P. 1
LICENTA MIRCEA ELIADE

LICENTA MIRCEA ELIADE

|Views: 343|Likes:
Published by Serban Juhasz

More info:

Published by: Serban Juhasz on Aug 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA : Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura

română

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific Corneliu Crăciun Oradea 2011

Absolvent Szep Andrea Bianka

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ PARTIUM DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE SPECIALIZAREA: Limba şi literatura engleză-Limba şi literatura română

Lucrare de licenţă Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Coordonator ştiinţific
1

Absolvent

Corneliu Crăciun

Szep Andrea Bianka

Oradea 2011 PARTIUM KERESZTÉNZ EGYETEM BӦLCSÉSYETTUDOMÁNYI KAR SZAK : Angol-Román

Államvizsga-dolgozat Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Vezető tanár Corneliu Crăciun Nagyvárad 2011

Hallató Szep Andrea Bianka

2

Oradea 2011 PARTIUM KERESZTÉNZ EGYETEM BӦLCSÉSYETTUDOMÁNYI KAR SZAK : Angol-Román

Államvizsga-dolgozat Experienţa iubirii în romanele lui Mircea Eliade şi Maitreyi Devi

Vezető tanár Corneliu Crăciun Nagyvárad 2011

Hallató Szep Andrea Bianka

3

2 Tristan și Isolda.1 ”India la douăzeci de ani” 3. Bibliografie 4 .4 Paul și Virginia.2 Mircea Eliade și poetica autencitității VI. Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi 6. Experiența indiană a lui Mircea Eliade 3. iubirea magică 4.1 Tristan și Isolda 4.5 Romeo și Julieta 4. Personalitatea și viața lui Mircea Eliade III.1 ”Dragostea nu moare” 6.3 Paul și Virginia 4. Concluzii IX.6 Romeo și Julieta. Romanul eliadesc 5. Analiză comparativă VIII.5 Arta poetică indiană IV. iubirea imposibilă V.1 Operele lui Mircea Eliade 5.Preambul II.4 ”Cele trei lecții ale indiei” 3.2 Romanul-replică a lui Maitreyi DeVi VII.2 Yoga și Sanscrita 3. Iubiri în cultura universală 4.3 Experiența lui Mircea Eliade pe Himalaya 3. iubirea exotică 4.CUPRINS: I.

PREAMBUL 5 .I.

romanul psihologic ( Camil Petrescu cu „Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război” şi „Patul lui Procust”) şi romanul care face parte din lucrarea aceasta. Trăirea intensă a lucrurilor din jurul lui. totul trebuie să fie adevărat. articole care trebuiau aduse la acelaşi nivel cu cea europeană. Romanul românesc îşi atinge treapta maturizării în perioada interbelică. alţii au fost obligaţi să decurgă la aceasta. ca şi moartea. În romanul ei. Ea recunoaşte chiar. chiar dacă e bine sau rău. pe parcurs şi .şi amprenta pe aceasta. scriind şi ea varianta ei „Dragostea nu moare”. numai aşa poate relata sentimentele adevărate. fiind chiar definitorii. Chiae Mircea Eliade este de părerea că orice întâmplare din viaţa unui om se poate transcrie în roman. experienţa adevărată sunt tot elemente ale autencitităţii. stilul de a scrie. Lucrarea priveşte ambele romane. genul potrivit în această perioadă. A avut influenţe din mai multe ţări. având parte de succese continue. 6 . Au apărut mai multe dezbateri despre scrierea unui roman. romanul experienţei şi al autencitităţii ( Mircea Eliade cu experienţa exotică „Maitreyi” şi „Nuntă în cer”). cuprinzând toată viaţa ei până atunci. dar. tipuri de romane şi – au făcut apariţia. chiar şi împotriva diferenţelor culturale.au avut cei doi: Maitreyi şi Mircea Eliade.au găsit domeniul. Prin romanul „Maitreyi” Mircea Eliade ne dă o primă tendinţă de roman modern al autenticităţii şi al experienţei. deoarece a primit un „răspuns” din partea protagonistei. zicând că dragostea adevărată nu moare nici după 48 de ani. Unii s . Analiza dintre cele două arată că ei au fost martori la o experienţă unică de a trăi iubirea. doar că ea relatează faptele dintr . Mai multe genuri. Sinceritatea. punându . prietenia. Mulţi scriitori şi . Acest roman deosebit mai face şi legătura dintre literatura universală. naraţiunea concentrându .a dezvoltat puţin mai târziu decât în ţările occidente. comparând evenimentele. trăirile şi mai ales gândurile pe care le .o perspectivă mult mai personală.Literatura română s. că nu a încetat niciodată să l uite pe Mircea Eliade. Romanul experienţei valorifică trăirile cât ma intense a unor experienţe unice. El pune foarte mare accent pe autencititate. dar aceasta marcând personajul. iuirea. accentul fiind pus cel mai mult pe faptul că este primul roman exotic scris în literatura română.au deplasat în ţările occidentale. punând accent pe planul interior de către personaj.a format o literatură stufoasă. unele fiind : romanul realist obiectiv ( Liviu Rebreanu cu binele cunoscute romane „Ion”şi „Răscoala”). Mircea Eliade este protagonistul.se pe planul interior.

Aceste informaţii şi evenimente sunt relatate în diferite feluri de cei doi autori : Mircea Eliade se foloseşte de jurnalul lui pentru a scrie o poveste de dragoste unică având o importanţă mai mare povestirea romanului. Toate aceste romane fac ca literatura română să fie mai preţioasă şi apreciată. cele mai importante întâmplări cum ar fi logodna lor. Cei care le încalcă sunt aspru pedepsiţi. aşa putând să afle oricine informaţii valoroase. în timpul acela folosindu se de cunoştinţele marelui Dasgupta. Prin aceasta. o idee despre lumea exotică. 7 .Romanul experienţei. relatând în timpul acela povestea celor doi. mai ales cea indiană. a avut o deschidere nouă spre o lume magică. Experienţa acumulată de autor în India a dus la aces lucru. Lumea nu se aştepta la un astfel de roman (exotic) din partea unui scriitor român. a ajutat la crearea unei legături cu literatura universală. oamenii se îmbracă diferit şi unde regulile sunt strcit respectate. Tema principală a lucrării.se de jurnalul lui intim şi celălalt de memorie. unul folosindu . fiiind privaţi de diferite privilegii. Evenimentele şi naraţiunile asemănătoare. Faptul că Mircea Eliade a avut şansa să trăiască în India timp de mai mulţi ani şi să înveţe de la Dasgupta şi renumitul poet Tagore. despărţirea celor doi şi chiar plecarea lui Mircea Eliade în Himalaya pentru a se linişti sunt expuse în acelaşi fel. Prin aceste romane mulţi au putut cunoaşte o lume unde societatea funcţionează diferit.a născut. Chiar dacă există unele mici divergenţe. „Maitreyi” scris de Mircea Eliade. Pe de o altă parte. Prin intermediul lui Mircea Eliade oamenii au avut o deschidere nouă. Maitreyi nici nu scrie evenimentele în ordinea cronologică. a dat o nouă dimensiune literaturii române prin scrierea romanului „Maitreyi”. analiza dintre romanul autobiografic „Maitreyi” şi romanul – răspuns „Dragostea nu moare”. scrise de cei doi ne demonstrează faptul că amândoi spun adevărul. punând accent pe cultura ei. culturale şi morale a două lumi diferite care nu se aseamănă deloc. mediul în care s . pune în evidenţă diferenţele sociale. întâlnirile pe ascuns în bibliotecă. informaţia primită de renumitul profesor Dasgupta şi mai ales curiozitatea lui de a afla o cultură diferită de a lui.

PERSONALITATEA ŞI VIAŢA LUI MIRCEA ELIADE 8 .II.

20 de romane. Cea mai mare operă pe care a scris – o este “Istoria credinţelor şi ideilor religioase” care îl va marca şi îl va desemna ca savantul secolului XX. şi – a dat doctoratul din filosofia gândirii cu o teză despre yoga. Ea s – a născut la 10 Septembrie 1914. În anul 1956 a primit titlul de profesor universitar în Chicago continuându – şi şi scrierile literare. Giovanni Papini. După trei luni. unde îl cunoaşte pe eroul lui. A scris peste 40 de studii ştiinţifice. pe urmă mai scrie “Cum am găsit piatra filosofală”. 1986 la Chicago. Ea a murit la vârsta de 76 de ani. Primeşte un răspuns chiar de la filosoful renumit indian. Filosofia lui personală se găsesc în “La ţigănci” şi “Noaptea de sânziene”. Se stabileşte la Paris unde va preda la Şcoala de Înalte Studii. misterul iubirii lor l – a copleşit. Pe parcurs învăţa şi limbaitaliană şi engleză fiind fascinat de limba aceasta. Scrie romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. A avut şi o mare iubire în viaţa lui Ş : pe Maitreyi. unde şi luat o casă. Este poetă şi a scris mai multe volume de poeme : “Răsăritul”. la Bucureşti. aflăm că cei doi au trăit o iubire specială. fiind fascinat de spiritualitatea şi farmecul lui 9 . ştiinţele naturii şi chiar de ocultism. “Întoarcerea în rai” şi “Huliganii” sunt romane care abordează existenţa şi realitatea. Din afirmaţiile literatei Dana Ciobanu. la început. În timpul acesta a scris romanul “Maitreyi” care a devenit foarte popular. nu a fost atras de indiancă pe care o considera chiar urâtă. Şi din romanul lui Eliade aflăm că el. A frecventat Colegiul Spiru Haret unde devine interesat de chimie. Operele lui sunt traduse în mai multe limbi. După patru ani scrie romanul autobiografic “Romanul adolescentului miop”. ca fiu al Ioanei şi ofiţerului Gheorghe Eremia Eliade. predând istoria religiilor. Dasgupta. El moare în data de 22 Aprilie. Mircea Eliade fiinf protagonistul cărţii. “Rabindranath la Mougpu”(dedicat mentorului ei Tagore). după trei ani.Mircea Eliade s – a născut la 28 Februarie 1907. În 1921 apare prima lui operă “ Inamicul viermelui de mătase”. Mircea Eliade este foarte mult preocupat de existenţa oamenilor şi a trăirilor personale. unde Eliade a trăit chiar şi în adolescenţă. ajunge în Italia. mici povestiri şi nuvele. având vârsta de 79 de ani. trimite o cerere de bursă pentru studii orientale în India. Familia lui locuia în Bucureşti din 1914. Dar. Fantezia şi imaginaţia lui impecabilă surprind toată lumea. după care şi la alte universităţi mari. O dată întors în Bucureşti. fiind bazat pe experienţa lui din India. A fost chiar asistent universitar. Şase ani mai târziu.

1 Mircea Eliade. 10 . Editura Minerva. Maitreyi. În anul 1935. Acolo. 1986. Cei doi au început să comunice prin faptul că au învăţat împreună limba franceză şi bengaleză. iar doi ani mai tărziu s – a căsătorit cu Mina Mareş care va muri foarte tânără Editura Culturii Naţionale a anunţat un concurs cu un premiu de 20 de mii de lei pentru cel mai bun roman. i – a cerut să părăsească casa lui în momentul acela. A vrut să se convertească la hinduism. în anul 1932. Maitreyi a fost şi în Bucureşti pentru a – i vizita pe mama şi pe sora lui Mircea Eliade. 141. Mircea Eliade s – a apucat de treabă. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familie mele”1. După acest incident. unde după 16 ani s – a întâmplat ceva miraculos : Maitreyi. sentimentele ei faţă de Mircea care nu au încetat niciodată. apropiindu – se de Mişcarea Legionară. fotografii vechi. păstrându – şi aşa dragostea. Cei doi se întâlneau pe ascuns până când şi profesorul Dasgupta a aflat de relaţia lor. a venit în vizită din India. Ea a aflat despre romanul care îi poartă numele.Maitreyi. de Christina Cotescu. București. Şi Maitreyi a fost pedepsită la rândul ei. s – a îndrăgostit din nou. dar i – a fost refuzat când a cerut familieiei să accepte căsătoria cu Maitreyi. El a fost hotărât să renunţe la orice pentru a se căsători cu tânăra de 16 ani. Acesta i – a spus : “Te rog să nu mai intri în casa mea. Mircea scria multe articole în yiarul “Buna vestire”. Chiar i – a scris mamei lui o scrisoare unde îi cere permisiunea de a se căsători cu fata visurilor lui. căsătorindu – se cu ea. revederea după 40 de ani fiind de nedescris. dăruindu – le câte un exemplar din romanul ei autobiografic “Dragostea nu moare”. fiind puţin chiar revoltată de acest lucru. Mircea Eliade s – a întors în ţară. În roman. scrisorile trimise de professor. fiind chiar pasionat de aceasta. Experienţa unică trăită în India. p. a obţinut chiar un loc de muncă la Universitatea Sorboma din Paris. construind romanul “Maitreyi”. Cei doi au avut emoţii foarte mari. În anul 1957 s. aflăm tradiţia ei. dragostea lui juvenilă. A avut chiar şi dovezi şi documente pentru aceasta : scrisorile trimise între ei .a muta în Chicago. Şi – a terminat mandatul diplomatic la Londra şi Lisabona. Aşa. i – a dat puterea de a transcribe pe hârtie dragostea dintre el şi indiancă. chiar flori uscate şi cel mai important : jurnalul lui intim.

Marele autor s – a stins din viaţă în data de 22 Aprilie 1986. El a pus accent pe conceptul de spaţiu şi timp sacru. omul fiind dirijat de subconştient secret care avea legătură cu simbolurile religioase. la vârsta de 79 de ani. unde a fost înmormântat în Oakwood. religgile în diferite culturi. Timpul sacru a fost pentru el centrul universului. la Chicago. 11 . înainte a fost numit profesor de istoria religiilor la Universitatea Loyla din Chicago unde a devenit chiar titular de catedră. dar.Mircea Eliade a primit cetăţenia americană în anul 1966.

EXPERIENȚA INDIANĂ A LUI MIRCEA ELIADE 3.1 “India la douăzeci de ani” 12 .III.

spunându-i că ii va fi foarte greu să trăiască viața unui indian. Eliade dezvăluie că-l interesa și sculptura în sine. Nu mai era tânărul care nu știa ce-l așteaptă în viață. ale unui tânăr care trăia în timpul naivităților. când Mircea Eliade acum douăzeci de ani. Acestea erau principalele lui preocupări. după care trimise la ziarul “Cuvântul”. nu știa bine limba hinduistă și nu pricepea frumusețea Indiei. Erau la punct cu toate însemnările și descoperirile lui. Dasgupta l – a luat pe Mircea cu mașina lui . sfârșind la Calcutta în pensiunea lui Perris. Din păcate. aceste lucruri sunt ale trecutului. nu numai latura filosofică. Chiar dacă el ar fi preferat să stea in Bhoanipore. Mirosul aromat al junglei din Ceylon îl simți deja din vapor. era în Gara de Nord și aștepta trenul spre India. Cei doi aveau o relație bună.După trei ani petrecuți în India totul i se părea schimbat. spre insistențele lui Dasgupta. Mentorul lui. deoarece sosise faimosul Maharajahul sa – l vadă. A trebuit să părăsească India împotriva voinței lui. Cam în trei – patru luni a învățat cât – de – cât limba. Într – o zi. Dasgupta îl aștepta la Mădras. Primele impresii și descoperiri au fost scrise pe foi. acum. 13 . Aceste prime zile în sudul Indiei erau deosebite. După doi ani. yoga-ul sau limba bengaleză. De la alimentație. dar băiatului i – a spus că va primi bursa în continuare cât timp stă în India pentru studii. El era interesat de studiile lui de sanscrită și filosofie și ia oferit o bursă de nouăzeci de rupii. după șase luni nu a mai putut trimite. Camera era mare și o împărțea cu fii doamnei Perris. comportament și îmbrăcăminte. Ramachandra Gangadhar a fost primul care i-a găzduid pe musafiri – prima găzduire indiană. îl învăța despre India. Călătoria lui a început la 20 Noiembrie. vrând ca după un an sau doi să se întoarcă. Cabina o împărțea cu încă doi indieni. din cauza datoriilor acumulate. Maharajahul a murit.Dar. Era fascinat de vegetația bogată.Totul a început în 18 Noiembrie 1928. Autorul a început să se concentreze asupra sanscritei și filosofiei indiene. autorul se afla în portul Bombay așteptând ca vaporul să pornească. Profesorul Dasgupta îi ținea cursurile în engleză. În anul 1931. studenți. Banii trimiși din țară trebuiausă – i ajungă pentru haine și călătorii. Dasgupta era convins că nu va putea să se adapteze din prima la viața indiană. pentru a le înțelege mai bine.

) . sau învăța filosofia. Așa a început să – i cunoască familia: pe doamna Dasgupta . Acum stătea mai mult în casă din cauza ploilor. ploaia care a speriat pe toată lumea. 14 . Cu această excursie a putut să se rupă de rutina în care era cuprins de patru luni. În acest timp. Benares. 4 Ibidem. totul fiind de o calitate superioară. cele două fete. pe terasă. Jumătate dintre femei erau îndrăgostite de el. lângă un asemenea om”. 177. Bucureşti. În tot acest timp. din nefericire avuse o insolație. de frumusețea lor și misterul lor. Editura Humanitas. zicând: ”Îmi redobândisem libertatea”. Spre sfârșitul lui Iunie s – a întors la Calcutta. El se compară cu “Doctorul”. care a mers în India ca să studieze arta asiatică. Aici a regăsit căldura și vegetația bogată. Era plin de culori. Articolul ”Când vine munsonul”.3 Acestea erau cuvintele lui Tucci în Bhowanipore. chiar dacă încetul cu încetul își aducea aminte tot mai mult de Bhowanipore și de experiența lui indiană. p. chiar dacă el nu credea în Diavol. cunoștea lume nouă. Perris l – a dus cu el la Faridpur. tot un lucru necunoscut de autor. Delhi etc. Memorii (1907-1960). a început din nou să studieze indiana . dl. p. are temă centrală ploaia torențială din Darjeeling.Pe punte totul era la fel. 2004. 178. 177. p. Într – o zi. nu a uitat să trimită articole la “Cuvântul”. Dasgupta l – a luat la Shantiniketan pentru a – i face cunoștință cu Rabindranath Tagore. a avut ocazia să viziteze India centrală ( Allahabad. în grădină. Vroia să inventeze ceva nou. Ibidem. ”Un îtreg ceremonial însoțea aparițiile lui la masă. la vârsta dumitale. A început să frecventeze “Globe Theatre”. petrecea tot mai mult timp acasă la Dasgupta care îl ajuta la gramatica sanscrită și urmărea progresele lui la yoga. Altă temă aflată în roman este“sterilitatea”. flori. Într – o zi. Odată cu terminarea romanului. Începea să fie fascinat de aceste orașe. mergea să danseze.Își petrecea cea mai mare parte cu scrierile lui. unde. Vorbise cu multă lume și afla lucruri noi. ”A fost una din experiențele hotărâtoare ale acelui an”4. A început să scrie romanul “Isabel si Apele Diavolului”. În iarna anului 1929. Încă din prima călătorie în India luase atâtea notițe că îi ajungeau pentru zece articole. 2 ”Să ai norocul să lucrezi cu Dasgupta la douăzeci și două de ani! Ce n – aș fi dat eu să mă aflu. Prezența lui 2 3 Mircea Eliade. Maitreyi și Chabu și băiatul lor. ca să se mai relaxeze. Era vorba despre experiența lui indiană.

Era o veste neașteptată.Tagore era charismatică.2 Yoga și sanscrita 5 6 Ibidem. 179. s – a întors pentru câteva zile (cum a prezis Perris). Pe data de doi Ianuarie 1930 așa a și fost. În Martie. Dasgupta îi vorbise de posibilitatea de a locui cu el în Bhowanipore. La sfârșitul toamnei un lucru era sigur: se v –a muta în Bhowanipore pentru a învăța limba mai bine. Acum avea un prieten. Frank. vedem că Eliade era entuziasmat de Tagore. Ibidem. p. care i – a cerut un împrumut. pensiunea se schimbase la fel și oamenii din ea. 5 Prin aceste descrieri. dar ”fără voia mea…”. apreciându – l foarte mult. dar o hotărâre nu s – a luatîncă. 15 .6 3. 182. după care nu l – a mai văzut nimeni. p. În toamna aceea.Îi recunoșteai geniul în felul lui de a trăi”.

9 3. p. 16 . Editura Dacia. Pe el îl interesa mai mult yoga și Tantra. 2004. dar nu numai folosofice. Eliade scria despre yoga tantra: ”Ceea ce mi se părea original”8 și că ”Exista o tradiție întreagă care accepta viața și trupul”. ceea ce consta în învățarea limbii.Experiența lui Mircea Eliade pe Himalaya 7 8 Mircea Eliade. europenii. 9 Ibidem. Editura Humanitas. Chiar și maestrul lui. pe care vroia să le înțeleagă. Dasgupta zicea: ”Pentru voi. două spre zece ore pe zi cu o carte de gramatică și nu dictionar sau un text. Odatăcu învățarea ei. p. Memorii (1907-1960). a practica yoga este și mai greu decât pentru noi. 181. p. cărți noi. hindușii. 38.” 7 A început să învețe sanscrita. Cluj – Napoca. 1990. Pentru el a învăța o limba înseamnă a comunica și a citi uneori despre cultura. ceea ce l – a ajutat mai mult să înțeleaga prin experiența lui personală (prin corpul lui) ce înseamnă cu adevărat yoga și la ce este bună. 181. Bucureşti. el putea să citească sau să traducă cărți.3. Mircea Eliade.Mircea Eliade a studiat și yoga. Încercarea labirintului.

Dar. Ibidem.a cunoscut pe Swami Shivananda. 13Vroia să – și caute o casă. 10 11 Ibidem. A trebuit să se adapteze la obiceiurile lor. îndrăgostindu-se unul de altul. Făcea deja parte din familia lui. pentru că n – aș mai fi avut douăzeci și trei de ani”. Vizitele la temple. 140. p. autorul a înțeles cauza rupturii relației lui cu Dasgupta. 190. treptat. p. pe data de 18 Septembrie. de parcă era ”copilul lui adoptiv”. l – au făcut să se simtă ca la el acasă. și mi – ar fi fost greu să mă reîntorc. Îi plăcea totul: peisajele. 13 Ibidem. 12 Ibidem. De Crăciun. o lume unde limba română era dominantă pentru creația lui. De atunci. de a deveni un adevărat indian”. Sufeream cu atât mai mult cu cât întelesem că. Aici a început să se împrietenească cu Maitreyi. Tot ce mi se întâmplase pornise din dorința mea de a mă identifica cu India. fiica lui Dasgupta. ce i – a dat dreptul de a sta în ashram. m – aș fi trezit din ”experiența mea indiana”. Kankhal și Rishikesh. Într – o zi ”mâinile noastre s – au întâlnit…și nu le – am mai putut decleșta” 10– a fost prima atingere dintre cei doi. Mircea Eliade trebuia să ”mă facă să uit Bhowanipore”.11 Chiar el mărturisește: ”Sufeream cumplit. Romanul ”Lumina ce se stinge” a fost redactat în India de către el. trecut peste întâmplari. dar și conversația a fost întreruptă… La familia Perris toată lumea se prefăcea că nu înțelegeau ce se petrece.12 Neputând să – și găsească locul. Totul i se părea un labirint și trebuia să se regăsească. monumente. era total schimbat.Odată cu mutarea lui în Bhowanipore a avut prilejul de a cunoaște cu adevărat India. cu ajutorul meditațiilor și al practicelor yoga iar acum cu ajutorul lui Shivananda. Maitreyi l – a mai telefonat. 189. 190. A trebuit să plece în ziua aceea. pierdusem India întreagă. orașe. yoga și învăța despre India. Chiar în ziua aceea. Și – a luat hainele europenești și a luat primul tren spre Delhi și în trei zile a ajuns în Calcutta pe strada 82 Ripon Street. Aici. mâncarea si îmbrăcămintea. În aceste săptămâni. S – a concentrat mult asupra doctoratului . 17 . p. Maitreyi i –a trimis un bilet în care l – a anunțat că părinții ei aflaseră tot și a fost obligată să spună totul. l . Traduceau poemele lui Tagore împreună. nu i – a mai văzut pe nici unul. cunoscând regulile lui. Dasgupta l – a informat că din cauza problemelor de sănătate nu – l mai poate găzdui la el. p. Dar ”Mai târziu sau mai curând. de exmplu mâncatul cu mâna (folosind doar degetele) pe jos. a vizitat Delhi (Hardwar). odată cu Maitreyi.

imitând un model indian. El este de părere că India l – a format din trei puncte de vedere : 14 15 Ibidem. totul i se părea străin. așa că a încercat să scrie o istorie comparativă cu yoga.15 A început să înțeleagă rolul icoanelor. respectul religios al pământului și al vieții. Ibidem. ce simbolizau ele. Cu acestea. Autorul simțea că nu o să se mai reîntoarcă…Ajuns acasă. 3. Ultimele luni petrecute la Calcutta au fost cele mai frumoase. 207. tibetana. el ”regăsea pretutindeni ”religiozitatea cosmică” al simbolului și al icoanei.”De data aceasta. ci mă lăsasem atras de misterul atâtor aspecte abscure sau neglijente ale culturii indiene”.14 Vroia să cunoască partea pe care a neglijat – o până acuma. A trebuit să se reîntoarcă la limba română și să trăiască cu amintirile lui din India magică. p. nu mai încercam să devin un altul. 18 . credința că sacrul se manifestă direct prin misterul fecundității și reînnoirii cosmice”. 205. dar și triste. lumea ”buna” care nu era pierdută.4. rece. dar pentru asta trebuia să învețe puțin chineza. Așa a înțeles și structura culturii românești.”Cele trei lecții ale Indiei” La vârsta de douăzeci și doi de ani Mircea Eliade a ajuns în India. p. deoarece bengaleza nu era de ajuns.

Cluj . dar și înromanele ”Nopți la Serampore”. ciclul de viață. Mircea Eliade a început să pună valoare pe viața spirituală. La ei agricultura era asociată cu sacralitatea. numită și ”păgânism”18 este destul de ctiticată. În India. 3. Editura Dacia. 1990. fiecare îșiare rostul ei. spiritul indian. religioasă a unei culture tradiționale. Această religie. omul a priceput ideea de naștere – moarte – renaștere. și ”Isabel si apele Diavolului” atât în limba română cât și în limba 16 17 Mircea Eliade. adică prezența sacrului în obiecte sau lucrui din natură. 3. Toate ființele naturii sunt importante. Ibidem.Ultima descoperire este ”descoperirea omului neolitic”.16 Aici descoperă rădăcinile profunde ale civilizației neolitice. p. Yoga – ul ca și spirit. Încercarea Labirintului.5 Arta poetică indiană Experiența lui Mircea Eliade se găseste atât în texte. Pentru prima dată. precum si gândirea ca filosofie. a fost înconjurat de oameni care se bazau pe religia lor.1. având ca bază agricultura. p. 18 Ibidem. Dar el a trăit aceste experiențe. viața unui om a fost comparată cu viața unei plante. ”Maitreyi”. moartea si învierea. unde puteai să te bucuri de viață. 54. A doua descoperire este importanța simbolului Lingam. 19 . 2.Napoca. 53. p. el a descoperit ”religiozitatea cosmica”17 . 54. pământul era asociat cu femeia. Descoperirea unei existențe filosofice. A descoperit această lume a necunoscutului. Lingamul este un falus de piatră care era simbolul vieții și al creativității.

templele acelei culturi. pictură. Chiar și Mircea Eliade era fascinat de muzică. dar și de literatura indiană. cu care s – a și întâlnit de câteva ori (Dasgupta le – a făcut cunoștință). În schimb. Interesul pentru tantrism și arta indiană face ca ”Maitreyi” să fie și mai complexă. La ei. Mircea Eliade spune că vroia să pătrundă în lumea magică. avem niște oameni care trăiesc o experiență neobișnuită. Tagore avea o legătura foarte strânsă cu cultura bengaleză. una tradițională are niște semnificații simbolice. pierzându – ne puțin. Toate acestea au legătură cu yoga și că nu totul este fantastic. artistul nu exprima lucrurile din punct de vedere personal. Admira la el faptul că.în ”Maitreyi” nu există fantasticul. virtuți și toate posibilitățile umane existente. combina calități. Sentimentul de jenă din ”Maitreyi” sunt adevărate. Autorul nu ne dă totul din prima.franceză. a viselor și de aceea a scris romanul autobiografic. În ”Nopți la Serampore” . Eliade mărturisește că el crede înaceste ”ieșiri din timp” și ”ieșiri din spațiu”. Aceste cărți au fost scrise în timpul sanscritei lui. Mircea Eliade a fost cucerit de India. atât cu inima cât și cu spiritul. 20 . Arta indiană. fiind un roman autobiografic. există și adevărul camuflat de autor. observând acest lucru și în operele sale. Mircea Eliade lua notițe după fiecare întâlnire cu el. neștiind dacă ceea ce povestește este adevărat sau nu. retrăiesc un timp care a trecut. I – a plăcut foarte mult scriitorul Rabindranath Tagore. ci împărțea cu toată lumea valoarea artistică ce exprima lucrul acela. pornind de la faptul că era alb și se rușina de acest lucru. Este de părere că se poate întâmpla și chiar noi să credem că a fost reală. nota tot cese spunea despre el.

IUBIRI ÎN CULTURA UNIVERSALĂ 4.IV. Komytunci. La sfârşitul luptei. Marc îi dă 21 .a venit în ajutor. regele Marc domnea în Cournailles.1 „Tristan şi Isolda” (De Margareta Gyurcsik) Foarte demult. regele din Loonis. unde află că duşmanul îi declară război. Rivalen i .

chiar dacă el nu vroia. muri şi ea.au dat seama că era foarte rănit şi nu .a împăcat cu Tristan. porni spre drum. Gondoine şi Denoalen îl urau pe Tristan şi pentru ca regele Marc să nu . Tristan a cerut să fie pus într . Cei patru duşmani şi . Dar. care după şapte ani îl încredinţă unui dascăl . care s -a dus în oraşul Tintangel.ai văzut pe rege reflectându . a omorât şi monstrul care făcea numai pagube. Guenelon. Întâmplările au făcut aşa. îndrăgostindu . 22 l .se în apă şi s . În drum.a alungat pe Tristan.a luat drepturile de a se urca pe tron. unde a putut să înveţe toate lucrurile bune. dar Tristan îl învinse.o barcă şi să . Gorvenal.au sfătuit pe rege să se urce în copacul unde se întâlnesc cei doi. şi că îşi fac griji pentru el. Aici era şi Isolda cea Blondă care l -a vindecat înainte ca ceilalţi să . la care Marc le . din cauza duşmanilor.o zi.au dus pe insula unde l .de soţie pe sora lui. Dar.i sigur că va putea supravieţui. Observând acest lucru. Patru viteji : Andret.i lase pământurile. După nuntă.şi dea seama cine . îl sfătuiau să se căsătorească. de unde se mai întâlnea cu regină. Cu binecuvântarea tatălui ei. regele a fost cuprins de milă şi s . Tristan şi Isolda au băut din leac. Regele. într . s . Dar Isolda şi regele Marc s . Prima aventură lui era cu duşmanul Morholt căruia îi datora bani.au cunoscut pe regele Marc din Tintangel unde şi . Blanchefleur nemaiputând de dor. încât în loc să . La auzul acestor cuvinte. Andret îi spuse regelui că ea îl iubeşte pe Tristan. După şapte zile şi şapte nopţi nişte pescari l au găsit şi era.a dat numele de Tristan. Şi aşa.au dat seama de acest lucru şi l . care îl va omorî. cei doi porniră înapoi spre castel. el a fost luat pe corabie ca o pradă de preţ. Tristan. din cauza asta l . ştiind cine este.au prefăcut că vorbesc despre el. Rivalen a fost omorât. Copilul a rămas în grija lui Rohalt.au căsătorit. ei l .l lase pe apă. după ce a născut copilul căruia i . şi . sperând că nu va mai crede ceea ce zic cei patru viteji. În palat. Înainte de drum.a zis că pe fata aceea o vrea de soţie.a întors la regele Marc.i dea regelui Marc. au plecat la Kanoel şi o lăsă pe soţia în grija lui Rohatt. Isolda nu ştia că trebuie să fie soţia altui bărbat. După câteva zile corabia s a prăbuşit si au fost nevoiţi să rămână pe insula respectivă unde l .a omorât pe Morholt.se unul de altul. Blanchefleur. Brangain (slujitoare de credinţă) primi de la mama Isoldei un flacon cu o lichioare de dragoste. deoarece regele a promis că o va da pe Isolda acelui om. Spre fericire. Într o zi. o rândunică i . Isolda era foarte tristă. Dar.a adus un fir lung de păr blond.

în care evident că Tristan a călcat în timp ce se îndrepta spre patul Isoldei s .Nu după mult timp.o şi pe Isolda.o pe regina Isolda că Tristan îl așteaptă peste două zile pe drum spre Landa Albă. În noaptea nunții nici nu s . pentru a dovedi că nu s . slujitorii Isoldei. îi aruncă clopoțelul fermecat. După trei zile.a dăruit . Gondoine.și seama de vraja câinelui. În acest timp. fiind foarte trist.a învins pe Riol și drept recompensă. dar Isolda. Husdent. dar şi .o pe Isolda cea cu mâinile Albe.au întins o capcană. unde î l slujea pe ducele Gilain.o de soție. Acesta. s . lăsându . deoarece şi el dormea în camera mirilor.a convins pe rege să .. a trecut proba cu cărbunii aprinşi pentru a . în disperare a acceptat . Regina era furioasă și nu s -a mai dus la întâlnirea lor. Ei s . El l .a rănit şi sângele lui a curs pe jos.a atins de ea și fratele ei. Tristan.o și ca nu îl mai iubește. Isolda. El. El a început să creadă că Isolda a uitat . El își căută refugiu în Țara Galilor. După puțin timp. Din cauza aceasta. Frocin a presărat făină pe jos.a văzut. Unul. Printr . l .l slujească pe regele Frizei.au încurcat pe Tristan cu alt bărbat și i .a văzut şi a spus regelui Marc. i . În timp ce a vrut să fugă înapoi în patul lui. dar dorul Isoldei tot nu a dispărut. i .a trimis o scrisoare că o va da înapoi pe Isolda şi cei doi s . el a trebuit să fugă penru a nu fi descoperit. s .a arătat un câine cu clopoțel fermecat : putea să .şi seama că au avut dreptate cei patru. Gorvenal i .l aveau pe câinele lui Tristan.o zi. și o slugă care i . Tristan a plecat să .i ardă pe amândoi. Tristan a fost obligat să . Tristan l . Dar ei au crezut că regele va veni înapoi pentru ca să .i dea câinele și l . Tristan cutreieră multe insule.o neînțelegere.au ascuns în pădure unde î .a dăruit lui Tristan. Într . şi nici nu s .a luat doar sabia.au dat seama că i . pentru a o ajuta cu tristețea ei.o anunţe că pleacă la Carduel.i omoare.au atins unul de altul.au împăcat. Aceste gânduri dominau în mintea lui. regele dându .a dus în biserică a sărit prin geam.a dat un arc şi câteva săgeţi şi cei doi s . când Tristan trase cu arcul și acesta se prăbușise pe loc. Regele a vrut să . dându . dar când Tristan s . dar pentru a fi aproape.l facă pe Tristan să uite de toate durerile și problemele lui.a lăsat în pace.au spus că nu s . i . Kaherdin află aces lucru. Cei doi au pornit la drum unde Kaherdin a anunțat . a povestit celor trei baroni.a trimis lui Isolda.şi dovedi nevinovăţia. şi se întâlnea cu Isolda. se uita prin fereastră la Tristan și Isolda.a tăiat funiile şi a eliberat .a furişat la pădurar.i spună toată povestea despre viața lui. văzând că cei doi dormeau. el a decis că se va duce cu el în Tintangel pentru a vedea dacă Isolda încă îl iubește.au mai întâlnit.și prietenul 23 . un pădurar i .a oprit la numele de Tristan. cei patru şi piticul Frocin i . El i . regele Hoel i .

au adus armele.a lăsat noaptea.a înmormântat lângă o capelă. având puteri magice. Regina Isolda se căi după puțin timp spunând că din cauza ei a plecat așa trist prietenul ei.au întors în Bretania. zicând că nu poate fi Tristan. au pornit pe drum. l . Degeaba i . toți au râs de el și și . Dar.a dat crezare. Isolda cea cu Mâinile Albe.să aștepte. acela a crescut înapoi de fiecare dată. își dădu sufletul. Din mormântul lui Tristan a crescut un trandafir care se înfipse în mormântul lui Isolda. nerecunoscându . Degeaba a spus toate întâmplările lor. Andret și . Tristan i . la a patra răsuflare. De îndată ce i s . era prea târziu.au bătut joc de el. Isolda.a povestit cele întâmplate și când s .un nebun. spunând că numai Isolda cea Blondă îl va putea vindeca. s . Când regele Marc a aflat de moartea lor. câinele trimis de el . el a recunoscut că este Tristan și că a venit după iubirea lui pe care nu a încetat să o iubescă. Cu durere ajunse la castel.a recunoscut și Isolda i . Tristan se duse înapoi în Bretania.2 Tristan şi Isolda. pentru a se răzbuna i . s -a gândit că va merge singur în Tintangel să o vadă pe Isolda. iubirea magică Cele mai importante texte cuprinzând legenda lui Tristan 24 .a fost furat soția. le .a dat seama de cele întâmplate și a așezat niște gărzi în fața odăii lui Isolda. În luptă. cu dorul lui cu tot. Kahardin se grăbi în țara unde se afla Isolda. Spre nefericirea lor. Cei doi s . Degeaba au tăiat oamenii trandafirul. aflând de moartea lui.au înțeles. I . au și plecat pentru a .au întâlnit cu Tristan Piticul căruia i . pânza albă apăru la orizont. nici Isolda nu i .. Din depărtare.În momentul acela. Atunci. Tristan a fost rănit cu o lance otrăvită. s .au îmbrățișat și Tristan a părăsit țara.a făcut două sicrie şi le . cu clopoțelul fermecat. Kaherdin și Tristan s . 4. s . fiind simbolul iubirii lor.l ucide pe Eston cel Orgolios.a spus lui Tristan că pânza desfăcută e neagră. Acolo. În curtea regelui. o groaznică furtună se ivi distrugând totul de pe corabie..a pus lângă corpul lui și a murit lângă el.a spus că va trimite pe cineva după ea să vină în împărăția lui.l nimeni. Tristan a murit din dragoste pentru ea iar Isolda din dragoste pentru Tristan. Isolda se ruga pentru ca să ajungă cât mai repede la Tristan. unde s .au spus că a fost o greșelă. Nemaiputând de dorul Isoldei.a deghizat într .a cerut iertarea.

cuprinde nunta celor doi. Altă variantă. stilul şi caracterele sunt puţin descrise. Diferă subiectul. A devenit rege prin căsătoria cu ducesa Alienor de Activitania. păstrată la Biblioteca din Oxford.un mod simplu şi direct. avea chiar numele de circ în diferite oraşe. cum ar fi : „Pădurea Morois”. Tristan și Isolda. „Fuga din capelă”. Isolda este simbolul perfecţiunii şi reprezintă sursa eroului de a 19 Margareta Gyurcsik. cu numele de „Tristan und Isolde”.lea . „Tristan” era scris într . p.zisă.Cel mai vechi manuscris. Apare şi prima versiune în limba germană. Autorii principalelor texte Beroul este un poet din secolul al XII . cânta la instrumente. Timișoara.lea Plantagenetul. Aici este pus în valoare modul de a trăi al regilor şi modul lor de a simţi. deghizarea lui Tristan şi moartea personajelor principale. Se spune că o parte din manuscris aflat la Biblioteca Naţtională din Paris a fost scrisă de un alt autor. Acesta cuprinde cele mai importante capitole. Editura Hestia. Este scris de Thomas. 25 . cuprinzând aproximativ trei mii de versuri. de Eilhart von Oberge. de origine normandă. A fost primul care a folosit un stil mai „vulgar”19 al legendei. Dragostea curtenească Dragostea este elementul fundamental pentru ca un om să se simtă întreg şi să aibă o bogăţie interioară întreagă. A trăit în Anglia ca un clerc la curtea regelui Henric al II . de origine normandă. Varianta aceasta este cea mai apropiată de legenda propriu . El a scris prima oară „Tristan” în limba lui maternă. Varianta lui era formată din optsprezece mii de versuri care au fost prelucrate şi de alţi autori francezi.lea. Se zice că a fost jongler şi recita. Este mai mult analizat din punct de vedere psihologic. autorul fiind un poet de la curtea ducelui Henric al Bavariei. Thomas. scris de Beroul se află la Biblioteca Naţională din Paris. 152. 1900. este tot un poet din secolul al XII . Al doilea autor.

progresa şi pentru a fi demn de ea. Pentru cei doi, dragostea trupească nu avea importanţă maximă. Chiar şi Andre le Chapelain în „De Arte honeste amandi” defineşte această latură : „Cel de iubeşte cu dragoste curată nu cere altă răsplată decât să o sărute o dată pe femeia iubită şi să o strângă în braţe” ; „În dragoste să nu ceri niciodată mai mult decât vrea să - ţi dea iubita”; „Adevăratul îndrăgostit nu doreşte să primească decât ceea ce - i dăruieşte, din dragoste, iubita lui.”; „Nu există nicio plăcere în ceea ce dobândeşte fără voia Ei”; „Dragostea scade dacă iubitul întrece măsura sau nu respectă îndeajuns pudoarea sau rezerva iubitei”.20 Prietenia dintre cei doi se referă la o dragoste pură, care este întemeiată pe loialitate, credinţă şi relaţia dintre cei doi. Bucuria lor revine în momentul în care se întâlnesc, sentimentul lor devenind tot mai profund. Evul Mediu este unul foarte semnficativ, deoarece se schimbă viaţa omului, el dându şi seama de existenţa lui. Începe să cunoască lumea , idealul. Iubirea „de curte”21 este un drum spre modernitate, raporturile dintre bărbat şi femeie nemaifiind secrete. Modernizarea mentalităţii este un pas normal. Aşa, apar două teme noi în epica medievală : dragostea şi aventura. Legenda dintre Tristan şi Isolda a fost foarte răspândită în Europa, pe care Beroul şi Thomas l - au scris în versuri. Amândoi descriu cele mai importante întâmplări : vieţile lor, pădurea Morois, căsătoria celor doi, deghizarea lui Tristan şi moartea lui şi a Isoldei. Versurile lui Beroul conţine mia multă acţiune, caracterul spontan şi direct al subiectului, pe când Thomas se concentrează mai mult la analiza psihologică. El modelează personajele şi arată sentimentele lor adevărate. Conteză mai mult motivaţia personajului, impulsul. La Beroul, Tristan este un om destul de primitv, care nu ştie încă să citească, pe când la Thomas, Tristan este un om cult. Avem mai multe „modele” ale personajului principal. Mentalitatea omului medieval constă în legătura dintre om şi lume. Timpul trăit de Tristan şi Isolda este unul care trece o dată cu natura. Dar, mentalitatea modernă a Evului Mediu există un amestec între trecut, prezent şi viitor. Le Goff afirmă că : „Nu există cu adevărat decât ceea ce aminteşte ceva sau pe cineva, nu există decât ceea ce mai existat”.22 De acce este această discontinuitate între timpurile povestirii.
20 2120

Ibidem, p. 154.

21 Ibidem, p. 159.
22

Ibidem, p. 163.

26

Cea mai mare problemă a romanului este cea a vinovăţiei celor doi. Dragostea lor îi obligă să fugă, fiing chiar amanţi. Ştim ca, în multe cazuri, nu există dragoste între soţ şi soţie, căsătorindu - se din interes. Chiar şi H.I. Marrou în „Trubadurii” spune : „O căsătorie intervenită între timp nu trebuie să pună capăt unei iubiri care a început şi nici să o stânjenească.” De acce, iubirea dintre Tristan şi Isolda se bazează pe fidelitate, loialitate, echlibru. Iubirea lor nu este acceptată în societate şi de aceea Marc îi pedepseşte. Nu putem să spunem că ei sunt vinovaţi, din moment ce amândoi au băut din poţiune. Putem să spunem că cei doi s - au plăcut deja înainte de a bea din poţiune. Băutura este simbolul dragostei eterne, chiar dacă iubirea lor nu se va putea împlini pe pământ. Aşa cum spune Gaston Paris : „Tristan şi Isolda, unit de la început printr - o legătură misterioasă şi indisolubilă, bătut de toate furtunile şi rezistându - le [...] nu sunt decât manifestările diverse ale apiraţiei sale îndârjite spre fericire ”.23 Cei doi vroiau să fie fericiţi, dar nu puteau fi pe acest pământ, probbabil în lumea în care s - au regăsit şi au trăit din plin dragostea lor unică.

4.3 „Paul şi Virginia” (De Bernardin de Saint Pierre)

23

Ibidem, p. 163.

27

Naratorul se plimba pe coasta de Port - Louis în Ile - de - Drance când deodată vede două mici colibe. Totul era pustiu şi înconjurat de o tăcere desăvârşită. A întâlnit un om bătrân care a început să povestească povestea celor două familii care trăiau în colibe. Totul a început în anul 1726, când tânărul de la Tour a hotărât să -şi încerce norocul pe insula aceasta. Erau bogaţi. El a trbuit să o lase pe soţia lui de la Tour singură, deoarece a plecat spre Madagascar, unde din cauza frigurilor a murit. Ea a rămas singură, cu copilul care trebuia să se nască. Aici, a cunoscut - o pe Margareta care avea un copilaş. Moşul le - a ajutat în a construi o casă ei şi Margaretei, foarte aproape una de alta, cu timpul născându - se şi fetiţa. Fetița era Virginia, iar băiatul Paul. Cele două mame se înțelegeau foarte bine, fiind și foarte fericite cu viețile lor. Deja de la începutul copilăriei lui Virginia și Paul, se putea vede o relație specială. Dacă plângea careva și celălalt începea. Se rugau împreună, se jucau împreună, făceau totul împreună. Într - o zi, doamna primi o scrisoare de la mătuşa ei, de la guvernatorul Bourdonnaye în care îi reproşează faptul că îşi merită soarta şi că ea nu e dispusă să o ajute. Virginia nu era de acord cu mama ei, ea vroind să plece şi să lase totul în urmă. Într - o zi, într - o duminică, cei doi au întâlnit o negresă căreia i - au dat de mâncare. De frica stăpânului ei, Virginia şi Paul o însoţesc fiind iertată. În drum spre casă, ei s - au pierdut. Chiar dacă Paul o ţinea în braţe şi o îngrijea, amândoi au obosit şi a trebuit să se oprească. Mai târziu, câinele lor Fidel, i - a găsit, care era acompaniat de un prieten de - a lor, Domingo. El le - a povestit cum s - a întâlnit cu stăpânul negresei şi i - a indicat unde s - au dus copiii. Aşa, seara au putut sta toţi din nou împreună. Pentru ei fiecare zi era o zi de fericire şi pace, fără să judece pe nimeni. Paul a început să se ocupe de cultivarea plantelor, ierburilo. Cei doi se plimbau pe stânca de unde se vedea tot. Au si numit - o „Destăinutoarea prieteniei”. Acolo au şi plantat un bambus în numele lor. Cele două familii fericite dădeau nume la tot ce le încojora. La trandafiri, banane,copaci, tot ce avea legătură cu natura. Cele două mame au plantat fiecare câte un sâmbure de cocos la naşterea copiilor lor : „Copacul Virginiei”24 şi „Copacul lui Paul”.25 Virginia mergea la un râu să clătească rufele albe şi Paul văzând cât de mult îi place acest loc, a pus tot felul de cuiburi de păsări, la care Virginia le dădu porumb şi orez , la această nouă colonie de păsări.
24 25

Bernardin de Saint Pierre , Paul și Virginia, Editura pentru literatură, 1967, p. 35. Ibidem, p. 35.

28

Cu creşterea lor. spunând că nimica nu va fi la fel fără ea. Paul a început să înveţe să citească şi să scrie de la Moşul bătrân. Paul era mirat că nu îl menţionase şi pe el. mângâierile lui o liniştesc. se tot ruga să nu o trimită în Franţa. Virginia nu vroia să plece. că îl iubeşte mai mult din ziua când a vrut să se bată pentru ea cu stăpânul negresei şi că nu vrea ca vreodată să i se întâmple ceva rău. Nu vroia ca Virginia s . tristă din cauza acestei veşti. Aşa a şi făcut chiar în ziua respectivă. învaţă multe lucruri noi. Paul merse la locurile lor. Virginia îl linişti.un postscriptum îl ruga să planteze albăstrelele la stânca lor şi să . Paul era şi mai copleşit de această veste. Toată lumea era îngrijorată.i povestea despre Franţa şi despre diferitele tipuri de oameni.i pună numele de „Stânca desparţirii”. Paul i .o convorbire cu Paul. furios cu lacrimi în ochi zicând că nu o să o mai vadă niciodată. Din ziua aceea nu a dat -o niciodată jos. cei doi s .. El vroia să ajungă unul din ei. ea era cea care simţea răuş care stă să vină.o în ascuns.În acest timp. pentru a se căsători cu Virginia. Dar aceste lucruri nu durau prea mult. departe de oameni. Moşul cel bătrân trăia singur. Mai spunea că nu este fericită şi că nu are voie să vorbească despre ei.a dat iconiţa Sfântului Paul pe care o purta el. Nu va putea trăi fără ea.. Virginia era cea care a început să simtă tulburările vieţii lor. deoarace Doamna de la Tour a primit o scrisoare de la mătuşa ei din Franţa.a pus şosete. Într .o zi. nelăsând la o parte agricultura cu care se ocupa. Având această prietenie. Le . dar de fiecare dată ajungeau la concluzia că erau prea săraci şi nu ar fi avut cu ce să . Într . cum că e bolnavă şi să meargă ea sau Virginia să aibă grijă de ea. deoarece spunea că toate lucrurile făcute de Paul vor pieri pe pamânt.l înconjura. se regăseşte în ea.au căsătorit pe cei doi.au dus la locul lor de adăpost.a spus Virginiei că este vrăjit de ea. Într . Într . geografie. nu se simte obosit când o vede. î .şi crească copii. madamul de la Tour şi Margartea se gândeau că de ce nu i . seminţe de plante. Acestea erau mărturiile lor. dar era ferciti cu toate lucrurile şi natura ce . După plecarea ei. să fie important 29 . să poată să aibă un viitor mai bun pe când se căsătoresc. Numai după un an şi jumătate. Şi pe aceasta a trimis . Virginia era foarte tristă. Paul îi înveseleşte dimineaţa. numai că mătuşa ei nu o lasă să vorbească cu ei sau să trimită scrisori. că niciodată nu o simte pierdută. Virginia a trimis o scrisoare în care spunea că se îmbracă frumos.a mărturisit sentimentele lui de această viaţă.o zi Paul i . că pentru el pleacă. Virginia făcu la fel. istorie.Paul vorbea câteodată cu Moşul căruia i . Atunci. dar ştia că se gândeşte la el.o părăsească.

Paul a început să plângă. se duse şi ea. După două luni.lea. Dar. iubirea exotică Bernardin de Saint Pierre a fost cel care a scris povestea de dragoste a celor doi tineri „Paul şi Virginia”. Mătuşa din Franţa îşi primi pedeapsa : zicea că este bântuită de un duh rău. Virginia le făcea semn cu mâna şi un val de apă năvăli asupra ei.a stins şi Margareta.. Toţi au sărit în apă. Când vroiau să se ducă să o salveze.murind pe loc. o domnişoară îşi întindea braţele spre cineva : era Virginia care vroia să se prindă de ceva. Paul muri de dragul Virginiei după care s . 30 . A fost îngropată aproape de biserica din Pamplemousses. nurind şi ea mai târziu. tocmai în dimineaţa aceea se ivi un uragan. de fiecare dată îşi aduce aminte de ea. Paul sări în apă să . dar când era ridicat.4 Paul şi Virginia.l ajute şi să .. din nefericire. 4. Bătrânul era convins că nu o sa poată găsi pe nimeni care să . Paul era foarte entuziasmat şi a plecat împreună cu Moşul înainte ei. A murit cu mâna pe ea.l facă un domn. avea iconiţa la ea. De atunci. cu gânful la el. plutind pe scânduri sau pe mese. Moşul îşi aduce aminte zilnic de cele două familii care erau prietenii lui şi se îndepărtă de colibe cu lacrimi în ochi. Paul nu mai ştia ce să facă de tristeţe.ca şi ceilalţi.şi ajute colegii. care a zguduit sentimentele oamenilor care trăiau în secolul al XVIII . Doamna de la Tour rămânând singură dar. pe lângă faptul că nu putea să lase cele două mame singure. în care scria că se reîntoarce. Paul afla că şi în ultimele momente al fetei. după nici o lună. a leşinat şi avea picioarele însângerate. Atunci. Nu ştia cu care vapor şi când. Ei au primit încă o scrisoare de la Virginia.

la mătuşa ei. Ile de France l . speranţa de a realiza descrieri cât mai spectaculoase ale exoticului.a împrietenit cu Russeau amândoi având natura ca spaţiu de refugiu şi admiraţie. Romanul are o valoare semnificativă în descrierea peisajului exotic. Editura pentru literatură . cu lumea. natura seducătoare). 28 Ibidem. p. pentru a se căsători cu un om bogat. Vegetaţia exotică şi condiţiile naturale sunt noi chiar şi pentru el. Povestea celor doi tineri se petrece în insula Sf. Polonia (fiind în serviciul armatei). Autorul consideră că marea. Norii care plutesc ici şi colo sunt de un splendid cenuşiu . o frumoasă culoare portocalie care capătă nuanţe verzi [.a născut îm Le Havre în 1737.27 În operele lui. barca în care se afla este zdrobită de furtună. Aşa se va naşte cartea cea mai reprezentată pentru aceasta : „Paul şi Virginia”. Ea pleacă. Prin aceasta îşi va putea aduce aminte de zilele lui petrecute în natura fermecată. aceste două vor fi mereu în concordanţă. Dar Virginia este chemată la Paris.în româneşte de Victoria Ursu. După ce a revenit în ţară. XI. s . moare şi el curând. XI. care doreşte să vadă existenţa prin acest spirit. dar la întoarcere.i despartă niciodată..]. după voia lui Dumnezeu. s . după care a ajuns în Ile de France. Un fantezist cu un spirit de aventură. unde personajele sunt împacate cu sine.28 (imiagini uluitoare. care erau cele mai bune prietene. Paul și Virginia. 31 . p. fericirea este posibilă numai trăind neîntrerupt în natuă şi virtute”. nu vor sa . spuma albă lovindu . XIII. Şi am vorbit despre asta ca despre un sentiment care . Mamele lor. 1967. p.setea lui de cunoaştere..se de stâncile de pe insulă. Paul fiind răpus de durere. A avut şansa să treacă prin Olama. Aşa. 27 Ibidem. Cum spune el : „Imaginaţi .închis. (din cauza că îi era ruşine să .mi umple inima”. Uneori ei se aşază în lungi fâşii 26 Bernardin de Saint –Pierre.şi dea jos haina. Concepţia lui despre lume : „Am căutat să văd în ea (în natură) caracterul sensibil al Providenţei. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu. la orizont . fiind îndrumate de moravuri creştine.vă. Rusia. El era un bun observator al naturii.a marcat foarte mult. este formată din culori vii. Prin acesta el vrea să demonstreze că natura este un „artistic” funcţionând după nişte legi care nu vor altceva decât să facă oamenii fericiţi.a înecat). Mauriciu.S . Cum a spus chiar el : „A reuni în frumuseţea naturii frumuseţea morală a unei restrânse societăţi”26 şi “de a pune în evidenţă câteva mari adevăruri. El ne înfăţişează o natură întoarsă la minunile ei. ceea ce se va vedea şi în creaţiile lui.

din vârful muntelui. Cu ajutorul fanteziei. unde nu este nici o urmă de civilizaţie.a petrecut pe insulă : vasul francez s . O insulă cu o climă bună. Acest lucru reiese chiar din spusele celor doi : „-Când sunt obosit e destul să te văd ca să . contrastante şi conturate de franjuri de aur”. razele soarelui ce poleiesc dimineaţa crestele acestor stânci îmi înveselesc mai puţin sufletul . a fost reţinut la Ile de Rance unde şi . 31 29 30 Sorina Bercescu.se tocmai din spusele care îi înconjoară. 1970. El redă formele. Nu erau chinuite nici de râvna mărilor. A aflat despre o poveste care s .mi piară toată osteneala.a petrecut doi ani din viaţă. Mauriciu pe care o descrie în jurnalul său. Paul și Virginia.roşietice bătând în roşu .spuse Paul -O frăţioare. 32 . El creează un paradis terestru asemănător cu cel al lui Adam şi Eva. 1967. ca în orice colonie europeană. toate aceste culori vii. nunanţele. Marie Caillon.29 Toate aceste culori sunt „preluate” de pe insula Sf.spuse Virginia”.în româneşte de Victoria Ursu. oamenii nu şi pleacă urechea decât la zvonurile răutăcioase. 334. nici de zavistie. mâncare destulă şi un peisak frumos. Numai în această zonă a putut crea o lume neatinsă de răutate. deoarece el crede în legătura între frumuseţea ei şi caracterele celor doi : Paul şi Virginia sunt două personaje cu inimile curate.30 Deoarece el era inginer al fortului. care încerca să se salveze şi el a încercat să o salveze. când. totul a fost degeaba. Dar. dând sens moralei şi filosofiei. Istoria literaturii franceze. Un spaţiu pur. De aceea se află printe primii romantici. p. 35. a văzut o femeie. miresmele naturii cu o precizie uluitoare. „Fiecare zi era pentru cele două familii o zi fericită şi senină. Bernardin de Saint –Pierre. construind o iubire pură. p. Scriitorul plasează personajele şi acţiunea în mijlocul naturii. Longchamps de Montendre. Editura Științifică. deoarece amândoi au murit striviţi de valuri. erau cu totul recunoscute”.a scufundat în apropierea insulei şi un bărbat. se mulţumeau să fie propriii lor martori şi judecători. îmi apari ca un boboc de trandafir răsărit în mijlocul livezilor noastre. în vale.aprins şi în stacojiu . . Editura pentru literatură . 334335 31 Ibidem. te zăresc aici. p. ba chiar şi numele lor. va scrie această frumoasă poveste de dragoste. virtuţile. trăgându . Nu doreau să se bucure în ochii lumii de acea faimă deşartă care se poate dobândi numai prin uneltiri şi pe care o spulberă clevetirea. În această insulă ăn care.

mai oacheş la faţă. iar frunzele mari. XXII. facă . 1967. plus un exotism al naturii. după care luau gustarea de dimineaţă.34 Făceau ture printre fructe : „ale căror fructe au miezul dulce ca o cremă” 35. Paul și Virginia.. o iluzie unde minciuna.cu ochi albaştri şi buzele de mărgeau luminau cu o suavă strălucire frăgerimea obrazului”32 şi Paul : „Mai înalt. p. „care îşi ridică drept în sus jerbele cenuşii ca inul” 36. îşi perde frumuseţea şi credibilitatea absorbînd civilizaţia lor. cataramele.se voia Lui.. ceea ce a demonstrat că numai în poveşti există o iubire atât de pură. p. lungi şi lucioase puteau fi folosite ca faţă de masă”. liane „orânduite în aşa fel încât te poţi bucura de priveliştea lor dintr . deoarece sunt prea tineri pentru a se putea căsători. iar ochii lui negri ar fi putut să pară mândri” 33 sugerează eleganţa specifică secolului al XVIII .. medalioane) care. 37 Ibidem.. O poveste tragică de adolescenţi unde cititorul adult se poate regăsi descoperind 32 Bernardin de Saint –Pierre. p. cu ochii plecaţi .în româneşte de Victoria Ursu. p. Viaţa lor nu va mai fi la fel.lea descriind chiar noi tipuri de vestimentaţie ( ex : inelele. XXII. devenind o parte din oraş. XXI. 33 . O dată cu ajungerea scrisorii de la mătuşa Virginiei. bălăi.rosteau împreună o rugăciune. Cei doi trăiesc o iubire inocentă şi graţioasă. excursiile zilnice vor dispărea. Scriitorul a reuşit foarte bine să expune această iubire unică. o dragoste fără istorie. Editura pentru literatură .. p. pentru ca mai târziu să –și construiască fericirea amândurora.o despartă pentru câtva timp pe Virginia de Paul. fructe şi legume care făceau parte din viaţa lor de zi cu zi.. Prefaţa de Bainca Dumitraşcu. gelozia îşi fac apariţia.. şi după mulţi ani vor domina în modă. Doamna de la Tour nu era nemulţumită că se ivise ocazia s .Chiar şi descrierile legate de frumuseţea celor doi. XIII. XX Ibidem. O dată cu povestirea despre societate.. XII. bucuria dispare. p. 38 Ibidem. îi răspunse că dacă asta vrea Dumnezeu. cu nasul acviliu. flori tropicale. Devine un „paradis pierdut”38.o singurp privire”37. 36 Ibidem.la umbra bananierelor ale căror fructe săţioase le puneau la îndemâna merinde. Întregul roman este bazat pe frumuseţea naturală. Virginia : „Un păr lung. XX.mâncau afară pe iarbă. p. Virginia acceptă situaţia şi Virginia. unde fiecare zi seamănă cu o excursie în aer liber : „Virginia se ducea să aducă apă de la izvorul din apropiere... 35 Ibidem. 33 34 Ibidem..... Aşa ajung să îi despartă.

intră Capulet şi contesa Capulet .nişte sentimente autentice. Dar. p. fiecare vrând să lupte cu spada. Ducele Escalus se 39 Ibidem. XXXIII.5 Romeo şi Julieta ( De William Shakespeare) Actul I începe cu cearta dintre Tybalt şi Benvolio. 34 . „Iubirea şi Adevărul constituie în concepţia lui Bernardin de Saint Pierre cele două chei care deschid unul şi acelaşi lacăt : al fericirii virtuoase”.39 4. familia Montague şi ducele Escalus.

ceea ce duce de fiecare dată la intrigi. Cei doi şi . trimițând un servitor pentru a duce vestea şi a chema toată familia lor.a dat voie să facă scandal.de .o şi neştiind cine e .dimineaţă. Romeo şi Mercutio povestesc despre un vis pe care l . Cu ocazia zilei de naştere a Julietei. mama ei o întreabă dacă vrea să se mărite. Julieta a aflat că băiatul era Romeo. în timp ce Julieta dansa.a dat vestea că se căsătoreşte cu Julieta. Julieta şi mama ei coborâră în sala de bal. fiica duşmanului lui. Romeo a văzut .i trece aşa ceva prin gând. Julieta trimiţând mâine pe cineva să . Doica. Pe stradă. mai ales aflând că Paris este cel care i . În drum spre castel. având numai 14 ani. Romeo a rămas cu Doica ei.au recunoscut dragostea unul pentru altul.l de afară. În acest timp. Cei doi îşi dau seama de greşeala pe care au comis . când a văzut . Chiar după câteva momente. Romeo. În familia Capulet.i citească numele persoanelor invitate. Benvolio cu Mercutio se tot întrebau unde a dispărut Romeo după bal. în drum se întâlni cu Romeo şi Benvolio pe care îl ruga să .au avut amândoi.i spună ora la care să meargă la biserică. Apare şi Romeo.a întâlnit cu Lorenzo.o pe Julieta la dans.l organizeze Capulet şi cei doi au decis să meargă şi ei. Dis . Lorenzo numai de aceea este de acord. deodată o zăreşte pe Julieta care vorbea pe balcon. jurând că vor fi împreună pentru totdeauna. un prieten al lui Capulet cere mâna fiicei lui. băiatul familiei Montague. a şi dispărut. care este necăjit din cauza Rozalinei. şi Paris vea să . După puţin timp. dar Capulet nu i . Dar. au decis să se căsătorească. I . sărutând . în drum spre casă.o pe Doică şi Petre venind spre 35 . Romeo .o chiar de mai multe ori după care a plecat la mama ei. Tatăl nu prea ştia dacă este bine. Spuneau că e de rău augur. preotul satului. tatăl ei organizează un bal. Mai târziu.o viaţă întreagă. în camera Julietei. cum servitorul nu ştia să citească. a mers la un servitor şi a întrebat numele ei. familia Capulet. Romeo s . Benvolio şi cu încă câţiva prieteni se îndreptau cu măştile lor spre casa Capulet.ceartă cu cele două familii. Romeo. Tot aşa. Aşa şi cei doi au aflară de balul pe care o să . Ei nici nu . deoarece speră că aşa cele două familii se vor împăca. de la care a aflat că e Julieta. Mercutio. Julieta.a cerut mâna.o. Romeo a luat . Paris. chiar dacă pentru ei ar fi periculos. Tybalt este recunoscut după vocea lui. În sala de dans. deoarece toată lumea ştie că sunt duşmani de . pe care o iubeşte nespus de mult. Înainte ca Romeo să plece.

în loc să fie o cununie. cerându .a căsătorit. Ioan. a trebuit să o ducă în mormânt. toţi au crezut că Julieta a murit şi.se. Julieta a fugit la preot. care cum a aflat a şi pornit în goană spre acasă.masa la biserica lui Lorenzo pentru a se căsători. Spunea că nu are de gând să se lupte cu Tybalt. Pe când Julieta se va trezi. Capulet şi ducele. Romeo trebuie să fie lângă ea. şi Montague că Tybalt trebuie să plătească . intră Doica pentru a . chiar sub braţul lui.a întors. Benvolio a fost nevoit să se întorcă cu vestea că prietenul lor a murit. dimineaţ. El i . să vină la ea pentru o ultimă despărţire. Apar şi cei din familia Montague.l pe Romeo pentru faptul că a intrat la bal fără permisiunea nimănui.a dat o sticluţă pe care trebuie să o bea înainte de culcare.a dat vestea că se va căsători joi. După . În acest timp. Mama Julietei i . a apărut .a dus în camera ei.a dat inelul ei Doicii. dar Tybald îl răni pe prietenul lui. el căzând mort. Baltazar s . Romeo a fugt pentru a nu fi descoperit. a apărut Tybalt căutându . Mercutio nu era de acord cu Romeo şi trage spada pentru a se lupta cu Tybalt. Acasă la Julieta.a dus acasă.a dat vestea rea despre Tybalt şi Romeo. Romeo a sărit asupra lui.i da inelul cu mesajul Julietei. Dimineaţa.i dea vestea Julietei. în acest timp.a şi dat mesajul că o aşteaptă pe Julieta.i ajutorul. Dar. să . După un timp.masa amândoi s . În aces timp. Romeo a trebuit să fugă din oraş. când s . după . i . tatăl ei o certa zicând că nu are ce vorbi cu ea dacă nu îi îndeplineşte ordinea. Această poţiune îi va opri pulsul pentru o zi şi toti o să creadă că a murit. Ea a fugit până acasă ca să . Romeo fiind soţul ei. dar cu gânduri paşnice. În piaţa publică. iar Tybalt este vărul ei. Lorenzo îi va trimite lui Romeo o scrisore să afle şi el de planuriloe lor. dar Capulet spune că Romeo trebuie să moară. cel care a trebuit să 36 . Amândouă familiile iau apărarea rudelor lor. Ea s .l ca pe fratele lui. Soţii Capulet au decis că Julieta se va căsători joi cu Paris. considerându . Ea nu ştie cu cine să ţină. şi spuse părinţilor că mâine se va căsători cu Paris. El este grav rănit şi dus de către Benvolio acasă. Julieta i . în timp ce blestema cele două familii.au prezentat la biserică şi preotul Lorenzo i .el. mai întâi cumpărând o otravă foarte puternică. ea fiind foarte fericită şi încântată că se vor căsători. a aşezat pumnalul lângă ea şi a băut poţiunea. Petrecând o noapte de dragoste împreună. Ducele a decis că Romeo trebuie să părăsească oraşul. Romeo a sărit între ei.a grăbit să .i ducă vestea lui Romeo. Opunându . Doica i . În timp ce Romeo se afla la Lorenzo.l duca lui Romeo. Benvolio şi Mercutio vorbeau despre caracterul aprins al lui Mercutio. În momentul în care Tybalt s .

ducă mesajul lui Romeo intră în casa lui Lorenzo. Romeo cu Baştazar. amândoi erau morţi. Lorenzo aflând vestea tragică. apare Lorenzo şi Julieta se trezeşte. El. „Hamlet”.aresteze.se. tragedii şi comedii precum : „Visul unei nopţi de vară”. La cimitir. se înjunghie. Chiar după câteva momente. când deodată îl vede pe duşmanul lui. El mărturiseşte că nu a putut trimite scrisorea din cauza molimei. Lorenzo vrea s . El îi ordonă ca să se îndepărteze de el. Cu ajutorul pumnnalul lui Romeo. Romeo îl omoară.i duce flori Julietei. Paris î . Baltazar şi Pajul povestesc cele întâmplate. Pe cînd Străjenii intră. 37 . se grăbi la mormântul Julietei. A scris drame. Lorenzo. Când deschide mormântul apare Paris care vrea să . Familiile apar şi ele văzând toată tragedia. Romeo ia sticla cu otravă şi înghite tot. dar degeaba. împăcându . familiile dându . murind pe loc. După acestea. 4.6 Romeo şi Julieta. Ducele spune ultimele cuvinte despre povestea tragică a lui Romeo şi Julieta.şi seama de greşelile lor. unul dintre cei mai cunoscuţi a literaturii unibersale. Dar.o ducă afară. de frică să nu fie prins pleacă. Pajul merge după ajutor. iubirea imposibilă Shakespeare era dramaturg şi poet englez.

după spusele lui este una superficială. neştiind ce vrea. este superficial.lea. Romeo devine activ şi încearcă să o cucerească.şi părerea. fiecare devenind persoana cea mai importantă în vieţile lor. Un exemplu este împotrivirea ei faţă de părinţi. Julieta pe parcur devine o femeie independentă. problemele încep să apară şi tensiunea creşte devenind tot mai commplexă. decide să se sinucidă. Din caracterizarea altor personaje aflăm că Romeo este răzvrătit. fiind în număr de 154. să vorbească cu ea. Lipseşte cu nopţile de acasă. este exilat şi despărţit de iubita lui. Dragostea lor este una la prima vedere. De la început o dezamăgire a lui Romeo : el find îndrăgostit de Rosalinda. El nu este dispus să se întâlnească cu ea. Romeo îl ucide. Julieta este fata familiei Capulet. deoarece din cauza impulsului. pe care o şi uită după ce o întâlneşte pe Julieta. la sfârşit când îl vede pe Romeo mort. să o cucerească. O dată cu primirea veştii că Julieta a murit. Dar. Şi iubirea lui pentru Rosalinda este doar un capriciu. una fizică. această dragoste. Chiar şi prietenul lui cel mai bun. petrecută în secolul al XIV . universul lui. o vede pe Julieta care devine punctul central el lui. O dată cu festivitatea. „Romeo şi Julieta” este cea mai cunoscută poveste de dragoste. A scris şi sonete. Deoarece a ajuns să ia decizii singură. misterios şi nu face ceea ce trebuie. o tragedie în cinci acte.şi vorbesc de ani întregi şi relaţia dintre persoane este interzisă. Amândoi simt la fel şi îşi fac jurăminte de dragoste. Mercutio. susţinându . rătăceşte fără cauză. Ea se află în grija Doicii. „Romeo şi Julieta”. Romeo este un caracter tragic care. este devastat şi decide să o urmeze în mormânt. După ce se căsătoresc. „Furtuna”. care. neputând trăi fără iubirea ei. care mai degrabă îi este ca o mamă. Julieta devine mai optimistă. chiar dacă acuma sunt rude. Îi cere sfaturi şi o ascult când îi spune ceva mai important. şi nu ţine cont de sentimentele ei. ştiind că familiile nu . prevede sfârşitul tragic al cuplului. Spre deosebire de comportamentul său faţă de Rosalinda. devine matur. Implicându . Se căsătoresc în ciuda duşmăniei dintre familiile lor. Este o poveste reală. vrând 38 . Toate acestea arată un personaj tânăr.şi găseşte locul. înghiţirea otrăvii. Din cauza aceasta.se în relaţia dintre el şi fată. Actul final. cel ma cunoscut volum fiind „Sonetele” scrise în anul 1609. Întâlnirea lui cu Tybalt este un moment important. o dată cu cunoaşterea Julietei. ajunge să se sacrifice din dragoste. Romeo spunând preotului că vor să se căsătorească. este dovada supremă a iubirii lui. la început. Mama ei adevărată nu ii este prea apropiată şi nu o sprijină în deciziile ei (exemplu : căsătoria propusă de Paris).„Regele Lear”. scrisă în 1594. este trist şi nu .

39 .a ucis pe Tybalt. O dovadă supremă este faptul că nu vrea să se căsătorescă cu Paris. Romeo este la fel de mult devotat Julietei. Aceasta este dovada supremă a iubirii lor.şi seama că este soţul ei şi trebuie să . Pentru ei nu există dovadă mai mare decât faptul că s . Nimeni nu ţine cont de părerea ei şi este dată la o parte. dar în zadar.l susţină. chiar dacă părinţii ei au luat deja această decizie. Ea este devotată lui Romeo.au întâlnit. renunţă chiar la numele ei în favoarea iubirii lor.să rezolve problema celor două familii. dându . vrând chiar să se căsătorească în ziua în care s .au sinucis unul pentru altul pentru a nu trebui să trăiască in chin şi ascunşi. Julieta îl iubeşte pe Romeo chiar şi când află că l .

le chiar el: ”O mare creație epică reflectează în bună parte și mijloacele de cunoaștere ale epocii.V. cunoștințele științifice și filosofice.1 Operele lui Mircea Eliade Operele lui Mircea Eliade sunt opere a autencitității numindu . ROMANUL ELIADESC 5.” Literatura eliadescă se împarte în trei părți : 1. epicul pur 40 . sensul vieții și valoarea omului.

tradiția opunându – se cu cu strictețe împotriva iubirii lor. Acest conflict duce și la unul interior. Narendra Sen. Allan. Sau putem numi și roman al scrierii unui roman. Povestea de dragoste a celor doi seamănă cu cea a lui ”Tristan și Isolda” sau ”Romeo și Julieta” și acolo existând o confruntare între două lumi ca și în romanul ”Maitreyi”: lumea occidentală unde trăiește Allan și cea orientală cu misterele ei. Mircea Eliade ține și un jurnal unde își face însemnările trăite în India. este și primul roman exotic din literatura română. el poate crea un alt fel de autencititate. ”Nuntă în cer”. De exemplu.2. scrisorile trimise și cele primite. fantasticul în lumea cotidiană Epicul pur este partea care ne interesează pe noi. unele fiind chiar neînțelese până în clipa când a început să scrie romanul. Este pus în valoare trăirea interioară a personajului pe baza experienței trăite atunci. a lui Allan. Acest act al autencitității face ca personajele să – și trăiască iubirea cu o intensitatea maximă și și ca o experiență a existenței. Fiind scris dintr – o perspectivă subiectivă. Romanul cunoașterii sentimentului iubire. El evidențiază tema iubrii și al cuplului. Aceasta pune în centru un personaj care vrea cu orice preț să se cunoasă pe sine prin experiețele trăite. Având un tip subiectiv este numit și roman al experienței. al trăirii. ”Maitreyi”. Tema principală a romanului este iubirea incompatibilă. ceea ce a dus la romanul ”Maitreyi”. Romanul ”Maitreyi” În acest roman. Formându – se un conflict dintre Allan și tatăl Maitreyiei. Romanul a fost considerat un impact puternic asupra literaturii române. locuiește în casa marelui Dasgupta unde o cunoaște pe Maitreyi. Așa. Autorul ne dă impresia autenticității prin utilizarea elementelor precum : jurnalul. Retrăirea din nou a timpului de acolo a dus la nașterea acestui roman al trăirii. trăind niște experiențe nemaiântâlnite. va descoperi lumea magică a Indiei cât și iubirea adevărată. personajul principal. experiența autentică (reală) este combinată cu fantasticul punând în evidență experiența autorului în India. Paginile din jurnalul autorului sunt momente trăite cu adevărat. arată clar diferențele între cele două lumi. Apărut în 1933 face parte tot din epicul pur. 41 . proza fantastică (cea mai dezvoltată) 3. dorind să trăiască iubirea la maxim.

El încearcă să – și aducă aminte de orice detaliu legat de Maitreyi. Allan este un băiat tânăr care se angajează in Calcutta ca și desenator tehnic. Allan parcurge un drum al cunoașterii. Se îmbolnăvește de malarie și ajunge la spital unde îl cunoaște pe Narendra Sen. 16. Mentalitățile diferite sunt puse în evidență de exemplu și prin concepția celor doi despre iubire. pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi. p. 16. : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet.”41. cultură sau religie. e tocmai pentru că nu știu cum să evoc figura ei de atunci”40. Un exemplu este când Maitreyi îi dezvăluie lui Allan ca prima oară a fost îndrăgostită de un pom ceea ce pentru el este de neînțeles deoarece el a iubit doar cu trupul. Ibidem. prin sentimenele sincere față de Maitreyi. Maitreyi. De la începutul romanului personajul este foarte indecis în legătură cu scrierea cărții. Jurnalul intim este o tehnică narativă modernă. 42 . învățând chiar limba lor de la Maitreyi și el o ajută la limba engleză.. de misterul ei. duc la o dublă perspectivă temporară : una contemporană și una ulterioară.. Începe să devină fascinat de lumea bengaleză. Subiectul romanului este organizat pe două planuri. conflicte şi frământări vor face ca romanul să aibă un final privesc ochii Maitreyiei. unul ulterior și unul contemporan. Prin iubirea Maitreyiei. La început Allan o consideră pe Maitreyi urâtă. În însemnările mele din acel an n – am găsit nimic. București. secvențe fiind chiar transcrise din jurnal combinat cu talentul de a povesti. Confesiunea personajului face ca romanul să fie autentic. Dar după trecerea timpului această impresie se modifică Maitreyii parându – i tot mai frumoasă. Faptul că însemnările din jurnal și scrierea romanului după mult timp. Pe parcurs o să fie tot mai atras de fata bengaleză. Fata din povestea lui va rămâne mereu o obsesie pentru autor şi mai ales o enigmă. Toate aceste neînţelegeri. având un caracter subiectiv. Editura Minerva. Și dacă sufăr oarecum începând această povestire. Din păcate fericirea lor nu 40 41 deschis : „Şi dacă n – ar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să Mircea Eliade. Reconstruirea evenimentelor trecute se face în timpul prezent cu o altă perspectivă ca și atunci consultând și jurnalul.Începutul romanului ne dă din prima o voce a confesiunii a personajului – narator mai ales prin sinceritatea și ușurința povestirii faptelor trăite. Inginerul Narendra Sen dorește să – l adopte pe Allan ca după aceea să se mute în Anglia. care îl invită să stea la casa lui. p. 1986.

care ține un jurnal intim pentru a – i da un aer cât mai autentic. Allan în tot acest timp încearcă să – și găsească locul și merge în Himalaya pentru a – și lămuri sentimentele. Maitreyi. Prin acesta încearcă să – și lămurească propriile sentimente care mai dăinuie și după atâția ani. are un caracter indirect al relatării faptelor. Acolo. demonstrează autencititatea romanului lui. fiind de la început ispitit de ea. deoarece Chabu le spune părinților despre iubirea lor secretă și așa Allan este alungat din casă. Și prin faptul că el a adăugat unele comentarii. 5. analizându – le încetul cu încetul descoperindu – se pe sine și scriind un roman de toată frumusețea. El a preferat să – și îngroape gândurile în trecut. Narendra dezvăluindu – i că o căsătorie cu Maitreyi oricum era imposibilă. Personajul care vine din spațiul european este Allan.2Mircea Eliade și poetica autencitităţii Scrierea romanului ”Maitreyi” începe din conștiința autorului care se confesează. spre disperarea ei se dă vânzătorului ca să fie alungată din casă dar degeaba. Feminitatea și inocența ei sunt armele cu care vrăjește pe erou. Riscul este cel care face ca toată povestea să fie și mai interesantă chiar dacă acestea anunță un final tragic.durează. precizări. își dă seama că alături de Maitreyi a trăit iubirea absolută. deoarece el este cel care decide dacă păstrează sau nu unele elemente. întâmplări sau personaje. Deoarce pornește de la conștiința lui. Maitreyi este personajul feminin etern care a declanșat ceva foarte special în inima lui Allan. ”Și este cu 43 .

”Maitreyi” nu este doar un roman aflat între două culturi : cea europeană și cea indiană. Chiar el dezvăluie : ”Adesea transcriam pagini întregi din Jurnal”. Orice a fost trăit. cu cât ecel care își înseamnă întâmplarile”. p. jurnalul lui fiind ca un proces – verbal ”dacă n. transformă narațiunea intr – un ”roman indirect”. Mircea Eliade introduce unele teme și motive noi pe care romanul românesc nu le – a avut până acuma. Inevitabil și romanul ”Maitreyi” are această formă. seamănă foarte mult cu protagoniștii lui Camil Petrescu. poate constitui un roman ”43 . 45 Ibidem. aici avem și i altă perspctivă. 44 Ibidem. pe când numele Maitreyi și Chabu sunt adevărate. El oferă romanul scrierii unui roman. El este de părere că : ”Orice întâmplare în viață. este ca un pretext pentru a pătrunde în lumea exotică. cea a lui Maitreyi Devi care a scris și ea romanul ”Dragostea nu moare”. p.atât mai sigur roman.46 42 Gheorghe Glodeanu. p. nu mi – aș aminti nimic din acea vreme ”. 44 . p. Aici nu contează așa de mult adăugarea unor elemente fictive sau invenția lor.45 Iubirea dintre Maitreyi și Allan. nu numai o carte unde se descrie o meserie ci și o carte în care sunt descrise găndurile sau viața unui om. alegând lucrurile cele mai autentice și veridice. Poetul pornește de la datele lui personale . folosindu – se de jurnalul lui. 288.42 Deci personajele și întâmplările sunt elementele ce transformă o simplă povestire într – un roman.aș avea jurnalul. Dar. 44 Jurnalul intim va intra în moda literaturii abia în secolul XX. Se poate chiar spune că este un fel de roman. Dragostea absolută pe care și – o dorește Allan. sau ar putea fi trăit ”. Deci : ”Orice e viu se poate transforma în epic. așa cum spune Gheorghe Glodeanu : dicteul automat al gândirii. 43 Ibidem. oferindu – ne și versiunea ei. Experiența această indiană. 278 46 Ibidem. ceea ce este mult mai autentic. Deoarece autencititatea este pentru Mircea Eliade ceva foarte important. Editura Dacia. p. ci mai degrabă experiența personală. 277. nu schimbă doar câteva nume sau profesii ale lui Marendra Sen. CLuj-Napoca. Coordonate ale imaginarului în opera lui Mirrcea Eliade. Allan încearcând să descifreze spiritualitatea indiană. 278. 278.

Eugen Simion consideră : ”un roman viu. cu o deschidere nouă spre problematica omului modern”47 . 289. încă neștiind sfârșitul. p. Spirit al amplitudinii.3 Romanul autobiografic şi specificul lui Alexandru Piru este de părerea că ”Maitreyi” este ”cel mai izbutit roman de dragostea exotic românesc”49. p. 5. cunoaște deja sfârșitul. 47 48 Ibidem. junalul făcând parte din ea. 49 Eugen Simion. El experimentează noile orientări epice . Cea din perioada când era cu Maitreyi. substanțial . 45 . ceva nou în literatura romană. Editura Demiurg. ”un spirit nou de a gândi destinul omului în secolul al XX – lea ”48.Nicolae Manonlescu observă că Allan are o perspectivă contemporană și una ulterioară . Ibidem. 57. p. dar când rescrie acesta prin forma unui roman. 289.

Romanul începe cu propoziția : ”Am șovăit atâta în fața acestui caiet.După cum știm .”54. 46 . Tânărul european este ”vrăjit” de fiica inginerului Narendra Sen. acesta dând și un sentiment al autencitității. Ibidem. cum credeam eu. Maitreyi îl contrazice. 53 Ibidem. spunând că : ”Asta nu e dragoste”52. lucru pe care Allan nu înţelege. p. o fată exotică. Scrierile lui după aceste întâmplări cu mici completări sau chiar înlocuiri 3.60. p. dar. 58. de un pom. o tulbura numai atitidinea mea. Putem să spunem că este o biografie a autorului din care nu lipsește fantezia. pe când Allan cea hinduisă.60. 50 51 Ibidem. are 17 ani şi. Personajul feminin. ”Şi nu puteam sta în pat dacă nu mi se aduceau în fiecare zi ramuri proaspete din pomul meu Şapte Frunze”55. p.60. spunând că : ”Maitreyi n – a fost o clipă excitată. comunitatea eurasiatică care imită civilizația europeană. p. ea voia să se joace”50. 2. Confesiunile naratorului după încheierea acestei povești de iubire Nu este o tehnică amplă. naratorul.. cea autohtonă unde tradiția domină. partenerul sau este cel care reprezintă în roman. Pe lângă povestea de dragoste a celor doi. Chiar dacă gândeşte aşa. p. avem un roman care ne reprezintă niște tradiții specifice. e dragoste – explică Maitrezi – şi Chabu iubeşte acum pomul ei”53 . trezeşte o pasiune şi senzualitate impresionantă în Allan. așa va fi totul mult mai misterios. 54 Ibidem. Allan are un jurnal în care își face însemnările sau descrierile lui pe care mai târziu le recitește. Harold. explicându – i : ”Ba da. 58. p. o adolescentă care va provoca toată tragedia. 60. 55 Ibidem. ”Şi când mă mânâia el. 52 Ibidem. Eugen Simion identifică trei nivele temporale ale romanului : 1. pentru că n – am izbutit” 51 arătând instabilitatea lui față de aceste însemnări. lumea cea modernă. într – o anumită atmosferă. cu frunzele pe obraz. Primul este jurnalul naratorului care trece printr – o experitnță unică 2. La Calcutta trăiesc trei comunități : 1. comunitatea albă care imită civilizația engleză și 3. în ciuda vârstei fragede. Maitrezi. nu prea este acceptat de Narendra Sen când doreşte să se convertească la hinduism.. Ea a mai fost îndrăgostită.

Mentalitatea. al omului din secolul al XX – lea pe lângă elementele exotice. Maitrezi după. James Joyce dezvăluie o senzualitate rafinată dar şi nouă pentru romanul de drgoste. atingerea lor. Sentimentul ne este bine cunoscut. pământule.Descrierea ei detaliată dovedeşte spiritl ei asiatic şi legătura ei cu natura. ci asupră – mi. dacă va fi. care va înconjura întregul cosmos. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea. şi cu mâna şi cu inelul. că eu voi fi a lui Allan. Allan. Află mai târziu că s – a dat unui vânzător de fructe. şi cum îţi sunt ţie razele. fiind un intelectual. pe care cerul l . 56 Ibidem. Chiar dacă ea îi dă semne. maica mea. căci mie drag cu voia mea. Dacă mă simţi aproape. lui Allan fiindu – i foarte greu să se reîntoarcă la viaţa anterioară. şi a nimănui altuia. bucurie necunoscută lui să – i aduc. p.Toate detaliile despre lumea misterioasă sunt descrise foarte precis şi senzaţional. să nu cadă asupra lui. de aceea îl refuză la început pe Allan. a fost îndrăgostită de Tagore (modelu ei poetic) căruia i – a jurat iubire eternă. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. mamă pământ. are multe idei. discuţiile despre Shakespeare . el nu mai doreşte să aibă legătură cu ei. deschizându . luând parte întreaga natură la jurământul celor doi : ”Mă leg de tine. mi l – ai adus aproape” 56. misticul. romanul având un final deschis. Evident că cea mai bine reprezentată temă este cea a incompatibiliăţii dintre sentiment şi datorie.61 47 . Sentualitatea orientală este ceva nou în roman. cum te simt eu acum. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Ploaie să fie sărutul nostru. Voi creşte din el ca iarba din tine. tu nu mă minţi. Cei doi nu mai au nici o legătură. căci eu l – am ales. viaţă de rod şi de joc să – i dau. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. el trăieşte aceşte experienţe descoperind pe cont propriu o altă lume în afara Europei. Tu mă auzi. şi tot răul. Dragostea celor doi este plină de semne şi simboluri ale lumii lui Maitreyi : atingerea piciorului înseamnă o promisiune. Allan fiind alungat şi Maitrezi este aspru pedepsită. aşa îi voi aştepta eu venirea.a născut departe. Şi cum aştepţi tu ploaia.se tot mai mult cu trecerea timpului. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. Iubirea magică se termină din cauza neatenţiei lui Chabu. pe când datoria are legătură cu tradiţia din Calcutta şi mentalitatea oamenilor de acolo. aşa va fi trupul lui mie. maică. dând o nouă notă. coroniţa de iasomie înseamnă logodnă. Romanul ne prezintă şi un nou mod de a gândi. şi tu.

Această experienţă era necunoscută lui Allan şi de aceea probabil este o capodoperă. 48 . cum formulează Bachelard : ”O mitologie a seducţiei”.

ţi – l mai aduci 49 .1 „Dragostea nu moare” (De Maitryi DeVi) Cartea întâi începe cu aducerea aminte a timpului pierdut. ROMANUL – REPLICĂ A LUI MAITREYI 6. Un prieten al Amritei.VI. întâmpla cu patruzeci şi doi de ani înainte. i – a telefonat întrebând – o : „Amrita.

nici măcar să te atingă. poţi chiar să mori ”62. ce nevoie era să – mi folosească numele? Dar de ce a trebuit să scornească minciuni? Nu m – am dus niciodată noaptea la el ”58. Ibidem. a încălcat regula : l – a 57 58 Maitreyi Devi. indiferent cine – ţi va face încă o dată acest lucru vino şi spune – mi.11-12 59 Ibidem. părul negru.aminte pe Mircea Euclid?”57 . a început să înveţe fanceza de la Eliade. p. De atunci. Mircea a plecat pentru a vedea Revoluţia. Dragostea nu moare. 38. 42. dându – şi seama că era politicos şi băiat bun. Dar. . Patea cea rea.48. că îl vizita noaptea. ea de trezi în prezent. pp. Maitreyi simţi o chemare către cutia de scrisori „Binele din mintea mea spune : Niciodată nu te duci după scrisori. Au hotărât ca ea să înveţe franceza. p. 56. Mai târziu. Dar. zice : De ce nu? Între timp a putut sosi o scrisoare”61. După ce Mircea s – a mutat la ei acasă. A doua zi i – a spus mamei ei. deoarece nu a scris adevărul despre ea zicând : „Cum ai putut să mă arăţii goală în faţa lumii – aceasta este dragoste?”59. Nu trebuie să – i permiţi nici unui alt bărbat. 50 . lângă soţul ei. p. te poţi îmbolnăvi. Sergui. asta poate provoca un mare necaz. care a spus : „Ru. ea neînţelegând ce vroia. Deodată. 8. Revenind în 1972. a început lupta pentru libertate. 62 Ibidem. Era Sergui Sebastian care i – a vorbit de cartea autobiografică a lui Mircea. chiar dacă e rudă apropiată. cu ochelari. Maitreyi a descris această întâmplare ca „ceva ofensator”60. într – o zi a vrut să – i atingă sânii. o dată la masă. la sfatul tatălui ei. Citeau cărţi şi poezii împreună. Nu ştie de ce i – a folosit numele adevărat : „Spune – mi. În 1930. Editura Amaltea. aşa că s – a strecurat afară din casă. Erau căsătoriţi de treizeci şi opt de ani. mincinoasă. O rudă a venit le ei cu care toată lumea se înţelegea bine. el i – a atins piciorul. Ea era în continuare revoltată pe Mircea. Vrei să – l întâlneşti pe Mircea. 60 Ibidem. 61 Ibidem. Amrita i – a cerut adresa şi a doua zi dimineaţa a pornit spre acel domn. Maitreyi şi – a adus aminte de ziua în care Mircea a venit în casa lor : era tânăr. p. Este foarte rău pentru o fată să fie mângâiată de un bărbat. Un vechi prieten a lui Mircea Eliade a venit în vizită şi dorea să o cunoască pe indiancă. sănătatea se duce de râpă. ea privea lucrurile altfel. 1999. p. București. Au început să studieze împreună sanscrita. A început să citească nişte poeme. iar el bengaleza. alb. privind – o pe Maitreyi. Maitreyi era revoltată din cauza „minciunilor” spuse de Eliade.

59. ci mai mult intuitiv”65 . bachiar i – a plăcut . Şi – a adus aminte de o întâmplare care i – a schimbat sentimentele : într – o zi. simţindu – se în al nouălea cer. Mircea a început să – şi schimbe stilul de viaţă. 69 Ibidem. Ce minunat este – mult mai grozav decât orice altceva ce ştiu de atâta vreme”67 . Mircea nu înţelegea aces lucru. Mircea s – a înfuriat şi a vrut să plece în ziua următoare. 61. dar asta nu necesită o schimbare a religiei. se consideră că săvârșește un act degradant ”66. p. p. lucrurile stau altfel. despre care ştia că niciodată nu o să fie de acord cu căsătoria lor. p. p. Dar. p. Au început să – şi atingă mâinile.lăsat pe Mircea să – i sărute mâna. săvârşeşte un păcat sau nu? Ajungea tot la concluzia că nu are cum să fie unn păcat. copac „chatim”69. p. 65 Ibidem. la vârsta aceea. părţi ale corpului. în biblioteca tatălui ei. 57. 67 Ibidem. Chiar ea mărturiseşte : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau întradevăr reduse. Chiar dacă se iubesc. indienele nu pot iubi pe nimeni decât soțul lor. Maitrezi şi – a cerut scuze şi a explicat că. la ei în ţară. Dacă una face altfel. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”64 . Maitreyi îi dezvălui că prima ei iubirea a fost un copac. „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. Mircea a sărutat – o şi „Întregul meu corp a început să cânte. să fie un indian adevărat „Mircea poartă un dhuti în fiecare după – masă. „El este cântăreţul. E oare posibil să creadă că tat îl va accepta 63 64 Ibidem. 68.Am auzit că vrea să devină hindus. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul şi în mintea mea. iubirea dintre om şi natură. Ea se temea de tatăl ei. A simţit pentru prima oară atingerea unui bărba. Maitreyi chiar i – a dat o palmă pentru că i – a atins mâinile. 61. 74. Maitreyi dezvăluie că scrie totul din memorie şi nu mai ştie sigur care a fost ordinea secvenţelor petrecute. Un alt eveniment cutremurător a trăit când Mircea a cerut – o de nevastă : „Aş dori să te întreb ceva : vrei să te căsătoreşti cu mine?”68. nu se pot căsători. treptat. El este cel care cântă această melodie în mine. Ea. Studiază scrierile hindu. era tormentată de gândul că îşi punea picioarele peste ale lui. 68 Ibidem. 51 . Sentimentele unuia faţă de celălalt erau tot mai intense.72. „Aş fi vrut să mă înconjoare cu braţele”63. De exemplu. Ibidem. p. Dar. ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe. 66 Ibidem. până la sfârşit. nu tocmai conştient. Aici.

Pe balcon. după zece luni. spunându – i că Mircea pleacă şi vrea să – şi ia rămas – bun de la ea. la un tur. ştiind că nu o să – l mai vadă niciodată. p. o frământă neputinţa ei „Ar fi putut să – i scrie măcar lui Khoka. dar s – a răzgândit. Toţi şi – au dat seama că era vorba despre Mircea.mai ușor dacă devine hindu?”70 . îl vede. fără ca Maitreyi să ştie. Amrita i – a spus că Mircea a sărutat – o doar pe frunte. Pe Maitreyi a neliniştit – o Sabi. aşa că Sabi (sora ei). A sosit şi ziua naştere a lui Maitreyi. Chiar după un an de la plecarea lui. p. Ibidem. p.123. Ei obişnuiau să meargă cu maşina la lac. Dorul de el a cuprins – o cu totul. A minţit. De aceea continua să înveţe bengaleza de la Maitreyi. 137. Dar n – a făcut. Ea nu se simţi prea bine. Pe urmă a aflat că Mircea a plecat în Himalaya pentru a deveni pustnic. Acum a plecat” 72. Mircea a mai fost o dată în casa lor. Mai târziu. Aşa s – a şi întâmplat. 52 . atunci vreau să te văd de trei ori în viitor”71 . în ziua ziua aceea mama ei a trezit – o. Deoarece aproape toţi erau bolnavi. spunându – i lui Mircea ca să o sărute pe frunte. aproape de Himalaya. deoarece ştia că părinţii ei nu sunt de acord. Maitreyi i – a scris o scrisoare prin Khoka. Tatăl ei a organizat o petrecere mare. Au plecat în momentul acela. 72 Ibidem. dar toate au rămas fără răspuns. Aşa a şi făcut. 77. le – a arătat p grotă zicând : „Acolo a stat timp de câteva luni un sahib. dorind chiar să se omoare în drum spre casă. Sabi a apărut. spunându – i la revedere. susţinâdu – i dacă chiar vroiau să se căsătorească.În acest 70 71 Ibidem. Maitreyi a simţit că e neliniştit şi nu înţelegea rostul acestor cuvinte. Dar. Mircea. El a plecat în casa din Ripon Street. cu mulţi oameni. a spus să o mângâie pe Amrita. Dar niciodată nu reuşeşte să se desprindă şi să se deschidă. au plecat la Bernares. Cartea a doua începe cu vizita lui Maitreyi la Tagore. Deodată. pentru a vorbi despre Mircea. Mama ei a discutat cu Maiteyi. Ea l – a respins. cei doi fraţi mai mici. Mircea a rămas singur cu Maitrezi şi a îmbrăţişat – o. El a venit doar după lucrurile rămase în casă. Făcea efortur pentru a se integra şi a fi acceptat. nemaifiind atât de sigur că părinţii ei îl vor accepta a spus : „Dacă nu ne vom căsători. Mircea şi ea au plecat pentru o plimbare. Apoi. Maitrezi l – a împins şi Sabi a crezut că Mircea vrea să – i facă ceva rău. 73 Ibidem. deoarece ştia că îi va spune mamei lor. În ziua aceea. Toate amintirile i – au revenit lui Maitreyi. Şi – a atins palmele. Un ghid. 99.o”73. Mircea era foarte fericit. avea ameţeli. p. De atunci.

Nici nu cunoştea bărbatul respectiv. undeva sus. dar degeaba. 237. A început să le citească. a rămas fără răspuns. pe care nu l – am văzut de patru ani. dar. Seara. prin ușa noastră închisă. legătura nu s – a rupt. Maitreyi vorbeşte despre soţul ei. 155. a cunoscut un cupplu care îl ştia pe Mircea. înainte. Stătea cu spatele la ea. 53 . dar. După şapte ani. pentru prima oară după un timp îndelungat a a vut o viziune cu Mircea : „L – am văzut pe Mircea. şi Tagore a fost în vizită la ei. când amândoi s – au culcat. nu ştia ce să zică. ea ştie că se vor mai întâlni. A început să – şi facă planuri de călătorie. Ultima parte a romanului ne dezvăluie întâlnirea celor doi. Dar acum. 146. un om foarte cumsecade. fapta a fost săvârşită. ziua aceea nemaifiind aşa departe. p. p. 77 Ibidem. dacă el nu are pace în sine. În ziua nunţii. Maitreyi a devenit tristă „Ochii lui au devenit de piatră. el a venit și s – a așeyat pe patul meu nupțual. Când Amrita a păşit în biroul lui Mircea.Sunt uluită că – l văd” 74. 234. intră pe neașteptate. I – a şi trimis o scrisoare să se întâlnească. Îşi dă seama că e prea tărziu pentru ei. el nici nu a putut s – o privească. şi mama ei a murit. El i – a răspuns că nu are cum să i – o dea. Maitreyi a venit la el pentru ca să – i redea pacea. În paginile următoare. p. De atunci. s – a dus în vizită la Khoka. nu el nu i – a trimis. L – a obligat să să – i dea scrisorile trimise de Mircea acum patruzeci şi doi de ani. Maitreyi a ajuns şi în Anglia. ca de obicei. ea a plâns neştiind de are. Maitreyi încearcă din nou să ia legătura cu Mircea. Khoka nu i – a dat scrisorile. deştept. Deodată. Plimbările şi excursiile în natură nu lipseau. După puţin timp le – a avut. A fost prea târziu pentru acest lucru. Ibidem. În partea a treia a romanului. Era foarte confuz. În gândul ei. El nu va mai putea vedea niciodată”77 . tatăl ei a murit părându – i rău că a părăsit – o pe mama ei. 74 75 Ibidem. când Mircea s – a întors. Era supărată că l – a judecat fără să ştie adevărul. Omul ăsta trăiește întradevăr în lumea ireală a fantezie”76 . Maitreyi s – a căsătorit. Amrita este şocată de purtarea lui „Tremur toată. Maitrezi se simţea fericită deoarece soţul ei „deţinea toate calităţile necesare unei persoane ideale”75 . Străbătând un continent și Oceanul Indian. o nuntă pusă la cale de părinţii ei. Ea era foarte hotărâtă că trebuie neapărat să – vadă. p. spunând că Mircea este un phoenix. 76 Ibidem.timp. Nu va mai putea vedea nimic şi pe nimeni. Mă înfurie zăpăceala lui.

6. Maitreyi. cel mai mare filosof indian. iar Mircea Eliade douăzeci şi trei când cei doi s – au cunoscut. Ca în roman. a trăit cu adevărat.2 Romanul – răspuns a lui Maitreyi DeVi Foarte puţine opere din literatura universală repovestesc aceeaşi întâmplare a doi scriitori care erau şi protagoniştii cărţilor respective. „Maitreyi” a făcut senzaţii. Mircea Eliade cu romanul lui autobiografic. În România . 54 . Maitreyi avea doar şaisprezece ani. Era fiica lui Dasgupta. Puţini sunt conştienţi de faptul că personajul feminin.

intenţionasem inițial să o caut pe Maitreyi dar după ce sejurul meu la Calcutta. Dragostea nu moare.”80. povestind cu foarte mare intensitate şi tulburare. la intervievat pe Eliade. A oferit şi varianta ei mult mai serioasă şi liniştită. București.. Constantin Noica. 1999. S – ar putea ca timpul să – i fie aburit unele imagini. Romanul – replică. a putut răspunde la multe întrebări legate de viaţa lui. pentru mine s – au şters limitele a patruzeci şi doi de ani. Editura Amaltea. 80 Maitreyi Devi. ai putut să mă ierţi?”78 . un bun prieten al lui Mircea Eliade. Maitreyi? Şi dacă da.. Ea a aflat despre romanul dedicat ei.. în 1930”79 . Important e că un sentiment puternic.ea citea şi adora versurile lui Tagore (era un poet foarte renumit) dorind mai demult să devină şi ea o poetă. dar el zâmbea sau râdea când le citea. p. Editura Amaltea. 55 . 7. părându – i rău că l – a apreciat greşit pe Mircea Eliade de atunci. 245. a dat naştere la două romande de excepţie”81. mai ştii? Eu cred că nici unul. astăzi. 81 Ibidem. p. răspuns. am 78 79 Maitreyi Devi. trăit cu intensitate de cei doi creatori hipersensibili şi hipettalentaţi. A observat mici diversiuni în roman. iar cu celălalz .Pe când Maitreyi scrie sub impulsul unei puternice emoţii. 245-246. numai că în bengaleză : „Îţi mai aduci aminte de mine. aflând şi amănunte despre cum a cunoscut – o pe Maitreyi : „Mărturisesc. Şi ea are pe prima pagină acelaşi citat ca şi Mircea Eliade. spunea Noica. București. pp. nici altul nu ar putea să ne spună ce e ficţiune şi ce e realitate în scrierile lor. Ibidem. A spus : „Cred că Mircea are dreptate. a fost prima oară scris în limba bengaleză pe urmă tradus în engleză.. Cu un entuziasm desăvârşit spune : „Am primit zilele trecute un document senzaţional!Ascultă. Sunt c – un picior în 1972. 4. Dar. povestind trăirea iubirii lor imposibile. A avut la îndemână jurnalul din India şi corespondenţa. 1999. Dragostea nu moare. Postfață de Mircea Handoca.. după aproape o jumătate de veac de la consumarea faptelor. Nu mai am trecut sau viitor. „Dragostea nu moare”. La ea totul a început la miezul nopţii „brusc. La vârsta de cincizeci şi opt de ani a Maitreyiei. mai ales de tinereţea lui. în urma cererii mele de a vizita Santiniketanul – Universitatea înființată de Tagore – a fost redus de la cinci la trei zile. p. Şi m – am trezit în eternitate. a redactat romanul „Dragostea nu moare”. El a fost cel care a prezentat cartea respectivă pentru prima oară lui Mircea Handoca. Mircea Handoca în volumul lui „Cu şi despre Mircea Eliade”. Două cărţi scrise din amintiri autentice.

Aşa arată : ”Chiar dacă mă vei prinde sub plasa de oțel N – am să strig. Și de vei face ziduri de piatră Nicicând n – ai să zidești închisoare pentru mine. După ce şi – a scris romanul „Dragostea nu moare”. 246-247.renunțat la proiectul meu. Sau dacă mă vei trimite în deșertul Saharei Unde nisipul dușmănos e fierbinte. care a ajuns deja celebru profesor în Chicago. până la urmă. Totuși. Pietrele se vor nărui de la sine De îndată ce voi apărea eu. În anul 1973. a intervenit ceea ce obișnuiam să numim pură coincidență”82 . Aşa. Dacă mă vei exila și mă vei trimite pe un ocean Într – o barcă găurită Am să desfid oceanul Și n – am să pierd nici această bătălie marină. Golurile se vor mări de la sine Destul ca să – mi scot mâna și să cuprind luna. La această întâlnire. Devi a fost invitată în România la Uniunea Scriitorilor. pp. Maitrezi a ocolit orice întrebare în legătură cu povestea lor de iubire. p. 247. 56 . În schimb a dat revistei „Tribuna” o poezie cu acest comentariu : „Consideraţi aceste versuri răspunsul la întrebările care privesc un capitol intim al biografiei mele”83 . a făcut o vizită acasă unde stătea mama şi sora lui Mircea Eliade. a vrut să – şi viziteze iubitul din trecut. Ibidem. Deodată va sufla parfum de iasomie Ca să – mi umple serile pustii. 82 83 Ibidem. Acesta a fost tradus de Lidia Ionescu.

p. dacă vreo să mă umpli de întuneric De nu –mi mai pot vedea drumul. dacă eşti capabil să consideri ceva sacru în viaţa d – tale. Iar tu. Mircea Handoca a avut acces la arhiva personală a lui Mircea Eliade unde a găsit : 18 scrisori ale lui Khoka. 86 Ibidem. nici să încerci să vezi sau să scrii vreunui membru al familiei mele. 248. 57 . mai era un bileţel tot de la ea : „Nu te pierde pe tine însuţi. Fii ascet şi arată – le tuturor adevărul tău. te rog să nu mai intri în casa mea. o fotografie a lui când era tânăr.. p. caută – mă la birou. pp.”85 . și dacă ai vrea 84 85 Ibidem. Am să – ți umplu cerul cu un cântec Tăcut ca o rază. Și azi. nişte flori uscate. Dacă vrei să mă vezi personal. Fii sigur c – am să netezesc cerul Și am să umplu lumea de lumină într – o noapte fără lună. o bucată de hârtie pe care Maitreyi a scris : „Mircea. Pe lângă a agrafă de păr. Handoca a citit şi scrisorile confidenţiale trimise de Dasgupta referitor la „alungarea” lui din casă : „Dumneata eşti un străin şi eu nu te cunosc.Ai uitat că într – una din primele noastre dimineți Mi – ai pus în mână o săgeată care poate ochi sunetul Și că tu ai fost cel care m – a învățat Să trag la țintă fără greș. Scrie sorei tale!”86. Mircea. oare chiar atât de mult m – am depărtat de tine? Mircea. mirat.. Ibidem. N – ai decât să stai cu spatele întors la mine. Dar. 247-248.248. n – ai să știi De unde vine revărsarea această de lumină”84 .

Dasgupta.Mi – ar plăcea cu mult mai mult dacă tu mi . . 248-250. scrie – mi numai acele fapte pe care un necunoscut le poate scrie unui necunoscut sau un funcționar superiorului său. Din carte aflăm mentlitatea.”87. peisajul indian cu simbolurile şi ritualurile lui. Această scrisoare se află şi în romanul lui Eliade „Maitreyi”. un guru al Maitreyiei. Dar totuşi. Avem dovadă clară a acestei trăiri intense care a avut un sfârşit tragic. „Odată. p.. decât toată această înaltă filosofie. 58 .ai scrie simplu ce simţi . autencititatea este dată de sentimentul se iubire şi de fericirea celor doi.”88 . Rațiunea acestei purtări trebuie să – ți fie evidentă. pp. Editura Amaltea. Maitreyi Devi. dacă ți – a rămas cât de puțină minte în nebunia d – tale. 87 88 Ibidem. Dragostea nu moare. 132. 1999. În „Dragostea nu moare” aflăm şi informaţii despre Tagore care era o personalitate foarte puternică în India. S.vreodată să – mi scrii. Te rog să nu pomenești de această notă nimănui și rupe – o după ce o vei citi. N. Îți cunoști ingratitudinea și ofensa pe care mi – ai adus – o. București. Poetul mi – a spus râzând : .

59 . cât şi cea universală. relatând evenimentele din viaţa ei. s – a petrecut ceva ce nimeni nu se aştepta : romanul lui Mircea Eliade „Maitreyi” a primit un răspuns din partea protagonistei. Romanul lui Maitreyi este dintr – o perspectivă mult mai personală. Romanul – replică „Dragostea nu moare” ne dezvăluie noi secrete legate de cultura indiană. ştim că romanul lui Mircea Eliade este mai degrabă o poveste de iubire dintre doi tineri care sunt separaţi din cauza diferenţelor culturale. Pe când. acum patruzeci şi două de ani.VII. chiar şi înainte de a – l cunoaşte pe Mircea. ANALIZA COMPARATIVĂ Atât în literatura română. dar mai ales de dragostea imposibilă dintre Eliade şi Maitreyi.

Maitreyi îşi foloseşte doar memoria.] eu am fost tot timpul cu gândul departe. Pe Eliade îl fac însemnările din jurnalul lui să povestească această poveste. 7 91 Ibidem. nu are regrete. ci efectiv numai din memorie – aşa că nu ştiu dacă succesiunea secvențelor este corectă – ceea ce atunci a fost înainte sau după. Pe de o parte. adânc în trecut”90 . Editura Minerva. 7 92 Mircea Eliade . Viaţa mea e împlinită”91 . în eternitate. dar există ceva nelămurit. Vârtejul timpului. 29. Deci putem să spunem că varianta lui este mult mai autentică şi reală. Chiar ea recunoaşte de la bun început: „Întâi Septembrie 1972.. Romanul autobiografic a lui Mircea Eliade a fost scris cu scopul de a arăta lumea indiană. Maitreyi a vrut să scrie acest roman pentru a – şi găsi liniştea. București. Sunt multe asemănări. descrieri şi experienţe relatate la fel. După cum ştim. El se foloseşte de ele pentru a putea reda cât mai exact întâmplările de atunci. nu înainte. Ea nu se plânge de viaţa ei : „Totuşi. ceea ce ne duce în eroare. nu putem fi siguri sau şti sigur ce este adevărat şi ce nu : „Scriu despre ceea ce s – a petrecut cu 42 de ani în urmă – nu dintr – o agendă. Mircea Eliade ţinea un jurnal unde îşi făcea însemnările de zi cu zi : „Astăzi am răsfoit multă vreme jurnalul meu din Assam. București. sufletul ei aflâdu – se altundeva. iubirea lui faţă de cultura respectivă şi faţă de personajul principal feminin. de la început fiind nehotărât în legătură cu aceasta : „Am şovăit atât în faţa acestui caiet. spre viitor. Cu câtă trudă descifram însemnările de peste zi şi le transcriam în caietul început o dată cu noua mea viaţă”92 . Dragostea nu moare. 60 . 16. p. răscolitor. În însemnările mele din acel an nu am găsit nimic”89 . m – a răvășit și m – a purtat cu sine. să – şi dea şi ea varianta ei de cele petrecute acum mult timp în urmă. ceva ce o tulbură şi de aceea decide să scrie romanul.. Chiar dacă nu în ordinea respectivă. 1986. Maitreyi. Acesta a fost elementul declanşator pentru ca şi Maitreyi să – şi scrie varianta ei. acum nu 89 90 Mircea Eliade . Pe de o altă parte.că de multe ori îi cu gândul în altă parte. Maitreyi începe relatarea într – o stare mult mai diferită : o stare tulburătoare. 1999.Începutul romanului diferă foarte puţin. București. p. Editura Minerva. Ziua mea de naştere. răspunsuri care erau în mintea ei timp de 42 de ani. se poate observa că cei doi au fost martori la aceeaşi experienţă unică. cum nu am nici eu. 1986. . Voi. dragii mei prieteni[. nu are regrete. p. pentru că n – am izbutit să aflu ziua precisă când am întâlnit – o pe Maitreyi. p. Editura Amaltea. Maitreyi. Maitreyi Devi. ci înapoi. de nelinişte la miezul nopţii. Se simte într – o altă parte. simţea nevoia de a clarifica lucrurile cu Mircea.

Editura Minerva. 93 94 Maitreyi Devi. arătând intenţiile lor. ca un fruct trecut în copt ”94. Editura Amaltea. Euclid? De ce nu – mi spui Ma?”97. ne dă o dovadă de adevăr. p. cu buzele cărnoase şi răsfrânte. de câte ori ascultă atent ceva care i se spune cu seriozitate. politicos. ea nebăgându – l în seamă.30. chiar insuportabilă. până la urmă iubirea s – a infiltrat în cei doi. 1999. București. Chiar dacă la început nu se plăceau şi nu aveau nimica comun. Acum aceste evenimente sunt toate prezente simultan”93. pe care anevoi l – ai fi crezut aievea pe fața aceea atât de inocentă și înspăimântată”95. pe când fiica ei îl privea cu indiferenţă. de fecioară bengaleză crescută prea plin. 1986. Care alţii? Hai să ne plimbăm pe stradă. Ea spune : „De ce trebuie să acceptăm ca un englez să locuiască la noi?.51. p.35. Mai degrabă. București. 1999. Dragostea nu moare. 97 Maitreyi Devi. Editura Amaltea. Mircea Eliade . liniştit. După aceste descrieri. Dragostea nu moare.Crezi că eşti frumoasă? De ce să cred asta?Alţii o cred. București. la locul lui. cu sânii puternici. Aceste prime impresii diferă în fiecare roman. Dragostea nu moare. mama ei era mai încântată : „Euclid este un băiat bun. 61 .16. din faptul că unele întâmplări şi date coincid cu cele ale lui Mircea Eliade. în romanul „Dragostea nu moare” aflăm că Maitreyi era considerată foarte frumoasă : „. Altă descriere. pe buzele Maitreyiei flutură un imperceptibil zâmbet de ironie de sălbatec sarcasm. 96 Maitreyi Devi. de data aceasta legat de personalitatea ei : „Atunci am observat că. pentru ea contând mai mult faptul că poate tribute să – şi dea camera pentru ca el să stea acolo. Dar. București. Reacţia ei e normală. Ai să vezi cum se întorc oamenii după mine”98 . Prima impresie pe care au avut – o diferă.Îmi era teamă că mi se va cere din nou să eliberez camera mea pentru acest străin”96 . Maitreyi. numai că jurnalul ei era în mintea ei. Editura Amaltea.. 29. 98 Ibidem. Impresia lui Maitreyi a fost una mai obişnuită. p. 1999.mai are înainte sau după. p. Ea a încercat să se apropie de Mircea. remarcăm o răceală şi displacere faţă de fată. Faimoasa descriere (mai mult jignitoare) pe care ne – o dă Eliade despre cum a văzut – o pentru prima dată pe Maitreyi este : „Mi se părea urâtă – cu ochii ei prea mari şi prea negri. De ce – mi spui Doamna Sen . 95 Ibidem. Deci Mircea se foloseşte de jurnal şi Maitreyi de memoria ei. p. p. 66. fără nici o impresie. Chiar dacă Eliade a considerat – o urâtă.

cu mai multe detalii. Maitreyi le descrie mai mult. Cui mă rugam oare? Mie însămi? Totuși nu doream să fug. De la întâlnirile la bibliotecă. O senzaţie descrisă de fata exotică arată aşa : „Trupul mi – a devenit mai uşor – nu pot merge. Pentru Eliade contează mai mult descrierea fizică şi trupească. o fată bengaleză. Pentru Maitreyi. întâlnirile de la bibliotecă sunt mai discrete dar şi el îşi dă seama că este mai mult decât o simplă atracţie fizică : „Înţelesei pentru a suta oară că mă atrăgea altceva la Maitreyi : iraţionalul ei. Numai că. 100 62 . mânată de prejudecățile și tabu – ul vârst ”100 . În romanul său „Maitreyi” ne descrie de mai multe ori. ne luase în stăpânire timpul infinit. am ajuns la cele în camera lui Eliade. Maitreyi. Întâlnirea celor doi în bibliotecă seamănă foarte mult în ambele romane. p. au devenit aripi.Pentru Eliade era un lucru ciudat şi ceva ieşit din comun să vadă o fată exotică. p. 1986. Prinzându – mă de încheietură. Într – o clipă. În romanul lui Eliade. Primele atingeri din bibliotecă erau savuroase dar şi dureroase. discutau despre cărţi şi poeme. sentimentele creşteau acumulând cât mai multă energie. Aș fi vrut să mă inconjoare cu brațele”99. unde au mai fost mici desbute. De aceea o considera aşa de urâtă după cum reiese din jurnalul şi romanul lui. a spus el şi a întins mâna ca şi cum ar fiv rut să ia carteam dar m – a atins pe mine. p. Am privit în sus și am început să mă rog. 101 Ibidem. Editura Minerva. Maitreyi descrie aceste senzaţii şi întâlniri foarte intens spre deosebire pe Eliade. Cât am stat aşa?Cine știe? Am încercat să – mi eliberez mâinile dar n – am fost în stare s – o fac. simţind primii fiori ai dragostei. virginitatea ei barbară şi mai presus de toate fascinul ei ”102. (tradiţia ei le interzise) dar a căzut în sentimentul iubirii nemaiputând să se controleze. ceva unic şi de nedescris. plutesc – de ambele părţi ale umerilor. La bibliotecă : „El nu mi – a lăsat mâinile – palele mele erau strivite într – ale lui – mi le presa cu buzele. Cu altă ocazie. – Ia să vedem. şi am înpins – o spre el.57 Ibidem. mişcări şi întâlniri pe ascuns. Cum a păţit şi Mircea însăşi. de aceea putem presupune că ii era ceva nou. că Maitreyi o vizita noaptea aproape goală : „Eu m – am 99 Ibidem. Ei descriu cam aceleaşi senzaţii. Acestea au marcat – o pe Maitreyi. 80. Prin aceste întâlniri la bibliotecă. Pentru ea toate aceste erau reale. p. atingerea unui străin.60. 68. şuviţe de păr îmi flutură în vânt. diferit. atingeri : „ – Nu – mi place cartea asta . m – a tras spre el. păunul și – a înfoiat penele și dansează cu mine – zbor spre stele”101. 102 Mircea Eliade . București. aceste mişcări şi atingeri erau interzise.

clar că le era aproape interzis să vorbească cu băieţi sau să se afle în compania lor. intrând în camera și tupilându –se repede în dosul fotoliului de paie. deoarece Maitreyi este foarte revoltată în romanul ei de aceste vizite noaptea. să – l mângâi. Editura Amaltea. A fost foarte revoltată aflând aceste lucruri spuse de ea de către Eliade. mângâindu – l : „Începui să – l strâng. Eliade s – a folosit şi de imaginaţie şi fantezie. cum cedează agonizând. ca să nu fie văxută întâmplător din stradă. Ne explică. să – l sărut –sigur fiing că îmbrăţişez întreaga făptură a Maitreyiei. A scris un roman autobiografic. m – a izbit ca un miracol pe care niciodată nu l – aș fi putut intui în toate amănuntele lui precise și carnale”103. p. 89-51 105 Maitreyi Devi. Dragostea nu moare. Simțeam cum se pleacă sub voluptate. undeva s – a petrecut ceva. ochii tot mai aprinși. Atunci. în picioarele goale. de iubire unde toate lucrurile erau posibile şi se întâmplau după voia lui. ca să nu facă zgomot şi cu o sari verzuie. în câteva gesturi pe care le – a împlinit cu ochii închiși. să o arate goală pentru o ţară întreagă. p. că pe ea o mângâi. p. 63 . îmi şopti ea. Sergui. rareori am vorbit cu băieţii”106 . de ea toată mă bucur. bineînţeles. Viziunea trupului ei gol. Venise Maitreyi. Erau nopţi de o intensitate maximă. Tot într – o noapte în camera lui Eliade ne descrie amănunţit cum Maitreyi se apropie de el . Aceste mici riscuri. În timp ce discuta cu Sergui Sebastian. ce trebuie să facă şi cum. Maitreyi nu înţelege că de ce a trebuit să – i folosească numele. subţire. în acea foarte palidă boare luminoasă din odaie. București. căci printre săruturi îi observam fața mereu mai palidă. tremurând toată. Dar. calcă pe aceste tradiţii făcând lucruri interzise. strângându – și buzele și oprindu – și anevoi suspinul. Discuţiile legate dintre relaţia bărbat – femeie în casa lor erau interzise. amândoi arătându – şi dragostea unul faţă de celălalt. Tradiţia ei. Și –a deznodat marginea sari – ei ei și a rămas goală până la pântec. Aici avem ceva ce nu regăsim în ambele romane : vizitele noaptea.114. acesta îi spune : „ – El a scris că obişnuiaţi să – l vizitaţi noaptea. Dar. voința tot mai rătăcită”104. – Revoltător! Crede – mă. La vârsta de 16 ani. Maitreyi nu prea înţelegea lucrurile legate de dragoste. 106 Ibidem. tribute să menţionăm că. ea considera că. Dar. Ibidem. Aproape că am ţipat”105. Era un act de răzvrătire. pe vremea aceea. – Stinge lumina. simțeam că se deșteaptă la o zi nouă. 11. Nu ştiam ce să fac. jocuri la care erau supuşi făcea şi mai frumoasă iubirea lor. pp. 103 104 Ibidem.culcat puţin obosit. de – a lungul anilor. „Nici o altă fată nu făcea aşa ceva în vremea aceea. 1999. a învăţat – o unele lucruri. nu e adevărat.22. femei şi bărbat.

București. – Asta nu e dragoste. 82. Chiar şi atingerea unor părţi punea nişte semne de întrebare : „Ce parte a corpului constituie un păcat dacă o atingi?De pildă. Maitreyi. a fost prima dragostea a Maitreyiei. Maitreyi. a mai iubit ceva înaintea lui Eliade : un pom. se pregăti ea să povestească. şi ea trebuind să le înveţe. Dragostea nu moare. 97. Femeile trebuiau să afle singure aceste lucruri. Maitreyi fiind tânără. poţi iubi doar pe soţul tău : „Femeile indiene au canoane rigide în ceea ce priveşte puritatea trupească. legătura sacră cu natura. un copac. pomul ei”112. nemaifiind atinsă până atunci aşa de un bărbat.61. Editura Minerva. Ea. faptul că roade şi o consolează ne arată imaturitatea lui şi neînţelegerea 107 108 Ibidem. 109 Ibidem. răspunzând la fel. pomul ei este descris altfel : „Am iubit întâi un pom. La ei. 74. Ibidem. Cine făcea altfel. p. Iubirea faţă de copac. Ea este cea care îi dezvăluie că : „Ţi – am spus că am iubit un copac. p. ci mai mult intuiţia”107.61. București. faptul că ei înţeleg şi respectă natura. ea a învăţat câte ceva despre bărbaţi : „Ideile mele despre relaţiile dintre bărbaţi şi femei erau îndradevăr reduse. p. 112 Mircea Eliade . fără discuţii cu părinţii sau prieteni. e dragoste. din acea care noi îi numim „şapte frunze”. Începui să râd şi o mângăiai protector. când stăteam la masă. comitea un delict foarte grav. București. Chiar Mircea descrie prima atingere : „Emoţia celei dintâi atingeri n – am s – o uit niciodată. p. În romanul lui. – Ba da. nu ştia ce e bine şi rău. Editura Amaltea. 64 . el își punea picioarele peste ale mele”109. Acest lucru. Indienele nu pot iubi pe nimeni decât de soţul lor”108. Aceste lucruri ciudate în tradiţia şi lumea lor. 1986. scumpa mea. pentru Eliade nu. 1999. Ei i se pare ceva normal acest lucru. sau aşa cum a făcut ea :prin experienţa pe pielea ei. Dar. pentru ea era o experienţă nouă. p.62. Și Chabu iubește. Editura Minerva. acum. Pentru ea era posibil o iubire dintre un copac şi un om. este descris şi menţionând în ambele romane. treptat ceaţa se ridica şi ajunsesem să ştiu tot mai multe. Din reacţia lui Eliade. ridicol. în fiecare zi. chatim!Faţa i s – a strâmbat într – un zâmbet confuz. 1986. Nu înţelegea această poezie”111 . ce ţineau de tradiţia ei. Acum ştiu că Maitreyi mi se dă toată în acea abandonare a gleznei şi pulpei”110. Toate aceste lucruri erau subiecte tabu. nu tocmai conştient. pomul magic. Pentru că Maitreyi nu ştia ce face. nu puteau fi înţelese de european. toată tradiţia ei cu întrebări cu tot au facut – o să se dăruiască cu totul. 110 Mircea Eliade . ce poate declanşa. p. De aceea se lasă atinsă. Pe parcursul anilor. chiar dacă uneori făcea lucruri interzise. Personajul feminin.nu încăpea nici o discuţie. să afle din cărţi. numai în diferite feluri. 111 Maitreyi Devi.

nu îndrăgostit – în clipele din pragul experienţelor decisive. 80. în clipelereale. dezlegând din colțul sari – ei o nestemată verde – neagră în forma unui cap de șopârlă 113 114 Ibidem. Şi mai târziu îşi pune aceeaşi întrebare : „Oare Maitreyi n – a activat ca o hipnotizată. Reflecția nu mi – a relevat. Dar. dăruindu – se cu totul. când începeam să trăiesc. O altă asemănare este cererea în căsătorie. Faimosul copac a lui Maitreyi este descris în ambele romane. Mircea a făcut acest pas. iubirea lor pe care au simţit – o amândoi a fost redată şi scrisă la fel în ambele romane. Chiar dacă sunt câteva lucruri sau întâmplări ce nu seamănă. La ea nu a existat nici un pic de vrajă. Dragostea nu moare. București.unei altfel de iubiri. logodna a decurs altfel : o logodnă unde ia parte întregul cosmos. Poate ceea ce simţi el la început a fost o vrajă spre necunoscut. 116 Ibidem. nu avem de unde şti. ca un automat. Fata exotică i – a tulburat simţurile. sau nu sunt descrise la fel. În romanul lui Eliade. niciodată nimic”113. erau noi pentru amândoi. Ea știa că acest lucru este imposibil din cauza diferențelor sociale. p. Aceste întrebări ne pun şi pe noi întrebarea dacă iubirea lui a fost reală sau nu. Avem o simplă cerere în căsătorie. p. 65 . p. ieșit din comun. Mircea Eliade are nişte îndoieli la început. dar este descries diferit în ambele cărți. nu a crezut că vreodată o să se poate îndrăgosti de o indiancă. Mircea. pregătirile pentru aceasta : ”. 72. Pătrund în lumea asta minunată prin cântecele sale”115. că eram vrăjit. Ibidem. Era confuz şi nehotărât din cauza tradiţiei lor. Editura Amaltea. spre nou. 117 Ibidem. p. La Maitreyi arată cam așa : ”-Aș dori să te întreb ceva : vrei să te căsătorești cu mine?”116. sigur a iubit – o. Dar un lucru sigur e veritabil : dragostea față unul de celălalt. Toate aceste sentimente noi trăite. arătând tot legătura dintre cele două. Au simțit dragostea adevărată și pură. 115 Maitreyi Devi. la care Maitreyi a răspuns : ”E mai bine pentru mine să nu spun nimic. El este cel care a făcut să apară acest val de muzică în trupul și în mintea mea. El este cel care cântă această melodie în mine. 102. Chiar ea recunoaşte în romanul ei : „El este cântăreţul. crezând că este vrăjit : „Îmi lămurii perfect aceasta. ceva magic. îmi spuse Maitreyi. Tata nu va fi niciodată de accord – am spus cu candoare”117. În primu rând. 1999. Dar. p59. de când m – a sărutat prima oară?”114. i – a declarat iubirea. din moment e a vrut să se căsătorească cu ea.Ți – am ales piatra pentru inel. Maitreyi a trăit fiecare clipă la maxim. 73.

Editura Minerva. în eternitate.Acum ne logodim. Vedem ce frumos a descries Mircea această logodnă.străbăută în creștet de o geană sângerie”118. viaţă de rod şi de joc să – i dau. O față de om torturat. Și. Parcă acum n – am mai văzut o față mai nenorocită ca asta. Aceasta fiind mică. şi cum îţi sunt ţie razele. căci mie drag cu voia mea. este despărțirea celor doi. Ibidem. Şi cum aştepţi tu ploaia. El este jos. îmi spuse ea. unde mai mulți barbați i – au pus o ghirlandă pe gât. cum te simt eu acum. şi cu mâna şi cu inelul. 112 66 . însemna că s – au logodit. în stradă. pe care cerul l . Maitreyi.a născut departe. pământule. Această logodnă a avut loc doar în mintea lui. Ea îi explica toate detaliile ce vor avea loc la logodna lor : inelele. 1986. care este redat în ambele romane. Să fie îmbrăţişarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon – ului. Eu 118 119 Mircea Eliade . mi l – ai adus aproape”120 . Un alt eveniment important. Și – a ridicat fața spre mine. Voi creşte din el ca iarba din tine. sora ei. este încă o dovadă de autencititate. folosindu – se și de imaginația lui și fantezia lui. aşa va fi trupul lui mie. într – o zi. Maitreyi descrie plecarea lui astfel : ”-Ridică – te Ru! Mircea pleacă. Ploaie să fie sărutul nostru. şi a nimănui altuia. nu a înțeles gestul și a spus totul părinților lor. Dacă mă simţi aproape. să nu cadă asupra lui. maica mea. ”la revedere”. Acest detaliu ce este scris în ambele romane. maică. Mircea a pupat – o pe frunte pe Maitreyi de față cu Chabu. Spune că dorește să te mai vadă o dată. aşa îi voi aştepta eu venirea. 111. București. dacă va fi. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. costumația și locul unde se va petrece. La indigence. În acel moment am înțeles greșeala mea. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. când avea vreo 12 sau 13 ani s – a dus cu mama ei la templul de la Puri. tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan. şi tu. înainte de a dispărea pentru todeauna. evident. făcându – mi namaskar. p. p. bucurie necunoscută lui să – i aduc. întăreşte – mă să – l iubesc totdeauna. 120 Ibidem. şi tot răul. Allan. căci eu l – am ales. mamă pământ. Tu mă auzi. tu nu mă minţi. Logodna pentru Maitreyi era ceva foarte important ăn tradiția ei. ci asupră – mi. că eu voi fi a lui Allan. Și Maitreyi și Eliade povestesc întâmplarea cu ghirlandă exact la fel. Și – a întins palmele. p. Mircea povestește : ”. mama ei dându – le jos în acea secundă. Și așa a început ea să – și zică legământul : ” Mă leg de tine. După o noapte de plimbări în jurul lacului. privind înainte spre apă”119. 110. dacă n băiat le punea o ghirlandă de flori la gât. deoarece nu toată lumea știe aceste lucruri mărunte.Şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea. Maitreyi.

s – a decis să – l viziteze într – o zi. Romanul lui Eliade ”Maitreyi” se termină cu întoarcerea lui Mircea în Europa. și amândoi au descris acest lucru în romanele lor. din cauza anilor trecuți. 121 122 Maitreyi Devi. Maitreyi i – a simțit depărtarea. ea. Mircea Eliade . Maitreyi. 124 Mircea Eliade . Nici unul din ei nu a putut uita dragostea lor. deși tot sângele parcă mi se scursese din vine. nevroind nici să vorbească cu ea.nu – i spusesem niciodată că și eu îl iubesc”121 . Editura Amaltea. el nu a văzut – o pe Maitreyi înainte să plece. Te voi aștepta. Durerea era insuportabilă pentru cei doi. Editura Minerva. Pentru amândoi durerea a fost foarte mare. p.158. Maitreyi. București. 1986. Găsii putere să mă împotrivesc. Sfârșitul romanului ”Dragostea nu moare” este una total diferită. Maitreyi i – a scris ceva bilețele : ”Nu te voi putea uita niciodată. ce noi nu vom ști. p. Sentimentele puternice nu au dispărut nici după plecarea lui Mircea. 67 . p. Mircea era deja bătrân și suferea din cauza miopiei. 107-108. dar ei au descris întâmplarea la fel. Maitreyi încheie romanul cu întâlnirea lor in Calea Laptelui. când cei doi se voi reîntâlni când se vor stinge. fiind orb la un ochi iar Maitreyi era și ea în pragul bătrâneții. unde îi spune că – l va aștepta oricât va fi nevoie. 1999. și arătai nevolnic acele câteva lucruri pe care le aveam ”122. București. 123 Maitreyi Devi. Imaginea ei devenea obsedantă : ”Oricunde mă duceam. Editura Amaltea. Amândoi treceau prin momente foarte grele. Nu s – au așteptat la această despărțire bruscă. te voi aștepta”123. dar trebuiau să învețe să trăiască unul fără altul. Iar la Mircea arată așa : ”-Când trebuie să plec? – Chiar azi. pe stânci. Dragostea nu moare. Editura Minerva. pp. cu excepția ultimei vederi.110. 1986. Dar nu era nicăieri.137-139. sufletul neliniștit. București. Maitreyi ne mai dezvăluie ceva foarte important : ultimul capitol. cu spatele la ea. căci după masă eu mă duc la sanatoriu. București. După cum spune Mircea. fără nicio pregătire sau știre. Probabil pentru Mircea era prea dureros a descrie această ultimă revelație. te voi aștepta. o întâlneam pe ea. întâlnirea după 42 de ani. Mircea stătea în biroul lui. pe drumuri”124. I s – a spus că Maitreyi e bolnavă. Maitreyi chiar a vizitat peștera unde stătea Eliade în timpul meditațiilor lui pe Himalaya. căutându – l. vorbi inginerul. Nu a fost cum se aștepta ea. Nu mai era nici ea și nici el la fel. 1999. sus pe Himalaya unde s – a refugiat. Spunea niște propoziții rătăcite. printre mesteceni și pini. Dragostea nu moare. Și Eliade se lupta cu aceste sentimente. Poate au fi avut timp să clarifice lucrurile. fără înțeles. Pur și simplu.

VIII. Detaliile care sunt identice și seamănă foarte bine. CONCLUZII 68 . Autencititatea nu lipsește din romane. ne arată tot acest lucru.În ambele romane există mici chestiuni care nu seamănă sau nu au fost scrise intenționat la fel. au trăit împreună o dragoste frumoasă și amândoi au vrut să povestească aceasta. aratând cele mai frumoase părți ale iubirii lor. Nu vom ști ce este adevărat și ficțiune în romane dar un lucru e sigur : cei doi s – au întâlnit.

cu papuci albi cusuţi înargint. Totul porneşte de la o trăire al autorului. buzele ei prea roşii 125 Ion Lotreanu.ochii ei prea mari. mult mai frumoasă. el îşi pune problema de tehnică. ştim că acesta era de fapt jurnalul lui Mirce Eliade). 139.8. 69 . un sentiment. e tocmai pentru că nu ştiu cum să evoc figura ei (a Maitreyei) de – atunci şi nu pot retrăi aievea mirarea mea. şi buclele ei prea negre. Chiar dacă avea un jurnal. Editura Minerva. în sari de culoarea ceaiului palid. Cartea a fost scrisă în anul 1933 fiind redus ca dimensiune (deoarece. București.1 Concluzii Romanul „Maitreyi” este considerat de critici cea mai bună operă a lui Mircea Eliade. Fluenţa povestirii de dragoste ne farmecă din prima. nesiguranţa şi turburarea celor dintâi întâlniri”125. Introducere în opera lui Mircea Eliade. Allan este cel care o cunoaşte pe Maitreyi în casa inginerului Narendra Sen (tatăl ei). p. Aşadar. sentimentele. În jurnalul lui. Chiar el dezvăluie : “Şi dacp sufăr oarecum începând această povestire. dar scriitorul foloseşte mult mai multe forme decât o naraţiune cursive. Acestea trebuiau “dezgropate” din memoria lui. Maitreyi arăta astfel : “ Maitreyi mi se părut atunci. 1980. nu putea să – şi scrie toate gândurile. cu şalul asemenea cireşelor galbene.

Singura diferenţă este că. p. nu prin bilogie”126. dar foarte sinceră. şi povestirea în sine. prin miracol. care trăia. vizitele lui Narendra Sen cu Maitreyi dau o notă de realitate construcţiei romanului. şi ciudată. Fata este. 143. Ne putem da seama că autorul a găsit tonalitatea potrivită pentru această operă. Povestind despre îmbolnăvirea lui. pedeasupra. Chiar dacă personajul feminine este foarte bine conturat. “Ce ciudă mi – e acum că n – am notat îndată după plecarea lor foarte tulburătoare starea de suflet pricinuită de cuvintele lui Narendra Sen”127. aceste lucruri făceau parte din rutina lui . Ibidem. Tensiunea se schimbă. cu o descriere bogată. o data cu mutarea lui Allan la Narendra Sen unde cei doi se vor apropia mai mult începând cu privirea pe fereastră. s – ar fi spus. Deja aici are problem legate de jurnalul său crezând că scrierile sunt incomplete. 70 . Trăirile interesante încep din momentul mutării lui Allan acasă la ei. 142. până când o cunoaşte pe Maitreyi. descrierile despre India. intrăm într – o lume indiană. 140. vroia să le iubească. cu o fire mai vilentă dar instabilă trezeşte un mister inexplicabil aşa ceva ne mai văzând până acuma în literatura română. chiar dacă înainte ieşea cu toate fetele. Aşa va putea face o analiză completă a firii lui Maitreyi. p. ceea ce ne sare în ochi este fluiditatea povestirii. “Primitivismul gândirii ei128”. Deja în primele pagini. aflăm şi cine este ziaristul Lucian Metz care este fascinate de această lume nu prea cunoscută. 128 Ibidem.creau parcă o viaţă mai transparent. maturizându – se cu timplu. 8. Fiind o fată de şaisprezece ani. Vorbeşte despre multe lucruri deodată arătând instabilitatea ei. p.2 Pericolul iubirii Autorul ne farmecă cu ideile lui şi povestirile. Pe Allan îl interesează doar Maitreyi. nesatisfăcătoare. cum o 126 127 Ibidem. apelând mereu la memoria lui. detailând şi nişte concept de – ale lor sau ideile lor despre frumos.

Allan nu este în stare să înţeleagă legătura lui Maitreyi cu natura. Îi este foarte greu să uite. p. nemaivăzute. Sfârşitul romanului este unul rece. Descoperirea iubirii lor are nişte urmări drastice : el trebuie să părăsească locuinţa şi este chiar ameninţat. amănunţit. 154. El revine la viaţa lui retina. Dar un lucru este sigur : iubirea este una şi aceeaşi indifferent cum se manifestă sau cum este arătată. toate fetele şi gesturile fiinf reci. 129 130 Ibidem. Aceste apropieri. Bărbatul de douăzeci şi şase de ani începe chiar să înveţe limba bengaleză. p. autencititatea nelilpsând din aceste întâmplări. poate singular în însăşi cariera sa literară”131. ajutându – l Maitreyi dar şi el o ajută cu limba franceză. Iubirea lor a fost una ieşită din comun. Eroul romanului este obsedat de aventură. acesta i – a scăpat. dar amplificând tensiunea. formarea iubirii lor sunt descrise cel mai bine. Fata îi mărturiseşte că prima oară a iubit un pom “şapte frunze”. exotice. 145-146. dar la sfârşit află că Maitreyi s – a oferit vânzătorului de fructe deoarece a înnebunit. mai frumoasă : “Nu mai era brat de femeie acela. Allan după un timp o vede altfel. Chiar dacă are experienţă. 71 . mată şi întreaga voinţă de victorie alături”130. vroind să încerce lucruri noi. Sunt unele momente când chiar Allan este dezgustat de ea. fiind vorba despre două lumi şi personae diferite “Este adevărat că spre fata aceasta mă simţeam atras. Începutul legăturii dintre cei doi poate fi ca un pericol. cu elementele acestea. îmbrăţişare sau un joc de – a lor face parte din ritualul celor doi. p. Ibidem. Nu ştiu ce farmec şi chemare aveau până şi paşii ei”129. sfârşind tragic. În roman se conturează două feluri de a iubi. Iubirea lor este ca un delict comis fără să – şi sea seama de pericolul care pândea. Căpătase o transparenţă şi o căldură autonomă. parcă întreaga pasiunese concentrase sub pielea acea brună. Acum nici părinţii lui Maitreyi nu mai încurajează idila celor doi. Nici iubirea ei cu un guru o să – i fie de neînţeles. Chiar şi o simplă mângâiere. 131 Ibidem. evenimentele mici având un nivel ridicat. de exemplu când află că scrie poezii sau că familia o consideră un geniu. ba chiar vor să – i despartă. având şi mentalităţi diferite. Dragostea spiritualizată fiind cea fizică şi patima posesivă este sentimental de extaz pe care – l cunoaşte Allan. 144. Pompiliu Constantinescu despre cartea lui Mircea Eliade : “E grea revelaţia unui miracol. Autorul încearcă să retrăiască momentele acestea descriindu – le cu precizie.numeşte Allan arată cât este de copil.

Margareta. Gyurcsik. Timișoara 1900. Bucureșt 1999. Memorii (1907-1960). Cluj-Napoca. Eliade.București 1970. Mircea. București 2004. Editura Amaltea. Editura Dacia. Editura Dacia. Mircea. va reda aceste rânduri cu o complexitate desăvârşită şi şi plăcere în acelaşi timp. povestirea aproape perfecta. Tristan și Isolda. • Postfață de Mircea Handoca Eliade. Editura Minerva. București 1986. Editura Științifică. magică unde se petrece iubirea celor doi protagonişti. • Postfață de Margareta Gyurcsik 72 . Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade. Eliade. Maitreyi. Gheorghe. Bibliografie Bercescu. Editura Humanitas. Editura Hestia. DeVi. Sorina. Încercările labirintului. Glodeanu. Mircea. Cluj-Napoca 1990. Chiar dacă are un sfârşit tragic. Maitreyi. Istoria literaturii franceze. Dragostea nu moare.Romanul de dragoste ne deschide spre o lume necunoscută.

1967. Bernardin. Eugen. Saint-Pierre. Paul și Virginia. • Prefață de Bianca Dumitrașcu Simion. Ion. 73 . București 1980. Editura Pentru Literatură. Editura Minerva. Editura Demiurg.Lotreanu. Introducere în opera lui Mircea Eliade. Spirit al amplitudinii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->