STUDIU DE CAZ: Relatii de comunicare Studiul de caz de fata are ca tema studierea relatiilor de comunicare care se stabilesc n cadrul

unui grup .n aceasta lucrare grupul este alcatuit dintr-un numar de 10 subiecti, att barbati ct si femei din cadrul Depozitului Montero. n acest studiu se urmareste numarul interactiunilor dintre membrii grupului,prin prisma comunicarii n scopul realizarii sarcinilor pe care grupul le are de realizat grupul,acest studiu deasemenea doreste sa surprinda modul n care acestia comunica pentru realizarea sarcinii, att n cadrul grupei ct si la modul general. Totodata in partea a doua a lucrarii se va propune att evidentierea relatiilor existente n cadrul grupului (respingere - atractie) ct si un redesign al grupului n functie de preferintele subiectilor pentru o mai buna ndeplinire a sarcinilor. INTRODUCERE I.CADRUL TEORETIC DEFINIREA GRUPULUI Psihologia sociala experimentala,care s-a dezvoltat ncepnd cu anii 1920-1930, a luat ca prototip grupul mic,considerat a fi subiectul colectiv al activitatilor si relatiilor ,deci un fapt subiectiv care poate fi studiat din afara. Dupa M.Serif grupul este definit astfel "o unitate sociala constnd dintr-un numar de indivizi care se gasesc unii cu altii n relatii de rol si de status, stabilite dupa o perioada de timp si care poseda un set de valori sau norme care reglementeaza comportarea reciproca,cel putin n probleme care privesc grupul."Trebuie retinut faptul ca n cadrul grupurilor mici relatiile sunt de tipul "fata n fata". Grupul mic sete putin numeros prin compozitia sa. Angajati ntr-o comunicare ,membrii sai se afla n relatii de comunicare directa,ceea ce nlesneste cunoasterea reciproca,aparitia relatiilor afective ,a normelor si proceselor de grup. scufundat ntr-un sistem determinat de relatii sociale aceasta mbraca forma contactelor sociale. numarul membrilor n microgrup variaza ntre 2 si 7 valoarea minima fiind 2.De aici opinia ca cel mai mic grup este diada,grupul format din doua persoane. Pe marginea numarului maxim care pot alcatui grupul se pot

accepta si cifre de 10,20,30 n functie de unitatea de analiza pe care o luam (diada familiala,clasa de elevi etc.). O seama de autori sustin ca la baza formarii si existentei grupului ar fi atractia interpersonala deci un factor socio-afectiv. Este vorba de relatii de atractie si respingere,relatii pozitive si relatii afective negative. Nu este greu sa se observe ca atractia interpersonala ,jocul afinitatilor ntre indivizi presupune grupul sau cel putin "colectia " de persoane drept cadru preexistent. Un colectiv nu poate sa rezulte nsa din simpla juxtapunere de relatii interindividuale. Un grup functional ,cum este si cel la care se va referii lucrarea de fata,nu se constituie doar pe baza emotionala ci si pe baza proiectului de actiune ,a sarcinii comune .Pe baza relatiilor mijlocite de activitatea comuna se suprapun configuratiile afective ntre persoane ,care si au importanta lor(pozitiva sau negativa) n viata colectiva,n bunul mers al lucrurilor. n practica ntre aspectul socio-afectiv al vietii de grup si relatiile functionale se creeaza un circuit complex n care cauza si efectul si schimba necontenit locurile. Dinamica socio-afectiva joaca un rol ,dar ntr-un cadru social preexistent. PARAMETRII GRUPULUI - grupurile difera intre ele printr-o serie de trasaturi: - marimea grupului - indica numarul de membri care compun un grup. compozitia grupului - data de totalitatea elementelor ce formeaza un colectiv si de modul lor de repartitie in functie de anmite trasaturi, exprimat printrun anumit grad de omogenitate - sarcina - respectiv activitatea grupului este factorul care genereaza relatii schimburi reciproce de informatii si activitati - procesele de interactiune : iau forma comunicarii, a relatiilor ierarhice, a celor preferentiale, si dau nastere unui ansamblu de procese si fenomene psihosociale conduse de anumite legitati ce se numeste dinamica de grup

- Structura grupului - reteaua de raporturi intre membri, diferentierea acestora in functie de status- rol - constiinta colectiva - formata din ansamblul de norme, valori, tipare de comportament traditii, obiceiuri, clisee care opereaza in cadrul grupului - gradul de coeziune- este rezultatul global a relatiilor interne si a succesului comun, efectul cunoasterii reciproce, a nsusirii telurilor, a normelor grupului de ctre membrii care l compun eficienta grupului- viabilitatea grupului, performanta in cadrul sarcinii, gradul de satisface al membrilor.

Grupul reprezinta cadrul firesc de viata si activitate a omului .Nevoia de afiliere ,de altul este unul din motivele fundamentale ale conduitei umane. Colectivul ndeplineste o functie securizanta ,de protectie,fiind un suport nsemnat n situatii de stres. Pe de alta parte grupul are o functie formativa n care se formeaza personalitatea. Oamenii se asociaza n grupuri pentru a obtine anumite rezultate.Aceste rezultate vizeaza apropierea de scopul comun ,satisfacerea nevoilor membrilor ,mentinerea unitatii grupului etc. Dintre relatiile si activitatile cu caracter functional importante pentru noi sunt aspectele psihologice ale proceselor de coactiune,de cooperare,de conducere pentru a dezvalui formele eficiente ale muncii n grup n contextul activitatii de realizare a sarcinii, se contureaza n grup procese de comunicare,de influenta,procese afectiv-apreciative si altele. n cadrul grupului functioneaza ambele tipuri de relatii: att formale ct si nonformale,spontane. Pozitia si relatiile individului n cadrul grupului din care fac parte sunt cuprinse n conceptele de status si de rol..M.Serif defineste statusul ca fiind pozitia unui individ n ierarhia relatiilor de putere n cadrul unei activitatii sociale ,pozitie masurata prin latitudinea sa de a avea efectiv initiative,de a controla activitatile si deciziile din interiorul grupului. Statusul presupune de regula o

investitura formala.Polou se refera-dupa acelasi autor-la forme de comportare,la moduri caracteristice de "a da" si "a primi"n cadrul activitatilor de grup .Statusul constituie mai curnd setul de aprecieri statornicit n grup n legatura cu o pozitie sociala. Prescriptiile de rol sunt descrieri normative ale cailor de urmat n ndeplinirea functiilor proprii fiecarei pozitii sociale .un individ face parte,de regula, din mai multe grupuri sociale. Interferenta sau incongruenta rolurilor poate aduce situatii conflictuale,legate de cerinte contradictorii. FACTORII PRODUCTIVITATII IN GRUP Productivitatea in cadrul grupului depinde de o serie de factori: grup sarcina compozitia grupului organizarea grupului volumul grupului nsusiri personale mod de conducere relatii de comunicare climat psihosocial

In interactiunea dintre grup si sarcina ne intereseaza tipul de sarcina si volumul grupului, Exista astfel sarcinii care nu permit o diviziune simpla a muncii ; in acest caz superioritatea grupului nu consta intr-o suma de performante individuale ; important este aici efortul conjugat. In sarcinile care permit o anumita diviziune a muncii apare o anumita interdependenta intre participanti in ceea ce priveste ritmul, controlul si integrarea contributiei membrilor.

Volumul grupului- prezinta o semnificatie pentru productivitatea colectiva. In principiu cu cat numarul de participanti este mai mare cu att alternativele sunt mai multe, informatiile mai diverse. Pe de alta parte acordul devine tot mai dificil iar participarea tot mai redusa. Astfel pe masura ce grupul creste ca marime , scade gradul de consens. Se observa ca un optimum de schimburi si relatii se obtine in grupurile de 5-12 membrii. Grupul mic 3-4 persoane este sarac in realitate sociala iar grupul mare tinde sa se divizeze in subgrupe, fiind necesara o formula de conducere. Compozitia grupului- ne intereseaza aici gradul de potrivire si complementaritate a nsusirilor personale. Buna functionare presupune dorinta de colaborare cu altii si evitarea dorintelor personale de a excela si a egocentrismului. Se pare ca grupurile neomogene sunt superioare sub aspectul calitatii. Insa desi pe de o parte eterogenitatea sporeste potentialul grupului, pe de alta parte,duce la dificultati n relatiile interumane. Important este sa exista o motivatie unitara. Sub aspectul aptitudinilor este important ca persoanele cu aptitudini medii sa aiba ca parteneri de grup persoane cu aptitudini superioare ; este de evitat compania unor subiecti cu aptitudini inferioare. Modul de conducere- trebuie sa actioneze ca un catalizator al energiilor, ca un mecanism de reglare a contributiilor Ar fi ideal ca liderul sa nu polarizeze ntreaga atentie si i se acorda credibilitate maxima ; conducerea sa fie mpartita si sa nu i se acorde liderului ntreaga comunicare . Liderul trebuie sa aiba diplomatia pentru a nu determina participantii sa traiasca teama de a nu face impresie proasta Relatiile de comunicarepot juca o actiune facilitatoare sau perturbanta. Sarcinile sunt cele care dau nastere unor interactiuni complexe ; apar astfel structuri informale de comunicare. Tipuri de comunicari organizationale.

1. Comunicarea ascendenta prin care se transmit :

Sfaturi si sugestii Probleme si exceptii Revendicari si dipute Informatii financiar contabile

2.Comunicarea descendenta Implementarea de scopuri, strategii, obiective Norme si ratiuni de munca Practici si proceduri Feed-back privind performanta ndoctrinare (influentare cu scopul modificarii comportamentelor)

3.Comunicarea orizontala

Coordonare Solutionarea problemelor interdepartamentale Coordonarea interdependentei Directivele staff-ului pe linie departamentala

Cele 4 fenomene de perturbare a comunicarii 1.BLOCAJULntreruperea completa a procesului comunicational fie din cauze fizice, materiale sau psihologice(persoana inabordabila).Se asociaza cu o serie de efecte psihologice care se diferentiaza ntre ele n functie de tipul de persoana care comunica :

fata n fata- stare de jena-> reactia de fuga nu sunt fata in fata-atenueaza fenomene psihologice mai profunde (teama) limita extrema- autismul- patologic

2.BRUIAJUL- perturbarea partiala si tranzitorie din cauze fizice, materiale (sursa de zgomot) sau cauze psihologice. Generat voluntar sau involuntar. La receptor ajunge o parte din comunicare , apare nevoia de interpretare si implicit erori.

3.FILTRAREA informatiei-transmiterea si receptionarea unei parti a informatiei. Receptorul/emitatorul apar ca filtre de informatii. Este ntotdeauna voluntara .Factori de natura psihoindividuala, psihosociala organizationala. Efecte- transmiterea inexacta, amplificarea/diminuarea semnificatiei, 4.DISTORSIONAREA informatiei-degradarea involuntara sa informatiei in cursul transmiterii de la emitator- la receptor. Apare cnd informatia are de parcurs mai multe verigi intermediare. I.CAUZELE PERTURBARII COMUNICARII LA NIVELUL EMITATORULUI Conditiile n care are loc comunicarea (numarul de persoane, prezenta unui zgomot) Norme comportamentale facilitatoare sau restrictive(ce, cum, unde comunic, presiunea asupra emitatorului). Caracteristici psihoindividuale - cadrul de referinta al emitatorului/receptorului Atitudini ostile sau binevoitoare Sistemul de roluri si statute atribuite sau asumate.

LA NIVELUL RECEPTORULUI R.Muchielli-vorbeste de rolul pe care l detine o anumita stare de pregatire a receptorului pentru decodificarea mesajului creata in urma detinerii unor informatii ale emitatorului Starea intelectuala sau cunostintele receptorului Stari afective puternice

Sensibilizarea pentru anumite forme de comunicare(verbala, nonverbala, paraverbala). Selectivitatea personala

LA NIVELUL RELATIEI EMITATOR- RECEPTOR 2 Existenta/inexistenta unor atitudini fata de anumiti membrii ai grupului Perceptia sociala a celor 2 care intra in relatii Cunoasterea/necunoasterea a statutelor celor 2 persoane anticipata Existenta unei relatii atitudini, mentalitati falsificate de

Egalitatea/neegalitatea statutelor celor

Modalitatea concreta de functionare a relatiilor.

LA NIVELUL MESAJULUI Continutul informational al mesajului Forma mesajului Contextul lingvistic sau situational

LA NIVELUL CANALULUI RETELEI Structura retelei ; prea simpla sau prea complicata Starea retelei :uzuala, rigida, in curs de degradare Viteza transmiterii Timpul consacrat transmiterii

II.CAUZE PARTICULAR ORGANIZATIONALE

1.DEFICIENTE ALE STRUCTURII ORGANIZATORICE

Numar prea mare de esaloane suprapuse Existenta unor reguli fixe Pluralitatea conducerii Cuplarea mai multor servicii intr-unul singur

2.NERESPECTAREA UNOR REGULI ALE PROCESULUI DE COMUNICARE ORGANIZATIONALA

Procesul comunicarii sa urmeze linia ierarhica fara a sari nici un esalon Fiecare la esalonul sau trebuie sa se ngrijeasca de fidelitatea si rapiditatea transmiterii

3.INSUFICIENTA INFORMARE A ANGAJATILOR

Operationala- ce are de facut Motivationala-cunoasterea scopurilor organizatiei, a unor dificultati ale ei Promovarea si dezvoltarea personalului Generaladiferite servicii, compartimente ale organizatiei Performantiala- cunoasterea modului in care i-au fost evaluate performantele

4.LIPSA CONTROLULUI PROCESULUI COMUNICATIONAL

Modul in care au fost receptionate mesajele, informatiile Repetarea-modalitatea de realizare cea mai sigura

Forma cea mai cunoscuta de comunicare n activitatea profesionala este dialogul,schimbul de replici, n cadrul careia doi parteneri se gasesc ntr-o situatie comuna si se pot vedea deseori reciproc. Mesajul se constituie att n cuvinte ct si n limbajul gesturilor. S-au evidentiat o serie de factori care influenteaza comunicarea interpersonala:gradul de apropiere sau proximitatea spatiala,limitele si ntinderea contactelor fizice n aceste relatii,stilul cald sau autoritar n comunicare,volumul si ritmul interactiunilor. Astfel comunicarea n cadrul unui grup este cea care conduce la rezolvarea sarcinilor pe care grupul le-a primit

indiferent de felul grupului si de relatiile care sunt n cadrul grupului,relatii care sunt de preferat de comunicare si colaborare n realizarea sarcinii, nu de competitie sau de conflict. CONCLUZII n concluzie comunicarea este punctul de plecare pentru orice activitate,de aceea trebuie facut tot ceea ce se poate face pentru ca aceasta sa se desfasoare n conditii ct mai bune,sa evitam interferentele care pot aparea, pe ct posibil ,si sa alcatuim grupe de lucru care pot comunica ct mai bine n realizarea scopurilor propuse. Este necesar ca aceasta comunicare sa se realizeze la standarde ct mai ridicate pentru ca astfel si munca va avea aceleasi standarde ridicate. Nu trebuie neglijat factorul uman care realizeaza comunicarea ntruct ntre acestia se va realiza procesul comunicarii pentru realizarea sarcinii.