RASPUNDEREA PARINTILOR PENTRU FAPTA COPIILOR MINORI

- art. 1000 alin (2): tatal si mama, dupa moartea barbatului, sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minor ice locuiesc cu dansii - in alin. final: tatal si mama () sunt aparati de responsabilitatea aratata mai sus, daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil - textul se refera la raspunderea mamei numai in cazul in care tatal a decedat aceasta redactare corespundea vechii conceptii a Codului civil, intemeiata pe inegalitatea dintre barbat si femeie, conceptie potrivit careia puterea parinteasca apartinea tatalui, cat timp acesta era in viata - ambii parinti tatal si mama deopotriva poarta raspunderea pnetru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii ale copiilor minori - ne aflam in fata unei raspunderi solidare - Codul familiei ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copii lor minori, fara a deeosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati - exista 2 opinii: opinia majoritara: fundamenteaza raspunderea parintilor pe culpa opinia minoritara: raspunderea parintilor este fara culpa a) raspunderea se intemeiaza pe nerespectarea de catre parinti a obligatiei ce le revine, de a exercita supravegherea asupra copiilor lor minori b) raspunderea parintilor trebuie sa fie intemeiata nu numai pe neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveghere, dar, totodata, si a obligatiei de a asigura educarea copilului minor c) raspunderea parintilor trebuie sa fie intemeiata, atat pe neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a indatoririi de supraveghere, cat si a obligatiei de crestere a copilului minor - obligatia de crestere are un continut mai larg decat obligatia de educare: art. 101 alin 2 C. fam.parintii sunt obligati sa creasca copilul, ingijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia - potrivit art. 1000 alin 2 si alin 5, prezumtiile care stau la baza raspunderii sunt prezumtii legale cu caracter relativ, care pot fi deci inlaturate prin proba contrarie - prin aceasta proba parintii trebuie sa dovedeasca imprejurarea ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil - prezumtiile privind raspunderea se aplica parintilor, indiferent daca filiatia este din casatorie, ori din afara casatoriei - se aplica si celui care a adoptat copilul minor de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care a fost incuviintata adoptia

A. CONDITII GENERALE prejudiciul fapta ilicita raportul de cauzalitate vinovatia - victima prejudiciului trebuie sa faca dovada cu privire la: - existenta prejudiciului - existenta faptei ilicite a minorului - existenta raportului de cauzalitate - pentru angajarea raspunderii parintilor nu se cere conditia ca minorul sa fi actionat cu discernamant B. CONDITII SPECIALE a) copilul sa fie minor - prevederea privind raspunderea parintilor nu se aplica daca, potrivit legii, copilul a devenit major inainte de implinirea varstei de 18 ani, prin efectul casatoriei - nu se aplica nici in cazul persoanelor majore lipsite de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mintale, chiar daca se afla puse sub interdictie judecatoareasca, iar sarcina ocrotirii lor este exercitata de catre parinti b) copilul sa aiba locuinta la parintii lui - in unele situatii exceptionale, este posibil totusi ca minorul sa nu aiba locuinta la parintii sai, desi domiciliul legal se afla la acestia - in aceste situatii, pentru determinarea raspunderii parintilor in temeiul art. 1000 alin 2 se va lua in considerare locuinta si nu domiciliul - ori de cate ori, desi potrivit legii minorul trebuia sa locuiasca cu parintii sai, totusi din vina acestora ori, mai exact spus, si din vina acestora, minorul nu se afla la locuinta stabilita potrivit legii, avand in fapt alta locuinta, raspunderea parintilor intemeiata pe prevederile art. 1000 alin. 2 C.civ. nu poate fi inlaturata o prima situatie: minorul a parasit locuinta parintilor, fara voia acestora, si in timp ce era fugit din casa parinteasca a savarsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii - orientarea generala a instantelor este in sensul ca raspunderea parintilor nu poate fi inlaturata fara o cercetare atenta a conditiilor care au determinat parasirea locuintei de catre minor - parasirea locuintei de catre minor se datoreaza culpei in supraveghere a parintilor - se conchide ca ca parintii vor fi exonerati de raspundere daca, totusi, s-a exercitat o supraveghere corespunzatoare, iar, in caz de disparitie, s-au facut toate diligentele necesare pentru readucerea sa la domiciliu ori daca se va dovedi ca, desi si-au indeplinit in mod corespunzator obligatia de supraveghere, totusi nu au putut impiedica savarsirea infractiunii

 minorul, care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, se afla temporar in vizita la rude sau la prieteni, in aceiasi ori in alta localitate - in aceste cazuri aplicarea art. 1000 alin 2 nu poate fi inlaturata - locuinta temporara la care minorul se afla cu voia parintilor sai nu poate sa duca la concluzia ca a fost inlaturata conditia locuintei comune in timpul savarsirii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, minorul era internat in spital - intr-o hotarare judecatoreasca s-a apreciat ca prevederile art. 1000 alin 2 C.civ. nu sunt aplicabile - avem rezerve fata de aceasta solutie din doua motive: - locuinta de fapt a copilului la spital pe perioada bolii, chiar daca este justificata, nu poate sa duca la concluzia ca a disparut comunitatea de locuinta a parintilor cu copilul minor - temeiul raspunderii parintilor il constituie nu simpla lipsa de supraveghere, ci, totodata, lipsurile in educatia ori cresterea copilului minor, imputabile parintilor minorul internat intr-o scoala de munca si reeducare a fugit din scoala si, in timp ce vagabonda, a savarsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii - in ultimii ani au fost pronuntate decizii in sensul aplicarii prevederilor art. 1000 alin. 2 la data savarsirii faptei ilicite de catre minor, parintii sai se aflau in executarea unei pedepse privative de libertate ori erau arestati preventive - in acest caz nu se poate face aplicarea prevederilor art. 1000 alin 2 invocandu-se lipsa comunitatii de locuinta si imposibilitatea in care parintii se aflau de a exercita supravegherea asupra minorului problema raspunderii parintilor in cazul in care acestia nu au locuinta comuna (sotii despartiti in fapt, cei aflati in cursul procedurii de divort, cei divortati sau parintii minorului din afara casatoriei) - pentru fapta minorului va raspunde parintele caruia acesta i-a fost incredintat, fie prin hotarare judecatoreasca, fie, dupa caz, prin simpla invoiala a parintilor - pentru a inlatura aplicarea raspunderii prevazute de art. 1000 alin 2, parintii trebuie sa dovedeasca ca si-au indeplinit in mod ireprosabil indatoririle care le reveneau, ca deci nu se poate retine un raport de cauzalitate intre fapta lor ca parinti ce nu si-au facut datoria fata de copil si fapta ilicita cauzatoare de prejudicii comisa de catre minor

C. EFECTELE RASPUNDERII PARINTILOR - daca toate conditiile prevazute de art. 1000 alin. 2 sunt indeplinite, parintii sunt tinuti sa raspunda integral fata de victima prejudiciului cauzat de minor - in ipoteza in care minorul era lipsit de discernamant, numai parintii vor raspunde - daca minorul a avut discernamant in momentul savarsirii faptei ilicite, victima are latitudinea de a trage la raspundere fie pe minor singur -, fie pe parinti singuri -, fie deopotriva pe minor si pe parinti - raspundere solidara in acest caz - temeiurile raspunderii vor fi diferite: minorul va raspunde pentru fapta proprie, poartivit art. 998 sau 999, iar parintii vor raspunde pentru fapta altuia, poatrivit art. 1000 alin 2 D. DE LEGE FERENDA - consideram ca viitoarea regelementare ar trebui sa consacre urmatoarele principii privind raspunderea parintilor pentru fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savarsita de copilul minor: a) raspunderea parintilor pentru fapta copilului minor decurge din insasi calitatea de parinte b) pentru ca raspunderea parintilor sa fie angajata este necesar ca in persoana minorului sa fie intrunite conditiile privind raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie c) cu o singura rezerva (minorul nevarstnic, lipsit de discernamant), toate cazurile de exonerare de raspundere pentru fapta proprie, examinate in persoana minorului, vor constitui cauze de exonerare de raspundere pentru parinti d) in cazul in care minorul se afla tempoarar in supravegherea altor persoane in limitele raspunderii instituite de lege pentru aceste alte persoane, raspunderea parintilor, fara a dispare definitiv, este suspendata

RASPUNDEREA INSTITUTORILOR PENTRU FAPTELE ELEVILOR SI MESTESUGARILOR PENTRU FAPTELE UCENICILOR

- art. 1000 alin 4: institutorii si artizanii sunt responsabili de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor, in timpul ce se gasesc sub a lor supraveghere - ei se pot apara de raspundere daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil - institutor = invatatorul de la clasele primare, educatorul din invatamantul prescolar, profesorul din invatamantul gimnazial, liceal ori professional, pedagogii de la clasele de elevi, cei care supravegheaza pe elevi in taberele si coloniile de vacanta (putem folosi un termen unitar professor) - artisan = mestesugarul care primeste spre pregatire ucenici - elev = cei care fac parte dintr-o unitate scolara - ucenic = apartine celor care isi asigura calificarea profesionala prin acesta forma de pregatire - prezumtii deduse din fapta ilicita cauzatoare de prejudicii comisa de catre elev sau ucenic: prezumtia ca indatorirea de supraveghere nu a fost indeplinita in mod corespunzator prezumtia de cauzalitate, dintre neindeplinirea acestei indatoriri si savarsirea de catre elev sau ucenic a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii prezumtia vinei profesorului ori mestesugarului, in indeplinirea necorespunzatoare a indatoririi ce ii revenea A. CONDITII GENERALE - victima prejudiciului va trebui sa faca dovada cu privire la: - existenta prejudiciului - existenta faptei ilicite a elevului ori ucenicului - existenta raportului de cauzalitate - existenta vinei - inclinam spre angajarea raspunderii profesorului chiar si in ipoteza in care nu se va face dovada capacitatii delictuale a elevullui B. CONDITII SPECIALE a) cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor b) fapta ilicita cauzatoare de prejudicii sa fi fost savarsita in timp ce elevul ori ucenicul se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea profesorului ori mestesugarului

- raspunderea pe temeiul art. 1000 alin 4 va trebui sa fie angajata chiar daca in fapt elevul ori ucenicul nu era sub supravegherea sa, ori de cate ori profesorulul ori mestesugarul a fost acela care, prin fapte omisive ori comisive contrare indatoririlor legale ce ii reveneau, a facut posibila sustragerea de sub supraveghere C. EFECTELE RASPUNDERII - daca sunt intrunite conditiile generale si cele speciale ale raspunderii, profesorul ori mestesugarul este tinut raspunzator fata de victima pentru intregul prejudiciu - desigur ca nimic nu impiedica victima sa cheme la raspundere numai pe elev ori pe ucenic sau sa cheme, deopotriva, si pe elev ori ucenic, si pe professor ori mestesugar - raspunderea parintilor pentru copii nu poate fi angajata concomitent cu cea a profesorului ori mestesugarului ci numai subsidiar, in masura in care profesorul ori mestesugarul va reusi sa se exonereze de raspundere

RASPUNDEREA COMITENTILOR PENTRU FAPTELE PREPUSILOR

- art. 1000 alin 3: comitentii raspund de prejudiciul cauzat de () prepusii lor in functiile ce li sau incredintat - comitentii nu sunt mentinonati in cuprinsul art. 1000 alin 5 intre cei care au posibilitatea sa se exonereze de raspundere - comitent = persoana care da instructiuni, directioneaza, indruma si controleaza activitatea prepusului - prepus = persoana care are obligatia de a urma indrumarile si directivele primate - intre comitent si prepus exista un raport de subordonare a prepusului fata de comitent - temeiurile de nastere a raportului de prepusenie: contractul de munca calitatea de membru al organizatiei cooperatiste, deoarece in procesul muncii se instituie un raport de subordonare intre membrii cooperative si acesta din urma in mod exceptional, din mandat se poate naste un raport de prepusenie, in masura in care prin contract se stabileste o deplina subordonare a mandatarului fata de mandant, deci mandatarul nu se bucura de initiativa si autonomie in exercitarea insarcinarii primate si accepta sa-si desfasoare activitatea sub directa autoritate, indrumare, control si supraveghere ale mandantului regula generala: existenta elementelor constitutive ale raportului de prepusenie urmeaza a fi stabilita de la caz la caz de instanta de judecata, pe baza probelor administrate - raportul de prepusenie poate sa existe si in afara existentei unui contract prealabil intre comitent si prepus, caz in care revine victimei prejudiciului sarcina de a face dovada directa a faptelor din care decurge acest raport A. FUNDAMENTAREA RASPUNDERII - se bazeaza in esenta pe ideea de garantie - aceasta fundamentare explica raspunderea comitentului pentru fapta ilicita a prepusului pornind de la premise ca prin art. 1000 alin. 3 se instituie o garantie a comitentului, in solidat cu prepusul, fata de victima prejudiciului, garantie care este menita sa ofere victimei posibilitatea de a fi despagubita - este o garantie pentru fapta altuia - ideea de garantie depaseste in extensiune, ideea de vina a comitentului, ceea ce face ca prezumtia de raspundere a acestuia sa nu poata fi inlaturata prin simpla proba contrarie a lipsei de vinovatie in exercitarea supravegherii, indrumarii si controlului

B. CONDITII GENERALE - este necesar ca, in persoana prepusului, sa fie intrunite conditiile raspunderii pentru fapta proprie, prevazute de art. 998 si 999 existenta prejudiciului existenta faptei ilicite a prepusului existenta raportului de cauzalitate existenta vinei prepusului C. CONDITII SPECIALE a) existenta raportului de prepusenie - pentru ca raspunderea comitentului sa fie angajata trebuie ca raportul de prepusenie sa existe la momentul savarsirii faptei ilicite b) savarsirea faptei in functiile incredintate - nu poate fi pusa problema raspunderii comitentului pentru fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savarsita de prepusul sau daca fapta nu are nici un fel de legatura cu exercitiul functiei incredintate (ex. fapta ilicita comisa de prepus in timpul concediului de odihna) - raspunderea comitentului trebuie sa fie angajata, fara nici un fel de indoiala, atunci cand prepusul actioneaza in cadrul normal al functiilor incredintate, daca prin nedibacie, neglijenta sau imprudenta a cauzat un prejudiciu - este necesar ca obligatia comitentului de a garanta faptele prepusului sa fie circumscrisa in anumite limite rationale - raspunderea comitentului trebuie sa functioneze in toate cazurile in care savarsirea faptei ilicite nu ari fi fost cu putinta daca nu s-ar fi incredintat prepusului functia respective, fiind deci fara insemnatate imprejurarea ca faptele pagubitoare nu corespund exercitiului normal al functiei, ci constituie un exercitiu abuziv al ei - inlaturarea aplicarii art. 1000 alin 3 nu exclude dreptul victimei de a urmari pe prepus pe temeiul art. 998 999, pentru fapta proprie, dupa cum nu exclude nici posibilitatea de a urmari tot pe baza art. 998-999 C.civ, in conditiile dovedirii elementelor raspunderii, pe comitent insusi D. EFECTELE RASPUNDERII - victima se poate poate adresa: comitentului singur comitentului si prepusului deodata ori succesiv numai prepusului - comitentul raspunde pentru fapta prepusului, pe temiul art. 1000 alin 3

- prepusul raspunde pentru fapta proprie, pe temeiul art. 998 si 999 - cand raspund impreuna, raspund solidar - intrucat raspunderea comitentului este conditionata de intrunirea in persoana prepusului a conditiilor raspunderii pentru fapta proprie, comitentul, el insusi, are interesul ca sa cheme in garantie, alaturi de el, pe prepus, chiar daca victima prejudiciului nu l-a actionat in judecata si pe acesta din urma - in ipoteza in care prepusii unor comitenti diferiti au savarsit impreuna o fapta ilicita, prin care au cauzat prejudicii unei terte persoane, fata de victima numai prepusii sunt solidar raspunzatori pentru intregul prejudiciu, in vreme ce fiecare comitent este solidar cu propriul sau prepus doar in limitele partii de prejudiciu pe care a produs-o acest prepus E. REGRESUL COMITENTULUI - raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia - raspunderea mentionata, inclusiv solidaritatea dintre comitent si prepus este prevazuta in folosul victimei, constituind o masura de garantare a intereselor acesteia - ceea ce prevaleaza este raspunderea pentru fapta proprie, si deci este drept si echitabil ca, in final, faptuitorul singur sa suporte repararea prejudiciului pe care l-a cauzat prin fapta sa - decurge, in mod necesar, dreptul comitentului care a platit despagubirile de a se regresa impotriva prepusului pentru recuperarea sumelor platite - principii: victima prejudiciului are dreptul sa actioneze, pentru despagubiri, printr-o actiune civila, atat pe comitent, cat si pe prepus, la alegerea sa, pe amandoi, concomitent ori succesiv sau numai pe unul din ei comitentul are dreptul sa recupereze de la prepusul sau integral despagubirile efectiv platite impotriva regresului comitentului prepusul nu se poate apara invocand prezumtia de raspundere instituita prin art. 1000 alin 3 C.civ.; el se poate apara numai dovedind fapta proprie a comitentului, fapta care ar fi determinat total sau partial producerea prejudiciului daca sunt mai multi prepusi ai aceluiasi comitent, care au cauzat impreuna prejudiciul, in regresul comitentului se mentine raspunderea solidara a prepusilor aspecte mai deosebite se ridica referitor la actiunea in regres, in ipoteza in care prepusii unor comitenti diferiti au cauzat prejudicii unui tert a) o prima situatie este aceea in care fiecare dintre comitenti a platit despagubiri victimei, in limita partii de despagubire aferente propriilor prepusi fiecare dintre comitenti se va putea intoarce impotriva propriului sau propriilor prepusi, pentru recuperarea sumelor platite b) a doua situatie este aceea in care numai unul dintre comitenti a platit victimei despagubiri, insa tot in limita partii de despagubire aferente participarii propriilor sai prepusi comitentul se va putea intoarce numai impotriva propriului sau propriilor sai prepusi care vor fi tinuti solidar

c) o a treia situatie este aceea in care unul dintre comitenti a platit mai mult decat partea din despagubire aferenta propriilor prepusi comitentul platitor poate sa urmareasca pe celalalt comitent pentru ceea ce a platit peste plata aferenta prepusilor sai

RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE ANIMALE

- art. 1001: proprietarul unui animal, sau acela care se serveste cu dansul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla in pasa sa, sau ca a scapat - aceasta prevedere de principiu nu este insotita de o reglementare speciala privind posibilitatea de proba contrarie din partea proprietarului ori a celui ce se foloseste de animal - animalele la care se refera art. 1001 sunt cele care pot fi appropriate intr-o forma oarecare si care pot fi efectiv supravegheate (animalele domestic, animalele salbatice captive, din gradini zoologice, circuri etc.) - in masura in care animalele salbatice din categoria vanatului au provocat totusi anumite daune, raspunderea unitatilor care gestioneaza vanatul nu va fi angajata pe baza prezumtiilor instituite prin art. 1001, ci numai in conditiile raspunderii pentru fapta proprie, pe temeiul art. 998-999, deci numai daca victima prejudiciului va face dovada directa a faptului ca paguba s-a produs din cauza ca gestionarul nu si-a indeplinit indatoririle legale care ii reveneau in gestionarea vanatului - raspunderea pentru animal incumba persoanei care, la momentul producerii prejudiciului, va avea paza juridica a animalului - paza juridica decurge din dreptul pe care il are o persoana de a se folosi de animalul respectiv, care implica prerogativa de comanda, de directie si supraveghere asupra animalului - in aceasta situatie se afla proprietarul animalului ori persoana careia proprietarul i-a transmis folosinta animalului - in cazul in care nu se cunoaste cine era persoana care se folosea de animal, raspunderea revine proprietarului animalului - paza juridica nu se confunda cu paza materiala (aceasta din urma nu acorda dreptul paznicului de a se folosi, in propriul sau interes, de animalul incredintat) - numai paza juridica atrage aplicarea art. 1001 c.civ - daca animalul apartine in coproprietate mai multor titular ori se afla in folosinta comuna a mai multor persoane, paza juridica exercitata in comun va atrage raspunderea solidara a celor carora ea apartine, pentru prejudiciul cauzat de animal - daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe animale apartinand unor proprietari diferiti intre care nu exista comunitate de paza juridica, raspunderea este divizibila si nu solidara A. CONDITII - victima prejudiciului trebuie sa faca dovada ca prejudiciul a fost cauzat de catre animal si ca, la data cauzarii prejudiciului, animalul se afla in paza juridica a persoanei de la care se pretinde plata despagubirilor - cel care are paza juridica a animalului, se poate exonera de raspundere numai daca face dovada ca producerea, de catre animal a prejudiciului s-a datorat:

 faptei victimei insesi, care, de exemplu, a provocat reactia cauzatoare de prejudicii animalului fapta unei terte persoane pentru care cel ce are paza juridica a animalului nu este tinut a raspunde cazului de forta majora, nu insa si cazului fortuity B. EFECTE - victima prejudiciului este indreptatita sa urmareasca pe cel care are paza juridica a animalului, pe temeiul art. 1001 C.civ. - nimic nu o impiedica sa urmareasca, direct, pe cel ce are paza materiala a animalului insa, de data aceasta, pe temeiul art. 998-999 - daca cel care are paza juridica a platit despagubirile, el are dreptul sa se regreseze, facand dovezile cerute de 998-999, impotriva celui caruia i-a incredintat paza materiala, din vina caruia animalul a fost pus in situatia de a cauza prejudiciul

RASPUNDEREA PEENTRU RUINA EDIFICIULUI

- art. 1002: proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructive - edificiu = orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor material care se incorporeaza solului devenind, in acest fel, prin asezarea sa durabila, un imobil prin natura sa - ruina edificiului = nu numai daramarea completa, dar si orice dezagregare a materialului din care este construit, care, prin cadere, provoaca un prejudiciu unei alte persoane - ruina trebuie sa fie urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructive - cu lipsa de intretinere este asimilata si vechimea edificiului - art. 1002 stabileste raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin ruina, in sarcina proprietarului edificiului - in caz de coproprietate pe cote-parti ori in devalmasie, raspunderea proprietarilor va fi solidara - cu dreptul de propreitate asupra edificiului urmeaza a fi asimilat dreptul de superficie - nu aceiasi va fi solutia in cazul dreptului de uzufruct, de uz ori de abitatie, cand raspunderea va apartine, in continuare nudului proprietar A. CONDITII - victima va trebui sa dovedeasca: existenta prejudiciului existenta raportului de cauzalitate faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere ori de un viciu de constructive - proprietarul nu poate sa inlature aceasta raspundere prin simpla dovada a faptului ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii ale constructiei - ceea ce poate face proprietarul este sa dovedeasca, spre a se exonera de raspundere, existenta alor cauze care au determinat ruina (cutremur) B. EFECTE - daca toate conditiile raspunderii sunt intrunite, proprietarul edificiului va fi obligat sa plateasca despagubirile pentru acoperirea prejudiciului cauzat - proprietarul va avea drept de regres pentru recuperarea daunelor platite, dupa caz: a) impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia b) impotriva locatarului constructiei (contract de locatiune) c) impotriva constructorului sau proiectantului (contract de antrepriza)

RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI IN GENERAL - art. 1000 alin 1: suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra - art. se refera la lucruri neinsufletite, atat mobile, cat si immobile, fara distinctie daca acestea, prin natural or, sunt sau nu potential periculoase, fara distinctie daca au sau nu un dinmism propriu, ori daca au produs prejudiciul fiind in miscare sau aflandu-se in stationare - pot exista si raspunderi speciale pentru lucruri, si anume, cum ar fi cazul raspunderii pentru aeronave, al raspunderii pentru acidentele nucleare si altele, cand se poate pune problema unei corelari a acestor raspunderi cu raspunderea generala instituita prin art. 1000 alin 1 - ceea ce intereseaza, sub aspectul raspunderii este paza juridica, nu materiala - paza juridica apartine persoanei care are, in mod independent, puterea, folosinta, diriguirea, controlul si supravegherea asupra lucrului - de multe ori, cel care are paza juridica are si paza materiala - tragerea la raspundere a celui care are paza materiala, pentru prejudiciul cauzat de lucru, va fi si ea posibila, insa nu pe temeiul art. 1000 alin 1, ci pe temeiul raspunderii pentru fapta proprie - principii: a) proprietarul lucrului este prezumat, pana la proba contrarie, ca este paznicul juridic al acestuia - spre a inlatura aceasta prezumtie, proprietarul poate face dovada ca a transmis paza juridica unei alte persoane, sau ca impotriva vointe sale a pierdut paza juridica (lucrul i-a fost furat) b) exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si in cazul titularilor unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate c) titularul posesiei are de asemenea calitatea de paznic juridic al lucrului d) proprietarul poate sa transmita paza juridica asupra lucrului e) situatia autovehiculelor de scoala, apartinand scolilor de pregatire a conducatorilor auto, in cazul in care accidentul se produce de catre cel care ia lectii de conducere - cel care ia lectii de conducere are paza materiala a lucrului, iar cel care i-a incredintat autovehicului (scoala de soferi, proprietarul) are si pastreaza paza juridica a acestuia - in cazul accidentelor produse in timpul examenului pentru obtinerea carnetului de conducere se poate sustine ca paza juridica este preluata de catre cel care sustine examenul - prevederile privind raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri pot fi invocate, ca principiu, de catre victima prejudiciului si, bineinteles, de succesorii in drepturi ai acesteia

A. CONDITII - pentru declansarea raspunderii prevazute de art. 1000 alin 1, victima prejudiciului trebuie sa faca dovada prejudiciului, precum si a raportului de cauzalitate - existenta raportului de cauzalitate este esentiala - cat priveste dovedirea calitatii de paznic juridic, victima va beneficia de prezumtia de paza, care se refera la proprietarul lucrului ori la ceilalti titular de drepturi reale asupra acestuia - de indata ce aceste conditii au fost dovedite toate celelalte elemente ale raspunderii astfel instituite sunt prezumate - revine sarcina, dar si dreptul, paznicuului juridic al lucrului de a face dovada existentei unor cauze exoneratoare de raspundere spre a inlatura, astfel, prezumtiile de raspundere care decurg din lege B. CAUZELE DE EXONERARE DE RASPUNDERRE - fapta victimei va exonera total de raspundere pe paznicul juridic al lucrului, in masura in care ea intruneste caracteristicile unei adevarate forte majore in raport cu fapta lucrului - in aceleasi conditii cu fapta victimei, deci in masura in care intruneste caracterele unei forte majore, fapta unei terte persoane, pentru care paznicul juridic al lucrului nu este tinut a raspunde, il va exonera de raspundere - numai forta majora, nu si cazul fortuit, are efecte exoneratoare, desi ambele aceste imprejurari exclude vinovatia paznicului juridic al lucrului - forta majora imprejurare externa, cu caracter exceptional, fara relatie cu lucrul care a provocat dauna sau cu insusirile sale natural, absolut invincibila si absolut imprevizibila C. EFECTELE - victima prejudiciului este indreptatita sa obtina despagubiri de la cel care are paza juridica a lucrului - desigur ca nimic nu o impiedica sa urmareasca direct pe cel care, avand paza materiala a lucrului i-a cauzat paguba - in masura in care paznicul juridic al lucrului a platit despagubirile, el va putea sa urmareasca, printro actiune in regres, pe paznicul material, cu conditia de a face dovada vinovatiei acestuia, conform acelorasi prevederi ale art. 998-999

RASPUNDEREA CONTRACTUALA Literatura definete rspunderea contractual ca fiind obligaia debitorului de a repara prejudiciul cauzat creditorului su prin neexecutarea, executarea necorespunztoare sau cu ntrziere a ndatoririlor valabil nscute dintr-un contract. Rspunderea contractual apare ca o aplicaie particular a principiului rspunderii civile, n cazurile n care paguba este urmarea nclcrii obligaiilor contractuale. Rspunderea contractual are caracter derogatoriu, n sensul c este adaptat unor raporturi anterioare ntre pgubit i autorul faptei, nscute prin acordul lor de voin, raporturi fr de care prejudiciul nu s-ar fi putut nate. Condiiile rspunderii civile contractuale Este unanim acceptat c, pentru a fi n prezena acestui tip de rspundere se cere ntrunirea cumulativ a urmtoarelor condiii: fapta ilicit, prejudiciul, raportul de cauzalitate ntre fapta ilicit i prejudiciu i culpa sau greeala debitorului. Prejudiciul Daunele-interese Daunele-interese reprezint sumele de bani pltite de debitor cu titlu de despgubiri n vederea reparrii prejudiciului cauzat creditorului su prin neexecutarea, lato sensu, a obligaiilor contractuale. Daunele-interese compensatorii sunt echivalentul pagubei cauzate prin neexecutare total sau parial ori prin executarea necorespunztoare a obligaiilor. Aceast categorie de dauneinterese nlocuiete executarea n natur a obligaiilor contractuale i nu se cumuleaz cu aceasta. Daunele-interese moratorii sunt sumele de bani care se acord n repararea prejudiciului provocat prin executarea tardiv a obligaiei. Daunele-interese moratorii se cumuleaz ntotdeauna cu executarea n natur sau cu daunele-interese compensatorii. Evaluarea judiciar se realizeaz de ctre instana de judecat. Evaluarea convenional. Clauza penal Prin acord de voin, prile pot stabili ntinderea prejudiciului i cuantumul despgubirilor datorate pentru neexecutarea obligaiilor contractuale. Convenia prin care prile evalueaz anticipat daunele-interese ce decurg din neexecutarea, executarea necorespunztoare sau cu ntrziere a obligaiilor contractuale poart denumirea de clauz penal. Evaluarea legal este o problem care se pune doar n raport cu obligaiile ce au ca obiect prestaia de a da o sum de bani.

Punerea n ntrziere Manifestarea de voin a creditorului n sensul de a pretinde executarea prestaiei la care debitorul s-a ndatorat poart denumirea de punere n ntrziere. Situaiile n care debitorul este de drept pus n ntrziere sunt urmtoarele (art.1079 C.civ.): legea prevede, n mod expres, c debitorul este de drept n ntrziere. De exemplu, art.1370 C.civ. precizeaz, n ceea ce privete bunurile mobile: "vnzarea se va rezolvi de drept i fr punerea n ntrziere n folosul vnztorului, dup expirarea termenului pentru ridicarea lor"; art.1544 stabilete: "mandatarul e dator a plti dobnzi pentru sumele ntrebuinate n folosul su, din ziua ntrebuinrii lor"; dac s-a stipulat contractual c debitorul este de drept n ntrziere, la mplinirea termenului (art.1079 C.civ. este o norm cu caracter dispozitiv); cnd obligaia, prin natura sa, nu putea fi executat dect ntr-un anumit termen, nerespectat de debitor; dac sunt n discuie obligaii de a nu face sau obligaii continue (de pild, obligaia de furnizare a apei, energiei electrice, obligaia de paz a unui bun). Efectele punerii n ntrziere Punerea n ntrziere genereaz urmtoarele efecte: a. debitorul datoreaz daune-interese compensatorii i daune-interese moratorii; b. debitorul suport riscul pieirii fortuite a bunului, dac bunul individual determinat nu a fost predat de ctre proprietar n momentul acordului de voin. Debitorul se poate exonera de rspundere dac dovedete c bunul ar fi pierit i dac ar fi fost predat la termen. Convenii de modificare a rspunderii contractuale Anterior neexecutrii obligaiei de ctre debitor, prile pot conveni cu privire la modificarea rspunderii lor. Doctrina reine trei astfel de convenii: 1. Conveniile care exonereaz de rspundere sunt valabile, n msura n care neexecutarea, executarea cu ntrziere sau necorespunztoare a obligaiilor se datoreaz culpei. Clauzele exoneratoare de rspundere nu au valabilitate dac: vinovia debitorului mbrac forma inteniei; neexecutarea a adus prejudicii valorilor inestimabile i intangibile ale persoanei umane: via, sntate, integritate fizic i psihic; neexecutarea este contrar ordinii publice i bunelor moravuri. 2. Conveniile de restrngere a rspunderii constau n stabilirea unei limite maxime a despgubirilor la care poate fi obligat debitorul pentru neexecutare, chiar dac prejudiciul depete aceast limit. Aceste convenii nu sunt valabile dac:

 neexecutarea este urmarea dolului debitorului; cuantumul extrem de redus al despgubirilor semnific, de fapt, clauza de nerspundere. 3. Conveniile de agravare a rspunderii presupun asumarea de ctre debitor a unor obligaii la care, n mod obinuit, nu ar fi ndatorat de pild, rspunderea pentru caz de for major.