe piata telecomunicatiilor din Marea Britanie. aceasta avere se poate evapora. in vremuri cu cresteri economice insignifiante. Jean Claude -Trichet. News Corp.5 miliarde de euro. stie ce are de facut si va incerca sa taie in stanga si-n dreapta cat mai devreme. Tara se afla in aceeasi situatie grea ca si atunci. Analistii economicii sunt insa de parere ca au mai ramas insa destule surprize ale recesiunii trecute. va scoate .Criza economica ne poate face sa ne intrebam daca democra tizarea luxului. O miscare logica. guvernele trebuie sa-i stimuleze pe intreprinzatori. asa cum era infatisat acest concept in tarile dezvoltate. pentru a scapa mai reped e. Vodafone fuzioneaza cu BT Intr-o piata dominata de competitia acerba. de a numi un olandez. este recunoscut ca unul din cei mai inteligenti dar si mai putin sentimentali jucatori din piata de media. ca acesta miscare nu are niciun fel de sorti de izbanda. Reducerea cheltuielilor bugetare. Analistii spun ca ar putea fi vorba de Mario Draghi. a fost deja incercata. in 2010. iar cea mai simpla modalitate este reducerea taxelor. Dupa doi ani grei de criza economica. insa pana la sfarsitul anului viitor jocurile vor fi deja facute in ceea ce -l priveste pe succesorul sau. Intr-o era a vitezei in care s-a accelerat timpul in care se poate construi un imperiu financiar. pentru Bloomberg. la fel de rapid. patronul News Corp. vine Times Rupert Murdoch. din care nu au lipsit rasturnarile dramatice de situatie si caderile rasunatoare ale celor mai mari banci din lume. David Cameron. Reducerea fiscalitatii Toate guvernele europene trebuie sa combata efectele crizei financare. deficitele bugetare au atins niveluri record. iar liderul conservator de azi. ce isi vor face simtita prezenta din plin si in 2010. Dupa ce isi va da seama. relativ repede. iar varianta standard a Uniunii Europene. oficial. spun analistii. Un italian in fruntea Bancii Centrale Europene Mandatul actualului presedinte al bancii Centrale Europene. a venit poate vremea sa invatam ca. Greve in Marea Britanie In luna mai a anului viitor. In clipa de fata. incercand sa tina situatia sub control. Pentru ca au cheltuit pana acum sume imense. iar analistii cred ca singurul mod de a umple la loc aceste gauri este revenirea rapida la o crestere economica substantiala. exemplul. pentru a redeveni profitabile. Cum institutia nu va mai putea fi condusa de alt francez. de la cateva generatii la cativa ani sau cateva luni. marile companii trebuie sa aleaga intre a se lupta pana la pragul falimentului sau a strange randurile. iar restul Europei le va urma. Murdoch va renunta fara sa clipeasca la prestigioasa publicatie The Times. opt dintre bombele anului viitor. chiar daca recesiunea s-a incheiat. Germania a anunta deja ca va scuti firmele si particulari de plata unor taxe in valoare de 8. ale carei efecte vor continua sa produca surprize de proportii. Ne poate pune pe ganduri in privinta modului in care se pot sau NU se pot face unele averi: milioane si miliarde realizate intr-o secunda printr-un simplu click de mouse sau printr-un singur telefon. am inclina sa credem ca nimic nu ne mai poate surprinde. nu este cumva o utopie. Pentru a face asta. mai mult ca sigur. care s-ar putea ajuta reciproc astfel sa iasa p e picioare din aceasta perioada proasta. ar fi fuzionarea British Telecom cu Vodafone. va expira in 2011. cand Margaret Thacher a devenit premier. Jurnalistul economic Matthew Lynn a anticipat. mogulul incearca sa vanda presa online in Marea Britanie. Marea Britanie va avea parte de primul sau Guvern Conservator din 1979. mai ramane in picioare o singura varianta: un italian.

Economia Irlandei isi revine Chiar daca deficitul bugetar al Irlandei va ajunge la pragul catastrofal de 11. a lasat piata imobiliara sa cada pana la pragul in care toata lumea a reusit sa -si cumpere o locuinta si a redus fiscaliatea. Pentru a -si recupera macar o parte din bani. va trece pragul de 10% in 2010. Situatia a ajuns de asa natura. Irlanda a redus deja cheltuie lile bugetare. Efectele intarziate ale crizei Vremurile tulburi ce urmeaza unei perioade de criza ascund o multime de pericole nebanuite. Recesiunea a activat mai multe bombe cu ceas in intrega lume. iar lira se va clatina zdravan. din punctul de vedere al posibilit atilor de refacere a economiei in 2010. Pana la sfarsitul lui 2010. dar si o efervescenta a protestelor sociale. pana la anuntarea unui castigator al conflictelor de munca. numai in 2008 cresterea a fost de inca 40 de milioane. The Economist relateaza asupra unui studiu efectuat de Comitetul pentru Nutritie al Natiunilor Unite (studiul il regasiti pe www. . Analistii sustin ca in 2010 ne vom plictisi de ceea ce numim in clipa de fata bombe. numarul copiilor subnutriti va creste cu aproximativ 121 -125 de milioane pana in 2010. numarul de copii subnutriti a crescut cu 80 de milioane. se subliniaza in analizele prestigioasei reviste britanice The Economist. estimarile anticipeaza un somaj de 12%. pana la 186 miliarde de dolari (8. astfel incat. cu atat mai putin in 2010. inaintea altor tari europene. arile din regiunea noastr a sunt indatorate excesiv si mai au prea putini clienti solvabili pe pietele occidentale. pana la sfarsitul anului.unscn.imediat sindicatele in strada. cand restul lumii va realiza ca indatorarea excesiva nu a fost cea mai buna solutie pentru depasirea crizei. Daca economia ramane la fel (ori conform estimarilor. 25 de milioane de oameni din statele OCDE ar urma s a-si piarda locurile de munca. va continua sa scada). o infla tie de 3. ca urmare a Äprogramului de austeritate promovat de FMI³. analistii continua sa creada in capacitatea Irlandei de a -si reveni si mai ales in norocul proverbial al irlandezilor. in medie.7% din PIB.680 de dolari per capita). incat in tarile subdezvoltate aproximativ 50-60% din venitul casnic este cheltuit pe alimente. In timp ce intre 1990 si 2007. O avalansa de procese Criza economica i-a prins pe picior gresit pe cei care au investit in 2006 si 2007. Dupa ce rata somajului a crescut de la 4% in 2008 la 9. A crescut intr -un an cat crescuse in opt ani si jumatate. de genul recentei crize din Dubai. latente. Nici preconizarile pentru viitor nu sunt mai incurajatoare. Analistii britanici prevad pentru Romania o crestere a PIB de 1%. Des i ne-am obisnuit sa auzim despre criza economica in contextul falimentului bancilor si a decaderii pietei imobiliare. iar afacerile incheiate in aceasta perioada au putine sanse sa mai fie profitabile vreodata.3%. in anii anteriori. fapt ce poate conduce la probleme de sanatate ale nou nascutilor. preturile la alimentele de baza au inceput sa creasca extrem de rapid. Europa de Est reprezinta un motiv de ingrijorare. economia Irlandei va fi din nou in plin avant. cu atat mai periculoase cu cat sunt foarte greu de anticipat. Dupa ce au atins pragul inferior in Decembrie 2008.org) despre efectele crizei economice asupra populatiei sarace din toata lumea. pana la sfarsitul crizei. De -a dreptul infiorator! Numarul femeilor insarcinate cu anemie a crescut si el in aceeasi proportie . Efectul crizei economice asupra saraciei mondiale In articolul "The Trail of Disaster´.6% in 2009. populatia de copii subnutriti si de mame anemice a crescut ingrijorator de mult in ultimul an. avand problemele deja rezolvate. investitorii si -au pus avocatii la treaba iar anul viitor vor fi demarate o multime de procese. La nivelul UE.

Pe termen scurt principala provocare o constituie g asirea solutiilor care sa restabileasca increderea investitorilor si a consumatorilor. si intarirea cooperarii intre institutiile financiare ale lumii (modernizarea structurilor de guvernan ta ale FMI si ale Bancii Mondiale). Intr -un raport prezentat in luna ianuarie 2010. numai ca guvernele nu vor putea finanta la nesfarsit procesul de redresare. state si cetatenii acestora vor continua sa simta efectele negative ale crizei si in anii urmatori". a declarat: "Datorita profunzimii acestei recesiuni. Performanta. asigurarea externaliz arilor rationale din punct de vedere privat dar socialmente ineficiente reglement arii adecvate a pietelor. iar producatorii vor trebui sa inoveze tot mai mult pentru a atrage cump aratorii. va insemna pastrarea directiei pozitive si evitarea recaderii in recesiune. vanzarile bunurilor de larg consum vor cre ste cu doar 1. In lipsa relansarii vanzarilor de electrocasnice si de autoturisme si in conditiile accentuarii tendintei de economisire (consumatorii fiind in continuare impovarati de datorii si.2 la suta in 2011. amenintati de un somaj impresionant).7%. .7 la suta la nivel mondial pentru anul 2010 si o crestere de 3.2 la suta. In cazul in care nu se va sti sa sa se profite de aceasta crestere economica. institutia bancara cu sediul la Washington estimeaza o crestere econom ica de 2. in plus. Etica afacerilor nu lipse ste din aceasta lista de provocari ale viitorului. desi cresterea economica a revenit. asigurarea integritatii pietelor financiare (privind manipularea pietei si frauda).Semnele de redresare a economiei globale din a doua parte a lui 2009 nu indic a o revenire in 2010 pe trendul cresterii viguroase. imbunatatirea reglementarilor privind contabilitatea titlurilor. Consumul si cheltuielile publice nu vor putea sa sustina decat un ritm lent de crestere economica. odata ce impactul stimulului financiar va scadea. Speranta ramane stimularea economiei prin cheltuieli publice. economist-sef la Banca Mondiala. firmelor si produselor financiare. Justin Lin. In 2009.principala provocare o constituie ajustarea principiilor care ghideaz a reforma sistemului financiar international. s -ar putea ajunge la o contractare de peste 10 la suta in 2011. in termenii anului viitor. Banca Mondiala a avertizat ca aceasta revenire este "fragila". La nivel global. viteza ei urmand sa scada la sfarsi tul anului. Banca Mondiala anticipeaza o crestere economica sporita pentru anul urmator. pentru finele anului este anuntata retragerea guvernelor din arena economic a. Dimpotriva. dupa ce va fi trecut "faza acuta" a recesiunii economice mondiale. Pe termen lung. o importanta deosebita avand -o momentul la care se va retrage stimulul acordat de state si ajustarea politicilor monetare. tendin ta naturala a productiei in economiile dezvoltate va fi aceea de a se comprima si mai mult. in principal referitor la transparen ta. economia mondiala a inregistrat o scadere de 2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->