Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Late Financiara - An 2 - Sem I - Mitea
Grile Late Financiara - An 2 - Sem I - Mitea
creşteri ale încasărilor înregistrate în exerciţiul financiar sub forma intrărilor sau creşterilor
de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat scăderi ale capitalului propriu,
a altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capitalul propriu
creşteri ale beneficiilor economice care au ca rezultat creşteri ale capitalului social, altele
b decât cele legate de distribuirea dividendelor
creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în exerciţiul financiar sub forma intrărilor
sau creşterilor de active sau a reducerilor de datorii, care au ca rezultat creşteri ale
c capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capitalul propriu
13 Cheltuielile constituie: 2
creşteri ale plăţilor economice înregistrate in exerciţiu financiar curent sub forma intrărilor
de active sau creşterilor de datorii care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu,
a altele decât cele legate de sumele distribuite proprietarilor
diminuări ale beneficiilor economice înregistrate in exerciţiu financiar curent sub forma de
ieşiri (scăderi) de active sau creşteri de datorii care au ca rezultat diminuări ale
b capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuite proprietarilor
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor
nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a
activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către
proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei
b analizate
că profitul este obţinut numai dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor
nete la începutul perioadei este mai mare decât valoarea financiară sau monetară a
activelor nete la sfârşitul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către
proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei
c analizate
16 Valoarea matematică contabilă (VMC) a acţiunii este dată de relaţia 3
a VMC = Activ net contabil : Număr acţiuni
b VMC = Activ contabil: Număr acţiuni
c VMC = Activ real : Valoare acţiuni
17 Valoarea nominală (VN) a acţiunii este dată de relaţia 3
a VN = Capital propriu : Număr acţiuni
b VN = Capital social : Număr acţiuni
c VN = Capital social : Valoare acţiune
18 Valoarea de randament (VR) a acţiunii este dată de relaţia 3
VR = (Dividend total distribuit + cota parte din profit pe acţiune încorporată în
a rezerve)/ Rata medie a dobânzii pe piaţă
VR = (Dividend intrinsec distribuit pe acţiune + cotă din rezerve)/ Rata medie a
b dobânzii pe piaţă
VR = (Dividend mediu distribuit pe acţiune + cota parte din profit pe acţiune
c încorporată în rezerve)/ Rata medie a dobânzii pe piaţă
19 Evidenţa capitalului social se realizează prin contul: 3
101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin creditare si se
creditează cu constituirea şi creşterea capitalului şi se debitează cu micşorarea,
a lichidarea capitalului
101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin debitare se
debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului şi se creditează cu constituirea şi
b creşterea capitalului
1012, capital social, cont de activ: se creditează cu constituirea şi creşterea
c capitalului şi se debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului
20 Creşterea capitalului social poate fi făcută prin: 4
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni interne (încorporarea rezervelor şi
a primelor de capital, repartizarea profitului) şi conversia obligaţiunilor în acţiuni
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni interne (încorporarea veniturilor în
b profit, a primelor şi rezervelor în capital) şi conversia acţiunilor în obligaţiuni
aport nou în natură sau numerar, operaţiuni externe, operaţiuni interne (încorporare
rezerve şi prime de capital) şi conversia primelor privind rambursarea
c obligaţiunilor în acţiuni
21 Valoarea drepturilor de subscriere (DS) este dată de relaţia 4
a Valoarea contabilă netă – Valoarea contabilă nouă
b Valoarea contabilă veche – Valoarea contabilă nouă
c Valoarea contabilă veche - Valoarea contabilă intrinsecă
22 Micşorarea capitalului social poate avea loc prin 4
a acoperirea pierderilor, rambursare către acţionari, răscumpărarea acţiunilor proprii
retragerea acţionarilor, răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii, acoperirea rezervelor
b negative din reevaluare
c acoperirea pierderilor, rambursarea către acţionari, răscumpărarea şi anularea acţiunilor
23 Amortizarea capitalului social:
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din rezervele disponibile sau din
a beneficiu 4
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din primele de capital sau din
b beneficiu
constă în rambursarea depunerilor către acţionari fără ca prin aceasta să se reducă
c mărimea capitalului social, rambursarea făcându-se din venituri curente
Cresterea capitalului social prin subscrierea 10 actiuni x 1000 lei VN12000 lei = 12000 lei
24 VE: 4
456 = % 12.000
1012 2.000
a 1041 10.000
5121 = % 12.000
1012 10.000
b 1041 2.000
456=% 12.000
1011 10.000
c 1041 2.000
25 Varsarea aportului in numerar 1200 lei la cresterea capitalului social: 4
a 456 = 5121 1200
b 5121=456 1200
c 5121 = 1012 1200
26 Trecerea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat 1000 lei se face: 4
a 453 = 1012 1000
b 1012 = 1011 1000
c 1011=1012 1000
Rascumpararea in numerar a actiunilor proprii 10 actiuni x 1400 lei valoarea rascumparata
27 : 4
a 109=5311 14000
b 5311 = 109 14000
c 1012 = 5311 14000
Vanzarea in numerar a 10 actiuni proprii rascumparate la un pret de 1500 lei: (valoare
28 rascumparare 1400 lei) 4
5121 = % 15000
109 14000
a 764 1000
b 5121 = 109 15000
% = 5121 15000
109 14000
c 664 1000
29 Primele de capital reprezintă: 5
excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală (prime de fuziune); între
valoarea contabilă (sau intrinsecă) şi valoarea lor nominală (prime de emisiune); între
valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de conversie); între
valoarea unei obligaţiuni şi valoarea nominală a unei acţiuni (prime de aport a
a obligaţiunilor în acţiuni)
excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală (prime de emisiune); între
valoarea contabilă (sau intrinsecă) şi valoarea lor nominală (prime de fuziune); între
valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de aport); între
valoarea unei obligaţiuni şi valoarea nominală a unei acţiuni (prime de conversie a
b obligaţiunilor în acţiuni)
excedentul dintre valoarea nominală şi valoarea emisiune (prime de fuziune); între
valoarea nominală (sau intrinsecă) şi valoarea lor contabilă (prime de emisiune); între
valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea lor nominală (prime de conversie); între
valoarea nominală a unei acţiuni şi valoarea obligaţiuni (prime de aport a obligaţiunilor în
c acţiuni)
30 Contul 104 „Prime de capital” este: 5
este cont de pasiv; se creditează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve. se
debitează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea capitalului social şi
a conversia acţiunilor în obligaţiuni şi soldul creditor reprezintă primele de capital existente
este cont de activ; se debitează cu primele încorporate în capitalul social sau rezerve se
creditează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea capitalului social şi
b conversia acţiunilor în obligaţiuni şi soldul creditor reprezintă primele de capital existente
este cont de pasiv; se creditează cu primele de capital constituite la creşterea, fuziunea
capitalului social şi conversia acţiunilor în obligaţiuni şi se debitează cu primele
încorporate în capitalul social sau rezerve şi soldul creditor reprezintă primele de capital
c existente
31 Rezervele reprezintă: 5
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont sintetic
de gradul I care se dezvoltă pe trei conturi de gradul II: 1061 „Rezerve statutare”, 1064
a „Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1068 „Alte rezerve”
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont sintetic
de gradul I care se dezvoltă pe trei conturi de gradul II: 1061 „Rezerve legale”,”, 1063
Rezerve statutare contractuale, 1064 Rezerve de valoare justa , 1065 Rezerve
b reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare , 1068 „Alte rezerve”
profituri capitalizate şi contabilitatea lor se ţine cu ajutorul contului „Rezerve”, cont sintetic
de gradul II care se dezvoltă pe trei conturi de gradul III: 1161 „Rezerve legale”, 1162
c „Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1168 „Alte rezerve”
32 Contul 106 „Rezerve legale” este: 5
este cont de pasiv; se creditează cu ocazia constituirii rezervelor din diverse surse şi se
debitează pe măsura consumării rezervelor. Soldul creditor reprezintă rezervele constituite
a şi neutilizate
este cont de pasiv; se creditează pe măsura consumării rezervelor. Se debitează cu
ocazia constituirii rezervelor din diverse surse. Soldul creditor reprezintă rezervele
b constituite şi neutilizate
este cont de activ; se debitează pe măsura consumării rezervelor şi se creditează cu
ocazia constituirii rezervelor din diverse surse. Soldul creditor reprezintă rezervele
c constituite şi neutilizate
33 Contul 121 „Profit şi pierdere” este: 5
cont sintetic de gradul I de pasiv.; se creditează cu închiderea (debitarea) lunară a
veniturilor şi se debitează cu închiderea (creditarea) cheltuielilor; soldul creditor reprezintă
a profitul obţinut, supus repartizării.
cont sintetic de gradul I bifuncţional (pasiv în cazul profitului, activ în cazul pierderii); se
creditează cu închiderea (debitarea) lunară a veniturilor şi se debitează cu închiderea
(creditarea) cheltuielilor; soldul creditor reprezintă profitul obţinut, supus repartizării; soldul
b debitor reprezintă pierderea ce va trebui acoperită
cont sintetic de gradul II, de activ (pasiv în cazul profitului, activ în cazul pierderii); se
creditează cu închiderea (debitarea) lunară a veniturilor şi se debitează cu închiderea
c (creditarea) cheltuielilor; soldul debitor reprezintă pierderea ce va trebui acoperită
34 Contul 129 „Repartizarea profitului”: 5
c la intrare, la închiderea exerciţiului, la data ieşirii din patrimoniu şi la scăderea din gestiune
81 Valoarea de achiziţie conform (I.A.S.16) este alcătuită din:
preţ de vânzare, taxe vamale şi alte taxe nedeductibile, toate veniturile directe necesare
a punerii bunului în stare de funcţionare
preţ de cumpărare, taxe vamale şi alte taxe nedeductibile, toate cheltuielile directe
b necesare punerii bunului în stare de funcţionare
preţ de vânzare, taxe vamale şi alte taxe deductibile, toate cheltuielile directe necesare
c punerii bunului în stare de funcţionare
82 Costul de producţie care este format din: 8